Steagul Roşu, iunie 1965 (Anul 20, nr. 3834-3859)

1965-06-01 / nr. 3834

Pag. 2-a 1 IUNIE ZIUA INTERNA­ȚIONALA A COPILULUI Culorile, dalta și penelul Din cele mai vechi timpuri, chipul gingaș al copilului a inspirat meșterilor daltei și ai penelului opere valoroase, pline de candoare și frumusețe. Se spune că, după carele țărănești, marele Grigorescu a prins pe pînzele sale, cu tot atîta dragoste, chipul copi­lului, lăsindu-ne, printre altele, și nemu­ritoarele tablouri „Cap de fetiță", „fe­tiță stînd" . Sava Henția a redat chipul copilului sărac cu ochii triști. Tonitza a prins privirea jucăușă a ochilor de prună ai copilului, iar astăzi, artiștii plastici contemporani au imortalizat în lucrările lor copilul la pupitru, la joacă, citind, dansînd, bucurîndu-se de copilă­­ria-i fericită... ...De aceea, darul meșterilor daltei, culorii și ai penelului este oferit de ziua lui, copilului, și de Muzeul regional Bacău, prin expoziția intitulată : „CO­PILUL REPREZENTAT IN ARTA PLAS­TICĂ". Ea relevă publicului bacăuan, de toate vîrstele, un nou subiect al fru­mosului în plastică — copilul, și La deschiderea la care a participat Ioan Niculescu-Brună, președintele Comitetului regional Bacău pentru cul­tură și artă, Iulian Antonescu, direc­torul Muzeului regional Bacău a spus : „Vouă, copii, vă dedicăm această expo­ziție. Al vostru și al tuturor este dreptul la viață, la fericire și pace". Și-ntr-ade­­văr, copiilor, expoziția oferă 35 de lu­crări reprezentative de pictură, grafică și sculptură, unele făcând parte deja din tezaurul artei universale, altele aparți­­nind unor artiști plastici contemporani din diferite părți ale țării sau din re­giune. Primii vizitatori după deschidere, e­­levii Școlii generale de 8 ani nr. 18 din localitate au vizitat expoziția, sub ghi­dajul Măriei Huțanu. împreună cu ei am admirat picturile lui G. Mirea („Por­tret de băiat"), Nicolae Vermont („Băiat șezînd"), Nicu Enea („Băiat cu gîștele"), N. Milord („Pionieră la studiu indivi­dual"), grafica Iuliei Hălăucescu („Ba­let la Casa pionierilor"), Ion Buzăuioc („Mama și copilul"), Nicolae Hilochi („La dejun"), precum și sculpturile lui Pompiliu Clement („Cap de fetiță"), sau Elena Serova („Mama și copilul"). In dreptul tablourilor lui Grigorescu sau Tonitza sînt montate vitrine cu re­produceri din operele marilor pictori, reprezentînd lucrări inspirate de chipu­rile și viața copiilor. Deși n-a trecut decît puțin timp de la deschiderea expoziției, acest colț al Mu­zeului regional atrage numeroase gru­puri de vizitatori, care admiră frumoa­sele lucrări ce vorbesc, în limbajul cu­lorilor, al formelor și liniilor, despre sentimente nobile dedicate ființelor ce răspîndesc in jurul lor dragoste și lai Fotoi C. BURSUC Expoziția „Copilul reprezentat în arta plastică" (Muzeul regional — Bacău) Un dar de ziua lor „Pionieri, pentru aducerea drapelului, drepți !" glăsuiește cu solemnitatea ce­rută în asemenea momente instructoarea de pionieri... Un grup de gorniști dau semnalul. O pionieră prezintă raportul : „Tovarășă instructoare, declarăm deschisă adunarea noastră festivă de astăzi". „La luptă pentru cauza P.M.R., fii gata !". „Sîntem gata mereu !" răspund zecile de pionieri purtînd macii cravatelor pe bluze albe, imaculate, cu obrajii rumeni de sănătate și emoție, cu zîmbet în pri­viri. Era o adunare festivă însă mai ne­obișnuită — spectacolul de sfîrșit de an, bilanț al unei minunate activități la Casa pionierilor din Bacău. Desfășurarea ei avea loc la Teatrul de stat. Printre spectatori foarte mulți copii, că­rora pionierii le oferă în dar acest frumos spectacol pentru 1 Iunie. Am admirat și am aplaudat ce au realizat artiștii cercu­rilor pionierești din Bacău. „Foicica din poiene, pe meleaguri mol­dovene" ne povestește despre noua Mol­dovă prin cunoscuta melodie din folclo­rul nou, glas zglobiu de pionieră. în pi­torești costume populare, grupuri de pio­nieri umplu scena de voioșie, cîntec, dans, tinerețe avîntată. „Azi am să crestez în grindă, jos din cui acum oglindă" — bă­­trînul Coșbuc este prezent prin versu­rile lui și prin melodia cîntată de pio­niera Iulia Chetraru. Glasul ei cristalin, ca și al Eleonorei Brîncoveanu ce i-a urmat cu „Cîntec dobrogean" a impresionat a­sistența. Ropote de aplauze le-au răsplătit și pe ele și pe Gabriela Țarălungă (solo vioară) și pe Micuța Mancaș... Moment plin de poezie, feerie de cu­lori și lumină, adevărate flori pastelate, mișcătoare în ritm lent au prezentat bale­rinele Casei pionierilor din Bacău în sce­neta „Zîna mării"... Micuții spectatori au fost cuceriți, pe bună dreptate. Lumea păpușilor a fost și ea prezentă­­ prin fapte bune cocoșelul, cerbul și ur­sulețul, iar lupul și vulpea cea vicleană prin răul ce-l fac altora. Și de aici mi­cuții prieteni ai pionierilor au avut multe de învățat... „Hoții la miere" din piesa cu același nume, au vrut să fie țînțarul, lăcusta, viespea și trîntorul, dar n-au putut, căci harnicile albine, ajutate de greierașul tru­badur, licuriciul luminos, cărăbușul cel somnoros, păianjenul cel cu plasă pentru răi și de micuțele furnici, le-au tăiat pofta de miere... Din întîmplarea cu „Ho­ții la miere", micii spectatori, au avut de învățat că munca este bunul cel mai de preț, căci ea aduce fericirea adevărată.­­ * Prietenii celor mici, pionierii băcăuani au inaugurat pasul spre vacanță cu aplau­zele culese la acest spectacol. In curînd vor începe o altă activitate, de vacanță, prin excursii, zile de tabără, jocuri și în­treceri sportive. Le urăm petrecere plăcută ! C. PASCARU Gînduri înaripate. Foto : B. V AURIU „Pădurea piticilor“ După un cunoscut basm al fraților Grimm, Alexandrina Nicolau a rea­lizat pentru copii spectacolul în două acte și cinci tablouri intitulat „Pă­durea piticilor“. Acesta a fost pus în scenă, la inițiativa și prin grija sin­dicatului învățămînt, de prof. Gh. A­­lexandrescu și prezentat ieri la Ba­cău în sala Teatrului de stat. Cîteva sute de preșcolari au urmărit încîntați reprezentația, bucurîndu-se de întîl­­nirea cu o serie de personaje îndră­gite de ei : Albă ca Zăpada, cei șapte pitici, Zîna Bună etc. Spectacolul — agreabil, bine pregătit — a fost o plă­cută surpriză oferită celor mici, de ziua lor. In viteza roților... de-o șchioapă Concurs velo în toată regula... cu cir­culația autoturismelor interzisă pe raza respectivă, marcaje, milițieni de ordine, public. Startul în fața Agenției C.E.C., so­sirea peste cîteva... zeci de metri, în fața hotelului „Bistrița" din orașul Bacău. Un fluier scurt și... ștart ! Pe trotinete, bi­ciclete și triciclete cu roți de-o șchioapă am văzut concurenți entuziaști, cu șor­­țulețe azurii și funde roșii, dornici de succes. Poate rezultatul acestui concurs pentru unii va fi primul înscris pe palma­res, poate pentru alții, al doilea, după cel de anul trecut, deci importanța lui este de necontestat. Publicul ce urmărea întrecerea micilor bicicliști și tricicliști și al trotinetiștilor de la grădinițele bă­căuane era numeros, format din oameni de toate vîrstele — bunici, părinți ai con­curenților, prietenii lor — în tot cazul su­porteri de bază. In preajma zilei lor, mi­cuții băcăuani s-au întrecut la viteză și îndemînare. Era o zi însorită ca și copi­lăria lor bogată în bucurii, ca și viața din jur. S-au înmînat și premii­­ în obiecte (jucării) și diplome cu litere de aur purtînd numele primilor clasați, des­tul de mulți la număr. Mircea Hogea, Narcis Gherea, Flaviu Ciungan, Grigore Gîrleanu, Viorel Smîdu, Adrian Apostol, Mihai Relinschi și mulți, mulți alții, vor fi poate cîndva sportivi mari... Oricum, își vor aminti de primul concurs, căci primul succes nu-i de neglijat în viața unui om ! CECILIA PLOIEȘTEANU CINEMA BACĂU — Muncitorul : „Laleaua neagră" (orele 10,20 ; 14,45 ; 17,00 ; 19,20) ; Grădina de vară, cinemascop : „Laleaua neagră” (orele 20,30); Flamura ușie: „Spre culmi“ (orele 10, 15; 17; 19, 21); Tineretului: Musafiri ciudați pa muntele de gheață“ (orele 10,30 ; 15,30 ; 17,30 ; 19,30 ; 21,30) ; Progresul : „Ne asumăm răspunderea“ (orele 10,30 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). PIATRA NEAMȚ — Pietricica : „Neamul Șoimăreștilor“ (seria I-a și a II-a) ; Progresul : „Teama". ROMAN — 23 August : „Spărgătorul” ; Victoria : „Cronica unui bu­fon". ORAȘUL GHEORGHE GHEORGHIU­­DEJ. 23 August : „Zokmok“ . Oituz : „Fata în doliu”. SLANIC MOLDOVA — 9 Mai : „Cu bicicleta spre Lună“. TÎRGU OCNA — Oi­tuz : „Cîntînd în ploaie". COMĂNEȘTI — 1 Mai : „Cîntăreața sclavă”. TÎRGU NEAMȚ Victoria : „Drum periculos”. ADJUD — Popa­ lar : „Comoara din Vadul Vechi”. TAITCÄU — „A XX-a aniversare". TEATRU TEATRUL DE PĂPUȘI „LICURICI" BA­CĂU, prezintă astăzi orele 9.30, spectacolul cu piesa „Katea ș i crocodilul" de Margareta Niculescu. RADIO MARȚI 1 IUNIE 1965 PROGRAMUL I 15.00 Actul I al operei „Boema” de Puc­cini. 15.38 „Și pe vale și pe grui" — melodii populare din diferite regiuni ale țării. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 16.15 Piese corale de Nicolae Tersu. 16.30 Radioracheta pio­nierilor : „Semnale luminoase",. Scenariu de STEAGUL ROȘU Aplaudat la scenă deschisă Sărbătorirea zilei de 1 Iunie a făcut ca sala Casei raionale de cultură să fie arhi­plină. Peste 450 de adjudeni au audiat cu această ocazie pe dr. Iulia Ursu. Vorbi­toarea s-a referit la minunata copilărie pe care o au astăzi copiii patriei noastre. Expunerea a fost urmată de un bogat program artistic susținut de cei mai mici artiști amatori din orașul Adjud : preșco­larii. Cel mai interesant și atractiv punct al programului a fost dansul „Călușarii". In­terpreții au cules aplauze la scenă des­chisă. Din program au mai făcut parte dansu­l toboșarilor și dramatizarea cunoscutului basm „Cenușăreasa". Duță Dandu, Gabriel Druică, Fetronela Popa, Rodica Fechet sunt doar cîțiva din zecile de preșcolari, care au fost aplaudați pe scena Casei raionale de cultură. EUGEN TEIRÂU Concursul celor mici In cinstea zilei de 1 Iunie, comisia de femei de la „Steaua roșie" din Bacău, în colaborare cu biblioteca sindicatului a or­ganizat la clubul fabricii un concurs pen­tru cel mai bun recitator, povestitor și solist vocal, cu participarea copiilor sala­riaților fabricii. S-a remarcat preșcolarul Ciprian A­­xinte, care a recitat cu mult talent poe­zia : „Dor de școală­ și eleva din clasa a V-a, Carmen Sîrbu, care a fost mult a­­plaudată pentru cîntecul interpretat. Bine s-au prezentat și elevii Elena Ga­­vrilă, Ivet Slamovici, Maria Hurdici, Mi­hai Belinschi și alții. Câștigătorilor li s-au distribuit jucării și dulciuri. ANUȚA SANEA, funcționară Orașele și satele noastre mereu mai frumoase, mai bine gospodărite (Urmare din pagina s­a) mare dacă ele s-ar limita doar la loca­litățile unde au apărut. Iată de ce, sub îndrumarea Comitetului regional de partid, Comitetul executiv al sfatului popular regional a luat o seamă de măsuri menite să ducă la generaliza­rea largă a inițiativelor și metodelor bune de muncă. Printre cele mai e­ficiente se numără organizarea schim­burilor de experiență. Un asemenea schimb de experiență, la care au luat parte comitetele executive și activiștii obștești din orașele de subordonare regională și raională, a avut loc spre sfîrșitul anului trecut în Orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej. La rîndul lor, comitetele executive ale sfaturilor populare raionale au organizat schim­buri de experiență în comunele cu cele mai bune rezultate. Apropierea celui de-al IV-lea Con­gres al partidului constituie pentru sfaturile populare, pentru activiștii ob­ștești, ca și pentru ceilalți cetățeni din regiunea noastră un nou și puternic imbold în acțiunea de gospodărire și înfrumusețare a orașelor și satelor. Sporirea angajamentelor luate la începutul anului constituie o mărtu­rie în acest sens. Ele prevăd ca pînă la data de 1 iulie, în orașele și satele regiunii să se execute, prin participa­rea cetățenilor, lucrări edilitar-gospo­­dărești în valoare de aproape 30 mi­lioane de lei. Pînă la aceeași dată vor fi terminate înainte de termen 71 de săli de clasă, vor fi electrificate 7 sate, iar în alte 20 va fi extinsă rețeaua de joasă tensiune. Realizările de pînă acum sunt o ga­ranție că angajamentele luate vor fi nu numai îndeplinite, ci chiiar depășite Printre lucrările efectuate deja se nu­mără repararea și întreținerea a 104 kilometri de drumuri locale, construc­ția a peste 3.000 de podețe, amenaja­rea și extinderea zonelor verzi la o­­rașe cu încă 12 hectare, plantarea a peste 24.000 de pomi etc. La Piatra Neamț sunt în curs ample lucrări de amenajare a unei zone verzi care să pună în valoare complexul muzeistic din centrul orașului. Valoarea lucrări­lor gospodărești executate pînă acum în orașele Bacău și Piatra Neamț de­pășește 3,5 milioane de lei. Sîntem încredințați că aceste mă­suri, la care se adaugă vrednicia și entuziasmul cetățenilor, vor imprima un nou avînt întrecerii patriotice pen­tru înfrumusețarea și buna gospodă­­rire a orașelor și a satelor regiunii noastre Deputați și circumscripții fruntașe din orașul Piatra Neamț Această primăvară a găsit orașul Pia­tra Neamț mai frumos și mai întinerit. In zona centrală a orașului noile blocuri construite și spațiile verzi recent amena­jate sunt mîngîiate de razele soarelui. In alte puncte ale orașului, pe șantierele de construcții viața pulsează din plin. Contribuția esențială la gospodărirea și înfrumusețarea orașului au avut-o și a­­nul acesta, mai mult poate decât oricând, cetățenii care, mobilizați de către deputați, s-au dovedit a fi harnici gospodari. Clipe minunate de recreiere oferă pietrenilor, de exemplu, punctul numit „Peste vale" u­nde este deputat tovarășul Gheorghe Gotcu. El a luat inițiativa amenajării în circumscripție a aleilor, astuparea gropi­lor, văruirea pomilor și a stâlpilor de pe aleea Tineretului și din lunca de „Peste vale". La îndemnul deputatului, cetățenii au confecționat bănci pentru odihnă prin propriile lor mijloace. Un număr de peste 70 de locuitori dintre care amintim pe Gheorghe Clindiaru, Constantin Cîrlan, Maria Apostoaie și Constantin Bărbieru au prestat sute și sute de ore de muncă patriotică în orele lor libere. Cetățenii circumscripției nr. 31 vor ca și în acest an să-și mențină (ca și în anul 1964) steagul de circumscripție fruntașă în acti­vitatea patriotică. Parcul Cozla din Piatra Neamț a atras în activitatea patriotică și pe cetățenii circumscripției electorale nr. 12 unde este deputată tovarășa Ana Iosub. împreună cu deputatul din circumscripția vecină, tova­rășul Ilioaia Gavril, au antrenat cetățenii la curățat aleile din parc, au împrăștiat pietriș, au văruit arborii făcînd parcul mai frumos, mai plin de prospețime. In circumscripția nr. 66 este deputată tovarășa Constantina Lacșișer. Printr-o muncă susținută ea a convins cetățenii să-și repare gardurile, să amenajeze fie­care în jurul caselor spații verzi, iar pomii și fațadele caselor să fie văruite. Depu­tata, împreună cu cetățenii de aici au dat o mînă de ajutor și constructorilor la de­gajarea unor terenuri din zona centrală a orașului și sortarea unor materiale de construcții în vederea recuperării lor. De multă hărnicie au dat dovadă și ce­tățenii din circumscripția electorală nr. 2. în primăvara aceasta ei au plantat pe stră­zile : Apelor, Florilor, Crângului peste 50 de arbori ornamentali , au curățat și în­treținut noua piață din cartierul Foresta care tot ei au amenajat-o prin muncă patriotică anul trecut. In toate aceste ini­țiative și activități s-a remarcat în mod special comitetul de cetățeni în frunte cu tovarășul Iordache Horeangă. Cine trece, de asemenea, prin piața sfatului popular, nu poate să nu admire impunătorul bloc 1­2. Impresionează nu numai construcția, ci și mîna de buni gospodari care se remarcă, aici la tot pasul. Deputatul Gheorghe Dascălu (cir­cumscripția nr. 51) a educat cetățenii ce locuiesc aici să respecte frumosul. îm­preună cu el, locatarii au plantat în preajma blocului brazde de iarba, arbori ornamentali, au săpat straturi pentru flori. Prin munca și inițiativa deputatului, la cele 48 de balcoane se văd expuse — su­­rîzînd trecătorilor — frumoase ghivece cu flori. Deputați ca Sidonia Budiș (circumscrip­ția nr. 28), Elena Apetri (circumscripția nr. 80), Elena Popa (circumscripția nr. 85) și mulți alții sînt cunoscuți, de aseme­nea, pentru hărnicia și spiritul lor gospo­dăresc, justificând pe deplin încrederea ce le-a fost acordată de către alegători. I. BERENSTEIN Modern — Așa cum este azi orașul Piatra Neamț. Foto: V. BOGDANEF Candoare și grație — Un, doi, trei... GrSicioarele cristaline, ca un clinchet de clopoțel, prind a intona unul din ăntecele învățate. După melodia ce răzbate prin fereastra des­chisă nu-i greu să ghicești cum își petrec timpul, copiii de la căminul de zi „1 Mai". Din cînd în cînd vocea edu­catoarei se face auzită din nou : — Lidia, fii mai atentă ! — Toată lumea o dată, vă rog ! Și cîntecul se reia cu mai multă vigoare, interpreții de-o șchioapă încercînd să-și arate întreaga măiestrie. Sunt fiii și fiicele unor sa­lariați din orașul Bacău, muncitori la Uzina metalur­gică. Fabrica de confecții etc., funcționari. Sub îndrumarea educatoarelor Suzana Brișan, directoarea căminului, și Lu­cia Crăciun, ei repetau cu zel de adevărați artiști amatori piesa „Anotimpurile". Deși la vîrsta lor, calendarul cu semnele lui complicate nu le poate spune nimic, copiii cu­noșteau că la 1 Iunie este ziua cînd ei sînt sărbătoriți. Cele două educatoare și pă­rinții lor le vorbiseră despre aceasta. De aceea pregăteau programul artistic dedicat zi­lei de 1 Iunie, alcătuit din cîntece, dansuri, recitări și o piesă de teatru. Asistăm la un dans al florilor și al flu­­turașilor, o revărsare de gra­ție și candoare, izvorîte din farmecul vîrstei interpreților, și ascultăm cîteva poezii. e Puiu Postăvaru­ recită „Tata fruntaș", Mircea Fuloagă anunță grav că „S-a deschis un șantier", iar Adrian Ghi­­neț, care în curînd va­ merge la școală, își exprimă deja, în versurile poetului, dorința de a avea și el cravată roșie de pionier. Încerci un sentiment de emoție și nostalgie urmă­­rindu-le joaca, activitatea lor aici, sub supraveghere perma­nentă și comparînd ceea ce vezi, cu propria-ți copilărie. Revezi cu ochii minții fața nouă a patriei, admirabilele condiții de viață și muncă create de partid tineretului și mîngîi încrezător cu pri­virea căpșoarele blonde sau brune, cărora știi precis că viitorul le sucide. După „ora de clasă", bine dispuși, copiii iau loc în sala de mese. Ce delicioasă e gustarea de la ora zece, and în jurul tău vezi atîția alți copii mîncînd cu poftă ! ...Scurt popas la Grădinița de copii nr. 7. Aceeași atmos­feră de pregătire în cinstea Zilei internaționale a copi­lului regăsim la grupa mij­locie de care se ocupă edu­catoarea Elena Tîrșu, direc­toarea grădiniței. Numai că aici spectacolul e programat a avea loc în aer liber, astăzi 1 Iunie copiii luînd parte la o excursie organizată în par­cul Hemeiuși. E o adevărată plăcere să le urmărești stră­daniile de a recita cît mai frumos, de a interpreta co­rect cele­­ cîteva jocuri popu­lare românești. Alice e încîn­­tată cînd află că mama îi dă voie să meargă în această excursie și sare de bucurie, și-i rîd ochii. Pentru același eveniment a fost învățată și o nouă poezie intitulată „De 1 Iunie" de Ion Socol. Gelu Popescu a memorat-o ceva mai repede și acum o recită în fața grupei, cu glas tare, finind capul sus, așa cum l-a învățat tovarășa educatoare. In acest timp, alături dom­nește liniștea. Doar din cînd în cînd se face auzită vocea este unui copil. Se desfășoară jocul didactic pentru dezvol­tarea vorbirii intitulat „Ce foloase ne aduce", și nu-i de­loc ușor, ca după un desen descoperit într-un plic, să descrii animalul respectiv așa încît colegii de grupă să poată ghici despre ce este vorba. Antrenant și amuzant, jocul cîștigă atenția și inte­resul copiilor. Fraze fru­moase, răspunsuri bune for­mulează Lenuța Boboc, Teni Ramona, Sahaghian Anatol, Dan Bunescu, Ileana Mincu­­lescu și mulți alți copii. E meritul educatoarei Marga­reta Croitoru­ că a izbutit să le dea destule noțiuni, să-i deprindă cu o vorbire co­rectă. In cadrul orelor de ac­tivitate, copiii au mai învă­țat despre legume și fructe, flori, anotimpuri etc., despre animale sălbatice, au parti­cipat la convorbiri despre stradă și autovehicule, au fă­cut vizite la unele ateliere pentru a căpăta cunoștințe generale despre tîmplărie, croitorie, cizmărie. Cu adevă­rat activitatea din cadrul grădiniței pregătește copilul pentru școală, îl obișnuiește cu anumite deprinderi de viață și muncă. Ne-am luat rămas bun de la micii noștri prieteni nu încinte de a le ura distracție plăcută și a-i felicita de ziua lor. M. MARDARE I Marți 1 iunie 1963 — nr. 3.834. (3.313) Vă prezentăm I I Laboratorul de agrochimie din Bacău In orașul nostru, într-o clădire nouă, situată pe Calea Moineștiului, a luat ființă in primăvara acestui an o nouă instituție al cărui obiectiv este sprijinirea dezvoltării agricul­turii regiunii. Laboratorul de agro­chimie — așa cum este denumirea acestei unități — este înzestrat cu aparatură modernă, necesară pen­tru analiza solului și determinarea elementelor chimice de care au ne­voie plantele cultivate pentru a se dezvolta normal și a da o produc­ție bună. Aici lucrează un colectiv de oameni cu o temeinică pregătire de specialitate și cu convingerea fermă că prin strădania pe care o depun zi de zi, aduce o contribuție prețioasă la cunoașterea științifică a solului agricol din regiunea noa­stră și a măsurilor ce urmează a fi aplicate pentru ca de pe fiecare tarla să se poată obține un maxi­mum de randament. Tovarășul Vic­tor Bulinaru, inginer agronom, șeful laboratorului de agrochimie, care posedă o îndelungată experiență, ne-a făcut o prezentare plină de însuflețire a acestei noi instituții din orașul nostru. Activitatea la­boratorului se desfășoară în două sectoare. Intr-unul din aceste sec­toare se determină reacția solului în vederea cunoașterii pe bază de analiză, a elementelor nutritive din sol, în vederea recomandărilor pen­tru folosirea rațională a îngrășă­mintelor. In acest scop, zilnic sunt supuse la analiză cîte 200 probe de sol, determinîndu-se în procente cantitatea de fosfor mobil, potasiu mobil, humus, azotul total și car­­bonații. In cel de-al doilea sector, munca specialiștilor are ca scop de a des­fășura o activitate de cercetare, studiindu-se fenomenele intime care se petrec în sistemul sol-plantă, in diferite condiții de climă și sol din regiunea noastră. Pentru analizele ce se fac în scopuri de cercetare, se recoltează probe din cîmpurile de experiență ale Stațiunii expe­rimentale agricole Secueni și din punctele de sprijin existente în di­ferite localități din regiune. Pe baza datelor obținute se face legătura în­tre analizele de laborator și rezul­tatele de producție. Tot în acest sector se face analiza îngrășămin­telor pentru a se stabili cantitatea de substanțe active ce urmează a fi administrate și calitatea îngrășă­mintelor, pentru ca să se poată ast­fel realiza o fertilizare corespunză­toare a solului respectiv. O activi­tate deosebit de interesantă este a­­ceea care se referă la analiza plan­telor recoltate de pe o anumită tar­la, avînd ca obiectiv cunoașterea cantității de elemente nutritive care se ridică din sol o dată cu re­coltarea, înființarea laboratorului de agro­chimie, care deservește gospodăriile de stat și cooperativele agricole de producție din regiunea noastră, este o dovadă concludentă că în regimul nostru democrat-popular agricultu­ra se dezvoltă pe o bază nouă, pe temeliile trainice pe care le pune la îndemînă știința, iar acest fapt con­stituie o garanție sigură că rezul­tatele vor fi la înălțimile activității care se desfășoară. AGENDA ZILEI Radu Nor. 17.00 Cîntă sextetul Victoria. 17.15 Dialog cu ascultătorii. 17.25 Valsuri ce­lebre de estradă. 18.00 Universitatea tehnică radio — Ciclul metalurgie-construcții de ma­șini. 18.15 O nouă emisiune : „O melodie j­e adresa dumneavoastră". 19.00 Cine știe ciș­­tigă­ (reluare). 19.45 „Noutăți” — Muzică ușoară interpretată de Brenda Lee. 20.00 Ra­­diogazeta de seara. 20.30 Dansămi în familie. 21.15 Calendar literar pe luna iunie. 21.30 Casa de discuri Electrecord vă oferă noi­­ înregis­trări de muzică ușoară. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Cîntă Giulietta Simionato și Mario Lanza, în program arii din opere. 22.45 Care dintre aceste melodii vă plac mai mult ? 23.52—23.55 Buletin de știri. PROGRAMUL II 15.00 Buletin de știri. 15.10 Melodii popu­lare din Moldova. 15.30 Șase tablouri muzi­cale din viața copiilor — suită simfonică de Iuliu Mureșianu. 16.00 Soliști amatori la mi­crofon — muzică ușoară. 16.20 Sport. 16.30 Arii și duete din operele lui Bizet. 17.00 Ra­diojurnal. Buletin meteorologic. 17.15 Emi­siune muzicală pentru cei mici. 17.30 Sfatul medicului . Jocurile în aer liber, mijloc de dezvoltare armonioasă a copilului. 18.00 Cîntă Ioana Radu. 18.15 Cîntare partidului — ver­suri în lectura autorilor. 18.30 Pentru prie­tenii muzicii ușoare — melodii distractive. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Muzică ușoară de pretutindeni. 19.30 Pe teme agrare — Asigu­rarea bazei furajere — condiție importantă pentru creșterea producției animaliere. 19.55 Opereta în ritm de dans. 20.30 Noapte bună, copii. Povestea „Comoara cea mai de preț”. 20.40 Muzică de jazz. 21.00 Radiojurnal. Sport. 21.20 „Doi ochi frumoși" — muzică ușoară. 21.35 Oameni de seamă din istoria culturii . JUVENALIS. 22.00 Melodii îndrăgite de dum­neavoastră. 23.00 Buletin de știri. 23.05 Opera „Amurgul zeilor" de Richard Wagner (montaj muzical-literar). 0.52—0.55 Buletin de știri. MIERCURI 2 IUNIE 1965 PROGRAMUL 1 5.00 Buletin de știri. Buletin meteorologic. 5.06 Muzică ușoară. 5.20 Jurnalul satelor. 5.30 Secția de gimnastică. 5.40 Mic concert de di­mineață. 6.00 Radiojurnal. Buletin meteoro­logic. 6.10 Cîntă orchestra de muzică popu­lară „Dunărea” a Sfatului popular din Olte­nița. 6.35 Melodii vesele pe portativ. 6.45 Salut voios de pionier. 7.00 Radiojurnal. 7.15 „Polca dragostei" — muzică ușoară. 7.30 Sfatul medicului : Tratamentul ha’ro­ mmneral și cli­matic în bolile de piele. 7.43 „ Mandoline, viori, chitare” — m­uzică ușoară. *8.00 Suma­rul presei. 8.05 Muzică ușoară. 8.35 Operete de Nicu Costai, 8.55 Soliști și formații de muzică ușoară. 9.40 Cîntece și jocuri populare. 10.00 Buletin de știri 10.03 Suita a II-a pen­tru orchestră pe teme din Muntenia de Du­mitru Capoianu . Rapsodia română de Constan­tin Bobescu. 10.30 Instantanee culturale. 10.45 Opera într-un act „Scara de mătase” de Ros­sini. Prima audiție radiofonică. 12.00 Buletin de știri. 12.03 Program de bolerouri. 12.15 Partea a II-a din oratoriul „Tudor Vladimi­­rescu" de Gheorghe Dumitrescu. 12.59 Pagini din operete interpretate de soliștii Operei­ de stat din Timișoara. 13.19 Concert de prînz. 14.00 Buletin de știri. 14.10 „Chemarea dra­gostei” — muzică de estradă. PROGRAMUL II 7.30 Buletin de știri. 7.35 Piese interpre­tate de fanfară. 7.50 Cîntece și jocuri popu­lare. 8.05 Melodii de estradă. 9.00 Buletin de știri. 9.03 „Melodii pe placul tuturor” — mu­zică ușoară. 9.30 Cvartetul nr. 3 în La major de Wilhelm Berger. 10.00 Muzică din opereta „Farmecul unui vals" de Oscar Straus. 10.30 Recital Cornel Fînățeanu. 10.45 „Ne așteaptă tabăra“ — emisiune de cîntece pionierești. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Muzică populară. 11.30 Universitatea tehnică radio — Ciclul metalurgic-constr­ucții de mașini. 11.45 Cinci dansuri pentru vioară și pian din baletul „Iancu Jianu" de Mircea Chiriac ; Suita pen­tru pian și clarinet de Paul Jelescu. 12.15 Din muzica popoarelor. 12.45 Piese pentru fanfarai de Alexandru Marian. 13.00 Buletin de știri. 13.03 Selecțiuni din operete. 13.30 De toate pentru toți (reluare). 14.25 Muzică 14.35 Concertul în Si bemol major pentru vio­loncel și orchestră de Luigi Boccherini — solist Enrico Mainardi. SALETIN METEOROLOGIC CENTRUL METEOROLOGIC BACĂU TIMPUL PROBABIL PE­NTRU MOLDOVA Vreme ușor instabila, cu cerul variabil, mai mult noroi. Local se vor semnala averse de ploaie însoțite de descărcări electrice. Vînt po­trivit din sectorul sud-est. Temperatura sta­ționară va fi cuprinsă noaptea între 8 și 12 grade, iar ziua între 22 și 26 grade. <

Next