Steagul Roşu, martie 1965 (Anul 20, nr. 3756-3782)

1965-03-02 / nr. 3756

Pagi 2-a Viitorii operatori chimiști la practică . La Onești. în marile unități ale in­dustriei chimice, ca și în alte între­prinderi din regiunea noastră, în fie­care an sînt angajate cadre noi de muncitori calificați, absolvenți ai școlilor profesionale de specialitate. Sînt cazuri frecvente cînd ingine­rii și maiștrii cer conducerii între­prinderii să repartizeze în secțiile pe care le conduc pe anumiți absolvenți care, încă din perioada de practică au manifestat interes și dragoste față de meseria pentru care au fost pre­gătiți, aptitudini de buni muncitori. Acest lucru este un motiv de mîndrie pentru absolvent, pentru cadrele di­dactice de la școala de unde provi­ne și pentru acei care în perioada de practică au știut sa se ocupe de pre­gătirea viitorului muncitor. Primiți cu încredere de colectivele de muncă, tinerii absolvenți devin în scurt timp cadre de nădejde în exploatarea instalațiilor, sînt tot mai des amintiți în rîndul muncitorilor evidențiați în întrecerea socialistă. Asemenea exemple le întîlnim și la Combinatul chimic din Borzești, unde sînt repartizați să lucreze ab­solvenți ai Grupului școlar petrol— chimic din Onești. In prezent, în sec­țiile combinatului, elevii Grupului școlar din localitate efectuează pro­gramul de practică în producție. O analiză făcută nu de mult a scos la iveală, pe lîngă aspectele bune, și o serie de deficiențe care s-au mani­festat în modul de desfășurare a ac­tivității elevilor în perioada de prac­tică. Și cum era și firesc, conducerea grupului școlar, împreună cu condu­cerea Combinatului chimic Borzești, a trecut la luarea unor măsuri me­nite să contribuie la ridicarea efi­cienței acestei activități. Pentru elevii de la școala profe­sională, specialitatea operatori chi­miști, s-a planificat perioada de prac­tică în anumite secții ale combinatu­lui în funcție de programa analitică a obiectelor de studiu teoretic. In fe­lul acesta se dă posibilitatea elevilor să urmărească noțiunile teoretice în­vățate la cursuri în instalații, pe parcursul proceselor tehnologice. Au fost numiți trei instructori de practică care să urmărească și să în­drume activitatea elevilor în produc­ție și tot în acest scop, la nivelul combinatului, a fost format și un co­lectiv din 20 de tovarăși (ingineri șefi, șefi de servicii, tehnicieni). Și asemente exemple de măsuri se mai pot da, multe dintre ele fiind încă în perioada de perfecționare o dată cu aplicarea lor. In ziua de 11 februarie a.c. am în­­tîlnit elevii anului II B — operatori chimiști de la Grupul școlar la Com­binatul chimic Borzești. Era una din zilele de practică. Cu această ocazie am avut posibilitatea să constatăm unele aspecte negative care încă nu erau înlăturate. Cum au decurs cele 6 ore de practică ale unei grupe for­mată din 14 elevi din anul II­I — operatori chimiști, la secția de elec­troliză a sării cu diafragmă ? Pe ba­za unor instrucțiuni de lucru primi­te de la maistrul de instalație, un e­­lev a dictat procesul tehnologic, iar Niculae Aron, elev practicant, nu a făcut în ziua aceea decît să contro­leze colegii dacă și-au scris procesul tehnologic (procesul tehnologic a mai fost completat în caietele de practi­că și cu două zile în urmă). In caiete au fost făcute și schițe ale instalațiilor, un lucru bun care ajută la însușirea și înțelegerea teh­nicii și tehnologiei din secție. Dar a­­ceste schițe nu sunt înțelese de toți elevii, ele au fost copiate mecanic. Elevul Costache Cioca, de exemplu, nu cunoaște un element esențial din secție : celula de la electroliza cu dia­fragmă . Constantin Smărăndescu, cu toate că are schița secției desenată cu atenție, nu cunoaște amplasarea u­­tilajelor în instalații. Cam atît se poate spune despre practica în producție din ziua de 11 februarie a.c. a acestei grupe (după terminarea „predării“ procesului teh­nologic toți s-au dus cu serviete, alții cu paltoane pe umeri la faza de pu­rificare. Era un loc mai liniștit). în aceeași zi elevi practicanți erau și în secția vecină, electroliza să­rii prin procedeul cu catod de mercur. O grupă formată din trei e­­leve erau în vestiar cu caietele pe masă. Alții își „însușeau“ din taine­le meseriei de operator chimist în ant vestiar. Pe cînd mai mult în secție ? E vorba doar de practica în produc­ție ! La faza de purificare, de exemplu,­­ cele trei eleve (a patra din grupă era pe hol) conform planificării trebuiau să se documenteze practic pe par­cursul a trei zile. Trecuseră două zile și în caietele de practică tot se co­piau instrucțiuni și desene. Și nu întîmplător, așa cum arăta un inginer din secția electroliză cu catod de mercur, la sfîrșitul perioa­dei de practică din trimestrul I, unul din elevi a putut spune că în secție „se fabrică sare“ ! Oare acest răspuns nu le-a dat de gîndit maiștrilor și in­ginerilor din secții că sînt și ei răs­punzători de pregătirea viitorilor o­­peratori chimiști ? Comisia celor 20 de ingineri și tehnicieni despre care am amintit mai sus a fost formată numai pentru a răspunde unei hotă­­rîri stabilite în planul de măsuri ? De ce organizațiile de partid din a­­ceste secții nu se îngrijesc ca ziua de practică a elevilor să fie­ folosită în mod efectiv ? In secții lucrează mun­citori cu înaltă calificare profesiona­lă, membri și candidați de partid ca­re pot împărtăși din experiența lor, care pot explica elevilor procesul teh­nologic, caracteristicile de funcționa­re a utilajelor. Lăsînd totul pe sea­ma instructorilor de practică și a pro­fesorilor care vin în secții pentru a controla activitatea elevilor nu se poate realiza mare lucru . Așa cum inginerii și tehnicienii spun în fiecare zi că „sîntem foarte ocupați cu producția" așa ar trebui ca aceștia să spună și că „sîntem foarte ocupați și cu practica în pro­ducție a elevilor pe care mîine îi vom primi ca operatori chimiști“. Am discutat și cu profesoara Ilea­na Cozma de la Grupul școlar pe­­trol-chimie, diriginta anului II­I — operatori chimiști. Slaba preocupare a unor secții pentru practica elevi­lor a fost amintită încă o dată. Maiș­trii și șefii de echipă nu se ocupă în suficientă măsură de instruirea e­­levilor la locurile de muncă. Proble­ma echipamentului de protecție pen­tru elevii practicanți încă nu a fost rezolvată definitiv. Ar trebui totuși ca și profesorii de la Grupul școlar petrol-chimie, diri­­ginții, să insiste mai mult asupra sta­­bilirii unor legături mai strînse în­tre cadrele didactice inginerii și tehnicienii din secțiile combinatului pentru găsirea celor mai bune forme de desfășurare a orelor de practică. Controlînd activitatea elevilor, profe­sorii, instructorii de practică să nu in­siste numai asupra controlului caiete­lor (deși acestea trebuie puse la punct). Notițe se iau și se fac schițe și în orele de curs de la școală. In secțiile combinatului să se urmăreas­că o instruire practică a elevilor la locurile de muncă și nu să se facă numai completări teoretice la no­țiunile predate în școală. Aceste două forme de instruire trebuie îmbinate, scopul urmărit fiind pregătirea te­meinică a operatorilor chimiști care peste puțin timp vor lucra în insta­lații moderne, cu un înalt grad de automatizare. DAN DRĂGULESCU La I. F.­Tîrgu Neamț Inovațiile conduc­­ la w ■ la realizări Colectivul de muncă de la între­prinderea forestieră Tg. Neamț și-a îndreptat atenția încă din anul 1933 spre introducerea tehnicii noi, în re­zolvarea principalelor probleme de producție ale anului 1964. Astfel, ana­­lizîndu-se toți indicatorii de plan, s-au studiat pentru fiecare loc de muncă și cele mai corespunzătoare soluții care să rezolve in condiții teh­nice și economice cu­ mai bine diver­sele probleme. Pe această linie acti­vitatea cabinetului tehnic s-a desfă­șurat pe compartimente de activitate, în funcție de profilul și specificul fiecărui sector. Bunăoară, în sectorul de exploatare s-au analizat posibili­tățile de introducere a tehnologiei de exploatare în trunchiuri, pe baza u­­nor calcule tehnice și economice com­parative. în anul 1964, în peste 95 la sută din volumul masei lemnoase exploatate s-a aplicat această tehno­logie avansată. Un alt indicator care a stat în aten­ția cabinetului tehnic în cursul anu­lui 1964 a fost creșterea productivi­tății muncii. Astfel, prin măsurile tehnico-o­rganizatorice luate și mare parte rezolvate de cabinetul tehnic, s-a reușit ca în cursul anului 1964 productivitatea muncii să fie depășită cu 1,7 la sută față de plan. Pe linia acestor măsuri se numără îmbunătățirea tehnologiei de produc­ție, înființarea unor noi secții de pro­ducție și introducerea lucrărilor de mică mecanizare. Astfel, în anul 1964 s-au înființat două noi ateliere la sec­ția de butoaie și la secția de dopuri de lemn de pe lîngă centrul de fructe, s-au introdus instalații de încărcare cu cablu în exploatări, încărcătoare mecanice I.M.B. în depozitele finale, un sortator de frize la U.R.S. Mănăs­tirea Neamț și un număr de 9 funicu­­lare în exploatări, lucrări executate din fonduri de mică mecanizare. Cabinetul tehnic și-a axat activi­tatea în anul 1964 și pe antrenarea unui număr tot mai ridicat de mun­citori, tehnicieni și ingineri în stu­dierea și aplicarea de inovații meni­te să îmbunătățească activitatea de producție. în această direcție, în cursul anului 1964, întreprinderea fo­restieră Tg. Neamț a obținut rezul­tate remarcabile ceea ce a făcut ca la concursul de inovații din cadrul M.E.F. să se claseze pe locul I. In a­­nul 1964 au fost primite la cabinet un număr de 57 inovații, aplicîndu-se in producție un număr de 42. Econo­miile antecalculate, pentru inovațiile aplicate in anul 1964, se cifrează la 3.297.581 lei Dintre inovațiile mai însemnate și care au rezolvat probleme tehnice importante remarcăm : „Instalația de evacuare a deșeurilor­" la U. I. S. Mînăstirea Neamț (autori Dumitru Ioan și Vasile Hodorogea), care aduce anual economii în valoare de peste 38.000 lei și mărește simțitor produc­tivitatea muncii. O altă inovație este „Stație de filtrare a apei la cazanele cu aburi“ (autori Alexandru Trifan și Herman Filtingher), care aduce anual economii în valoare de peste 121.000 lei și mărește durata de func­ționare a cazanelor Prin organizarea cabinetului teh­nic încă de la începutul anului 1964 s-a asigurat operativitatea aplicării temelor propuse și o eficiență econo­mică cit mai ridicată. Ședințele pla­nificate au rezolvat în termen temele depuse, urmărindu-se aplicarea a­­cestora cât și achitarea recompense­lor în conformitate cu prevederile. Realizările obținute în cursul anu­lui 1964 puteau fi însă și mai bune dacă întreprinderea ar fi fost dotată cu un atelier de executare a prototi­purilor, cât și cu personal mecanic corespunzător. De asemenea, s-au în­­timpinat greutăți în aplicarea unor teme de inovații valoroase. Bunăoară, inovația „Mecanizarea ” descărcării buștenilor, manipularea și stivuirea“, de la U.R.L. Vînători, a rămas să se aplice după instalarea unei mașini de forță ce se va primi prin transfer; în aceeași situație se află și tema „Me­canizarea evacuării deșeurilor din hala gatere la secția de celuloză“ tot de la U.R.L. Vînători. Față de realizările obținute în anul 1964, colectivul de muncă al între­prinderii forestiere Tg. Neamț își propune, în anul 1965, să desfășoare o activitate și mai rodnică pe linie de inovații, contribuind astfel la îm­bunătățirea calității produselor, ușu­rarea efortului fizic al muncitorilor, ridicarea productivității muncii și in esență la realizarea în condiții cit mai bune a tuturor indicatorilor de plan. Ing. AUREL­ CIOCA I. F. Tg. Neamț Salina Tg. Ocna, regiunea Bacău, se numără printre cele mai mari saline din țară de unde se extrage sare in stare pură pentru consum alimentar cil și industrial, în fotografie: Havatorii Bălan Stefan și Butucaru Dragomir lucrînd la tăiatul­­ sării cu ajutorul havezii, _ ^ STEAGUL ROȘU Elevi pietreni la școala frumosului —i Sîntem la Școala de 8 ani de mu­zică și arte plastice din orașul Pia­tra Neamț înființată în 1960, ea dă posibilitatea tuturor copiilor ta­lentați să-și dezvolte aptitudinile. An după an a crescut numărul spe­cialităților la secția de muzică, iar secția de arte plastice cuprinde as­tăzi : pictură, desen și modelaj. Ur­­mînd școala generală de 8 ani, 310 elevi, repartizați pe grupe, sub în­drumarea profesorilor de speciali­tate, învață în același timp ceea ce le-a fost deosebit de drag Școa­la, aflată în prezent într-un local spațios, înzestrată cu tot ce este ne­cesar procesului de învățămînt ar­tistic, este în măsură să ofere aces­tor vlăstare condiții din cele mai bune. Iar elevii școlii știu să răs­pundă, prin strădania lor, grijii pe care partidul și statul le-o poartă; se pregătesc temeinic atît la cursu­rile școlii generale cit și la spe­cialitatea aleasă Și, iată-i mode­­lind lutul sau potrivind culorile, iată-i cu ochii pe partituri, desci­­frîndu-le la pian, vioară, violă, vio­loncel, flaut, oboi, clarinet, fagot, corn, trompetă, trombon, iată-i în­truniți în ansamblul de cor și or­chestră și prezentind, sub bagheta dirijorilor, în oraș ca și la Podo­­letti, la Roznot­ etc. programe de un bun nivel artistic. In anii tre­cuți, mulți elevi ai școlii s-au în­tors de la concursuri pe țară cu diplome și mențiuni. In acest an școlar, rubricile cataloagelor sunt pline de note mari. Nu vom putea cita nume multe. Să amintim doar pe Cristian Popovici și Florin Nica, prezenți și la panoul de onoare, pe Mihail Banea și Viorica Iosifescu, foarte buni și la cultura generală. ★ Nu de mult, colectivul de profe­sori și elevii școlii de muzică și artă plastică din Piatra Neamț au prezentat la Teatrul de stat un spectacol dedicat alegerilor de deputați pentru Marea Adunare Națională și sfaturile populare. In hol s-a amenajat o mică expoziție a secției de arte plastice. Cînd s-a dat la o parte cortina, pe scenă au evoluat pianiștii, violoniștii, flau­tiștii, o formație de muzică de ca­meră, corul și orchestra școlii. Au aplaudat cu simpatie și căldură toți cei prezenți Au aplaudat pe elevii talentați ai școlii, pe vred­nicii lor profesori, pe dirijorul Teo­dor Macarie. Și au insistat să re­pete bucata a ceea ce sintetiza par­că simțămintele de care erau ani­mați cu toții — „Țară scumpă, să trnipezi /" NICHITA BISTRICEANU Mărfi î martie 1965 — nr. 5.756 (5.255} Comunistul Gh. Berheciu este unul dintre cei mai destoinici mecanici de atelier de la S.M.T. Podu Turcului, raionul Adjud. In clișeu : Gh. Berheciu verifică funcționarea pompelor de injecție. Foto : C. BURSUC Corbasca după 20 de ani Corbasca, comună a­­șezată la distanța de 10 km de gara Sascut, pe malul sting al Si­retului, între coline joase plantate cu pomi roditori, a trăit înainte de 23 August 1944 o viață de cîteva sute de ani, în mizerie, exploa­tare și ignoranță. După Eliberare viața țărani­lor din comuna Cor­basca a început să se schimbe. Aici se con­struiește în fiecare an ceva nou, iar in frun­tea tuturor acestor ac­țiuni sunt oameni har­nici, buni gospodari — deputații. Printre a­­ceștia se numără : Pe­­trache Vasile, Alex. Oțetea, Costică încarcă, Valeria Vanghele, Au­rica Mazilu și mulți alții. Numai in ultimii ani in Corbasca au fost construite 2 școli noi, una în satul Corbasca cu 5 săli de clasă și alta in satul Fofaza cu 2 săli de clasă. Anul a­­cesta se construiește încă un local de școală generală de 8 ani în satul Băcioi, cu 5 săli de clasă, iar anul viitor se va mai construi încă un local de școală in satul Marvila. Localul Sfatului popular con­struit de curînd are 8 încăperi, mari, lumi­noase. Magazinul uni­versal, și el nou con­struit, este aprovizio­nat cu cele mai variate sortimente de mărfuri. Dacă în comuna Cor­basca, înainte de Eli­berare, nu existau me­dici, ingineri, profe­sori, în prezent, situa­ția este total schimba­tă. Dispensarul din co­mună este foarte bine utilat cu cele mai mo­derne aparate medica­le. In comună există 2 medici umani și 3 ca­dre medii sanitare, trei puncte farmaceutice de unde locuitorii comu­nei își pot procura me­dicamentele necesare. In cadrul cooperativei agricole de producție, un inginer agronom, maiștri, tehnicieni, un medic și un tehnician veterinar ajută la în­grijirea științifică a animalelor. In trecut frecventau doar 200 de copii școa­la din comună pe care mulți, pînă la absolvi­re, o părăseau. Astăzi, în comuna Corbasca sînt 8 școli generale de 8 ani. Peste 1.300 de elevi sînt educați de cele 50 cadre didactice, învățători și profesori. Căminul cultural găzduiește artiști ama­tori care prezintă pro­grame artistice variate, atractive. în comună sunt 2 echipe de dan­suri, 4 formații de tea­tru, 4 brigăzi artistice de agitație, 2 formații corale, un taraf cu peste 30 membri, o fanfară și mulți soliști vocali și instrumentiști. Artiștii amatori din co­muna Corbăsca sunt în număr de peste 240. Aceștia, în fiecare du­minică, prezintă pro­grame artistice pentru membrii agricole de cooperative, producție din comună și partici­pă la toate concursurile inițiate. Cele aproape 10.000 de volume ale biblio­tecii comunale sunt la dispoziția cetățenilor din comună. Printre ci­titorii pasionați ai bi­bliotecii din comună sunt: Ghironte Enach­e, Mihai Oțetea, Nicolae Munteanu, Aurica Ma­zilu și alții. Dacă înainte de 23 August 1944 cineva din comună voia să vadă un film, trebuia să meargă la Adjud sau Bacău. Acum în comu­nă sunt 3 cinematogra­fe unde se prezintă filme de 3 ori pe săp­­tămînă. Numai la cinemato­graful sătesc din Cor­basca-sat, în anul 1964 s-au perindat peste 12.000 spectatori. Astăzi, fiii membri­lor cooperativei agri­cole de producție din comuna Corbasca, pot să-și îmbrățișeze me­seria pe care au do­­rit-o. Fii ai muncitori ca: țăranilor Costică Tabacaru, Ion Beren­­dea, Mircea Vespan și mulți alții urmează la învățămîntul superior. Mulți fii ai cetățenilor din comuna Corbasca urmează la Școala me­die, la școli tehnice, profesionale. Cetățenii se îmbracă mai frumos, mănîncă mai bine, au case noi, mari și îndestulate. Față de 2—3 aparate de radio din trecut, as­tăzi, în comuna basca, sunt peste Cor­300 aparate de radio, 50 mașini de cusut, moto­ciclete, motorete, ara­­gaze și altele. Numai în anul 1964 s-au cum­părat peste 40 garni­turi de mobilă de către membrii cooperatori. Aceasta este comuna Corbasca după 20 de ani de la Eliberare. O comună nouă, înflori­toare, cu oameni har­nici, buni gospodari, ce trăiesc din plin reali­zările erei noastre so­cialiste. CORNEL REBEGEA directorul Școlii gene­rale de 8 ani Corbasca Succesele obținute vor fi dezvoltate G.A.S. Dumbrava din raionul Tg. Neamț este fruntașă de mai mulți ani în ramura creșterii animalelor. Zilele trecute acestei unități i s-a înmînat în cadrul unei adunări festi­ve la care au participat toți muncitorii, inginerii și maiștrii gospodăriei, diplo­ma de unitate fruntașă pe ramură. Informarea prezentată cu acest pri­lej de către tovarășul Constantin Șer­­ban, directorul gospodăriei, cît și dis­cuțiile rodnice purtate, au subliniat rezultatele bune obținute in anul 1964 de către lucrătorii gospodăriei, rezul­tate care s-au situat fruntași pe regiu­ne. In anul care a trecut, colectivul de muncă al gospodăriei, antrenat in întrecerea socialistă, a realizat depă­șiri însemnate la cei mai mulți indi­catori ai planului de producție. La sectorul vegetal s-au obținut creșteri însemnate ale producțiilor la ha la principalele culturi ca: grîu (2150 kg la ha), porumb (5513 kg la ha) etc. Suprafața totală de 2364 ha teren a fost utilizată in mod mai rațional, ca în anii trecuți cultivîndu-se acele plan­te care s-au dovedit mai rentabile pentru unitate, în realizarea unor pro­ducții sporite la ha s-au evidențiat brigăzile vegetale nr II și III conduse de Dragoș Ududec și Vasile Andrioaia care au depășit producțiile planificate la porumb și grîu ca urmare a efectuă­rii unor lucrări de calitate și la timpul optim. Dar s-a subliniat în cadrul a­­dunării festive că sunt posibilități de obținere a unor producții și mai mari la ha in 1965, cu condiția să se aplice în toate brigăzile întregul complex de măsuri agrotehnice incepind de semănat și pînă la recoltatul cultu­ra­rilor. O contribuție importantă la obține­rea bunelor rezultate in sectorul ve­getal și-au adus-o și lucrătorii din sectorul mecanic, care în anul trecut, au efectuat lucrări de calitate la re­pararea utilajului, utilizind tractoarele și mașinile agricole la întreaga lor ca­pacitate, ceea ce a dus la depășirea orelor de funcționare pe tractor de la 40.408 ore funcționare planificat­e la 52.195 ore. în acest fel s-a realizat un preț de cost pe oră mai mic cu 3,68 lei față de cel planificat. în frun­tea întrecerii pentru ritm și cali­tate s-au situat mecanizatorii Constan­tin Cojocaru, Ioan Butnaru, Constantin Bendreș ș. a. S-a subliniat că se impune ca o ne­cesitate pentru acest an reducerea cheltuielilor neeconomicoase la fondu­rile bănești și materiale, pentru a se obține un preț de cost cît mai scă­zut pe unitatea de produs. Dar cel mai important sector gospodăriei este cel al creșterii ani­al­malelor. Lucrătorii de aici au depus e­­forturi sporite pentru creșterea pro­ductivității animalelor, a valorii lor zootehnice. Un obiectiv principal în sectorul zootehnic a fost creșterea continuă a producției de carne și lap­te pe cap de animal furajat. La sfir­­șitul anului 1964, gospodăria de stat avea un efectiv de 1228 taurine, din care vaci 412 precum și 2528 oi. în anul trecut, gospodăria a realizat 13.802 hl lapte, din care producția marfă 11.656 hi In urma unei îngrijiri și furajări raționale a vacilor, a res­pectării indicațiilor zeoveternare pri­vind hrănirea, îngrijirea zilnică, mul­sul, plimbarea în aer liber, masajul etc. producția de lapte pe cap de vacă furajată este de 3.530 litri. Gospodăria a livrat statului fn anul trecut 336 tăurași pentru reproducție, 123 taurine, peste 6 tone lină, 32 tone carne, 517 viței între 0-12 luni și alte­le, contribuind în mod efectiv la mări­rea fondului central al statului. La 100 ha teren, G.A.S. Dumbrava are următoarea încărcătură : 55 taurine din care 17 vaci, 115 ovine, 8 cabaline, depășindu-se astfel planul la efective­le de animale. La obținerea acestor re­zultate în sectorul zootehnic, și-au a­­dus contribuția îngrijitorii-mulgători Vasile Gh. Băcița, Gh. Vieru, Ioan A­­mariei, Vasile Răucescu, Nicolae Cri­stei, Gh. Sandu, Vasile Pricop și alții, care s-au menținut lună de lună in fruntea întrecerii socialiste. Un rol deosebit l-au avut consfătuirile de producție, cît și o mai temeinică or­ganizare a întrecerii socialiste intre brigăzi și oameni. Mai reținem faptul că G.A.S. Dum­brava și-a încheiat activitatea în anul 1964 cu un beneficiu de 517.000 lei, față de 47.000 lei planificat. Așa­dar, această unitate este rentabilă. Diploma de unitate fruntașă pe ra­mură, înmînată zilele trecute va consti­tui fără îndoială pentru colectivul de muncă al G.A.S Dumbrava un sti­mulent care-l va mobiliza la obținerea de succese și mai mari în anul 1965. ELISABETA AMITfî In aceste zile, la cooperativa agricolă de producție din comuna Căbești, raionul Adjud, se fac intense pregătiri în vederea muncilor agricole de primăvară. Iată în fotografie, un aspect de la confecționatul grapelor de mărăcini. Foto : TEODOR STANCIU Cum sunt folosite condițiile materiale destinate activității culturale la sate ? (Urmare din pag. I-a) ales în aceste zile de iarnă, căminul cultural, bibliotecile și cinematogra­fele sătești din comuna Girov. Co­mitetul executiv al sfatului popular comunal, (președinte tovarășul Gheor­­ghe Cojocaru) se ocupă ca sălile că­minului și a celorlalte așezăminte culturale să fie bine întreținute și în­călzite. De asemenea, o atenție deo­sebită se acordă ținerii cu regulari­tate a manifestărilor programate ur­mărindu-se îmbinarea judicioasă a la­turii instructiv-educative cu cea dis­tractivă. Ca urmare membrii coopera­tivei agricole de producție, mecaniza­torii și lucrătorii gospodăriei agricole de stat Girov sunt prezenți la toate acțiunile culturale organizate în sate­le comunei. Mai mult spirit gospodăresc La Dobreni, în centrul satului, te întîmpină impunătoarea clădire a că­minului cultural. Aici există o mare sală pentru spectacole, bibliotecă, sală de club, cabină pentru proiecție cinematografică etc. Cu alte cuvinte există asigurată o puternică bază ma­terială pentru desfășurarea activită­ții culturale Păcat însă că aceste condiții materiale nu sînt folosite cu mai mult spirit gospodăresc. Spunînd aceasta ne referim în primul rînd la faptul că acum în aceste zile cămi­nul cultural nu este suficient încăl­zit. De ce ? Cauza nu-i greu de aflat Sînt lemne dar nu are cine să le taie. Îngrijitoarea căminului este o femeie în vîrstă și ce poate face ea singură în fața butucilor de fag de trei ori mai mari ca omul. Și mai e ceva la mijloc, în spirit de „economie“ to­varășul Constantin Cozma, președin­tele sfatului popular comunal, a dat dispoziție ca lemnele să se taie nu­mai cît este necesar pentru a se face focul într-o zi. Este aceasta oare o soluție de buni gospodari­­! Cu încălzitul căminului cultural nu stau mai bine nici tovarășii din co­muna Gîrcina, deși aceasta este o co­mună de munte și gurile de exploa­tare sînt doar la doi pași. In maga­zia căminului cultural din Gîrcina, la data cînd am făcut raidul, mai erau lemne de foc doar pentru cel mult o zi. Tovarășul Mihai Gavriliu, direc­torul căminului cultural, ne-a asigu­rat că pentru a doua zi avea promi­siunea să primească o mașină de lemne. Nu știm dacă a doua zi au sosit lemnele promise sau dacă au făcut un împrumut la dispensarul comunal (după a doua ipoteză), însă un lucru e cert: la Gîrcina nu se aplică principiul bunului gospodar de a se asigura din timp cu cele nece­sare. Tot aici sunt și alte lucruri gospo­dărești nerezolvate încă. De pildă, din cele două sobe existente în sala căminului cultural funcționează nu­mai una și această cu portițele stri­cate. Altă sobă din sala clubului că­minului a necesitat reparații capitale, în plină iarnă, pentru că nu a fost re­parată cum trebuie în toamnă. Din cele două aparate de radio existente la cămin funcționează nu­mai unul, iar fondul de cărți nu este întreținut cum se cuvine. E adevărat că se fac acum unele remanieri pri­vind aranjarea bibliotecii, dar se constată cu ușurință că tovarășul bi­bliotecar M. Constantinescu dovedeș­te puțină grijă pentru păstrarea fon­dului de cărți. Unele volume de va­loare stau vraiște și, pe deasupra, cu coperțile rupte. Condițiile materiale existente nu sunt folosite cu maximum de eficiență și simț gospodăresc nici la biblioteca comunală din Zănești. Aici deși exis­tă o clădire aspectuoasă și spațioasă, destinată numai pentru bibliotecă, felul cum este gospodărită lasă de do­rit. De pildă sala de lectură bine a­­menajată (cu mese, scaune și un bogat fond de cărți) nu este deloc încălzită. Din lipsa coșului pentru fum soba este doar de ornament. De­sigur, membrii cooperativei agricole de producție, mecanizatorii și lucră­torii de la gospodăria agricolă de stat Zănești, care ar dori să facă lec­tura unei cărți preferate, nu pot re­zista mult timp la „zero grade“. Bi­bliotecara Lidia Custură ne-a infor­mat că deși a sesizat în mai multe rînduri factorii competenți, despre această anomalie, pentru înlăturarea ei nu se găsise încă nici o soluție. Discutînd cazul amintit la comitetul executiv al sfatului popular comunal, rezolvarea problemei a fost găsită pe loc chiar de către tovarășul Alexei Cecmac, directorul căminului cultural. Aceasta arată că la mijloc nu este de­cît... neglijentă. Așa poate fi califi­cat și faptul că geamurile sparte nu sînt înlocuite imediat. De asemenea, zăpada așezată pe marginea elevației clădirii și la prichiciul ferestrelor nu este curățată la timp, ceea ce face ca prin topire și îngheț să se deterio­reze pereții atît la căminul cultural cît și la bibliotecă. Așa se întîmplă numai acolo unde nu e suficientă ini­țiativă gospodărească. CONCLUZII Zilele acestea, cu munci agricole mai restrînse, sînt cele mai prielnice des­fășurări la sate a unei bogate activi­tăți cultural-educative. Țăranii citori, mecanizatorii, lucrătorii mun­din gospodăriile agricole de stat frecven­tează tot mai stăruitor căminul cultu­ral, biblioteca și cinematograful să­tesc. De aceea comitetele executive ale sfaturilor populare comunale și consiliile de conducere ale cămine­lor culturale au datoria de a asigura și folosi cu maximum de eficientă condițiile materiale necesare desfășu­rării unei bogate activități cultural­­educative. Prin grija orînduirii noastre de­­mocrat-populare în toate comunele e­­xistă o bună bază materială pentru desfășurarea activității culturale, dar din nefericire în raionul Piatra Neamț nu peste tot aceasta este folosită gos­podărește. Cele cîteva exemple poziti­ve și negative citate în raidul de față ne permit să tragem concluzia că, prin înlăturarea grabnică a lipsurilor ce se manifestă, există toate premisele de a se desfășura cu succes o gamă largă de manifestări culturale dintre cele mai interesante și instructive. In acest scop factorii care răspund de munca cultural-educativă din raionul Piatra Neamț trebuie să-și unească e­­forturile pentru a face ca fiecare a­­șezămînt cultural de la sate să răs­pundă pe deplin menirii sale. Organele și organizațiile de partid locale sînt chemate să sprijine și să vegheze îndeaproape la înfăptuirea tuturor măsurilor care să ridice activi­tatea cultural-educativă pe o treaptă superioară. In Editura politică au apărut: V. I. Lenin OPERE COMPLETE, voi. 33 Volumul cuprinde lucrarea „Statul și re­voluția. Învățătura marxismului despre stat și sarcinile proletariatului în revo­luție", scrisă în august—septembrie 19x7, și materialele pregătitoare pentru această lucrare, pe care V. I. Lenin le-a intitulat „Marxismul despre stat". In această lucrare, V. I. Lenin a dezvol­tat învățătura lui K. Marx și F. Engels cu privire la stat și la dictatura proletaria­tului, a analizat legătura dintre stat și caracterul de clasă al societății, a funda­mentat legitatea și inevitabilitatea revo­luției socialiste și a dictaturii proletaria­tului, a dezvăluit esența și sarcinile sta­tului proletar și ale democrației proletare, a dezvoltat învățătura marxistă despre so­cialism și comunism. Ing. M. Tudose SARCINA DE PARTID Broșura cuprinde însemnări privind modul în care organizațiile de bază din secțiile și sectoarele Uzinei 25 August din București încredințează membrilor și candidaților, sarcini de partid, felul in care aceștia sunt controlați și ajutați să le îndeplinească. Sunt arătate formele prin care sunt popularizate și extinse metodele bune de muncă, felul în care muncitorii, inginerii și tehnicienii din această uzină muncesc sub conducerea organizației de partid pentru îndeplinirea și depășirea sar­cinilor­ de producție. i

Next