Steagul Roşu, octombrie 1965 (Anul 20, nr. 3938-3964)

1965-10-01 / nr. 3938

Pagi 2-a STEAGUL ROȘU Contînd pe sprijinul larg al maselor de cetățeni La Sfatul popular al orașului Bacău a avut loc recent cea de-a 111-a se­siune ordinară, convocată pentru dezbate Raportul Comitetului executiv a privind realizarea propunerilor făcute de cetățeni în campania electorala. In deschidere, președintele Comite­tului executiv al Sfatului popular al orașului Bacău, tovarășul inginer Ște­fan Fotescu, a informat sesiunea de felul în care s-au tradus în viață ho­­tărîrile sesiunii anterioare, cînd s-a analizat activitatea Comitetului exe­cutiv în antrenarea maselor de ce­tățeni la acțiunile de înfrumusețare și gospodărire a orașului. „Membrii Comitetului executiv, șefii secțiilor și deputații —­ a spus vor­bitorul — și-au îndreptat atenția spre îndeplinirea sarcinilor prevăzute a se realiza prin muncă patriotică, precum și a propunerilor făcute, ceea ce a permis obținerea unor rezultate valo­roase. Bunăoară, spațiile verzi, reali­zate anul acesta în oraș, s-au făcut cu mai mult gust, căile principale de in­trare în oraș au fost amenajate, pe toată lungimea lor, cu peluze de flori, arbori și arbuști ornamentali etc. Stră­zile au fost mai bine întreținute, trans­­portîndu-se pe acestea 4620 metri cubi balast, fiind reparați 8000 metri pătrați străzi asfaltate și 11.000 mp străzi pavate, care au condus la ridi­carea stării de viabilitate a acestora. A mai fost începută, în cartierul C.F.R., lucrarea de amenajare a arte­rei de legătură dintre strada Constan­ței și strada București. S-a continuat operația de astupare a Canalului Mo­rii în zona ștrandului tineretului și a­­menajarea arterei de legătură dintre strada Morii și strada Turbinei, pre­cum și alte lucrări importante care au dus la mai buna gospodărire și în­frumusețare a orașului Bacău“. In raportul prezentat celei de-a treia sesiuni s-a scos în evidență faptul că din cele 485 propuneri prezentate de alegători în campania electorală, 308 au fost rezolvate. La acestea se mai adaugă alte 52 de propuneri făcute de cetățeni în perioada care a trecut de la alegeri. In vederea rezolvării la timp și în condiții bune a propunerilor alegăto­rilor, Comitetul executiv a stabilit, ini ședințele sale de lucru, modul și ur­­gența rezolvării acestora. Un aport deosebit în această direcție l-au adus comisiile permanente, care au studiat fiecare propunere, sugerînd soluții concrete. Așa a fost cazul cu cele 303 propuneri care se referă la lucrări edilitar-gospodărești, 79 propuneri din sectorul social-cultural, 66 propuneri din comerț și cooperație, 13 propuneri din sectorul de industrie locală și un număr de 24 propuneri privind alte sectoare de activitate. Sub îndrumarea permanentă a Co­mitetului orășenesc de partid, Comite­tul executiv al Sfatului popular al o­­rașului­ Bacău­ a luat măsurile cores­punzătoare cu propunerile venite din partea maselor de oameni ai muncii să fie rezolvate în ordinea urgenței lor și în funcție de posibilitățile finan­­­­­iiare­ prevăzute in bugetele anuale. O bună parte din aceste propuneri au fost îndreptate spre rezolvarea u­­n­or probleme din sectorul de gospo­dărire comunală, cum ar fi, de e­­xemplu: îmbunătățirea­ transportului în comun, extinderea rețelelor de apă, canal, gaze, iluminat public, moderni­zări de străzi, reparații de străzi și trotuare, îmbunătățirea salubrizării o­­rașului, reparații curente și capitale la imobile proprietate de stat, lucrări de înfrumusețare a orașului etc. Tocmai de aceea cea mai mare par­te din fonduri și mijloace materiale au fost concentrate în această direc­ție, ceea ce a dus la rezolvarea a 228 de propuneri pe linie de gospodărire și înfrumusețare a orașului. Una din problemele importante ri­dicate de cetățenii orașului Bacău, în intîlnirile ce au avut loc cu deputații, a fost propunerea de a se îmbunătăți alimentarea cu apă potabilă a orașu­lui și de a se păstra presiunea cores­punzătoare la etajele superioare. In vederea asigurării unui debit de apă potabilă corespunzător, în special în timpu­l verii, cînd consumul de apă este în creștere. Comitetul executiv a luat o serie de măsuri. De exemplu, s-au efectuat unele amenajări ale pîriu­­lui Limpedea, la confluența cu rîul Bis­trița și în zona puțurilor, s-a interzis folosirea apei potabile la rampele de spălat autovehicule și la stropitul zo­nelor verzi. A fost stabilit un program de distribuire a apei, zilnic, pentru populație (6 ore pe zi). Tot în scopul rezolvării cît mai ur­gente a alimentării cu apă a orașului Bacău, Comitetul executiv al Sfatu­lui popular orășenesc a întocmit un proiect de alimentare cu apă a între­gului oraș, care este în curs de avi­zare la organele centrale, pe baza că­ruia va începe construcția în primă fază a sursei de apă în anul viitor. Majoritatea propunerilor care se re­feră la salubrizarea orașului au fost însușite de Comitetul executiv, fiind aplicate totodată în practică. Așa, de pildă, curățenia orașului se efectuea­ză în prezent cu ajutorul mijloacelor mecanizate, a crescut numărul auto­specialelor pentru transportul gunoa­ielor menajere, toate blocurile au fost pe marginea sesiunii Sfatului popular orășenesc Bacău înzestrate cu cutii metalice, iar eva­cuarea gunoiului se face zilnic pe baza unui grafic urmărit judicios de către întreprinderea comunală. La chemarea deputaților, a comite­telor de cetățeni și de locatari, străzi­le nepavate din cartierele orașului au fost curățate și întreținute numai prin muncă patriotica. Principalele artere de circulație, la intrarea în oraș, au avut în primăvara și vara acestui an un aspect plăcut, fiind curățate la timp străzile, șanțurile și zonele verzi, plantîndu-se pe toată lungimea lor flori etc. S-au evidențiat în mod deo­sebit deputații Aurel Prisecaru, Lili Șoca, Ioan Pușcalău, Cezarina Covrig, Paulina Hambic, Pavel Chirițescu și alții. Volumul de lucrări edilitare ce se execută cu ocazia sistematizării unor cartiere din orașul Bacău, precum și construirea de noi blocuri a impus și în primăvara acestui an amenajarea corespunzătoare a zonelor verzi. Ro­lul hotărîtor l-au avut aici deputații care au mobilizat cetățenii la extinde­rea spațiilor verzi din jurul blocurilor din zona gării. Bulevardul „9 Mai“, str. Neagoe Vodă, Calea Romanului, Car­tierul C.F.R. și altele. In parcurile „Libertății“ și „Chern­­ești" s-a amenajat suprafața de 4000 m­p de alei noi, mozaicuri verticale, mărindu-se varietatea de arbori și ar­buști ornamentali, a florilor de se­zon etc. O parte din propunerile oamenilor muncii s-au referit la crearea de noi unități comerciale, reprofilarea altora, aprovizionarea ritmică și cu produse de sezon a populației, îmbunătățirea orarelor de funcționare a unor maga­­zine, înființarea unor unități de de­servire a cooperației meșteșugărești etc. Din cele 54 de propuneri referi­toare la îmbunătățirea activității în comerțul de­ stat, 31 au fost pînă joi, prezent rezolvate. S-au luat măsuri de reprofilare a u­­nităților comerciale, printre care : ma­gazinele nr. 5 și 33 din str. Mihai Vi­teazul, care au fost amenajate pentru confecții de bărbați, femei, copii, cu expunere deschisă a mărfurilor. De a­­semenea, spre a cunoaște în perma­nență gusturile și cerințele consuma­torilor, s-au organizat, periodic, con­sfătuiri între lucrătorii din comerț și consumatori privind îmbunătățirea a­­provizionării și deservirii. Mergînd pe linia soluționării pro­punerilor cetățenilor în domeniul ac­tivității social-culturale, Comitetul e­­xecutiv al Sfatului popular al orașu­lui Bacău a alocat fondurile necesa­re reparațiilor curente și capitale la toate școlile din oraș și la cele două comune subordonate. A fost mărit spa­țiul de școlarizare la școala pedagogi­că, iar la Pădureni și Valea Budului, din comuna Mărgineni se află în con­strucție două școli noi. Totodată, s-a dat în folosință în acest an două săli de clasă la școala generală din satul Holt, comuna Letea Veche. Numeroși deputați și invitați, parti­cipanți la sesiunea a treia a Sfatului popular al orașului Bacău au ținut să ia cuvîntul pe marginea raportului prezentat. Deputata Elena Hăidăuț a vorbit despre acțiunile obștești între­prinse de cetățenii din cartierul Ghe­­răești, după care a propus repararea, prin muncă patriotică, a trotuarului de pe strada Aurel Șețu și pietruirea străzilor laterale din cartierul Gherăești. Tovarășul Dumitru Blaga, pensionar, președintele comitetului de cetățeni din circumscripția nr. 104 a propus îm­bunătățirea alimentării cu apă pota­bilă a cartierului Fundătura și revizui­rea rețelei electrice. Nicolae Crist­ea, președintele comitetului de locatari de la blocul nr. 16 parcul „Libertății“, a arătat în cuvîntul său că au fost rezol­vate majoritatea propunerilor alegăto­rilor, totuși, în circumscripția noastră — a spus vorbitorul — au mai rămas de construit canale și guri de scurge­re a apelor de pe aleile dintre blocuri. Deputatul Dumitru Fodor, din circum­scripția electorală nr. 55 a propus, de asemenea, construirea unui gărduleț la școala generală nr. 4, în scopul pro­tecției spațiilor verzi etc. In încheierea lucrărilor sesiunii a luat cuvîntul tovarășul Alexandru Bucur, vicepreședinte al Comitetului executiv al Sfatului popular­ regional, care a arătat că au fost obținute re­zultate bune în rezolvarea propuneri­lor alegătorilor, subliniind aportul or­ganizațiilor de masă și deputaților. Pe viitor — a arătat tovarășul Ale­xandru Bucur — accentul trebuie să fie pus de către deputați și pe rezol­varea problemelor generale, de an­samblu, ale orașului, nu numai a ce­lor din circumscripțiile respective. De asemenea, a recomandat ca, comisiile permanente să fie mai active, spriji­nind Comitetul executiv în rezolvarea problemelor sale multilaterale. In scopul înfăptuirii propunerilor fă­cute de alegători, cît și a celor care se vor mai prezenta ulterior, sesiu­nea a hotărît ca, Comitetul executiv al Sfatului popular al orașului Bacău să studieze propunerile alegătorilor, e­­ficacitatea lor economică, oportunita­tea și urgenta lucrărilor, alocînd in a­­celași timp fondurile necesare. De a­­semenea, acele propuneri care vor putea fi realizate cu posibilități locale să fie trecute în planurile de muncă, pentru ca, prin muncă patriotică, să fie rezolvate, mobilizînd la înfăptuirea lor masele largi de oameni ai muncii. N. Pr.UGARU Activități culturale la Bălțătești Cu sprijinul și sub îndrumarea or­ganelor locale de partid și de stat, u­­nitățile culturale din comuna Bălță­­tești, raionul Tg. Neamț, desfășoară o bogată activitate. Conținutul acțiuni­lor întreprinse se axează pe proble­mele principale ale vieții statului, pro­bleme care necesită o­ vastă populari­zare. în acest sens, o pondere deose­bită au cifrele planului de producție ale cooperativei agricole. Se organi­zează interesante forme de activitate ca : jurnale vorbite, seri de calcul, seri tematice, seri de întrebări și răspun­suri, informări politice etc. toate me­nite să contribuie la buna desfășura­re a muncii în comună. Formația de teatru a căminului cul­tural, a reușit să ocupe locul I pe ra­ion, la cel de-al IV-lea Festival bie­nal de teatru „I.L. Caragiale“, prezen­­tînd piesele „Lanțul manevrelor“ și „Dănilă o ia razna". Brigada artisti­că a reușit, de asemenea, să-și adju­dece un meritat loc I pe raion prin programele intitulate „Magistrala soa­relui“, „îți mulțumim partid“ și „Sus cortina", spectacole ce au fost prezen­tate și in localitățile Crăcăoani, Ghin­­dăoani și Oglinzi. Noutatea problemelor abordate, cît și exigenta in alegerea lor, a făcut sa crească prestigiul formațiilor cultu­rale din comuna Bălțătești. La pregăti­rea programelor cultural-artistice, o substanțială contribuție și-au adus to­varășii Eleonora Munteanu, Maria A­­popei, Maria Vasiliu, Mihai Găucă, Gheorghe Muraru și alții. C. MARCU instructor al Comitetului executiv al Sfatului popular raional Tg. Neamț Tineri în excursie Comitetele U.T.C. din comunele Păncești și Huruești, raionul Adjud, au organizat frumoase excursii prin locurile cele mai pitorești ale regiunii noastre, la care au participat uteciști frun­tași în muncă. Au fost vizitate obiectivele industriale de pe Valea Trotușului și frumoasa stațiune Slănic Moldova. Pentru tinerii participanți, excursiile au fost deosebit de instructive, ei rămînînd cu minunate amintiri, demne de povestit tovarășilor de muncă. Cartea — prieten nedespărțit La biblioteca din Sascut-Sat, raionul Adjud, există o tovarășă perseveren­tă în munca sa ; bibliotecara Goia Vasilica știe să găsească o diversitate de metode în or­ganizarea celor mai variate manifes­tări de masă. Aceste activități, meni­te să facă o bună propagandă cărți­lor, sunt axate, îndeosebi, pe întărirea și dezvoltarea multilaterală a coopera­tivei agricole de producție, pe forma­rea unei concepții juste despre lume și viață, pe dezvoltarea conștiinței so­cialiste a membrilor cooperatori. A intrat în obișnuința cititorilor par­ticiparea la consfătuiri pe teme actua­le, recenzii etc. La o manifestare cu tema „Ce am învățat din cărțile civite" au participat un mare număr de citi­tori, discuțiile dovedindu-se deosebit de fructuoase; în urma unor astfel de activități cu cartea, numărul cititorilor s-a mărit ajungînd la peste 1200 în în­treaga comună. în centrul preocupări­lor bibliotecarei se situează (pe lingă consfătuiri și sem­inarii), recenziile cărților din literatura română contem­porană. Au fost recenzate romanele „Podul de aur“ de Aurel Mihale, „Statuile nu zid niciodată“ de Fran­­cisc Munteanu și „Răscoala" de Li­­viu Rebreanu, recenzii care au sus­citat un mare interes. Broșurile cu ca­racter agrotehnic nu lipsesc astăzi din fișa nici unui cititor, lucru posibil in urma prezentărilor lor. Pentru cititori ca Ion Leon, Ion Lu­­­ca, Maria Minea, Ion Stan etc, cartea a devenit un prieten nedespărțit. EUGEN TEIRAU corespondent Căminul cultural Gherăești — Roman. Foto : P. ȘIMON Acțiuni­­ cultural-educative în plină campanie de fabricație a za­hărului, cînd colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri militează pentr­u realizarea angajamentelor luate în vi­n­­ecerea socialistă, la Fabrica de za­hăr din Roman și activitatea cultural­­educativă de masă se desfășoară cu succes. între recentele acțiuni între­prinse se numără conferința „Româ­nia 1970“, susținută, miercuri 29 sep­tembrie a. c., de către tovarășul Ioan Pavel, activist al Comitetului regional Bacău al P.C.R. Conferința, audiată de peste 500 de oameni ai muncii, a fost urmată de un scurt program artistic, prezentat de formațiile Fabricii de za­hăr Roman. GHEORGHE GHIMICI președintele comitetului sindicatului Fabricii de zahăr Roman W Vineri 1 octomb­rie 1965 — nr. 3.938 (5.41?) i Conferință audiată cu interes Zilele trecute, la căminul cultural din comuna Corbasca, raionul Adjud, a fost organizată o conferință cu tema „Cum va arăta România in 1970“, care a fost ascultată de peste 400 de săteni. Ei au urmărit cu un deosebit interes expunerea, axată pa dezvoltarea viitoare a țării noastre, în lumina celui de-al IX-lea Congres al P.C.R. Tovarășul Petre Lubcinschi —• vicepreședinte al Uniunii regionale a cooperativelor de consum, care a con­ferențiat, a subliniat îndeosebi pers­pectivele pe care le are regiunea Ba­cău în anii următori. După conferință a urmat un frumos program artistic, prezentat de formațiile căminului cul­tural din Corbasca. C. REBEGEA — învățător Aspect de pe Calea Mărășești din orașul Bacău. Foto: C. STOICESCU R­OCA Străbatem împreu­nă drumul de la Fa­­raoani la Valea Mare... Cu elevul Roca se pot duce discuții seri­oase. De fapt el începe primul. Uneori nici nu e cazul sa-i mai răs­pund, își dă singur răspunsul — răspuns clar, concis. Dar are și întrebări la care încercăm să ne descurcăm împreună. Bunăoară, Anton Roca, întreabă : — „Casa Scînteii" se întinde pînă la Bacău ? Calculăm cu aproxi­mație suprafața ei și-i restabilim existența la București. —Atunci cum tipă­rește ea ziare și la Ba­cău ? E rîndul meu să răs­pund. Roca mai vine cu o întrebare care ne oprește în loc pe a­­mîndoi. — Cite tone de zia­re se tipăresc pe zi ? Tone! Roca n-a în­trebat greșit. Calculăm cu chiu cu vai și Roca conchide: — Ajung la toate vîrstele. Și la noi în sat vin multe ziare și reviste și cărți. — Ce-ai vrea tu să te faci, Roca ? — Maistru metalur­gist — Tatăl ce e ? —1 Meșter zidar. A făcut 7 clase. A fost premiant mereu. A ab­solvit a VII-a cu me­dia 9,64. Are vreo trei decorații. I-i dragă me­seria, conduce o echipă de zidari... Ce iese din mîinile lui, se vede, durează... — Ca... roca! adaug eu. Și Anton Roca încu­viințează deși încă n-a făcut geologie ! Îmi povestește tot drumul lucruri de fe­lul acesta : ce a consta­tat el, azi, la controlul curățeniei elevilor (că-i responsabil cu i­­giena în clasa a V-a, în clasa lui), din care pri­cină, taică-său... n-a ur­mat mai departe... — Că era și o situa­ție... complicată (au­ziți: „complicată“). Mi-a explicat-o. „Cărțile de școală costau bani“. „Școala însemna taxă“. „De la coarnele plugu­lui era greu să răzbești către învățătură“... „A­­cum e cu totul alt­ceva: ați văzut școala nouă? parter, etaj. Merită televizată...“. Mi se părea că stau de vorbă cu un vârst­­nic și nicidecum cu u­­nul dintre cei 1070 de elevi ai comunei Fa­­raoani. Și totuși... AUREL STANCIU 1.420 de cititori Mulți bărbați și femei, tineri și vîrstnici din Gîrleni, raionul Bacău, frecventează biblioteca comunală. Ei găsesc aici cărțile care îi interesează (biblioteca dispune de peste 5000 de volume). Pe fișele unor cititori ca : Dumitru Lazăr, Victor Dudău, Con­stantin Albu, Constantin Druțu sînt înscrise titlurile multor cărți. Pînă acum, în evidența bibliotecii din Gîrleni figurează 1420 de cititori cu peste 7600 cărți citite. VIRGINICA PINTILIE corespondentă în tovărășia cărților Zilnic, sala de lectură a bibliotecii raionale Moinești cunoaște afluența cititorilor. Vin aici salariați din di­ferite întreprinderi și instituții, care petrec ore de-a rîndul în tovărășia cărților. Unii citesc ziare și reviste. Colecțiile bibliotecii le stau la înde­­m­înă. O parte din cititori caută în cărți noi cunoștințe pentru meseria lor. între vizitatorii obișnuiți ai bi­bliotecii se numără Gheorghe An­­done, salariat la Trustul de extrac­ție, Gheorghe Voicu, elev, care au citit de la începutul anului zeci de volume și alții. STEIAN NICULESCU corespondent Din munca cu filmul O contribuție importantă la îmbo­gățirea cunoștințelor și educarea lo­cuitorilor comunei Podoleni, din ra­ionul Piatra Neamț, aduce cinemato­graful sătesc. Nu de mult, pe ecra­nul acestui cinematograf a rulat fil­mul „Amintiri din copilărie", vizionat de peste 300 de copii. El a fost urmat de un concurs „Cine știe cîștigă“, la care s-au întrecut în a da răspunsuri bune elevii: Senică Ștefănescu, Ani­șoara Cojocaru, Dumitru Pintilie și Eleonora Lazăr. In aceeași zi, seara a rulat filmul „Cavalerul Pardaillan“. Merite în realizarea unor acțiuni de masă cu filmul și atragerea unui număr tot mai mare de spectatori re­vin directorului căminului cultural din localitate, Mihai Timofte, și ope­­ratorului cinematografic, loan Anghel. GHEORGHE STAN corespondent NOTEM­ se semnalează că... ...La unitățile de desfacere ale cooperativei de consum din co­muna Găiceana, raionul Adjud, lipsesc unele mărfuri solicitate de către consumatori. Printre acestea amintim: pește sărat, sare de bucătărie lux, biscuiți, fitil de lampă, sticle de lampă și alte asemenea mărfuri de strictă necesitate, vorba așa : „este, dar s-a isprăvit !“ Conducerea Uniunii raionale a cooperativelor de consum Ad­jud, are datoria de a lua cele mai operative măsuri care să asi­gure buna aprovizionare a tuturor unităților de desfacere de la sate. ALECU BOGHIAN coresp. ...Numărul difuzoarelor de la stația de radioficare din comuna Săbăoani, raionul Roman, este în continuă creștere, însă pro­gramele pe care le planifică stația de radioficare nu sunt întot­deauna pe placul ascultătorilor. Ar fi bine dacă, s-ar organiza și o emisiune locală care să cuprindă aspecte din munca țăra­nilor cooperatori, din activitatea multilaterală a cetățenilor din satele comunei Săbăoani. De asemenea, credem că ar fi bine ca programul emisiunilor să fie prelungit pînă la orele 24. CONSTANTIN PETRIL­A ceresp. Pe teme de educație La cine va rămîne copilul? La început a fost o poveste simplă de dra­goste. D.­V. a cunoscut-o în ur­mă cu 7 ani pe D. I. Lucrau a­­mîndoi la aceeași întreprin­dere din Bacău. El era ajutor de meșter, ca bobinatoare. Și-au dat o întilnire, apoi, alta, se duceau împreună la cinema, la teatru, in parc. Își spuneau graăurile, își depănau amintiri din familie, stăteau ore întregi imprezină, ore ce păreau clipe. Prietenia lor se cimenta tot mai mult, au hotărît să se că­sătorească , pe atunci el avea 26 de ani. ea 21 Și-au întemeiat un cămin. Au închiriat o cameră incepindu-și viața de familie Și ce frumos a fost în primele luni . Veneau și plecau împre­ună de la întreprindere, dacă lucrau în schimburi diferite, el o conducea la lucru și o aștepta la ieșirea din schimb. Se părea că nimic, nu va putea tulbura frumusețea acestei căsnicii. La un an de căsătorie au a­­vut un copil. Viața căminului lor devenea mai înfloritoare. Au fost ajutați și de întreprin­dere , au primit apartament la bloc. După 3 ani de trai in comun, dragostea a fost înlocuită de „obișnuință“. Ea ocupată mult cu copilul, n-a mai putut merge cu soțul la teatru sau la cinema. Și D. V. și-a căutat însoțitori de distracții. S-a împrietenit cu cițiva cetățeni fără obligații fa­miliale, cunoscuți clienți ai bo­degilor. Seară de seară început să se intîlnească cu a­ a­ceștia, să meargă cu ei la che­furi. Venea acasă noaptea tir­­ziu, sau nu mai venea deloc. D. I. a încercat să-i atragă atenția soțului ei, arătîndu-i calea greșită pe care a pornit Drept răspuns ea a primit ci­­teva palme. — N-ai să mă înveți tu pe mine cum să mă port! Tot „prietenii" lui i-au făcut cunoștință cu citeva femei Pentru D. V familia începea să devină un obstacol, își aducea aminte de soție și copil la ci­teva zile cînd trecea pe acasă. Bani pentru întreținerea fa­miliei nu mai dădea. Soția a încercat să stea de vorbă­ cu el. Cînd a văzut atitudinea lui a început să fie distantă, rece, il ținea mereu în observații. In casa lor cearta și bătaia au de­venit curente. In loc să încerce apropierea punctelor divergente, acestea s-au adincit mai mult. Se cere intervenția familiei Tatăl ei vorbește cu D. V., dar acesta neagă că se poartă urît, că nu vine acasă, că-și lovește soția. Și la un pa­har cu vin, acesta îl crede și-i dă și povețe : „Fii bărbat! Să faci ce vrei tu, nu ce zice fe­meia !“ Ce socru cum se cade! Dar D. I. se hotărăște să a­­ducă situația familiei ei la cu­noștința organizației de partid și a sindicatului. Este chemat și D. V. — Ce se va alege din fami­lia voastră dacă continui ast­fel? Nu te gândești la copil ? D. V. tace. Pare surprins că este „analizat". Nu recunoaște nimic din ce spune soția lui. Seara, acasă, D. V. provoacă din nou scandal, o bate pe D. V. „care a îndrăznit să-l reclame“. D. V. „răzbunat" îi spune so­ției : — Nu mai pot să te su­făr ! Dar oare cum s-a produs ma­rea ruptură ? Oare nu mai este nimic de făcut. ? Timp de peste un an ambii s-au „tolerat“ reciproc în situa­ția de­ a avea familie numai cu numele. Băiatul a fost dat la cămin. Ea îl ducea și îl aducea de la cămin. Tatăl băiatului, aproape că nu se mai interesa de copil. El avea viața lui... „particulară". Dar și în viața ei a interve­nit o schimbare... a cunoscut un bărbat care i-a promis că el i-ar reface viața, că are inten­ții serioase... D. I. s-a hotărît să termine căsnicia cu D. V. încă un dosar de divorț s-a mai deschis la Tribunalul raional Bacău. A­ceasta se intimpla in urmă cu un an de zile.­­ Reclamanta D. I. cerea tri­bunalului desfacerea căsătoriei, să-i fie încredințat copilul, iar locuința să-i rămînă ei. Au urmat obișnuitele terme­ne de judecată. Ancheta socială a Sfatului popular oraș Bacău a constatat că D. V. nu are grijă de fami­lie, că-și lovește soția. D. V. contestă ancheta socială, moti­­vînd­ că vecinii sînt „părtini­tori" și ancheta este întocmită numai pe depozițiile lor. D. V. se opune divorțului. Pe un ton care ar stoarce lacrimi, el cere instanței respingerea acțiunii de divorț. Arată că vrea să-și refacă familia, că nu-i cazul de despărțire... Defilează prin fața instanței martorii lui și ai ei, vorbesc a­­vocații, vorbește procurorul. Instanța apreciază... E o fa­milie tînără, au un copil. Dacă și declarația lui ar fi sinceră, că vrea să-și refacă familia ni­mic nu s-ar opune fericirii. Acțiunea de divorț este res­pinsă. Ea declară recurs, dar și re­cursul la Tribunalul regional Bacău este respins, menținîn­­du-se sentința instanței de fond A mai trecut un an dar în situația familiei lui D. V. și D. I. n-au survenit schimbări in bine. Încercările de-ai împăca n-au dat rezul­tate. Au intervenit organizația de partid, comitetul sindical, tovarăși de muncă din între­prindere. Intre timp și D. J. da­torită „prietenului sincer“ de care am pomenit mai sus, con­tinua să-și trăiască viața ei A trimis copilul la părinți, să-l îngrijească aceștia, iar dîn­­sa să poată fi „liberă". A început și D. I. să frec­venteze localurile. A plecat în concediu de odihnă la mare cu „prietenul“. Revenind la Bacău a hotărît să încerce din nou despărțirea de soț. Alt proces de divorț s-a declanșat. An do­sar, alt număr de ordine pe ro­lul Tribunalului raional Bacău. D. I. arată instanței că deși la primul proces soțul ei a a­­rătat că vrea să trăiască mai departe cu dînsa, totuși fami­lia lor nu s-a putut reface. D. I. a învățat și textele de lege. Art. 38 din Codul familiei spune că pentru motive temei­nice, căsătoria poate fi desfă­cută. Și motive temeinice sunt... slavă domnului! D. V din nou se opune di­vorțului. Dar de data aceasta șansele de a nu se admite ac­țiunea de divorț sunt mai mici. El arată tribunalului că D. I. nu prezintă garanția morală, iar copilul să-i fie încredințat lui. În instanță are loc o „mare bătălie" pentru copil. Atit D. V. cît și D. I. declară că nu pot trăi fără copil, care de fapt nu stă cu părinții lui, ci la bunici... Tribunalul urmează a se pro­nunța. La cine va rămîne copilul ? Adevărata cauză a „luptei" pentru copil nu a fost spusă în sala tribunalului, deși instanța a bănuit-o. Adevărul a ieșit însă la su­prafață chiar din spusele lui D. V. și D. I. Să-l ascultăm pe D. V.­ — Dacă rămîne copilul la D. I. am să fiu obligat la plata unei pensii de întreținere, a­­dică va trebui să plătesc apro­ximativ un sfert din salariul meu lunar. O dată cu copilul însă, mi-ar rămîne și aparta­mentul la bloc, deși asta nu in­teresează prea mult, că am wide sta. Dacă iau eu copilul, il dau la părinții mei și lor voi putea să le dau numai 100 de lei pe lună, adică alocația de stat. Deci, salariul nu-mi va fi... atins. S-o ascultăm și pe D. I.­­ — Copilul stă la părinții mei. Am cerut copilul pentru că o dată cu el îmi va rămîne și casa... Oare mai merită comentarii astfel de vorbe, spuse în momente de sinceri­tate de către D. V. și D. I. ? „La cine va rămîne copi­­lul ?“ nu constituie nici pen­­tru D. V. nici pentru D. I. pro­blema esențială legată de via­ța, de viitorul băiatului. Ambii au adus pe lume un copil, care acum are 6 ani. Toamna viitoare va merge la școală. Cînd va fi întrebat un­­de-s părinții lui, copilul va su­feri prima lovitură în viață . „Unde-s părinții ? Cine știe da ei? Eu n-am părinți deși a­­mindoi trăiesc Nu știu ce soluție va da tri­bunalul, dar nu in aceasta constă cazul discutat. D. V și V­I. sunt răspunză­tori în fata societății pentru faptele lor Nu­-i obligă nimeni să mai trăiască împreună, legea per­mite în cazuri grave, despărți­rea. Dar să dai dozindă de atita lipsă de omenie față de pro­priul tău copil, să-l socotești ca paravan pentru interese ego­iste, fără a acorda copilului un pic de dragoste, asta e prea mult! Recent am citit în „Informa­ția Bucureștiului“ un comenta­riu al scriitorului A. Baranga, care se încheia cu cuvintele : „unii oameni nu se trag din maimuță, se trag din dinț!“. Cred că e cazul să-i dărr­ dreptate. GH. MOSOK4 ,

Next