Steagul Roşu, martie 1965 (Anul 20, nr. 3756-3782)
1965-03-02 / nr. 3756
Pagi 2-a Viitorii operatori chimiști la practică . La Onești. în marile unități ale industriei chimice, ca și în alte întreprinderi din regiunea noastră, în fiecare an sînt angajate cadre noi de muncitori calificați, absolvenți ai școlilor profesionale de specialitate. Sînt cazuri frecvente cînd inginerii și maiștrii cer conducerii întreprinderii să repartizeze în secțiile pe care le conduc pe anumiți absolvenți care, încă din perioada de practică au manifestat interes și dragoste față de meseria pentru care au fost pregătiți, aptitudini de buni muncitori. Acest lucru este un motiv de mîndrie pentru absolvent, pentru cadrele didactice de la școala de unde provine și pentru acei care în perioada de practică au știut sa se ocupe de pregătirea viitorului muncitor. Primiți cu încredere de colectivele de muncă, tinerii absolvenți devin în scurt timp cadre de nădejde în exploatarea instalațiilor, sînt tot mai des amintiți în rîndul muncitorilor evidențiați în întrecerea socialistă. Asemenea exemple le întîlnim și la Combinatul chimic din Borzești, unde sînt repartizați să lucreze absolvenți ai Grupului școlar petrol— chimic din Onești. In prezent, în secțiile combinatului, elevii Grupului școlar din localitate efectuează programul de practică în producție. O analiză făcută nu de mult a scos la iveală, pe lîngă aspectele bune, și o serie de deficiențe care s-au manifestat în modul de desfășurare a activității elevilor în perioada de practică. Și cum era și firesc, conducerea grupului școlar, împreună cu conducerea Combinatului chimic Borzești, a trecut la luarea unor măsuri menite să contribuie la ridicarea eficienței acestei activități. Pentru elevii de la școala profesională, specialitatea operatori chimiști, s-a planificat perioada de practică în anumite secții ale combinatului în funcție de programa analitică a obiectelor de studiu teoretic. In felul acesta se dă posibilitatea elevilor să urmărească noțiunile teoretice învățate la cursuri în instalații, pe parcursul proceselor tehnologice. Au fost numiți trei instructori de practică care să urmărească și să îndrume activitatea elevilor în producție și tot în acest scop, la nivelul combinatului, a fost format și un colectiv din 20 de tovarăși (ingineri șefi, șefi de servicii, tehnicieni). Și asemente exemple de măsuri se mai pot da, multe dintre ele fiind încă în perioada de perfecționare o dată cu aplicarea lor. In ziua de 11 februarie a.c. am întîlnit elevii anului II B — operatori chimiști de la Grupul școlar la Combinatul chimic Borzești. Era una din zilele de practică. Cu această ocazie am avut posibilitatea să constatăm unele aspecte negative care încă nu erau înlăturate. Cum au decurs cele 6 ore de practică ale unei grupe formată din 14 elevi din anul III — operatori chimiști, la secția de electroliză a sării cu diafragmă ? Pe baza unor instrucțiuni de lucru primite de la maistrul de instalație, un elev a dictat procesul tehnologic, iar Niculae Aron, elev practicant, nu a făcut în ziua aceea decît să controleze colegii dacă și-au scris procesul tehnologic (procesul tehnologic a mai fost completat în caietele de practică și cu două zile în urmă). In caiete au fost făcute și schițe ale instalațiilor, un lucru bun care ajută la însușirea și înțelegerea tehnicii și tehnologiei din secție. Dar aceste schițe nu sunt înțelese de toți elevii, ele au fost copiate mecanic. Elevul Costache Cioca, de exemplu, nu cunoaște un element esențial din secție : celula de la electroliza cu diafragmă . Constantin Smărăndescu, cu toate că are schița secției desenată cu atenție, nu cunoaște amplasarea utilajelor în instalații. Cam atît se poate spune despre practica în producție din ziua de 11 februarie a.c. a acestei grupe (după terminarea „predării“ procesului tehnologic toți s-au dus cu serviete, alții cu paltoane pe umeri la faza de purificare. Era un loc mai liniștit). în aceeași zi elevi practicanți erau și în secția vecină, electroliza sării prin procedeul cu catod de mercur. O grupă formată din trei eleve erau în vestiar cu caietele pe masă. Alții își „însușeau“ din tainele meseriei de operator chimist în ant vestiar. Pe cînd mai mult în secție ? E vorba doar de practica în producție ! La faza de purificare, de exemplu, cele trei eleve (a patra din grupă era pe hol) conform planificării trebuiau să se documenteze practic pe parcursul a trei zile. Trecuseră două zile și în caietele de practică tot se copiau instrucțiuni și desene. Și nu întîmplător, așa cum arăta un inginer din secția electroliză cu catod de mercur, la sfîrșitul perioadei de practică din trimestrul I, unul din elevi a putut spune că în secție „se fabrică sare“ ! Oare acest răspuns nu le-a dat de gîndit maiștrilor și inginerilor din secții că sînt și ei răspunzători de pregătirea viitorilor operatori chimiști ? Comisia celor 20 de ingineri și tehnicieni despre care am amintit mai sus a fost formată numai pentru a răspunde unei hotărîri stabilite în planul de măsuri ? De ce organizațiile de partid din aceste secții nu se îngrijesc ca ziua de practică a elevilor să fie folosită în mod efectiv ? In secții lucrează muncitori cu înaltă calificare profesională, membri și candidați de partid care pot împărtăși din experiența lor, care pot explica elevilor procesul tehnologic, caracteristicile de funcționare a utilajelor. Lăsînd totul pe seama instructorilor de practică și a profesorilor care vin în secții pentru a controla activitatea elevilor nu se poate realiza mare lucru . Așa cum inginerii și tehnicienii spun în fiecare zi că „sîntem foarte ocupați cu producția" așa ar trebui ca aceștia să spună și că „sîntem foarte ocupați și cu practica în producție a elevilor pe care mîine îi vom primi ca operatori chimiști“. Am discutat și cu profesoara Ileana Cozma de la Grupul școlar petrol-chimie, diriginta anului III — operatori chimiști. Slaba preocupare a unor secții pentru practica elevilor a fost amintită încă o dată. Maiștrii și șefii de echipă nu se ocupă în suficientă măsură de instruirea elevilor la locurile de muncă. Problema echipamentului de protecție pentru elevii practicanți încă nu a fost rezolvată definitiv. Ar trebui totuși ca și profesorii de la Grupul școlar petrol-chimie, diriginții, să insiste mai mult asupra stabilirii unor legături mai strînse între cadrele didactice inginerii și tehnicienii din secțiile combinatului pentru găsirea celor mai bune forme de desfășurare a orelor de practică. Controlînd activitatea elevilor, profesorii, instructorii de practică să nu insiste numai asupra controlului caietelor (deși acestea trebuie puse la punct). Notițe se iau și se fac schițe și în orele de curs de la școală. In secțiile combinatului să se urmărească o instruire practică a elevilor la locurile de muncă și nu să se facă numai completări teoretice la noțiunile predate în școală. Aceste două forme de instruire trebuie îmbinate, scopul urmărit fiind pregătirea temeinică a operatorilor chimiști care peste puțin timp vor lucra în instalații moderne, cu un înalt grad de automatizare. DAN DRĂGULESCU La I. F.Tîrgu Neamț Inovațiile conduc la w ■ la realizări Colectivul de muncă de la întreprinderea forestieră Tg. Neamț și-a îndreptat atenția încă din anul 1933 spre introducerea tehnicii noi, în rezolvarea principalelor probleme de producție ale anului 1964. Astfel, analizîndu-se toți indicatorii de plan, s-au studiat pentru fiecare loc de muncă și cele mai corespunzătoare soluții care să rezolve in condiții tehnice și economice cu mai bine diversele probleme. Pe această linie activitatea cabinetului tehnic s-a desfășurat pe compartimente de activitate, în funcție de profilul și specificul fiecărui sector. Bunăoară, în sectorul de exploatare s-au analizat posibilitățile de introducere a tehnologiei de exploatare în trunchiuri, pe baza unor calcule tehnice și economice comparative. în anul 1964, în peste 95 la sută din volumul masei lemnoase exploatate s-a aplicat această tehnologie avansată. Un alt indicator care a stat în atenția cabinetului tehnic în cursul anului 1964 a fost creșterea productivității muncii. Astfel, prin măsurile tehnico-organizatorice luate și mare parte rezolvate de cabinetul tehnic, s-a reușit ca în cursul anului 1964 productivitatea muncii să fie depășită cu 1,7 la sută față de plan. Pe linia acestor măsuri se numără îmbunătățirea tehnologiei de producție, înființarea unor noi secții de producție și introducerea lucrărilor de mică mecanizare. Astfel, în anul 1964 s-au înființat două noi ateliere la secția de butoaie și la secția de dopuri de lemn de pe lîngă centrul de fructe, s-au introdus instalații de încărcare cu cablu în exploatări, încărcătoare mecanice I.M.B. în depozitele finale, un sortator de frize la U.R.S. Mănăstirea Neamț și un număr de 9 funiculare în exploatări, lucrări executate din fonduri de mică mecanizare. Cabinetul tehnic și-a axat activitatea în anul 1964 și pe antrenarea unui număr tot mai ridicat de muncitori, tehnicieni și ingineri în studierea și aplicarea de inovații menite să îmbunătățească activitatea de producție. în această direcție, în cursul anului 1964, întreprinderea forestieră Tg. Neamț a obținut rezultate remarcabile ceea ce a făcut ca la concursul de inovații din cadrul M.E.F. să se claseze pe locul I. In anul 1964 au fost primite la cabinet un număr de 57 inovații, aplicîndu-se in producție un număr de 42. Economiile antecalculate, pentru inovațiile aplicate in anul 1964, se cifrează la 3.297.581 lei Dintre inovațiile mai însemnate și care au rezolvat probleme tehnice importante remarcăm : „Instalația de evacuare a deșeurilor" la U. I. S. Mînăstirea Neamț (autori Dumitru Ioan și Vasile Hodorogea), care aduce anual economii în valoare de peste 38.000 lei și mărește simțitor productivitatea muncii. O altă inovație este „Stație de filtrare a apei la cazanele cu aburi“ (autori Alexandru Trifan și Herman Filtingher), care aduce anual economii în valoare de peste 121.000 lei și mărește durata de funcționare a cazanelor Prin organizarea cabinetului tehnic încă de la începutul anului 1964 s-a asigurat operativitatea aplicării temelor propuse și o eficiență economică cit mai ridicată. Ședințele planificate au rezolvat în termen temele depuse, urmărindu-se aplicarea acestora cât și achitarea recompenselor în conformitate cu prevederile. Realizările obținute în cursul anului 1964 puteau fi însă și mai bune dacă întreprinderea ar fi fost dotată cu un atelier de executare a prototipurilor, cât și cu personal mecanic corespunzător. De asemenea, s-au întimpinat greutăți în aplicarea unor teme de inovații valoroase. Bunăoară, inovația „Mecanizarea ” descărcării buștenilor, manipularea și stivuirea“, de la U.R.L. Vînători, a rămas să se aplice după instalarea unei mașini de forță ce se va primi prin transfer; în aceeași situație se află și tema „Mecanizarea evacuării deșeurilor din hala gatere la secția de celuloză“ tot de la U.R.L. Vînători. Față de realizările obținute în anul 1964, colectivul de muncă al întreprinderii forestiere Tg. Neamț își propune, în anul 1965, să desfășoare o activitate și mai rodnică pe linie de inovații, contribuind astfel la îmbunătățirea calității produselor, ușurarea efortului fizic al muncitorilor, ridicarea productivității muncii și in esență la realizarea în condiții cit mai bune a tuturor indicatorilor de plan. Ing. AUREL CIOCA I. F. Tg. Neamț Salina Tg. Ocna, regiunea Bacău, se numără printre cele mai mari saline din țară de unde se extrage sare in stare pură pentru consum alimentar cil și industrial, în fotografie: Havatorii Bălan Stefan și Butucaru Dragomir lucrînd la tăiatul sării cu ajutorul havezii, _ ^ STEAGUL ROȘU Elevi pietreni la școala frumosului —i Sîntem la Școala de 8 ani de muzică și arte plastice din orașul Piatra Neamț înființată în 1960, ea dă posibilitatea tuturor copiilor talentați să-și dezvolte aptitudinile. An după an a crescut numărul specialităților la secția de muzică, iar secția de arte plastice cuprinde astăzi : pictură, desen și modelaj. Urmînd școala generală de 8 ani, 310 elevi, repartizați pe grupe, sub îndrumarea profesorilor de specialitate, învață în același timp ceea ce le-a fost deosebit de drag Școala, aflată în prezent într-un local spațios, înzestrată cu tot ce este necesar procesului de învățămînt artistic, este în măsură să ofere acestor vlăstare condiții din cele mai bune. Iar elevii școlii știu să răspundă, prin strădania lor, grijii pe care partidul și statul le-o poartă; se pregătesc temeinic atît la cursurile școlii generale cit și la specialitatea aleasă Și, iată-i modelind lutul sau potrivind culorile, iată-i cu ochii pe partituri, descifrîndu-le la pian, vioară, violă, violoncel, flaut, oboi, clarinet, fagot, corn, trompetă, trombon, iată-i întruniți în ansamblul de cor și orchestră și prezentind, sub bagheta dirijorilor, în oraș ca și la Podoletti, la Roznot etc. programe de un bun nivel artistic. In anii trecuți, mulți elevi ai școlii s-au întors de la concursuri pe țară cu diplome și mențiuni. In acest an școlar, rubricile cataloagelor sunt pline de note mari. Nu vom putea cita nume multe. Să amintim doar pe Cristian Popovici și Florin Nica, prezenți și la panoul de onoare, pe Mihail Banea și Viorica Iosifescu, foarte buni și la cultura generală. ★ Nu de mult, colectivul de profesori și elevii școlii de muzică și artă plastică din Piatra Neamț au prezentat la Teatrul de stat un spectacol dedicat alegerilor de deputați pentru Marea Adunare Națională și sfaturile populare. In hol s-a amenajat o mică expoziție a secției de arte plastice. Cînd s-a dat la o parte cortina, pe scenă au evoluat pianiștii, violoniștii, flautiștii, o formație de muzică de cameră, corul și orchestra școlii. Au aplaudat cu simpatie și căldură toți cei prezenți Au aplaudat pe elevii talentați ai școlii, pe vrednicii lor profesori, pe dirijorul Teodor Macarie. Și au insistat să repete bucata a ceea ce sintetiza parcă simțămintele de care erau animați cu toții — „Țară scumpă, să trnipezi /" NICHITA BISTRICEANU Mărfi î martie 1965 — nr. 5.756 (5.255} Comunistul Gh. Berheciu este unul dintre cei mai destoinici mecanici de atelier de la S.M.T. Podu Turcului, raionul Adjud. In clișeu : Gh. Berheciu verifică funcționarea pompelor de injecție. Foto : C. BURSUC Corbasca după 20 de ani Corbasca, comună așezată la distanța de 10 km de gara Sascut, pe malul sting al Siretului, între coline joase plantate cu pomi roditori, a trăit înainte de 23 August 1944 o viață de cîteva sute de ani, în mizerie, exploatare și ignoranță. După Eliberare viața țăranilor din comuna Corbasca a început să se schimbe. Aici se construiește în fiecare an ceva nou, iar in fruntea tuturor acestor acțiuni sunt oameni harnici, buni gospodari — deputații. Printre aceștia se numără : Petrache Vasile, Alex. Oțetea, Costică încarcă, Valeria Vanghele, Aurica Mazilu și mulți alții. Numai in ultimii ani in Corbasca au fost construite 2 școli noi, una în satul Corbasca cu 5 săli de clasă și alta in satul Fofaza cu 2 săli de clasă. Anul acesta se construiește încă un local de școală generală de 8 ani în satul Băcioi, cu 5 săli de clasă, iar anul viitor se va mai construi încă un local de școală in satul Marvila. Localul Sfatului popular construit de curînd are 8 încăperi, mari, luminoase. Magazinul universal, și el nou construit, este aprovizionat cu cele mai variate sortimente de mărfuri. Dacă în comuna Corbasca, înainte de Eliberare, nu existau medici, ingineri, profesori, în prezent, situația este total schimbată. Dispensarul din comună este foarte bine utilat cu cele mai moderne aparate medicale. In comună există 2 medici umani și 3 cadre medii sanitare, trei puncte farmaceutice de unde locuitorii comunei își pot procura medicamentele necesare. In cadrul cooperativei agricole de producție, un inginer agronom, maiștri, tehnicieni, un medic și un tehnician veterinar ajută la îngrijirea științifică a animalelor. In trecut frecventau doar 200 de copii școala din comună pe care mulți, pînă la absolvire, o părăseau. Astăzi, în comuna Corbasca sînt 8 școli generale de 8 ani. Peste 1.300 de elevi sînt educați de cele 50 cadre didactice, învățători și profesori. Căminul cultural găzduiește artiști amatori care prezintă programe artistice variate, atractive. în comună sunt 2 echipe de dansuri, 4 formații de teatru, 4 brigăzi artistice de agitație, 2 formații corale, un taraf cu peste 30 membri, o fanfară și mulți soliști vocali și instrumentiști. Artiștii amatori din comuna Corbăsca sunt în număr de peste 240. Aceștia, în fiecare duminică, prezintă programe artistice pentru membrii agricole de cooperative, producție din comună și participă la toate concursurile inițiate. Cele aproape 10.000 de volume ale bibliotecii comunale sunt la dispoziția cetățenilor din comună. Printre cititorii pasionați ai bibliotecii din comună sunt: Ghironte Enache, Mihai Oțetea, Nicolae Munteanu, Aurica Mazilu și alții. Dacă înainte de 23 August 1944 cineva din comună voia să vadă un film, trebuia să meargă la Adjud sau Bacău. Acum în comună sunt 3 cinematografe unde se prezintă filme de 3 ori pe săptămînă. Numai la cinematograful sătesc din Corbasca-sat, în anul 1964 s-au perindat peste 12.000 spectatori. Astăzi, fiii membrilor cooperativei agricole de producție din comuna Corbasca, pot să-și îmbrățișeze meseria pe care au dorit-o. Fii ai muncitori ca: țăranilor Costică Tabacaru, Ion Berendea, Mircea Vespan și mulți alții urmează la învățămîntul superior. Mulți fii ai cetățenilor din comuna Corbasca urmează la Școala medie, la școli tehnice, profesionale. Cetățenii se îmbracă mai frumos, mănîncă mai bine, au case noi, mari și îndestulate. Față de 2—3 aparate de radio din trecut, astăzi, în comuna basca, sunt peste Cor300 aparate de radio, 50 mașini de cusut, motociclete, motorete, aragaze și altele. Numai în anul 1964 s-au cumpărat peste 40 garnituri de mobilă de către membrii cooperatori. Aceasta este comuna Corbasca după 20 de ani de la Eliberare. O comună nouă, înfloritoare, cu oameni harnici, buni gospodari, ce trăiesc din plin realizările erei noastre socialiste. CORNEL REBEGEA directorul Școlii generale de 8 ani Corbasca Succesele obținute vor fi dezvoltate G.A.S. Dumbrava din raionul Tg. Neamț este fruntașă de mai mulți ani în ramura creșterii animalelor. Zilele trecute acestei unități i s-a înmînat în cadrul unei adunări festive la care au participat toți muncitorii, inginerii și maiștrii gospodăriei, diploma de unitate fruntașă pe ramură. Informarea prezentată cu acest prilej de către tovarășul Constantin Șerban, directorul gospodăriei, cît și discuțiile rodnice purtate, au subliniat rezultatele bune obținute in anul 1964 de către lucrătorii gospodăriei, rezultate care s-au situat fruntași pe regiune. In anul care a trecut, colectivul de muncă al gospodăriei, antrenat in întrecerea socialistă, a realizat depășiri însemnate la cei mai mulți indicatori ai planului de producție. La sectorul vegetal s-au obținut creșteri însemnate ale producțiilor la ha la principalele culturi ca: grîu (2150 kg la ha), porumb (5513 kg la ha) etc. Suprafața totală de 2364 ha teren a fost utilizată in mod mai rațional, ca în anii trecuți cultivîndu-se acele plante care s-au dovedit mai rentabile pentru unitate, în realizarea unor producții sporite la ha s-au evidențiat brigăzile vegetale nr II și III conduse de Dragoș Ududec și Vasile Andrioaia care au depășit producțiile planificate la porumb și grîu ca urmare a efectuării unor lucrări de calitate și la timpul optim. Dar s-a subliniat în cadrul adunării festive că sunt posibilități de obținere a unor producții și mai mari la ha in 1965, cu condiția să se aplice în toate brigăzile întregul complex de măsuri agrotehnice incepind de semănat și pînă la recoltatul culturarilor. O contribuție importantă la obținerea bunelor rezultate in sectorul vegetal și-au adus-o și lucrătorii din sectorul mecanic, care în anul trecut, au efectuat lucrări de calitate la repararea utilajului, utilizind tractoarele și mașinile agricole la întreaga lor capacitate, ceea ce a dus la depășirea orelor de funcționare pe tractor de la 40.408 ore funcționare planificate la 52.195 ore. în acest fel s-a realizat un preț de cost pe oră mai mic cu 3,68 lei față de cel planificat. în fruntea întrecerii pentru ritm și calitate s-au situat mecanizatorii Constantin Cojocaru, Ioan Butnaru, Constantin Bendreș ș. a. S-a subliniat că se impune ca o necesitate pentru acest an reducerea cheltuielilor neeconomicoase la fondurile bănești și materiale, pentru a se obține un preț de cost cît mai scăzut pe unitatea de produs. Dar cel mai important sector gospodăriei este cel al creșterii anialmalelor. Lucrătorii de aici au depus eforturi sporite pentru creșterea productivității animalelor, a valorii lor zootehnice. Un obiectiv principal în sectorul zootehnic a fost creșterea continuă a producției de carne și lapte pe cap de animal furajat. La sfirșitul anului 1964, gospodăria de stat avea un efectiv de 1228 taurine, din care vaci 412 precum și 2528 oi. în anul trecut, gospodăria a realizat 13.802 hl lapte, din care producția marfă 11.656 hi In urma unei îngrijiri și furajări raționale a vacilor, a respectării indicațiilor zeoveternare privind hrănirea, îngrijirea zilnică, mulsul, plimbarea în aer liber, masajul etc. producția de lapte pe cap de vacă furajată este de 3.530 litri. Gospodăria a livrat statului fn anul trecut 336 tăurași pentru reproducție, 123 taurine, peste 6 tone lină, 32 tone carne, 517 viței între 0-12 luni și altele, contribuind în mod efectiv la mărirea fondului central al statului. La 100 ha teren, G.A.S. Dumbrava are următoarea încărcătură : 55 taurine din care 17 vaci, 115 ovine, 8 cabaline, depășindu-se astfel planul la efectivele de animale. La obținerea acestor rezultate în sectorul zootehnic, și-au adus contribuția îngrijitorii-mulgători Vasile Gh. Băcița, Gh. Vieru, Ioan Amariei, Vasile Răucescu, Nicolae Cristei, Gh. Sandu, Vasile Pricop și alții, care s-au menținut lună de lună in fruntea întrecerii socialiste. Un rol deosebit l-au avut consfătuirile de producție, cît și o mai temeinică organizare a întrecerii socialiste intre brigăzi și oameni. Mai reținem faptul că G.A.S. Dumbrava și-a încheiat activitatea în anul 1964 cu un beneficiu de 517.000 lei, față de 47.000 lei planificat. Așadar, această unitate este rentabilă. Diploma de unitate fruntașă pe ramură, înmînată zilele trecute va constitui fără îndoială pentru colectivul de muncă al G.A.S Dumbrava un stimulent care-l va mobiliza la obținerea de succese și mai mari în anul 1965. ELISABETA AMITfî In aceste zile, la cooperativa agricolă de producție din comuna Căbești, raionul Adjud, se fac intense pregătiri în vederea muncilor agricole de primăvară. Iată în fotografie, un aspect de la confecționatul grapelor de mărăcini. Foto : TEODOR STANCIU Cum sunt folosite condițiile materiale destinate activității culturale la sate ? (Urmare din pag. I-a) ales în aceste zile de iarnă, căminul cultural, bibliotecile și cinematografele sătești din comuna Girov. Comitetul executiv al sfatului popular comunal, (președinte tovarășul Gheorghe Cojocaru) se ocupă ca sălile căminului și a celorlalte așezăminte culturale să fie bine întreținute și încălzite. De asemenea, o atenție deosebită se acordă ținerii cu regularitate a manifestărilor programate urmărindu-se îmbinarea judicioasă a laturii instructiv-educative cu cea distractivă. Ca urmare membrii cooperativei agricole de producție, mecanizatorii și lucrătorii gospodăriei agricole de stat Girov sunt prezenți la toate acțiunile culturale organizate în satele comunei. Mai mult spirit gospodăresc La Dobreni, în centrul satului, te întîmpină impunătoarea clădire a căminului cultural. Aici există o mare sală pentru spectacole, bibliotecă, sală de club, cabină pentru proiecție cinematografică etc. Cu alte cuvinte există asigurată o puternică bază materială pentru desfășurarea activității culturale Păcat însă că aceste condiții materiale nu sînt folosite cu mai mult spirit gospodăresc. Spunînd aceasta ne referim în primul rînd la faptul că acum în aceste zile căminul cultural nu este suficient încălzit. De ce ? Cauza nu-i greu de aflat Sînt lemne dar nu are cine să le taie. Îngrijitoarea căminului este o femeie în vîrstă și ce poate face ea singură în fața butucilor de fag de trei ori mai mari ca omul. Și mai e ceva la mijloc, în spirit de „economie“ tovarășul Constantin Cozma, președintele sfatului popular comunal, a dat dispoziție ca lemnele să se taie numai cît este necesar pentru a se face focul într-o zi. Este aceasta oare o soluție de buni gospodari! Cu încălzitul căminului cultural nu stau mai bine nici tovarășii din comuna Gîrcina, deși aceasta este o comună de munte și gurile de exploatare sînt doar la doi pași. In magazia căminului cultural din Gîrcina, la data cînd am făcut raidul, mai erau lemne de foc doar pentru cel mult o zi. Tovarășul Mihai Gavriliu, directorul căminului cultural, ne-a asigurat că pentru a doua zi avea promisiunea să primească o mașină de lemne. Nu știm dacă a doua zi au sosit lemnele promise sau dacă au făcut un împrumut la dispensarul comunal (după a doua ipoteză), însă un lucru e cert: la Gîrcina nu se aplică principiul bunului gospodar de a se asigura din timp cu cele necesare. Tot aici sunt și alte lucruri gospodărești nerezolvate încă. De pildă, din cele două sobe existente în sala căminului cultural funcționează numai una și această cu portițele stricate. Altă sobă din sala clubului căminului a necesitat reparații capitale, în plină iarnă, pentru că nu a fost reparată cum trebuie în toamnă. Din cele două aparate de radio existente la cămin funcționează numai unul, iar fondul de cărți nu este întreținut cum se cuvine. E adevărat că se fac acum unele remanieri privind aranjarea bibliotecii, dar se constată cu ușurință că tovarășul bibliotecar M. Constantinescu dovedește puțină grijă pentru păstrarea fondului de cărți. Unele volume de valoare stau vraiște și, pe deasupra, cu coperțile rupte. Condițiile materiale existente nu sunt folosite cu maximum de eficiență și simț gospodăresc nici la biblioteca comunală din Zănești. Aici deși există o clădire aspectuoasă și spațioasă, destinată numai pentru bibliotecă, felul cum este gospodărită lasă de dorit. De pildă sala de lectură bine amenajată (cu mese, scaune și un bogat fond de cărți) nu este deloc încălzită. Din lipsa coșului pentru fum soba este doar de ornament. Desigur, membrii cooperativei agricole de producție, mecanizatorii și lucrătorii de la gospodăria agricolă de stat Zănești, care ar dori să facă lectura unei cărți preferate, nu pot rezista mult timp la „zero grade“. Bibliotecara Lidia Custură ne-a informat că deși a sesizat în mai multe rînduri factorii competenți, despre această anomalie, pentru înlăturarea ei nu se găsise încă nici o soluție. Discutînd cazul amintit la comitetul executiv al sfatului popular comunal, rezolvarea problemei a fost găsită pe loc chiar de către tovarășul Alexei Cecmac, directorul căminului cultural. Aceasta arată că la mijloc nu este decît... neglijentă. Așa poate fi calificat și faptul că geamurile sparte nu sînt înlocuite imediat. De asemenea, zăpada așezată pe marginea elevației clădirii și la prichiciul ferestrelor nu este curățată la timp, ceea ce face ca prin topire și îngheț să se deterioreze pereții atît la căminul cultural cît și la bibliotecă. Așa se întîmplă numai acolo unde nu e suficientă inițiativă gospodărească. CONCLUZII Zilele acestea, cu munci agricole mai restrînse, sînt cele mai prielnice desfășurări la sate a unei bogate activități cultural-educative. Țăranii citori, mecanizatorii, lucrătorii mundin gospodăriile agricole de stat frecventează tot mai stăruitor căminul cultural, biblioteca și cinematograful sătesc. De aceea comitetele executive ale sfaturilor populare comunale și consiliile de conducere ale căminelor culturale au datoria de a asigura și folosi cu maximum de eficientă condițiile materiale necesare desfășurării unei bogate activități culturaleducative. Prin grija orînduirii noastre democrat-populare în toate comunele există o bună bază materială pentru desfășurarea activității culturale, dar din nefericire în raionul Piatra Neamț nu peste tot aceasta este folosită gospodărește. Cele cîteva exemple pozitive și negative citate în raidul de față ne permit să tragem concluzia că, prin înlăturarea grabnică a lipsurilor ce se manifestă, există toate premisele de a se desfășura cu succes o gamă largă de manifestări culturale dintre cele mai interesante și instructive. In acest scop factorii care răspund de munca cultural-educativă din raionul Piatra Neamț trebuie să-și unească eforturile pentru a face ca fiecare așezămînt cultural de la sate să răspundă pe deplin menirii sale. Organele și organizațiile de partid locale sînt chemate să sprijine și să vegheze îndeaproape la înfăptuirea tuturor măsurilor care să ridice activitatea cultural-educativă pe o treaptă superioară. In Editura politică au apărut: V. I. Lenin OPERE COMPLETE, voi. 33 Volumul cuprinde lucrarea „Statul și revoluția. Învățătura marxismului despre stat și sarcinile proletariatului în revoluție", scrisă în august—septembrie 19x7, și materialele pregătitoare pentru această lucrare, pe care V. I. Lenin le-a intitulat „Marxismul despre stat". In această lucrare, V. I. Lenin a dezvoltat învățătura lui K. Marx și F. Engels cu privire la stat și la dictatura proletariatului, a analizat legătura dintre stat și caracterul de clasă al societății, a fundamentat legitatea și inevitabilitatea revoluției socialiste și a dictaturii proletariatului, a dezvăluit esența și sarcinile statului proletar și ale democrației proletare, a dezvoltat învățătura marxistă despre socialism și comunism. Ing. M. Tudose SARCINA DE PARTID Broșura cuprinde însemnări privind modul în care organizațiile de bază din secțiile și sectoarele Uzinei 25 August din București încredințează membrilor și candidaților, sarcini de partid, felul in care aceștia sunt controlați și ajutați să le îndeplinească. Sunt arătate formele prin care sunt popularizate și extinse metodele bune de muncă, felul în care muncitorii, inginerii și tehnicienii din această uzină muncesc sub conducerea organizației de partid pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de producție. i