Steagul Roşu, noiembrie 1965 (Anul 20, nr. 3965-3989)

1965-11-02 / nr. 3965

2 Măsuri pentru producția noului an (Urmare din­ pag. I-a) mecanizăm în mare măsură procesul tehnologic de scos­ apropiat, reducînd necesarul de vite de muncă. Totuși, din cauza terenului cu relief ondulat și frămîntat, la acest proces tehnolo­gic, se va folosi la trasul lemnului în special de la cioată, atît coloana de vite proprii cît și atelajele particula­re. Pentru înlăturarea greutăților in­­timpinate în trecut la aprovizionarea cu furaje a coloanei de vite proprii, în anul acesta, datorită eforturilor de­puse și a condițiilor naturale favora­bile, de pe terenurile proprii s-a reu­șit să se recolteze 300 tone de fir na­tural, cantitate aproape dublă față de anii trecuți. De asemenea, s-au luat măsuri de aprovizionare pe plan local. La recoltarea lemnului și la manipu­lările din depozitele intermediare vor fi folosite și 32 de ferăstraie mecanice, întreprinderea noastră a luat din timp măsuri privind repararea și întreține­rea acestora în așa fel încît ele să lucreze la capacitatea maximă, însă aceste utilaje sunt insuficiente pentru mecanizarea procesului tehnologic de recoltare. De aceea solicităm noi fe­răstraie pentru mecanizarea fazelor de doborît și secționat La dotarea cu a­ceste mecanisme forul tutelar trebuie să țină cont și de faptul că ferăstra­iele din dotație și-au făcut ciclul de exploatare, iar repararea lor este ane­voioasă din cauza greutăților întim­­pinate ca urmare a lipsei pieselor de schimb. Avînd în vedere sarcinile mobili­zatoare care stau în fața forestierilor în ce privește valorificarea superioară a masei lemnoase, ne-am orientat spre constituirea unor noi brigăzi cu plata în acord global, formă superioară de organizare a muncii în exploatările forestiere. Ca urmare a acestui lucru 90 la sută din volumul total de masă lemnoasă se exploatează în acord glo­bal, folosindu-se brigăzi complexe mici de parcele, ceea ce stimulează apor­tul șefului de brigadă și a muncito­rilor în realizarea producției ritmice și a productivității muncii. Concomitent s-au extins și metodele înaintate de muncă ca metoda de exploatare în trunchiuri lungi și catarge, care asi­gură și va asigura în continuare obți­nerea unor indici de utilizare superiori. O dată cu măsurile luate de colec­tivul întreprinderii pentru buna des­fășurare a procesului de producție pe anul 1966 s-au luat și alte măsuri care vor asigura condiții optime de cazare pentru muncitorii forestieri din sectoa­rele de exploatare. Astfel, la noile guri de exploatare s-au amenajat și construit cabane, magazii și pivnițe pentru alimente, s-au asigurat condiții și mai bune de odihnă. Alimentarea muncitorilor s-a îmbunătățit prin a­­provizionarea cu pîine proaspătă, le­gume, zarzavaturi etc. Totuși aprovi­zionarea la gura de exploatare Fru­moasa, lasă de dorit, ceea ce impune luarea de măsuri de către U.R.C.C.— Moinești. O preocupare deosebită există la în­treprindere pentru prevenirea acci­dentelor de muncă. In acest scop s-au luat măsuri concrete prin organizarea unui instructaj de două zile cu toți maiștrii la sediul întreprinderii, prin examinarea întregului personal de te­ren ca: maiștri de exploatare, sorta­­tori, expeditori, șefi de brigadă, me­canici și personalul tehnico-adminis­­trativ de la centrala S.F. și sectoare, privind însușirea noilor norme. De a­­semenea, s-a analizat atent procesul de producție spre a se evita locurile periculoase de muncă, s-au dotat punc­tele de lucru cu placarde avertizoare și muncitorii cu materiale de protec­ție etc. Toate aceste măsuri luate pînă în prezent și cele care le vom lua în con­tinuare vor crea condiții de realizare integrală a sarcinilor primului an al cincinalului. Tovărășia cărților Interiorul modern, confortabil, al bibliotecii Casei de cultură din Ba­cău oferă un cadru foarte plăcut pentru lectură. Vin alți oameni ai muncii din diferite întreprinderi și instituții ale orașului. Deși nu-i decit scurt timp de cînd și-a pri­mit cei dinții cititori, biblioteca a­­ceasta se poate mândri cu unele realizări meritorii. In decurs de o lună ea a reușit să aibă la sediu 250 de cititori și să înființeze o bi­bliotecă mobilă. Au fost organizate 13 manifestări de masă cu cartea printre care expunerile „Figura ță­ranului în opera lui M. Sadovea­­nu“, „Turismul și frumusețile pa­triei“ (pe baza cărților „Prin Mol­dova­ de sub munte“ și „Ceahlăul“) însoțită de diafilm și exemplificări pe hartă, dimineți de basme pentru copii, o informare asupra noutăți­lor literare intrate în bibliotecă. Toate acestea au atras cititorii, le-au stîrnit interesul pentru anu­mite cărți. — Aș vrea să citesc „Tom Sa­wyer“ și... Ce­a ce vorbește este elev în clasa a IV-a. A adus cu el trei cărți pe care le-a citit și acum solicită al­tele. Vine alt școlar, apoi altul. Sec­ția pentru copii a Bibliotecii cen­trale regionale e un loc îndrăgit de tinerii cititori din orașul Bacău. Aici, ei găsesc tot felul de cărți, după preferință. Pe rafturi, cărți de basme și de călătorie, nuvele și po­vestiri etc. Separat, volumele gru­pate în raftul de-asupra căruia stă scris „Pe cărările științei“. Liste de recomandare și un pliant îndeamnă spre lectura anumitor cărți. Secția pentru copii a Bibliotecii centrale regionale se bucură de o mare afluență a cititorilor. De la începutul anului, în fișele de evi­dență au fost înscrise numele 2770 de elevi. Ei au citit, pînă în­­ prezent, aproximativ 70.000 de cărți. BACĂU. — Blocurile turn din piața gării. STEAGUL ROȘU Fabrica de aglomerare a minereurilor feroase de la Combina­tul siderurgic Hunedoara. Foto I­I. BONDAR A apărut nr. 10-1965 al revistei „Probleme economice“ Numărul pe luna octombrie 1965 al revistei „Probleme Economice" se des­chide cu articolul I „Două decenii de la Conferința națională a Partidului Comunist Român“ de M. A. I­upu. In continuare sunt publicate articolele : „Principiile repartizării teritoriale a forțelor de producție“ de I. Rachmuth, membru corespondent al Academiei; „Politica de introducere continuă a tehnicii noi în anii cincinalului“ de Sergiu Bulgakoff , „Dezvoltarea indus­triei ușoare în perioada 1966—1970" de Alexandru Sencovici; „Influența dezvoltării multilaterale a economiei naționale asupra volumului și structu­rii comerțului exterior" de I. Savu; „Reducerea consumurilor specifice în industria chimică" de S. Șapira și S. Ghips; „Amplasarea judicioasă a cul­turilor agricole" de S. Hartia, N. Sîrbu și S. Șotan. Articolul „Capitalismul african" de Jack Woddis (Anglia) este publicat la rubrica „Economia țărilor insuficient dezvoltate“. Rubrica „Folosirea matematicii în economie“ cuprinde articolul „Studiul seriilor dinamice și însemnătatea lor în teoria și practica planificării“ de T. Schatteles. In cadrul rubricii „Schimb de pă­reri" sunt publicate materialele : „Cu privire la obiectul și delimitarea știin­țelor economice“ de Al. Puiu ,■ „Conți­nutul și esența noțiunii de tehnică" de I. Trăistaru (Cluj). Note De ce nu întotdeauna ? în orașul Bacău pulsează o vie ac­tivitate culturală de masă. Fie că este vorba de conferințe, lectorate, recenzii etc, ele atrag numeroși oa­meni ai muncii care-și îmbogățesc necontenit nivelul lor de cunoștin­țe, iar factorii ce răspund de orga­nizarea lor se preocupă de forme noi, tot mai atractive, au inițiative ce­ sînt­­ deseori încununate de suc­ces. De ce deseori și nu întotdeau­na ? Rîndurile ce urmează vă vor e­­difica... Comitetul orășenesc Bacău pentru cultură și artă, în colaborare cu Co­­m­itetul orășenesc al femeilor, a in­vitat pentru ziua de 22 octombrie pe profesorul Dimitrie Roman, cer­cetător principal la Institutul de ști­ințe pedagogice din București să ți­nă o prelegere, la Universitatea populară, cu tema „Utilul și fru­mosul cotidian". Invitatul a venit și participanții au avut prilejul de audia o expunere deosebit de inte­­­resantă. La rugămintea Comitetului orășenesc pentru cultură și artă, respectivul conferențiar a rămas și duminică în orașul Bacău pentru a vorbi tineretului din școli despre „Alegerea profesiunii“. Mobiliza­rea ? Se pare că era o treabă destul de lesne de făcut. Dar­in sala Casei de cultură erau pre­zenți aproape 600 de elevi, din care marea majoritate de la școlile pro­fesionale. E drept, pe ei îi atră­gea titlul conferinței. Dar unde erau elevii claselor IX-XI de la liceele din localitate ? Unde erau profesorii-di­­riginți ai claselor respective ? Mai adăugăm și faptul că din partea U.T.C. a fost prezent doar un to­varăș instructor regional. Conferința a fost organizată cu un scop precis. Titlul ei interesa mai mulți factori de răspundere, ce nu s-au îngrijit ca lumea de mobilizare. Asemenea inițiative bune ale Comi­tetului orășenesc pentru cultură și artă trebuie să-și găsească pe viitor ecoul cuvenit. V. NIȚESCU Defecțiuni de aprovizionare Comenzi cărora nu li se dă curs Oricine a avut oca­zia să intre tn maga­zinele cooperației consum de la sate de putut constata că raf­a­turile sunt pline cu mărfuri de tot felul, frumos expuse și pur­­tind etichetele cu pre­țurile respective. E dovadă certă de pro­o­gresele simțitoare care s-au făcut in ceea ce privește aproviziona­rea populației de la sa­te cu produsele indus­triale de care au nevoie. Dar iată că prin unele locuri, se mai obser­vă că nu se acordă a­­ceeași atenție aprovi­zionării cu mărfurile ce se cer. La zinul cooperativei maga­de consum din comuna Girseni, raionul Bacău, nu se aduc produsele prevăzute în nota de comandă. Lipsesc de multă vreme cămăși tricotate maro, fețe de mese din material plas­tic, pulovere de lină, bluze de sifon, pangli­că albă, pături și cu­verturi de pat. La no­tele de comandă care se fac, conducerea de­pozitului V.R.C.C. — Bacău obiectează că cei care au nevoie de astfel de produse și le pot procura din oraș. Este oare justă o ase­menea atitudine ? Lo­cuitorii din comuna Girseni așteaptă un răspuns. Din istoria porțelanului Meissen - orașul spadelor albastre Două spade albastre încru­cișate [UNK] La Meissen le vezi pretutindeni — pe blazoa­­nele de pe clădirile vechi și in vitrinele magazinelor, la butonierele trecătorilor și, în primul rând, pe vasele de porțelan, care se fabrică aici, și datorită cărora au ajuns vestite in lumea întreagă și orașul și spadele albastre — marca porțelanurilor de Meissen. Meissenul are peste 1000 de ani, dar, cum se zice, se tine bine. El a fost cruțat de ultimul război mondial — in acest oraș nu a căzut nici o bombă. Ulicioare înguste, pe care nu au loc să treacă două mașini deodată. Case cu aco­perișuri roșii de țiglă, con­struite în secolele XIV-XV. Bodegi în care se servește vi­nul spumos de Meissen. Bi­serici care se incovoaie sub povara veacurilor. Meissenul se întinde în sus spre stînca de granit, spre castel. Treptele urcă pe­ân­gă zidurile mănăstirilor, aco­perite cu iederă, pe lângă grădinițile caselor în care lo­cuitorii cultivă trandafiri și crini. Cum treci podul, ai in față castelul Albrechtsburg. Iată-l — un colos cenușiu, încununat de două turnuri gotice care domină orașul. Iar jos, in vale, încadrată­­ de cimpii și vii, curge strălucind în razele orbitoare ale soa­relui. Elba cea impetuoasă și bogată în ape. Cutreierind sălile castelu­lui, care a devenit acum mu­zeu, poți afla multe despre stăpînii lui din trecut, des­pre viața și obiceiurile vre­murilor de odinioară. Dar in primul rind, despre biografia celebrului porțelan saxon. Nici un secret din lume nu a fost atit de mult timp păs­trat ca cel al fabricării por­țelanului. Abia în anul 1709 taina a fost dezlegată de far­macistul berlinez Johann Beutger, în împrejurări des­tul de dramatice. Pe cînd era încă ucenic la un farmacist, tinărul berlinez a făcut im­prudența să se laude față de prieteni că se ocupă cu al­chimia și le-a arătat chiar o bucățică de aur. Vestea a a­­juns pină la curtea regelui Frederic al Prusiei Acesta a­­­­vea o adevărată pasiune pen­tru metalul galben, atît de necesar pentru întreținerea armatei, pentru purtarea răz­boaielor. Tinărul alchimist a fost sechestrat și obligat să fabrice aur pentru rege. Beutger a fugit pe ascuns in Saxonia. Dar și regele Sa­xoniei, August al II-lea, l-a silit să se ocupe de alchi­mie și să caute piatra filo­zofală care preface orice metal in aur. Răspunzind cu un refuz politicos la protes­tele lui Frederic, regele Pru­siei, și schimbind numele lui Beutger în baron Schrader, August l-a închis in castelul Albrechtsburg. Au trecut 10 ani. De disperare, farmacis­tul a Început intr-adevăr să se ocupe de „vrăjitorie". El credea că aurul se poate ob­ține la temperaturi foarte înalte. A construit deci cup­toare, a confecționat creu­zete din argilă care să poată rezista la temperaturi mari. Acesta a fost primul pas spre dezlegarea enigmei. Beutger a reușit să obțină porțelan, dar numai de cu­loare roșie. Aflînd acest lucru, August a ciulit urechile. Porțelan ?! Aceasta însemna bani mulți. Pentru cîteva vaze chinezești el plătise lui Frederick, re­gele Prusiei, un regiment de dragoni. Beutger, care purta acum numele de „Notus" își batea capul cu taina porțela­nului alb. Nu reușea să gă­sească o argilă potrivită. L-a ajutat însă întimplarea. Beutger se pregătea pentru o audiență la rege, servitorul ii pudra peruca. O parte din pudră a căzut pe degetele al­chimistului și s-a făcut coco­­loș. „Ce e asta ? — a între­bat Beutger. Servitorul bărguit o scuză: pudra fran­­­țuzească se terminase, cică­ a făcut el rost de pudră de la un negustor local, Sch­norr, pe care acesta o prepa­ra dintr-un fel de argilă pi­sată. Aruncindu-și peruca și ui­­tînd de audiența la rege, Beutger s-a repezit la ate­lier. După cîtva timp, la 28 martie 1709 el a prezentat regelui șase ceșcuțe de por­țelan alb. Secretarul științi­fic consemnează acest eveni­ment : „La data de astăzi dl. Johann Beutger ne-a arătat un porțelan fabricat de el, semitransparent, alb ca lap­tele, asemănător culorii nar­ciselor“. Castelul Albrechtsburg se transformă intr-o manufac­tură de porțelanuri. Cu toa­te că acum „secretele porțe­lanului" sunt cunoscute, este totuși foarte greu să copiezi porțelanurile de Meissen. Principalul este materialul din care sunt fabricate aces­tea. Amănuntele se pot afla la întreprinderea „Staadtli­­che Porzellanmanufaktur" din Meissen. In fața fabricii se află bustul lui Beutger. Manufactura din Meissen are tradiții vechi. Fiecare de­sen creat în decursul veacu­rilor poate fi reprodus acum exact ca originalul. Înseam­nă că la Meissen se pot exe­cuta 250.000 de modele dife­rite. Păstrînd tradiția, ar­tiștii caută și forme noi de exprimare, corespunzătoare noțiunilor moderne de esteti­că, condițiilor actuale. Dar viața Meissenului nu se rezumă la romantism me­dieval și porțelanuri. In oraș funcționează tot felul de fabrici și uzine — de turbi­ne, de cabluri, de ceramică, de zahăr, o școală superioa­ră de agricultură care pre­gătește viitori conducători ai cooperativelor agricole de producție, zeci de întreprin­deri și instituții de tot felul, școli, grădinițe de copii etc. Alte obiect­e care trebuie neapărat văzute la Meissen sunt fabrica de vinificație, catedrala și școala de arte frumoase. Meissenul are o populație de 47.000 de locuitori, dar el este vizitat in fiecare an de aproximativ 230.000 de tu­riști. Orologiul de pe clopotnița bisericii Freuenkirche bate o­­rele. Noaptea sunetul melo­dios al clopotelor de porțelan învăluie siluetele negre ale caselor, în piață domnește o liniște solemnă, iar în întu­neric strălucesc spadele al­bastre de neon. AGENDA*ZILEI BACĂU — Muncitorul : (orele 10,20; 15,20; 18.00; 20,30) „Cartierul veseliei“. Flamura roșie: (orele 10, 15, 17, 19, 21) „Căpitanul Zero“. Progresul : (orele 10,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) „Misterele Parisului“. Tineretului : (ore­le 10,30; 15,30 17,30; 19,30; 21,30) „Vieți us­cate“. PIATRA NEAMȚ — Pietricica : „Căpi­tanul din Te­­eș“. Progresul : „Patru fete în­­tr-o curte“. ROMAN — 23 August : „A tre­cut o femeie“. Victoria : „Arena circului“*. ORAȘUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ — 23 August : „Zidul înalt“. Oituz : „Hoțul de piersici“. SLANIC MOLDOVA — 9 Mai: „Elena din Troia“. TIRGU OCNA — Oituz „Arena circului”. COMĂNEȘTI — 1 Mai : „Baby Mathias“. TIRGU NEAMȚ — Victoria: ,Femeia necunoscută”. ADJUD — Popular : ,Strigătul“. TARCAU — „Celebrul 702”. RADO MARȚI 2 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 15.00 Ritm și melodie. 15.30 Recital Lela Cincu și Viorel Ban — arii din opere. 16.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 16.15 Piese corale de Mihail Bîrcă și Simion Nico­­lescu. 16.30 Cvintetul de coarde nr. 3 de Al­fred Mendelsohn. 16.54 Muzică ușoară de Paul Urmuzescu și Jean Ionescu. 17.30 Melodii popu­lare preferate. 18.00 Buletin de știri. 18.03 In jurul globului. 18.13 Selecțiuni din opereta ,,Gisella“ de Natschinski. 18.30 Incursiune în cotidian. Emisiune de Corneliu Leu. 18.50 Cercul melomanilor. 19.30 Muzică populară interpretată de Stan Simion. 19.40 Noutăți de muzică ușoară italiană. 20.00 Radiogazeta de seară. 20.30 Arii din operete. 20.45 Noapte bună, copii , povestea „Fîntîna“. 20.55 O me­lodie pe adresa dumneavoastră. 22.00 Radio­jurnal. Sport. Buletin meteorologic. 22.15 Jazz de ieri și de azi : Charlie Christian, un vir­tuos al chitarei. Emisiune de Cornel Chiriac. 22.40 Duete celebre din opere. 22.55 Melodii pentru ore tîrzii. 23.50—23.55 Buletin de știri. PROGRAMUL II 15.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteo­­, rutier. 15.13 Sonatina pentru pian de Marțian Negrea (Ana Iftinchi-Tudor). 15.30 Săptămîna muzicii sovietice : muzică de estradă. 16.00 O primă audiție radiofonică : „Esop“ — suită cantată pentru cor și orchestră de Ilia Hurnik. 16.30 Radioracheta pionierilor : „Albina de aur” — scenariu de Radu Nor. 17.00 Radio­jurnal. Sport. Buletin meteorologic. 17.15 Me­lodii populare interpretate de Ana Dănilă și Constantin Chisăr. 17.30 Muzică ușoară in­terpretată la pian de Sile Dinicu. 17.40 Sfa­tul medicului , igiena turistului, toamna. 17.45 Lieduri. 18.00 Muzică ușoară interpretată de Yma Sumak. 18.15 Teatru pe glob. 18.30 A­­nunțuri, reclame și muzică. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Cîntă Marcela Rusu, Bourvil, Flavia Buref și Maurice Chevalier. 19.30 Teatru la microfon „Cinci fete plus Pigulete“. Comedie de Constantin Bratu. Adaptare radiofonică de Ion Lucian. 20.31 Piese de estradă. 20.44 Mu­zică din opere. 21.00 Radiojurnal. Sport. Bu­letin meteorologic. 21.15 Cîntă Tita Bărbulescu și Tită Stanciu — la trompetă — melodii populare. 21.30 Compozitorul și interpreții săi : Serghei Rahmaninov, Alfred Cortot, Dinu Li­­patti, Arthur Rubinstein,­­interpretează muzică de Chopin. 22.15 Arii din operete. 22.30 Mo­ment poetic. „Cîntecul șoimului“ de Maxim Gorki. 22.35 Cîntă pentru dumneavoastră for­mația Sincron, dirijată de Bebe Corneliu. 23.00 Buletin de știri. Sport. 23.10 Pagini din opera „Wilhelm Teil“ de Rossini. 23.50 Caruselul melodiilor de muzică ușoară. 0.50—0.55 Bu­letin de știri. MIERCURI 3 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 5.00 Buletin de știri. 5.06 Mai mîndră țara noastră crește — program de cîntece și jocuri. 5.30 Gimnastica de înviorare. 5.40 Bolerouri și intermezzi. 6.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteo-rutier. 6.10 Două studii în Do major și Si bemol major pentru harpă de Franțois Jo­seph Dizi. 6.15 La ordinea zilei în agricultură. 6.22 Valsuri. 6.30 Anunțuri și muzică. 7.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteo-rutier. 7.18 Acordeonul vesel. 7.30 Cîntece și jocuri popu­lare. 8.00 Sumarul presei. 8.08 Simfonia a III-a în Re major de Franz Schubert, interpretează orchestra Filarmonică din Berlin, dirijor Lorin Maazel. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.30 Sfatul medicului , îmbrăcămintea copiilor în anotimpul rece. 9.35 Muzică din operete in­terpretată de orchestra Claude Normand. 10.00 Buletin de știri. 10.05 Muzica populară inter­pretată de Gheorghița Ristea, Ion Albeșteanu și Sașa Bîzgu. 10.30 „Cu profesorul Baghetă în țara muzicii“ (Dezvoltarea operei : Claudio Monteverdi) de Ada Brumani. 11.00 Concertul nr. 4 în re minor pentru vioară și orchestră de Paganini, solist Arthur Grumiaux. 11.30 Se­lecțiuni din opereta „Sînge vienez“ de Johann Strauss. 12.00 Buletin de știri. Buletin me­teorologic. 12.13 Pagini din muzica de estradă. 12.50 Arii de coloratură din opere. 13.20 Lim­ba noastră (reluarea emisiunii din 1 noiem­brie). 13.30 Itinerar folcloric muzical. 14.00 Bu­letin de știri. Buletin meteo-rutier. 14.08 Săp­tămîna muzicii sovietice : mari ansambluri co­rale. 14.28 Soliști instrumentiști de muzică populară. PROGRAMUL II 7.30 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 7.50 Suita nr. 2 pentru fanfară de Savel Horceag. 8.00 Piese de estradă de Elly Roman. 8.15 Săp­tămîna muzicii sovietice : muzică ușoară. 8.30 Muzică din opera „Andrea Chénier“ de Gior­dano. 9.00 Buletin de știri. 9.05 Program de uverturi. 9.32 Pe un picior de plai — et­i­siune de balade și jocuri populare. 10.00 Din inimă-ți cîntăm, partid iubit — program de cîntece. 10.10 Trio pentru coarde de Cornel Țăranu­ (Petre Lefterescu, Vasi­le Zoicaș și Ga­­vril Dobolyi). 10.30 Selecțiuni din opereta „Veronique“ de Messager. 11.00 Buletin știri. Buletin meteorologic. 11.10 Muzică­­ de șoară interpretată de Dorel Liveanu și Maria Sereea. 11.26 Pagini din muzica de cameră a lui Joseph Haydn. 12.15 Jocuri populare inter­pretate la diferite instrumente. 12.30 Recital Lucia Stănescu — arii din opere. 12.45 Or­chestre de muzică ușoară : Electrecord și Les­ter Lanin. 13.00 Buletin de știri. 13.08 „Rîule ce curgi la vale“ — emisiune de muzică popu­lară. 13.30 Concert de prînz. 14.30 Arii din opere interpretate de Lya Hubic și Mihail Știrbei. ^METEOROLOGIC Vreme schimbătoare cu cerul noros la aco­perit. Va ploua slab temporar. Vînt potrivit din vest. Temperatura aerului ușor variabilă. Minimele vor oscila între 1 grad la 4 grade, iar maximele între 7 la 11 grade. Marți 2 noiembrie 1965 PUBLICITATE Cooperativa „Muncă și artă“ Bacău Strada Mihai Viteazu nr. 122 Telefon , 21 89, 12 70 Organizează un concurs DE LUCRĂRI DE ARTĂ POPULARĂ ROM­NEASCĂ (artizanat) cu specific local (Moldova) confecționate din: LEMN, (pirogravat sau sculptat) din OS, MATERIAL PLASTIC, ÎM­PLETITURI DIN PAIE, RĂCHITĂ, PIELE, CERAMICĂ etc. Cele mai bune lucrări care vor fi omologate pen­tru producția de serie, vor fi dotate cu premii. Prezentarea modelelor se va face pînă la data de 28 NOIEMBRIE 1965, la sediul cooperativei. Orice relații suplimentare se pot obține la Ser­i­viciul producție al cooperativei. Aviz important Ministerul Petrolului va ține între 15—17 noiembrie 1965 la sediul Bazei I-a București str. G-ral Budișteanu nr. 11 bis O SESIUNE DE EXAMEN PENTRU STALATORI, autorizați în gaze lichefiate (aragaz).IN­Sa acest examen se vor prezenta și instalatorii reușiți în 1960 în vederea definitivării. In caz de neprezentare se anulează autorizațiile. In mod excepțional se pot prezenta la definitivare și in­stalatorii reușiți în anii 1955—1959, care au omis a se prezenta în 1964. Pentru orice informații suplimentare, cei interesați se vor adresa la Baza 5 Iași, str. Zugravi nr. 24, telefon 1310 sau Baza l-a București telefon 183810. Școala profesională de ucenici din Buhuși Livrează fără repartiție stofe de lună 100 la sută, 60 la sută și 50 la sută ,tergal, cele, cioc și alte țesături, tuturor unităților interesate. TEATRUL DE STAT BACĂU Programul spectacolelor de la 2—7 noiembrie 1965 marți 2 noiembrie orele 19,30 miercuri 3 noiembrie orele 16,00 , 19,30 joi 4 noiembrie orele 16,00 și­­ 19,30 vineri 5 noiembrie orele 19,30 duminică 7 noiembrie orele 10 99 99 16 19,30 Cetatea Neamțului de Vasile Alecsandri Cetatea Neamțului Anna Christie de Eugene O’Neill Sonet pentru o păpușă de Sergiu Fărcășan Fizicienii de Friedrich Dürrenmatt Cetatea Neamțului Fizicienii Fizicienii « a PiswummoR OAIMIIRS șI DI COFE1AM 2­30 «Ok­resjarkc 2965 COMANDAȚI PENTRU ACASAJ ȘI CONSUMI PI IOC­LAVIN­ATUE DE ALIMENTAȚIE PUBLICĂ • DELICIOASELE PREPARATE DE ARTĂ CULINARĂ ȘI DE COFETĂRIE, OFERITE IN SORTIMENT BOGAT, CARE CORESPUND GUSTURIL­OR ȘI PREFERINȚEL­OR DVS.

Next