Steagul Roşu, noiembrie 1965 (Anul 20, nr. 3965-3989)
1965-11-02 / nr. 3965
2 Măsuri pentru producția noului an (Urmare din pag. I-a) mecanizăm în mare măsură procesul tehnologic de scos apropiat, reducînd necesarul de vite de muncă. Totuși, din cauza terenului cu relief ondulat și frămîntat, la acest proces tehnologic, se va folosi la trasul lemnului în special de la cioată, atît coloana de vite proprii cît și atelajele particulare. Pentru înlăturarea greutăților intimpinate în trecut la aprovizionarea cu furaje a coloanei de vite proprii, în anul acesta, datorită eforturilor depuse și a condițiilor naturale favorabile, de pe terenurile proprii s-a reușit să se recolteze 300 tone de fir natural, cantitate aproape dublă față de anii trecuți. De asemenea, s-au luat măsuri de aprovizionare pe plan local. La recoltarea lemnului și la manipulările din depozitele intermediare vor fi folosite și 32 de ferăstraie mecanice, întreprinderea noastră a luat din timp măsuri privind repararea și întreținerea acestora în așa fel încît ele să lucreze la capacitatea maximă, însă aceste utilaje sunt insuficiente pentru mecanizarea procesului tehnologic de recoltare. De aceea solicităm noi ferăstraie pentru mecanizarea fazelor de doborît și secționat La dotarea cu aceste mecanisme forul tutelar trebuie să țină cont și de faptul că ferăstraiele din dotație și-au făcut ciclul de exploatare, iar repararea lor este anevoioasă din cauza greutăților întimpinate ca urmare a lipsei pieselor de schimb. Avînd în vedere sarcinile mobilizatoare care stau în fața forestierilor în ce privește valorificarea superioară a masei lemnoase, ne-am orientat spre constituirea unor noi brigăzi cu plata în acord global, formă superioară de organizare a muncii în exploatările forestiere. Ca urmare a acestui lucru 90 la sută din volumul total de masă lemnoasă se exploatează în acord global, folosindu-se brigăzi complexe mici de parcele, ceea ce stimulează aportul șefului de brigadă și a muncitorilor în realizarea producției ritmice și a productivității muncii. Concomitent s-au extins și metodele înaintate de muncă ca metoda de exploatare în trunchiuri lungi și catarge, care asigură și va asigura în continuare obținerea unor indici de utilizare superiori. O dată cu măsurile luate de colectivul întreprinderii pentru buna desfășurare a procesului de producție pe anul 1966 s-au luat și alte măsuri care vor asigura condiții optime de cazare pentru muncitorii forestieri din sectoarele de exploatare. Astfel, la noile guri de exploatare s-au amenajat și construit cabane, magazii și pivnițe pentru alimente, s-au asigurat condiții și mai bune de odihnă. Alimentarea muncitorilor s-a îmbunătățit prin aprovizionarea cu pîine proaspătă, legume, zarzavaturi etc. Totuși aprovizionarea la gura de exploatare Frumoasa, lasă de dorit, ceea ce impune luarea de măsuri de către U.R.C.C.— Moinești. O preocupare deosebită există la întreprindere pentru prevenirea accidentelor de muncă. In acest scop s-au luat măsuri concrete prin organizarea unui instructaj de două zile cu toți maiștrii la sediul întreprinderii, prin examinarea întregului personal de teren ca: maiștri de exploatare, sortatori, expeditori, șefi de brigadă, mecanici și personalul tehnico-administrativ de la centrala S.F. și sectoare, privind însușirea noilor norme. De asemenea, s-a analizat atent procesul de producție spre a se evita locurile periculoase de muncă, s-au dotat punctele de lucru cu placarde avertizoare și muncitorii cu materiale de protecție etc. Toate aceste măsuri luate pînă în prezent și cele care le vom lua în continuare vor crea condiții de realizare integrală a sarcinilor primului an al cincinalului. Tovărășia cărților Interiorul modern, confortabil, al bibliotecii Casei de cultură din Bacău oferă un cadru foarte plăcut pentru lectură. Vin alți oameni ai muncii din diferite întreprinderi și instituții ale orașului. Deși nu-i decit scurt timp de cînd și-a primit cei dinții cititori, biblioteca aceasta se poate mândri cu unele realizări meritorii. In decurs de o lună ea a reușit să aibă la sediu 250 de cititori și să înființeze o bibliotecă mobilă. Au fost organizate 13 manifestări de masă cu cartea printre care expunerile „Figura țăranului în opera lui M. Sadoveanu“, „Turismul și frumusețile patriei“ (pe baza cărților „Prin Moldova de sub munte“ și „Ceahlăul“) însoțită de diafilm și exemplificări pe hartă, dimineți de basme pentru copii, o informare asupra noutăților literare intrate în bibliotecă. Toate acestea au atras cititorii, le-au stîrnit interesul pentru anumite cărți. — Aș vrea să citesc „Tom Sawyer“ și... Cea ce vorbește este elev în clasa a IV-a. A adus cu el trei cărți pe care le-a citit și acum solicită altele. Vine alt școlar, apoi altul. Secția pentru copii a Bibliotecii centrale regionale e un loc îndrăgit de tinerii cititori din orașul Bacău. Aici, ei găsesc tot felul de cărți, după preferință. Pe rafturi, cărți de basme și de călătorie, nuvele și povestiri etc. Separat, volumele grupate în raftul de-asupra căruia stă scris „Pe cărările științei“. Liste de recomandare și un pliant îndeamnă spre lectura anumitor cărți. Secția pentru copii a Bibliotecii centrale regionale se bucură de o mare afluență a cititorilor. De la începutul anului, în fișele de evidență au fost înscrise numele 2770 de elevi. Ei au citit, pînă în prezent, aproximativ 70.000 de cărți. BACĂU. — Blocurile turn din piața gării. STEAGUL ROȘU Fabrica de aglomerare a minereurilor feroase de la Combinatul siderurgic Hunedoara. Foto II. BONDAR A apărut nr. 10-1965 al revistei „Probleme economice“ Numărul pe luna octombrie 1965 al revistei „Probleme Economice" se deschide cu articolul I „Două decenii de la Conferința națională a Partidului Comunist Român“ de M. A. Iupu. In continuare sunt publicate articolele : „Principiile repartizării teritoriale a forțelor de producție“ de I. Rachmuth, membru corespondent al Academiei; „Politica de introducere continuă a tehnicii noi în anii cincinalului“ de Sergiu Bulgakoff , „Dezvoltarea industriei ușoare în perioada 1966—1970" de Alexandru Sencovici; „Influența dezvoltării multilaterale a economiei naționale asupra volumului și structurii comerțului exterior" de I. Savu; „Reducerea consumurilor specifice în industria chimică" de S. Șapira și S. Ghips; „Amplasarea judicioasă a culturilor agricole" de S. Hartia, N. Sîrbu și S. Șotan. Articolul „Capitalismul african" de Jack Woddis (Anglia) este publicat la rubrica „Economia țărilor insuficient dezvoltate“. Rubrica „Folosirea matematicii în economie“ cuprinde articolul „Studiul seriilor dinamice și însemnătatea lor în teoria și practica planificării“ de T. Schatteles. In cadrul rubricii „Schimb de păreri" sunt publicate materialele : „Cu privire la obiectul și delimitarea științelor economice“ de Al. Puiu ,■ „Conținutul și esența noțiunii de tehnică" de I. Trăistaru (Cluj). Note De ce nu întotdeauna ? în orașul Bacău pulsează o vie activitate culturală de masă. Fie că este vorba de conferințe, lectorate, recenzii etc, ele atrag numeroși oameni ai muncii care-și îmbogățesc necontenit nivelul lor de cunoștințe, iar factorii ce răspund de organizarea lor se preocupă de forme noi, tot mai atractive, au inițiative ce sînt deseori încununate de succes. De ce deseori și nu întotdeauna ? Rîndurile ce urmează vă vor edifica... Comitetul orășenesc Bacău pentru cultură și artă, în colaborare cu Comitetul orășenesc al femeilor, a invitat pentru ziua de 22 octombrie pe profesorul Dimitrie Roman, cercetător principal la Institutul de științe pedagogice din București să țină o prelegere, la Universitatea populară, cu tema „Utilul și frumosul cotidian". Invitatul a venit și participanții au avut prilejul de audia o expunere deosebit de interesantă. La rugămintea Comitetului orășenesc pentru cultură și artă, respectivul conferențiar a rămas și duminică în orașul Bacău pentru a vorbi tineretului din școli despre „Alegerea profesiunii“. Mobilizarea ? Se pare că era o treabă destul de lesne de făcut. Darin sala Casei de cultură erau prezenți aproape 600 de elevi, din care marea majoritate de la școlile profesionale. E drept, pe ei îi atrăgea titlul conferinței. Dar unde erau elevii claselor IX-XI de la liceele din localitate ? Unde erau profesorii-diriginți ai claselor respective ? Mai adăugăm și faptul că din partea U.T.C. a fost prezent doar un tovarăș instructor regional. Conferința a fost organizată cu un scop precis. Titlul ei interesa mai mulți factori de răspundere, ce nu s-au îngrijit ca lumea de mobilizare. Asemenea inițiative bune ale Comitetului orășenesc pentru cultură și artă trebuie să-și găsească pe viitor ecoul cuvenit. V. NIȚESCU Defecțiuni de aprovizionare Comenzi cărora nu li se dă curs Oricine a avut ocazia să intre tn magazinele cooperației consum de la sate de putut constata că rafaturile sunt pline cu mărfuri de tot felul, frumos expuse și purtind etichetele cu prețurile respective. E dovadă certă de proogresele simțitoare care s-au făcut in ceea ce privește aprovizionarea populației de la sate cu produsele industriale de care au nevoie. Dar iată că prin unele locuri, se mai observă că nu se acordă aceeași atenție aprovizionării cu mărfurile ce se cer. La zinul cooperativei magade consum din comuna Girseni, raionul Bacău, nu se aduc produsele prevăzute în nota de comandă. Lipsesc de multă vreme cămăși tricotate maro, fețe de mese din material plastic, pulovere de lină, bluze de sifon, panglică albă, pături și cuverturi de pat. La notele de comandă care se fac, conducerea depozitului V.R.C.C. — Bacău obiectează că cei care au nevoie de astfel de produse și le pot procura din oraș. Este oare justă o asemenea atitudine ? Locuitorii din comuna Girseni așteaptă un răspuns. Din istoria porțelanului Meissen - orașul spadelor albastre Două spade albastre încrucișate [UNK] La Meissen le vezi pretutindeni — pe blazoanele de pe clădirile vechi și in vitrinele magazinelor, la butonierele trecătorilor și, în primul rând, pe vasele de porțelan, care se fabrică aici, și datorită cărora au ajuns vestite in lumea întreagă și orașul și spadele albastre — marca porțelanurilor de Meissen. Meissenul are peste 1000 de ani, dar, cum se zice, se tine bine. El a fost cruțat de ultimul război mondial — in acest oraș nu a căzut nici o bombă. Ulicioare înguste, pe care nu au loc să treacă două mașini deodată. Case cu acoperișuri roșii de țiglă, construite în secolele XIV-XV. Bodegi în care se servește vinul spumos de Meissen. Biserici care se incovoaie sub povara veacurilor. Meissenul se întinde în sus spre stînca de granit, spre castel. Treptele urcă peângă zidurile mănăstirilor, acoperite cu iederă, pe lângă grădinițile caselor în care locuitorii cultivă trandafiri și crini. Cum treci podul, ai in față castelul Albrechtsburg. Iată-l — un colos cenușiu, încununat de două turnuri gotice care domină orașul. Iar jos, in vale, încadrată de cimpii și vii, curge strălucind în razele orbitoare ale soarelui. Elba cea impetuoasă și bogată în ape. Cutreierind sălile castelului, care a devenit acum muzeu, poți afla multe despre stăpînii lui din trecut, despre viața și obiceiurile vremurilor de odinioară. Dar in primul rind, despre biografia celebrului porțelan saxon. Nici un secret din lume nu a fost atit de mult timp păstrat ca cel al fabricării porțelanului. Abia în anul 1709 taina a fost dezlegată de farmacistul berlinez Johann Beutger, în împrejurări destul de dramatice. Pe cînd era încă ucenic la un farmacist, tinărul berlinez a făcut imprudența să se laude față de prieteni că se ocupă cu alchimia și le-a arătat chiar o bucățică de aur. Vestea a ajuns pină la curtea regelui Frederic al Prusiei Acesta avea o adevărată pasiune pentru metalul galben, atît de necesar pentru întreținerea armatei, pentru purtarea războaielor. Tinărul alchimist a fost sechestrat și obligat să fabrice aur pentru rege. Beutger a fugit pe ascuns in Saxonia. Dar și regele Saxoniei, August al II-lea, l-a silit să se ocupe de alchimie și să caute piatra filozofală care preface orice metal in aur. Răspunzind cu un refuz politicos la protestele lui Frederic, regele Prusiei, și schimbind numele lui Beutger în baron Schrader, August l-a închis in castelul Albrechtsburg. Au trecut 10 ani. De disperare, farmacistul a Început intr-adevăr să se ocupe de „vrăjitorie". El credea că aurul se poate obține la temperaturi foarte înalte. A construit deci cuptoare, a confecționat creuzete din argilă care să poată rezista la temperaturi mari. Acesta a fost primul pas spre dezlegarea enigmei. Beutger a reușit să obțină porțelan, dar numai de culoare roșie. Aflînd acest lucru, August a ciulit urechile. Porțelan ?! Aceasta însemna bani mulți. Pentru cîteva vaze chinezești el plătise lui Frederick, regele Prusiei, un regiment de dragoni. Beutger, care purta acum numele de „Notus" își batea capul cu taina porțelanului alb. Nu reușea să găsească o argilă potrivită. L-a ajutat însă întimplarea. Beutger se pregătea pentru o audiență la rege, servitorul ii pudra peruca. O parte din pudră a căzut pe degetele alchimistului și s-a făcut cocoloș. „Ce e asta ? — a întrebat Beutger. Servitorul bărguit o scuză: pudra franțuzească se terminase, cică a făcut el rost de pudră de la un negustor local, Schnorr, pe care acesta o prepara dintr-un fel de argilă pisată. Aruncindu-și peruca și uitînd de audiența la rege, Beutger s-a repezit la atelier. După cîtva timp, la 28 martie 1709 el a prezentat regelui șase ceșcuțe de porțelan alb. Secretarul științific consemnează acest eveniment : „La data de astăzi dl. Johann Beutger ne-a arătat un porțelan fabricat de el, semitransparent, alb ca laptele, asemănător culorii narciselor“. Castelul Albrechtsburg se transformă intr-o manufactură de porțelanuri. Cu toate că acum „secretele porțelanului" sunt cunoscute, este totuși foarte greu să copiezi porțelanurile de Meissen. Principalul este materialul din care sunt fabricate acestea. Amănuntele se pot afla la întreprinderea „Staadtliche Porzellanmanufaktur" din Meissen. In fața fabricii se află bustul lui Beutger. Manufactura din Meissen are tradiții vechi. Fiecare desen creat în decursul veacurilor poate fi reprodus acum exact ca originalul. Înseamnă că la Meissen se pot executa 250.000 de modele diferite. Păstrînd tradiția, artiștii caută și forme noi de exprimare, corespunzătoare noțiunilor moderne de estetică, condițiilor actuale. Dar viața Meissenului nu se rezumă la romantism medieval și porțelanuri. In oraș funcționează tot felul de fabrici și uzine — de turbine, de cabluri, de ceramică, de zahăr, o școală superioară de agricultură care pregătește viitori conducători ai cooperativelor agricole de producție, zeci de întreprinderi și instituții de tot felul, școli, grădinițe de copii etc. Alte obiecte care trebuie neapărat văzute la Meissen sunt fabrica de vinificație, catedrala și școala de arte frumoase. Meissenul are o populație de 47.000 de locuitori, dar el este vizitat in fiecare an de aproximativ 230.000 de turiști. Orologiul de pe clopotnița bisericii Freuenkirche bate orele. Noaptea sunetul melodios al clopotelor de porțelan învăluie siluetele negre ale caselor, în piață domnește o liniște solemnă, iar în întuneric strălucesc spadele albastre de neon. AGENDA*ZILEI BACĂU — Muncitorul : (orele 10,20; 15,20; 18.00; 20,30) „Cartierul veseliei“. Flamura roșie: (orele 10, 15, 17, 19, 21) „Căpitanul Zero“. Progresul : (orele 10,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) „Misterele Parisului“. Tineretului : (orele 10,30; 15,30 17,30; 19,30; 21,30) „Vieți uscate“. PIATRA NEAMȚ — Pietricica : „Căpitanul din Teeș“. Progresul : „Patru fete într-o curte“. ROMAN — 23 August : „A trecut o femeie“. Victoria : „Arena circului“*. ORAȘUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ — 23 August : „Zidul înalt“. Oituz : „Hoțul de piersici“. SLANIC MOLDOVA — 9 Mai: „Elena din Troia“. TIRGU OCNA — Oituz „Arena circului”. COMĂNEȘTI — 1 Mai : „Baby Mathias“. TIRGU NEAMȚ — Victoria: ,Femeia necunoscută”. ADJUD — Popular : ,Strigătul“. TARCAU — „Celebrul 702”. RADO MARȚI 2 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 15.00 Ritm și melodie. 15.30 Recital Lela Cincu și Viorel Ban — arii din opere. 16.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 16.15 Piese corale de Mihail Bîrcă și Simion Nicolescu. 16.30 Cvintetul de coarde nr. 3 de Alfred Mendelsohn. 16.54 Muzică ușoară de Paul Urmuzescu și Jean Ionescu. 17.30 Melodii populare preferate. 18.00 Buletin de știri. 18.03 In jurul globului. 18.13 Selecțiuni din opereta ,,Gisella“ de Natschinski. 18.30 Incursiune în cotidian. Emisiune de Corneliu Leu. 18.50 Cercul melomanilor. 19.30 Muzică populară interpretată de Stan Simion. 19.40 Noutăți de muzică ușoară italiană. 20.00 Radiogazeta de seară. 20.30 Arii din operete. 20.45 Noapte bună, copii , povestea „Fîntîna“. 20.55 O melodie pe adresa dumneavoastră. 22.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 22.15 Jazz de ieri și de azi : Charlie Christian, un virtuos al chitarei. Emisiune de Cornel Chiriac. 22.40 Duete celebre din opere. 22.55 Melodii pentru ore tîrzii. 23.50—23.55 Buletin de știri. PROGRAMUL II 15.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteo, rutier. 15.13 Sonatina pentru pian de Marțian Negrea (Ana Iftinchi-Tudor). 15.30 Săptămîna muzicii sovietice : muzică de estradă. 16.00 O primă audiție radiofonică : „Esop“ — suită cantată pentru cor și orchestră de Ilia Hurnik. 16.30 Radioracheta pionierilor : „Albina de aur” — scenariu de Radu Nor. 17.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 17.15 Melodii populare interpretate de Ana Dănilă și Constantin Chisăr. 17.30 Muzică ușoară interpretată la pian de Sile Dinicu. 17.40 Sfatul medicului , igiena turistului, toamna. 17.45 Lieduri. 18.00 Muzică ușoară interpretată de Yma Sumak. 18.15 Teatru pe glob. 18.30 Anunțuri, reclame și muzică. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Cîntă Marcela Rusu, Bourvil, Flavia Buref și Maurice Chevalier. 19.30 Teatru la microfon „Cinci fete plus Pigulete“. Comedie de Constantin Bratu. Adaptare radiofonică de Ion Lucian. 20.31 Piese de estradă. 20.44 Muzică din opere. 21.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 21.15 Cîntă Tita Bărbulescu și Tită Stanciu — la trompetă — melodii populare. 21.30 Compozitorul și interpreții săi : Serghei Rahmaninov, Alfred Cortot, Dinu Lipatti, Arthur Rubinstein,interpretează muzică de Chopin. 22.15 Arii din operete. 22.30 Moment poetic. „Cîntecul șoimului“ de Maxim Gorki. 22.35 Cîntă pentru dumneavoastră formația Sincron, dirijată de Bebe Corneliu. 23.00 Buletin de știri. Sport. 23.10 Pagini din opera „Wilhelm Teil“ de Rossini. 23.50 Caruselul melodiilor de muzică ușoară. 0.50—0.55 Buletin de știri. MIERCURI 3 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 5.00 Buletin de știri. 5.06 Mai mîndră țara noastră crește — program de cîntece și jocuri. 5.30 Gimnastica de înviorare. 5.40 Bolerouri și intermezzi. 6.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteo-rutier. 6.10 Două studii în Do major și Si bemol major pentru harpă de Franțois Joseph Dizi. 6.15 La ordinea zilei în agricultură. 6.22 Valsuri. 6.30 Anunțuri și muzică. 7.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteo-rutier. 7.18 Acordeonul vesel. 7.30 Cîntece și jocuri populare. 8.00 Sumarul presei. 8.08 Simfonia a III-a în Re major de Franz Schubert, interpretează orchestra Filarmonică din Berlin, dirijor Lorin Maazel. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.30 Sfatul medicului , îmbrăcămintea copiilor în anotimpul rece. 9.35 Muzică din operete interpretată de orchestra Claude Normand. 10.00 Buletin de știri. 10.05 Muzica populară interpretată de Gheorghița Ristea, Ion Albeșteanu și Sașa Bîzgu. 10.30 „Cu profesorul Baghetă în țara muzicii“ (Dezvoltarea operei : Claudio Monteverdi) de Ada Brumani. 11.00 Concertul nr. 4 în re minor pentru vioară și orchestră de Paganini, solist Arthur Grumiaux. 11.30 Selecțiuni din opereta „Sînge vienez“ de Johann Strauss. 12.00 Buletin de știri. Buletin meteorologic. 12.13 Pagini din muzica de estradă. 12.50 Arii de coloratură din opere. 13.20 Limba noastră (reluarea emisiunii din 1 noiembrie). 13.30 Itinerar folcloric muzical. 14.00 Buletin de știri. Buletin meteo-rutier. 14.08 Săptămîna muzicii sovietice : mari ansambluri corale. 14.28 Soliști instrumentiști de muzică populară. PROGRAMUL II 7.30 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 7.50 Suita nr. 2 pentru fanfară de Savel Horceag. 8.00 Piese de estradă de Elly Roman. 8.15 Săptămîna muzicii sovietice : muzică ușoară. 8.30 Muzică din opera „Andrea Chénier“ de Giordano. 9.00 Buletin de știri. 9.05 Program de uverturi. 9.32 Pe un picior de plai — etisiune de balade și jocuri populare. 10.00 Din inimă-ți cîntăm, partid iubit — program de cîntece. 10.10 Trio pentru coarde de Cornel Țăranu (Petre Lefterescu, Vasile Zoicaș și Gavril Dobolyi). 10.30 Selecțiuni din opereta „Veronique“ de Messager. 11.00 Buletin știri. Buletin meteorologic. 11.10 Muzică de șoară interpretată de Dorel Liveanu și Maria Sereea. 11.26 Pagini din muzica de cameră a lui Joseph Haydn. 12.15 Jocuri populare interpretate la diferite instrumente. 12.30 Recital Lucia Stănescu — arii din opere. 12.45 Orchestre de muzică ușoară : Electrecord și Lester Lanin. 13.00 Buletin de știri. 13.08 „Rîule ce curgi la vale“ — emisiune de muzică populară. 13.30 Concert de prînz. 14.30 Arii din opere interpretate de Lya Hubic și Mihail Știrbei. ^METEOROLOGIC Vreme schimbătoare cu cerul noros la acoperit. Va ploua slab temporar. Vînt potrivit din vest. Temperatura aerului ușor variabilă. Minimele vor oscila între 1 grad la 4 grade, iar maximele între 7 la 11 grade. Marți 2 noiembrie 1965 PUBLICITATE Cooperativa „Muncă și artă“ Bacău Strada Mihai Viteazu nr. 122 Telefon , 21 89, 12 70 Organizează un concurs DE LUCRĂRI DE ARTĂ POPULARĂ ROMÂNEASCĂ (artizanat) cu specific local (Moldova) confecționate din: LEMN, (pirogravat sau sculptat) din OS, MATERIAL PLASTIC, ÎMPLETITURI DIN PAIE, RĂCHITĂ, PIELE, CERAMICĂ etc. Cele mai bune lucrări care vor fi omologate pentru producția de serie, vor fi dotate cu premii. Prezentarea modelelor se va face pînă la data de 28 NOIEMBRIE 1965, la sediul cooperativei. Orice relații suplimentare se pot obține la Seriviciul producție al cooperativei. Aviz important Ministerul Petrolului va ține între 15—17 noiembrie 1965 la sediul Bazei I-a București str. G-ral Budișteanu nr. 11 bis O SESIUNE DE EXAMEN PENTRU STALATORI, autorizați în gaze lichefiate (aragaz).INSa acest examen se vor prezenta și instalatorii reușiți în 1960 în vederea definitivării. In caz de neprezentare se anulează autorizațiile. In mod excepțional se pot prezenta la definitivare și instalatorii reușiți în anii 1955—1959, care au omis a se prezenta în 1964. Pentru orice informații suplimentare, cei interesați se vor adresa la Baza 5 Iași, str. Zugravi nr. 24, telefon 1310 sau Baza l-a București telefon 183810. Școala profesională de ucenici din Buhuși Livrează fără repartiție stofe de lună 100 la sută, 60 la sută și 50 la sută ,tergal, cele, cioc și alte țesături, tuturor unităților interesate. TEATRUL DE STAT BACĂU Programul spectacolelor de la 2—7 noiembrie 1965 marți 2 noiembrie orele 19,30 miercuri 3 noiembrie orele 16,00 , 19,30 joi 4 noiembrie orele 16,00 și 19,30 vineri 5 noiembrie orele 19,30 duminică 7 noiembrie orele 10 99 99 16 19,30 Cetatea Neamțului de Vasile Alecsandri Cetatea Neamțului Anna Christie de Eugene O’Neill Sonet pentru o păpușă de Sergiu Fărcășan Fizicienii de Friedrich Dürrenmatt Cetatea Neamțului Fizicienii Fizicienii « a PiswummoR OAIMIIRS șI DI COFE1AM 230 «Okresjarkc 2965 COMANDAȚI PENTRU ACASAJ ȘI CONSUMI PI IOCLAVINATUE DE ALIMENTAȚIE PUBLICĂ • DELICIOASELE PREPARATE DE ARTĂ CULINARĂ ȘI DE COFETĂRIE, OFERITE IN SORTIMENT BOGAT, CARE CORESPUND GUSTURILOR ȘI PREFERINȚELOR DVS.