Steagul Roşu, octombrie 1965 (Anul 20, nr. 3938-3964)
1965-10-01 / nr. 3938
Pagi 2-a STEAGUL ROȘU Contînd pe sprijinul larg al maselor de cetățeni La Sfatul popular al orașului Bacău a avut loc recent cea de-a 111-a sesiune ordinară, convocată pentru dezbate Raportul Comitetului executiv a privind realizarea propunerilor făcute de cetățeni în campania electorala. In deschidere, președintele Comitetului executiv al Sfatului popular al orașului Bacău, tovarășul inginer Ștefan Fotescu, a informat sesiunea de felul în care s-au tradus în viață hotărîrile sesiunii anterioare, cînd s-a analizat activitatea Comitetului executiv în antrenarea maselor de cetățeni la acțiunile de înfrumusețare și gospodărire a orașului. „Membrii Comitetului executiv, șefii secțiilor și deputații — a spus vorbitorul — și-au îndreptat atenția spre îndeplinirea sarcinilor prevăzute a se realiza prin muncă patriotică, precum și a propunerilor făcute, ceea ce a permis obținerea unor rezultate valoroase. Bunăoară, spațiile verzi, realizate anul acesta în oraș, s-au făcut cu mai mult gust, căile principale de intrare în oraș au fost amenajate, pe toată lungimea lor, cu peluze de flori, arbori și arbuști ornamentali etc. Străzile au fost mai bine întreținute, transportîndu-se pe acestea 4620 metri cubi balast, fiind reparați 8000 metri pătrați străzi asfaltate și 11.000 mp străzi pavate, care au condus la ridicarea stării de viabilitate a acestora. A mai fost începută, în cartierul C.F.R., lucrarea de amenajare a arterei de legătură dintre strada Constanței și strada București. S-a continuat operația de astupare a Canalului Morii în zona ștrandului tineretului și amenajarea arterei de legătură dintre strada Morii și strada Turbinei, precum și alte lucrări importante care au dus la mai buna gospodărire și înfrumusețare a orașului Bacău“. In raportul prezentat celei de-a treia sesiuni s-a scos în evidență faptul că din cele 485 propuneri prezentate de alegători în campania electorală, 308 au fost rezolvate. La acestea se mai adaugă alte 52 de propuneri făcute de cetățeni în perioada care a trecut de la alegeri. In vederea rezolvării la timp și în condiții bune a propunerilor alegătorilor, Comitetul executiv a stabilit, ini ședințele sale de lucru, modul și urgența rezolvării acestora. Un aport deosebit în această direcție l-au adus comisiile permanente, care au studiat fiecare propunere, sugerînd soluții concrete. Așa a fost cazul cu cele 303 propuneri care se referă la lucrări edilitar-gospodărești, 79 propuneri din sectorul social-cultural, 66 propuneri din comerț și cooperație, 13 propuneri din sectorul de industrie locală și un număr de 24 propuneri privind alte sectoare de activitate. Sub îndrumarea permanentă a Comitetului orășenesc de partid, Comitetul executiv al Sfatului popular al orașului Bacău a luat măsurile corespunzătoare cu propunerile venite din partea maselor de oameni ai muncii să fie rezolvate în ordinea urgenței lor și în funcție de posibilitățile finaniiare prevăzute in bugetele anuale. O bună parte din aceste propuneri au fost îndreptate spre rezolvarea unor probleme din sectorul de gospodărire comunală, cum ar fi, de exemplu: îmbunătățirea transportului în comun, extinderea rețelelor de apă, canal, gaze, iluminat public, modernizări de străzi, reparații de străzi și trotuare, îmbunătățirea salubrizării orașului, reparații curente și capitale la imobile proprietate de stat, lucrări de înfrumusețare a orașului etc. Tocmai de aceea cea mai mare parte din fonduri și mijloace materiale au fost concentrate în această direcție, ceea ce a dus la rezolvarea a 228 de propuneri pe linie de gospodărire și înfrumusețare a orașului. Una din problemele importante ridicate de cetățenii orașului Bacău, în intîlnirile ce au avut loc cu deputații, a fost propunerea de a se îmbunătăți alimentarea cu apă potabilă a orașului și de a se păstra presiunea corespunzătoare la etajele superioare. In vederea asigurării unui debit de apă potabilă corespunzător, în special în timpul verii, cînd consumul de apă este în creștere. Comitetul executiv a luat o serie de măsuri. De exemplu, s-au efectuat unele amenajări ale pîriului Limpedea, la confluența cu rîul Bistrița și în zona puțurilor, s-a interzis folosirea apei potabile la rampele de spălat autovehicule și la stropitul zonelor verzi. A fost stabilit un program de distribuire a apei, zilnic, pentru populație (6 ore pe zi). Tot în scopul rezolvării cît mai urgente a alimentării cu apă a orașului Bacău, Comitetul executiv al Sfatului popular orășenesc a întocmit un proiect de alimentare cu apă a întregului oraș, care este în curs de avizare la organele centrale, pe baza căruia va începe construcția în primă fază a sursei de apă în anul viitor. Majoritatea propunerilor care se referă la salubrizarea orașului au fost însușite de Comitetul executiv, fiind aplicate totodată în practică. Așa, de pildă, curățenia orașului se efectuează în prezent cu ajutorul mijloacelor mecanizate, a crescut numărul autospecialelor pentru transportul gunoaielor menajere, toate blocurile au fost pe marginea sesiunii Sfatului popular orășenesc Bacău înzestrate cu cutii metalice, iar evacuarea gunoiului se face zilnic pe baza unui grafic urmărit judicios de către întreprinderea comunală. La chemarea deputaților, a comitetelor de cetățeni și de locatari, străzile nepavate din cartierele orașului au fost curățate și întreținute numai prin muncă patriotica. Principalele artere de circulație, la intrarea în oraș, au avut în primăvara și vara acestui an un aspect plăcut, fiind curățate la timp străzile, șanțurile și zonele verzi, plantîndu-se pe toată lungimea lor flori etc. S-au evidențiat în mod deosebit deputații Aurel Prisecaru, Lili Șoca, Ioan Pușcalău, Cezarina Covrig, Paulina Hambic, Pavel Chirițescu și alții. Volumul de lucrări edilitare ce se execută cu ocazia sistematizării unor cartiere din orașul Bacău, precum și construirea de noi blocuri a impus și în primăvara acestui an amenajarea corespunzătoare a zonelor verzi. Rolul hotărîtor l-au avut aici deputații care au mobilizat cetățenii la extinderea spațiilor verzi din jurul blocurilor din zona gării. Bulevardul „9 Mai“, str. Neagoe Vodă, Calea Romanului, Cartierul C.F.R. și altele. In parcurile „Libertății“ și „Chernești" s-a amenajat suprafața de 4000 mp de alei noi, mozaicuri verticale, mărindu-se varietatea de arbori și arbuști ornamentali, a florilor de sezon etc. O parte din propunerile oamenilor muncii s-au referit la crearea de noi unități comerciale, reprofilarea altora, aprovizionarea ritmică și cu produse de sezon a populației, îmbunătățirea orarelor de funcționare a unor magazine, înființarea unor unități de deservire a cooperației meșteșugărești etc. Din cele 54 de propuneri referitoare la îmbunătățirea activității în comerțul de stat, 31 au fost pînă joi, prezent rezolvate. S-au luat măsuri de reprofilare a unităților comerciale, printre care : magazinele nr. 5 și 33 din str. Mihai Viteazul, care au fost amenajate pentru confecții de bărbați, femei, copii, cu expunere deschisă a mărfurilor. De asemenea, spre a cunoaște în permanență gusturile și cerințele consumatorilor, s-au organizat, periodic, consfătuiri între lucrătorii din comerț și consumatori privind îmbunătățirea aprovizionării și deservirii. Mergînd pe linia soluționării propunerilor cetățenilor în domeniul activității social-culturale, Comitetul executiv al Sfatului popular al orașului Bacău a alocat fondurile necesare reparațiilor curente și capitale la toate școlile din oraș și la cele două comune subordonate. A fost mărit spațiul de școlarizare la școala pedagogică, iar la Pădureni și Valea Budului, din comuna Mărgineni se află în construcție două școli noi. Totodată, s-a dat în folosință în acest an două săli de clasă la școala generală din satul Holt, comuna Letea Veche. Numeroși deputați și invitați, participanți la sesiunea a treia a Sfatului popular al orașului Bacău au ținut să ia cuvîntul pe marginea raportului prezentat. Deputata Elena Hăidăuț a vorbit despre acțiunile obștești întreprinse de cetățenii din cartierul Gherăești, după care a propus repararea, prin muncă patriotică, a trotuarului de pe strada Aurel Șețu și pietruirea străzilor laterale din cartierul Gherăești. Tovarășul Dumitru Blaga, pensionar, președintele comitetului de cetățeni din circumscripția nr. 104 a propus îmbunătățirea alimentării cu apă potabilă a cartierului Fundătura și revizuirea rețelei electrice. Nicolae Cristea, președintele comitetului de locatari de la blocul nr. 16 parcul „Libertății“, a arătat în cuvîntul său că au fost rezolvate majoritatea propunerilor alegătorilor, totuși, în circumscripția noastră — a spus vorbitorul — au mai rămas de construit canale și guri de scurgere a apelor de pe aleile dintre blocuri. Deputatul Dumitru Fodor, din circumscripția electorală nr. 55 a propus, de asemenea, construirea unui gărduleț la școala generală nr. 4, în scopul protecției spațiilor verzi etc. In încheierea lucrărilor sesiunii a luat cuvîntul tovarășul Alexandru Bucur, vicepreședinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regional, care a arătat că au fost obținute rezultate bune în rezolvarea propunerilor alegătorilor, subliniind aportul organizațiilor de masă și deputaților. Pe viitor — a arătat tovarășul Alexandru Bucur — accentul trebuie să fie pus de către deputați și pe rezolvarea problemelor generale, de ansamblu, ale orașului, nu numai a celor din circumscripțiile respective. De asemenea, a recomandat ca, comisiile permanente să fie mai active, sprijinind Comitetul executiv în rezolvarea problemelor sale multilaterale. In scopul înfăptuirii propunerilor făcute de alegători, cît și a celor care se vor mai prezenta ulterior, sesiunea a hotărît ca, Comitetul executiv al Sfatului popular al orașului Bacău să studieze propunerile alegătorilor, eficacitatea lor economică, oportunitatea și urgenta lucrărilor, alocînd in același timp fondurile necesare. De asemenea, acele propuneri care vor putea fi realizate cu posibilități locale să fie trecute în planurile de muncă, pentru ca, prin muncă patriotică, să fie rezolvate, mobilizînd la înfăptuirea lor masele largi de oameni ai muncii. N. Pr.UGARU Activități culturale la Bălțătești Cu sprijinul și sub îndrumarea organelor locale de partid și de stat, unitățile culturale din comuna Bălțătești, raionul Tg. Neamț, desfășoară o bogată activitate. Conținutul acțiunilor întreprinse se axează pe problemele principale ale vieții statului, probleme care necesită o vastă popularizare. în acest sens, o pondere deosebită au cifrele planului de producție ale cooperativei agricole. Se organizează interesante forme de activitate ca : jurnale vorbite, seri de calcul, seri tematice, seri de întrebări și răspunsuri, informări politice etc. toate menite să contribuie la buna desfășurare a muncii în comună. Formația de teatru a căminului cultural, a reușit să ocupe locul I pe raion, la cel de-al IV-lea Festival bienal de teatru „I.L. Caragiale“, prezentînd piesele „Lanțul manevrelor“ și „Dănilă o ia razna". Brigada artistică a reușit, de asemenea, să-și adjudece un meritat loc I pe raion prin programele intitulate „Magistrala soarelui“, „îți mulțumim partid“ și „Sus cortina", spectacole ce au fost prezentate și in localitățile Crăcăoani, Ghindăoani și Oglinzi. Noutatea problemelor abordate, cît și exigenta in alegerea lor, a făcut sa crească prestigiul formațiilor culturale din comuna Bălțătești. La pregătirea programelor cultural-artistice, o substanțială contribuție și-au adus tovarășii Eleonora Munteanu, Maria Apopei, Maria Vasiliu, Mihai Găucă, Gheorghe Muraru și alții. C. MARCU instructor al Comitetului executiv al Sfatului popular raional Tg. Neamț Tineri în excursie Comitetele U.T.C. din comunele Păncești și Huruești, raionul Adjud, au organizat frumoase excursii prin locurile cele mai pitorești ale regiunii noastre, la care au participat uteciști fruntași în muncă. Au fost vizitate obiectivele industriale de pe Valea Trotușului și frumoasa stațiune Slănic Moldova. Pentru tinerii participanți, excursiile au fost deosebit de instructive, ei rămînînd cu minunate amintiri, demne de povestit tovarășilor de muncă. Cartea — prieten nedespărțit La biblioteca din Sascut-Sat, raionul Adjud, există o tovarășă perseverentă în munca sa ; bibliotecara Goia Vasilica știe să găsească o diversitate de metode în organizarea celor mai variate manifestări de masă. Aceste activități, menite să facă o bună propagandă cărților, sunt axate, îndeosebi, pe întărirea și dezvoltarea multilaterală a cooperativei agricole de producție, pe formarea unei concepții juste despre lume și viață, pe dezvoltarea conștiinței socialiste a membrilor cooperatori. A intrat în obișnuința cititorilor participarea la consfătuiri pe teme actuale, recenzii etc. La o manifestare cu tema „Ce am învățat din cărțile civite" au participat un mare număr de cititori, discuțiile dovedindu-se deosebit de fructuoase; în urma unor astfel de activități cu cartea, numărul cititorilor s-a mărit ajungînd la peste 1200 în întreaga comună. în centrul preocupărilor bibliotecarei se situează (pe lingă consfătuiri și seminarii), recenziile cărților din literatura română contemporană. Au fost recenzate romanele „Podul de aur“ de Aurel Mihale, „Statuile nu zid niciodată“ de Francisc Munteanu și „Răscoala" de Liviu Rebreanu, recenzii care au suscitat un mare interes. Broșurile cu caracter agrotehnic nu lipsesc astăzi din fișa nici unui cititor, lucru posibil in urma prezentărilor lor. Pentru cititori ca Ion Leon, Ion Luca, Maria Minea, Ion Stan etc, cartea a devenit un prieten nedespărțit. EUGEN TEIRAU corespondent Căminul cultural Gherăești — Roman. Foto : P. ȘIMON Acțiuni cultural-educative în plină campanie de fabricație a zahărului, cînd colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri militează pentru realizarea angajamentelor luate în vinecerea socialistă, la Fabrica de zahăr din Roman și activitatea culturaleducativă de masă se desfășoară cu succes. între recentele acțiuni întreprinse se numără conferința „România 1970“, susținută, miercuri 29 septembrie a. c., de către tovarășul Ioan Pavel, activist al Comitetului regional Bacău al P.C.R. Conferința, audiată de peste 500 de oameni ai muncii, a fost urmată de un scurt program artistic, prezentat de formațiile Fabricii de zahăr Roman. GHEORGHE GHIMICI președintele comitetului sindicatului Fabricii de zahăr Roman W Vineri 1 octombrie 1965 — nr. 3.938 (5.41?) i Conferință audiată cu interes Zilele trecute, la căminul cultural din comuna Corbasca, raionul Adjud, a fost organizată o conferință cu tema „Cum va arăta România in 1970“, care a fost ascultată de peste 400 de săteni. Ei au urmărit cu un deosebit interes expunerea, axată pa dezvoltarea viitoare a țării noastre, în lumina celui de-al IX-lea Congres al P.C.R. Tovarășul Petre Lubcinschi —• vicepreședinte al Uniunii regionale a cooperativelor de consum, care a conferențiat, a subliniat îndeosebi perspectivele pe care le are regiunea Bacău în anii următori. După conferință a urmat un frumos program artistic, prezentat de formațiile căminului cultural din Corbasca. C. REBEGEA — învățător Aspect de pe Calea Mărășești din orașul Bacău. Foto: C. STOICESCU ROCA Străbatem împreună drumul de la Faraoani la Valea Mare... Cu elevul Roca se pot duce discuții serioase. De fapt el începe primul. Uneori nici nu e cazul sa-i mai răspund, își dă singur răspunsul — răspuns clar, concis. Dar are și întrebări la care încercăm să ne descurcăm împreună. Bunăoară, Anton Roca, întreabă : — „Casa Scînteii" se întinde pînă la Bacău ? Calculăm cu aproximație suprafața ei și-i restabilim existența la București. —Atunci cum tipărește ea ziare și la Bacău ? E rîndul meu să răspund. Roca mai vine cu o întrebare care ne oprește în loc pe amîndoi. — Cite tone de ziare se tipăresc pe zi ? Tone! Roca n-a întrebat greșit. Calculăm cu chiu cu vai și Roca conchide: — Ajung la toate vîrstele. Și la noi în sat vin multe ziare și reviste și cărți. — Ce-ai vrea tu să te faci, Roca ? — Maistru metalurgist — Tatăl ce e ? —1 Meșter zidar. A făcut 7 clase. A fost premiant mereu. A absolvit a VII-a cu media 9,64. Are vreo trei decorații. I-i dragă meseria, conduce o echipă de zidari... Ce iese din mîinile lui, se vede, durează... — Ca... roca! adaug eu. Și Anton Roca încuviințează deși încă n-a făcut geologie ! Îmi povestește tot drumul lucruri de felul acesta : ce a constatat el, azi, la controlul curățeniei elevilor (că-i responsabil cu igiena în clasa a V-a, în clasa lui), din care pricină, taică-său... n-a urmat mai departe... — Că era și o situație... complicată (auziți: „complicată“). Mi-a explicat-o. „Cărțile de școală costau bani“. „Școala însemna taxă“. „De la coarnele plugului era greu să răzbești către învățătură“... „Acum e cu totul altceva: ați văzut școala nouă? parter, etaj. Merită televizată...“. Mi se părea că stau de vorbă cu un vârstnic și nicidecum cu unul dintre cei 1070 de elevi ai comunei Faraoani. Și totuși... AUREL STANCIU 1.420 de cititori Mulți bărbați și femei, tineri și vîrstnici din Gîrleni, raionul Bacău, frecventează biblioteca comunală. Ei găsesc aici cărțile care îi interesează (biblioteca dispune de peste 5000 de volume). Pe fișele unor cititori ca : Dumitru Lazăr, Victor Dudău, Constantin Albu, Constantin Druțu sînt înscrise titlurile multor cărți. Pînă acum, în evidența bibliotecii din Gîrleni figurează 1420 de cititori cu peste 7600 cărți citite. VIRGINICA PINTILIE corespondentă în tovărășia cărților Zilnic, sala de lectură a bibliotecii raionale Moinești cunoaște afluența cititorilor. Vin aici salariați din diferite întreprinderi și instituții, care petrec ore de-a rîndul în tovărășia cărților. Unii citesc ziare și reviste. Colecțiile bibliotecii le stau la îndemînă. O parte din cititori caută în cărți noi cunoștințe pentru meseria lor. între vizitatorii obișnuiți ai bibliotecii se numără Gheorghe Andone, salariat la Trustul de extracție, Gheorghe Voicu, elev, care au citit de la începutul anului zeci de volume și alții. STEIAN NICULESCU corespondent Din munca cu filmul O contribuție importantă la îmbogățirea cunoștințelor și educarea locuitorilor comunei Podoleni, din raionul Piatra Neamț, aduce cinematograful sătesc. Nu de mult, pe ecranul acestui cinematograf a rulat filmul „Amintiri din copilărie", vizionat de peste 300 de copii. El a fost urmat de un concurs „Cine știe cîștigă“, la care s-au întrecut în a da răspunsuri bune elevii: Senică Ștefănescu, Anișoara Cojocaru, Dumitru Pintilie și Eleonora Lazăr. In aceeași zi, seara a rulat filmul „Cavalerul Pardaillan“. Merite în realizarea unor acțiuni de masă cu filmul și atragerea unui număr tot mai mare de spectatori revin directorului căminului cultural din localitate, Mihai Timofte, și operatorului cinematografic, loan Anghel. GHEORGHE STAN corespondent NOTEM se semnalează că... ...La unitățile de desfacere ale cooperativei de consum din comuna Găiceana, raionul Adjud, lipsesc unele mărfuri solicitate de către consumatori. Printre acestea amintim: pește sărat, sare de bucătărie lux, biscuiți, fitil de lampă, sticle de lampă și alte asemenea mărfuri de strictă necesitate, vorba așa : „este, dar s-a isprăvit !“ Conducerea Uniunii raionale a cooperativelor de consum Adjud, are datoria de a lua cele mai operative măsuri care să asigure buna aprovizionare a tuturor unităților de desfacere de la sate. ALECU BOGHIAN coresp. ...Numărul difuzoarelor de la stația de radioficare din comuna Săbăoani, raionul Roman, este în continuă creștere, însă programele pe care le planifică stația de radioficare nu sunt întotdeauna pe placul ascultătorilor. Ar fi bine dacă, s-ar organiza și o emisiune locală care să cuprindă aspecte din munca țăranilor cooperatori, din activitatea multilaterală a cetățenilor din satele comunei Săbăoani. De asemenea, credem că ar fi bine ca programul emisiunilor să fie prelungit pînă la orele 24. CONSTANTIN PETRILA ceresp. Pe teme de educație La cine va rămîne copilul? La început a fost o poveste simplă de dragoste. D.V. a cunoscut-o în urmă cu 7 ani pe D. I. Lucrau amîndoi la aceeași întreprindere din Bacău. El era ajutor de meșter, ca bobinatoare. Și-au dat o întilnire, apoi, alta, se duceau împreună la cinema, la teatru, in parc. Își spuneau graăurile, își depănau amintiri din familie, stăteau ore întregi imprezină, ore ce păreau clipe. Prietenia lor se cimenta tot mai mult, au hotărît să se căsătorească , pe atunci el avea 26 de ani. ea 21 Și-au întemeiat un cămin. Au închiriat o cameră incepindu-și viața de familie Și ce frumos a fost în primele luni . Veneau și plecau împreună de la întreprindere, dacă lucrau în schimburi diferite, el o conducea la lucru și o aștepta la ieșirea din schimb. Se părea că nimic, nu va putea tulbura frumusețea acestei căsnicii. La un an de căsătorie au avut un copil. Viața căminului lor devenea mai înfloritoare. Au fost ajutați și de întreprindere , au primit apartament la bloc. După 3 ani de trai in comun, dragostea a fost înlocuită de „obișnuință“. Ea ocupată mult cu copilul, n-a mai putut merge cu soțul la teatru sau la cinema. Și D. V. și-a căutat însoțitori de distracții. S-a împrietenit cu cițiva cetățeni fără obligații familiale, cunoscuți clienți ai bodegilor. Seară de seară început să se intîlnească cu a aceștia, să meargă cu ei la chefuri. Venea acasă noaptea tirziu, sau nu mai venea deloc. D. I. a încercat să-i atragă atenția soțului ei, arătîndu-i calea greșită pe care a pornit Drept răspuns ea a primit citeva palme. — N-ai să mă înveți tu pe mine cum să mă port! Tot „prietenii" lui i-au făcut cunoștință cu citeva femei Pentru D. V familia începea să devină un obstacol, își aducea aminte de soție și copil la citeva zile cînd trecea pe acasă. Bani pentru întreținerea familiei nu mai dădea. Soția a încercat să stea de vorbă cu el. Cînd a văzut atitudinea lui a început să fie distantă, rece, il ținea mereu în observații. In casa lor cearta și bătaia au devenit curente. In loc să încerce apropierea punctelor divergente, acestea s-au adincit mai mult. Se cere intervenția familiei Tatăl ei vorbește cu D. V., dar acesta neagă că se poartă urît, că nu vine acasă, că-și lovește soția. Și la un pahar cu vin, acesta îl crede și-i dă și povețe : „Fii bărbat! Să faci ce vrei tu, nu ce zice femeia !“ Ce socru cum se cade! Dar D. I. se hotărăște să aducă situația familiei ei la cunoștința organizației de partid și a sindicatului. Este chemat și D. V. — Ce se va alege din familia voastră dacă continui astfel? Nu te gândești la copil ? D. V. tace. Pare surprins că este „analizat". Nu recunoaște nimic din ce spune soția lui. Seara, acasă, D. V. provoacă din nou scandal, o bate pe D. V. „care a îndrăznit să-l reclame“. D. V. „răzbunat" îi spune soției : — Nu mai pot să te sufăr ! Dar oare cum s-a produs marea ruptură ? Oare nu mai este nimic de făcut. ? Timp de peste un an ambii s-au „tolerat“ reciproc în situația de a avea familie numai cu numele. Băiatul a fost dat la cămin. Ea îl ducea și îl aducea de la cămin. Tatăl băiatului, aproape că nu se mai interesa de copil. El avea viața lui... „particulară". Dar și în viața ei a intervenit o schimbare... a cunoscut un bărbat care i-a promis că el i-ar reface viața, că are intenții serioase... D. I. s-a hotărît să termine căsnicia cu D. V. încă un dosar de divorț s-a mai deschis la Tribunalul raional Bacău. Aceasta se intimpla in urmă cu un an de zile. Reclamanta D. I. cerea tribunalului desfacerea căsătoriei, să-i fie încredințat copilul, iar locuința să-i rămînă ei. Au urmat obișnuitele termene de judecată. Ancheta socială a Sfatului popular oraș Bacău a constatat că D. V. nu are grijă de familie, că-și lovește soția. D. V. contestă ancheta socială, motivînd că vecinii sînt „părtinitori" și ancheta este întocmită numai pe depozițiile lor. D. V. se opune divorțului. Pe un ton care ar stoarce lacrimi, el cere instanței respingerea acțiunii de divorț. Arată că vrea să-și refacă familia, că nu-i cazul de despărțire... Defilează prin fața instanței martorii lui și ai ei, vorbesc avocații, vorbește procurorul. Instanța apreciază... E o familie tînără, au un copil. Dacă și declarația lui ar fi sinceră, că vrea să-și refacă familia nimic nu s-ar opune fericirii. Acțiunea de divorț este respinsă. Ea declară recurs, dar și recursul la Tribunalul regional Bacău este respins, menținîndu-se sentința instanței de fond A mai trecut un an dar în situația familiei lui D. V. și D. I. n-au survenit schimbări in bine. Încercările de-ai împăca n-au dat rezultate. Au intervenit organizația de partid, comitetul sindical, tovarăși de muncă din întreprindere. Intre timp și D. J. datorită „prietenului sincer“ de care am pomenit mai sus, continua să-și trăiască viața ei A trimis copilul la părinți, să-l îngrijească aceștia, iar dînsa să poată fi „liberă". A început și D. I. să frecventeze localurile. A plecat în concediu de odihnă la mare cu „prietenul“. Revenind la Bacău a hotărît să încerce din nou despărțirea de soț. Alt proces de divorț s-a declanșat. An dosar, alt număr de ordine pe rolul Tribunalului raional Bacău. D. I. arată instanței că deși la primul proces soțul ei a arătat că vrea să trăiască mai departe cu dînsa, totuși familia lor nu s-a putut reface. D. I. a învățat și textele de lege. Art. 38 din Codul familiei spune că pentru motive temeinice, căsătoria poate fi desfăcută. Și motive temeinice sunt... slavă domnului! D. V din nou se opune divorțului. Dar de data aceasta șansele de a nu se admite acțiunea de divorț sunt mai mici. El arată tribunalului că D. I. nu prezintă garanția morală, iar copilul să-i fie încredințat lui. În instanță are loc o „mare bătălie" pentru copil. Atit D. V. cît și D. I. declară că nu pot trăi fără copil, care de fapt nu stă cu părinții lui, ci la bunici... Tribunalul urmează a se pronunța. La cine va rămîne copilul ? Adevărata cauză a „luptei" pentru copil nu a fost spusă în sala tribunalului, deși instanța a bănuit-o. Adevărul a ieșit însă la suprafață chiar din spusele lui D. V. și D. I. Să-l ascultăm pe D. V. — Dacă rămîne copilul la D. I. am să fiu obligat la plata unei pensii de întreținere, adică va trebui să plătesc aproximativ un sfert din salariul meu lunar. O dată cu copilul însă, mi-ar rămîne și apartamentul la bloc, deși asta nu interesează prea mult, că am wide sta. Dacă iau eu copilul, il dau la părinții mei și lor voi putea să le dau numai 100 de lei pe lună, adică alocația de stat. Deci, salariul nu-mi va fi... atins. S-o ascultăm și pe D. I. — Copilul stă la părinții mei. Am cerut copilul pentru că o dată cu el îmi va rămîne și casa... Oare mai merită comentarii astfel de vorbe, spuse în momente de sinceritate de către D. V. și D. I. ? „La cine va rămîne copilul ?“ nu constituie nici pentru D. V. nici pentru D. I. problema esențială legată de viața, de viitorul băiatului. Ambii au adus pe lume un copil, care acum are 6 ani. Toamna viitoare va merge la școală. Cînd va fi întrebat unde-s părinții lui, copilul va suferi prima lovitură în viață . „Unde-s părinții ? Cine știe da ei? Eu n-am părinți deși amindoi trăiesc Nu știu ce soluție va da tribunalul, dar nu in aceasta constă cazul discutat. D. V și VI. sunt răspunzători în fata societății pentru faptele lor Nu-i obligă nimeni să mai trăiască împreună, legea permite în cazuri grave, despărțirea. Dar să dai dozindă de atita lipsă de omenie față de propriul tău copil, să-l socotești ca paravan pentru interese egoiste, fără a acorda copilului un pic de dragoste, asta e prea mult! Recent am citit în „Informația Bucureștiului“ un comentariu al scriitorului A. Baranga, care se încheia cu cuvintele : „unii oameni nu se trag din maimuță, se trag din dinț!“. Cred că e cazul să-i dărr dreptate. GH. MOSOK4 ,