Steagul Roşu, decembrie 1965 (Anul 20, nr. 3990-4016)

1965-12-01 / nr. 3990

/I *g* *m Proletari din toate țările, uniti-vă I Steagul roșu I ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU­­ ANUL XIX Nr. 3.990 (5.469) 4 pagini 25 bani O sarcină de mare însemnătate selecționarea, 9­7 și promovarea cadrelor | creșterea Conducind vasta operă de făurire a orinduirii socialis­te, de dezvoltare e­­conomică și cultura­lă, partidul nostru acordă o atenție deosebită selecționă­rii, creșterii, promovării și educării ca­drelor. Conducerea partidului a în­drumat în permanență organele de partid și de stat să manifeste o inaltă principialitate, multă răspundere în munca cu cadrele, să se studieze, să le cunoască în muncă, să le promo­veze ținînd seama de devotamentul lor față de cauza socialismului, de pregă­tirea și capacitatea lor, să se ocupe cu răbdare și perseverență de educa­rea și călirea lor ideologică și politică. Selecționarea, creșterea și reparti­zarea cadrelor, constituie una din la­turile cele mai importante ale muncii de partid. De cadre, de oameni care sunt puși in diverse funcții de con­ducere, depinde în mare măsură în­făptuirea liniei politice a partidului. Lenin ne învață că trebuie să punem la încercare cu multă răbdare adevă­rați organizatori, oameni cu mintea lu­cidă și cu spirit practic, care să reu­nească devotamentul față de socialism și priceperea de a organiza, fără zarvă, munca în comun, trainică și unită, a unui număr mare de oameni. „Numai asemenea oameni, după ce vor fi puși de 10 ori, la încercare, trecîndu-i de la încercările cele mai simple la cele mai grele — trebuie să fie promovați în posturile de răspundere“. Iar Ra­portul prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Congresul al IX-lea al P.C.R., arată că: „Marile sarcini care stau în fața noastră, cer îmbunătățirea în continuare a muncii de selecționare, creștere, promovare și educare a ca­drelor, ridicarea de noi activiști de partid și de stat, de lucrători în do­meniul economiei, științei și culturii“. Avînd în vedere că munca cu ca­drele este o muncă de mare răspun­dere, Comitetul raional de partid Pia­tra Neamț a acordat multă atenție ca­lităților moral-politice și profesionale ale oamenilor, a perspectivei lor de dez­voltare, a felului cum aceștia își în­deplinesc sarcinile de producție și ob­ștești, prestigiul de care ei se bucură în rîndul maselor. în cadrul raionu­lui Piatra Neamț sunt mulți activiști de partid, de stat, în domeniul economic, care au vechime în muncă, experiență în diferite sectoare de activitate, care își aduc o contribuție însemnată la realizarea sarcinilor trasate de partid. Astfel, din totalul aparatului de partid, 14 tovarăși au o vechime de 5—10 ani, iar în ce privește cadrele de condu­cere a unităților industriale, 50 la sută din ele au o vechime de peste 5 ani, în aparatul de stat 35 la sută din cadrele de conducere au o ve­chime de peste 5 ani. Numărul ridi­cat de cadre cu o vechime îndelunga­tă în munca de răs­pundere, este rezul­tatul muncii desfășurate de organul raional de partid, de organizațiile de partid. Acești tovarăși au o pregătire temeinică politică și profesională și rezolvă cu multă răspundere sarcinile importante ce le revin. Paralel cu munca de îndrumare și control a acestor tovarăși, Comitetul raional de partid a promovat cu mult curaj noi cadre de partid, de stat și e­­conomice, elemente tinere, cu perspec­tivă de dezvoltare și cu o pregătire corespunzătoare funcției ce li s-a în­credințat. în ultima perioadă au fost promovați în aparatul de partid tova­răși cu o înaltă calificare, buni or­ganizatori, cum ar fi Rodhian Nicolae, Ruczul­ Micșunel, iar ca secretari ai comitetelor de partid, Pătuleanu Con­stantin, Bostan Nicolae, Corduneanu Nicolae și alții. Datorită ajutorului și îndrumării permanente acordate din partea comitetului raional, acești to­varăși, în sectoarele de care răspund, antrenînd colectivele cu care muncesc, obțin rezultate bune în munca lor. O preocupare a Biroului Comitetu­lui raional de partid a constituit-o și o constituie promovarea în munci de răspundere a celor mai active și mai capabile femei în organele de partid, în aparatul de stat și în unitățile eco­nomice din industrie și agricultură. Cîteva cifre în acest sens, vor edifica: 177 tovarășe au fost alese în orga­nele de partid, iar ca deputate în sfa­tul popular raional și în sfaturile popu­lare comunale au fost alese 330 to­varășe. De asemenea, un număr în­semnat de femei ocupă posturi de con­ducere în cooperativele agricole de producție — brigadiere, șefe de e­­chipe, socotitoare etc. Marea majori­tate a tovarășelor femei promovate în munci de răspundere dovedesc con­știinciozitate în realizarea sarcinilor ce le-au fost încredințate, participă e­­fectiv la întărirea economico-organi­­zatorică a cooperativelor agricole de producție, la înfrumusețarea comune­lor și satelor din raion, se preocupă îndeaproape de educarea tinerei ge­nerații, în scopul cuprinderii problemelor și rezolvării cu competență a sarcinilor, Biroul Comitetului raional de partid, în repartizarea aparatului pe organi­zații de bază, ține cont de nivelul de pregătire, experiența în muncă, apti­tudinile, capacitatea fiecărui activist în rezolvarea sarcinilor de partid. Activiștii nou promovați în muncă și cei veniți de la școlile de partid, cu mai puțină experiență practică în munca de partid, sunt repartizați să muncească pe lingă tovarăși din apa­(Continuare în pag. a II-a) TOADER MIRON prim-secretar al Comitetului raional Piatra Neamț al P.C.R. I­I II ••­•Uá UKMV­ »M. Kifvii NliSCU* ^■>UARA IAȘI I I Sofica Rusu, operatoare textilistă la U.F.S. Săvinești este evidențiată lună de lună în întrecerea socialistă. Foto : Ș. POMPEI I Cointeresarea materială, f­­actor important in creșterea­­ producției agricole Documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din 11—12 noiembrie privind îmbunătățirea con­ducerii și planificării agriculturii au fost întîm­­pinate, ca în întreaga țară, și în comuna Măr­gineni — orașul Bacău, cu aceeași unanimă a­­deziune.­ ­ Alături de crearea unei pu­ternice baze tehnico-materiale, ne-a declarat tovarășul IANY GHEOR­GHE, președintele cooperativei, la ridicarea rentabilității și producti­vității muncii în agricultura, contri­buie în bună măsură și cuinteresa­rea materială a țăranilor cooperatori. De ace­ea, prevederea din documen­tele recentei plenare privind gene­ralizarea retribuției după produc­țiile obținute a fost primită de către cooperatorii noștri cu foarte mult entuziasm. — După cum am constatat din pro­pria noastră experiență — interveni brigadierul GHIORGHIEȘ ANTON, retribuția numai după zile-muncă nu ținea suficient seama de calita­tea lucrărilor efectuate, de rezulta­tele muncii prestate. Experiența noastră practică ne-a dovedit că in­troducerea retribuției suplimentare este un important factor stimulator în sporirea producției agricole. —• Cred că depășirile realizate peste plan la producția de lapte — completă mulgătorul ANTON M.­IOJA — se datoresc în mare mă­sură faptului că, noi, mulgătorii, știam dinainte ce beneficii vom avea prin depășirea planului. De altfel, munca ne-a fost ușurată de faptul că la noi, fiecare, a avut un rot sta­bil de vite, pe care îl îngrijește de mai mulți ani. — La fel s-a procedat anul a­­cesta și în ce privește producția de porumb și floarea-soarelui — inter­veni brigadiera MARIA FARAOA­­NA. încă din primiară s­a stabilit o retribuție suplimentară de 20 la sută din producția de porumb­­ Și floarea-soarelui obținută peste plan. La porumb retribuția suplimentară s-a plătit în natură, iar la floarea­­soarelui în bani. A crescut astfel interesul cooperatorilor pentru în­treținerea acestor culturi, pentru e­­fectuarea tuturor lucrărilor agricole la timp și de calitate, ceea ce a a­­vut ca efect obținerea unor recolte sporite. Referindu-se la propunerea ca viitorul Statut al cooperativelor a­­gricole de producție să prevadă re­partizarea loturilor în folosință după criteriul participării la muncă, coo­peratorul IOAN D. PĂULEȚ, spunea: „ La noi, repartiția loturilor în folosință personală este o problemă de care ne-am izbit adesea. Fiind în apropierea orașului, mulți dintre cooperatori lucrează în diferite în­treprinderi. Ei nu luau parte la muncă în cooperativă, dar dețineau loturi, iar alții care veneau cu re­gularitate la treabă nu se bucurau de acest drept. Situația era nefi­rească. Pentru viitor, alături de ce­­lelalte măsuri, repartizarea loturilor în folosință personală după criteriul participării la muncă în cooperativa agricolă de producție, cooperatorii vor fi cointeresați material în asigu­rarea forței de muncă necesară în efectuarea lucrărilor agricole la timp și de cet mai bună calitate. Toate acestea au ca scop întări­rea economică a cooperativei, creș­terea producției și a veniturilor noastre. De aceea, în numele coo­­peratorilor din Mărgineni , orașul Bacău, îmi exprim totala adeziune față de noile măsuri adoptate de partid privind îmbunătățirea condu­cerii și planificării agriculturii. G. OSTROVEANU Din sectorul legumicol... ...anul acesta, G.A.$.v Letea a> Tivr­ăt unităților­ beneficiare peste 1.700 tone de legume și zarzavaturi. Aceasta ca urmare a aplicării întregului com­plex de­ măsuri agrotehnice cât și a folosirii semințelor din soiurile cele mai recunoscute. Astfel, la roșii s-a folosit soiul „Aurora 101“, la ardei soiul verde „Kalincov“, la vinete „Bucureșteni“, iar la varză de vară și toamnă soiurile „Gloria" și „Bu­zău“. Producțiile obținute la hectar depășesc cu mult prevederile din planul de producție. Iată, bunăoară, la vinete planul a fost depășit cu 24.500 kg, la roșii cu 9000 kg, la varză de toamnă cu 35.500 kg, iar la sfe­cla roșie (rădăcini) cu 51.820 kg. în afară de aceste calități, gospodă­ria a livrat statului semințe legumico­le din lotul semincer cu care se poate însămînța suprafața de 4000 hectare. Comunistul Cezar Șerban de la Fabrica de postav din Buhuși, asigură o calitate superioară a firelor, situîndu-se lună de lună printre evidențiații în întrecerea socialistă Foto : C. BURSUC Tradiții, bucurii! Frumoase sunt tradițiile noastre! Neconsemnate in vreun calendar, ele au devenit practic recunos­cute, așteptate de mic și mare, încetățenite printre bucuriile zilelor pe care le trăim. Succesiunea lor s-a stabilit arbitrar, fără norme și convenții, dar s-a impus, parcă, asemeni unor datorii de necontes­tat. Sintem­ în prima zi a „Lunii cadourilor“, luna în care pașii cumpărăto­rilor sînt invizibil și ire­zistibil conduși de un tra­dițional, milenar și iubit Moș Gerilă, prin magazi­nele de tot felul. Sugestii­le harnicului bătrîn au fost îndreptate, mai întâi spre lucrătorii din comerț. De aceea, ei au încărcat raioanele cu fel și fel de mărfuri. Ba, mai mult, pentru că vorbeam de tra­diții, Moș Gerilă a sugerat celor din comerț, cu ani și ani în urmă, și o lună a cadourilor. Și aceasta, după cum bine știm, a de­venit una din tradiții. Iată-ne, deci, in aceste zile prin magazinele săr­bătorește împodobite cu beteală strălucitoare, cu zăpadă pufoasă din polis- Instantanee tiren, cernută peste ca­douri în pungi de celofan multicolor, in care „desti­natarii" vor găsi articole de toaletă și galanterie, bijuterii și aite alte sur­prize. Sortimente noi, va­riate, adecvate sezonului umplu rafturile raioanelor de țesături, încălțăminte, tricotaje, marochinărie ale magazinelor din orașul Bacău. Fosferă Predomină o at­îmbietoare, sa­voarea gestului atît de cu­noscut de a cumpăra ceva în zilele „Lunii lor“ parcă acest cadouri­„ceva“ cumpărat nu e un simplu obiect, el este ridicat la „rangul“ de cadou, de sur­priză, de bucurie. De pil­dă, „la Magazinul „Uni­versal“, in aceste zile, ne declară tovarășul Marcus, șeful unității, s-au așezat în rafturi și s-au expus articole de sezon în nu­măr de ordinul miilor, printre care căciuli de blană, ghetuțe pentru fe­mei, paltoane de stofă și de blană cu fețe textil, și nelipsitele pungi cu ca­douri in toate raioanele“. La parterul magazinului au și fost instalate tonete cu obiecte pentru pomul de iarnă și jucării, iar in jurul lor micuții „benefi­ciari“ își spun dorințele și preferințele la nivelul u­­nor exigențe mereu cres­­cinde... Și vitrinele magazine­lor din Bacău, Orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej, Piatra Neamț, Moinești, Roman, Tg. Ocna, Adjud, Tg. Neamț invită trecăto­rii, reamintindu-le, nu nu­mai prin „risipă" de măr­furi expuse, dar și prin frumoase inscripții pe po­­listiren că a sosit aștep­tata „Lună a cadourilor" Cu zîmbet de bunic blind, multiplicat în zeci de vitrine, Moș Gerilă im­­bie, la rîndu-i, cu abili­tate spre comorile din magazine. Și trecătorii nu-i rezistă, intră, cum­pără, se „conformează" acestei frumoase tradiții, doldora de bucurii pentru cei mici și mari! CECILIA PASCARU 1 I Anacronismul imobilizărilor © O creștere de loc îmbucurătoare « Măsuri, dar numai pe hîrtie ® Cauze și... cauze © Care este părerea direcției generale ? In primele 10 luni din anul acesta colectivele întreprinderilor din regiu­nea Bacău, aparținind de Ministerul Industriei Ușoare, au depus eforturi susținute pentru ducerea la îndeplini­re a sarcinilor trasate prin planul de stat. Astfel, s-a desfășurat o activitate rodnică pe linia realizării productivi­tății muzicii și încadrării întreprinde­rilor în sarcina de reducere a prețu­lui de cost, obținîndu-se și o utilizare mai eficientă a forței de muncă și a mijloacelor materiale și bănești. în mod­ permanent a stat in atenția co­lectivelor din întreprinderi și îmbu­nătățirea calității produselor, reușin­­du-se în mare măsură să se satisfacă exigentele sporite ale consumatorilor. Rezultate puțin satisfăcătoare au aceste întreprinderi însă în direcția prevenirii și lichidării imobilizărilor de mijloace circulante. Astfel, de la o perioadă la alta, imobilizările în stocuri supranormative au continuat să crească, ajungînd la 30 septembrie a. c. la 21.118.000 lei. La 30 septembrie a.c. cel mai în­semnat volum de mijloace circulante imobilizat în stocuri supranormative era deținut de Fabrica de postav Bu­huși urmată de fabricile „Proletarul“, „Bacăul“, „8 Martie" din Piatra Neamț „Partizanul" și Topitoria Sagna din Roman. Concomitent cu creșterea imobiliză­rilor, întreprinderile din acest sector au înregistrat și dificultăți de ordin financiar, concretizate printr-o crește­re accentuată a împrumuturilor restan­te. Din această cauză întreprinderile au fost obligate să suporte plata unor dobînzi majorate pentru creditele res­tante, pe primele 9 luni prețul de cost fiind afectat în mod nejustificat de cheltuielile neproductive înregistrate îndeosebi la Fabrica de postav Buhuși, Fabrica „Proletarul“ — Bacău și Fa­brica de pielărie și încălțăminte „Par­tizanul“ — Bacău. Analizele efectuate pe parcurs de către inspecția bancară împreună cu colectivele de conducere ale între­prinderilor au­­ dus la concluzia că stocurile supranormative se datoresc în parte unor cauze de ordin obiectiv cum ar fi: primirea unor materii pri­me în neconcordanță cu termenele contractuale, lipsa unor materii prime sau­ coloranți etc, întreprinderile fiind nevoite să execute alte sortimente cu desfacerea asigurată în perioadele ur­mătoare. în toate aceste cazuri întreprinde­rile au fost sprijinite de bancă cu credite pentru nevoi temporare, care au acoperit pe parcurs stocurile su­pranormative de valori materiale for­mate din cauze independente de voin­ța unităților. Dar cu toate intervențiile băncii pe această linie, situația financiară a în­treprinderilor aparținînd de Ministerul Industriei Ușoare nu s-a îmbunătățit. Măsurile stabilite de colectivele de conducere cu ocazia acordării credi­telor, au fost numai în parte duse la îndeplinire la termenele fixate și în consecință la 31 octombrie a.c. volu­mul împrumuturilor restante­ a cres­cut. Dar la formarea împrumuturilor res­tante, credite cu caracter excepțional care sintetizează însă modul defectuos de utilizare a mijloacelor circulante au contribuit și o serie de cauze subiec­tive. Astfel, unele întreprinderi nu au dat suficientă atenție modului de în­tocmire a contractelor cu furnizorii de materii prime, acestea neconținînd o serie de detalii strict necesare. Din această cauză, Fabrica de postav Bu­huși a fost obligată să primească de la furnizori unele cantități de zdrențe din bumbac în culori închise pe care în prezent nu le poate utiliza în pro­cesul de producție, valoarea lor depă­șind 200.000 lei la finele lunii octom­brie. De asemenea, există o colaborare insuficientă între serviciile de apro­vizionare și serviciile financiare, ceea ce face ca achiziționarea unor mate­riale necesare pentru investiții, mică mecanizare sau reparații capitale, să se facă pe seama mijloacelor circu­lante destinate activității de bază, ne­existînd în acest scop asigurată finan tarea. Așa, de exemplu, Fabrica de postav „Proletarul" — Bacău neavînd deschisă finanțarea pentru o lucrare de mică mecanizare la vopsitorie imobilizat fonduri de 300.000 lei. Tot a această întreprindere, încă din tri­mestrul I 1965 s-a aprovizionat pentru lucrări de reparații capitale cu tablă inoxidabilă care la 31 octombrie afec­ta fondurile de producție cu 277.000 lei. . . O cauză a producerii stocurilor su­pranormative este și aceea­ că nu s-a urmărit corelarea dintre planul de a­­provizionare­ și­ planul­ inițial de pro­ducție, în acest sens la Fabrica de confecții „Bacăul" pe seama restructu­rărilor intervenite în planul de pro­ducție, restructurări care nu au mai fost puse­ de acord cu planul de apro­vizionare, s-au format unele stocuri supranormative de postav,­ată și nas­turi, care la sfîrșitul lunii octombrie însumau peste 1.000.000 lei. Tot ca urmare a frecventelor restructurări de plan, Fabrica de postav Buhuși înre­gistra la 31 octombrie stocuri de ma­terii prime de 9.557.000 lei. La unele întreprinderi se manifestă tendința pentru supraapro­vizionare sau ușurință în exercitarea controlu­lui preventiv în unele sectoare de ac­tivitate, ceea ce conduce la menține­rea unor valori materiale fără posibi­lități de consum sau utilizarea lor în­­tr-o perioadă îndelungată. Astfel, Fa­brica de confecții „Bacăul“, la înce­putul lunii septembrie, deținea în stoc peste 300.000 m elastic și 9.600 m pîn­­ză, iar la Fabrica de postav Buhuși e­­rau piese de schimb — inele­ring, șu­ruburi, clinchete, suluri rulmenți, fu­se­ling etc — aduse încă în anii pre­cedenți și care se consumă în mod lent, imobilizînd mijloace circulante de peste 600.000 lei. Și Fabrica de pielărie și încălțăminte „Partizanul" Bacău a efectuat unele a­­provizionări peste necesarul reclamat de producție, motiv pentru care o se­rie de piese de schimb existente în stoc nu se mai pot utiliza. C. BUCȘA directorul Sucursalei regionale Bacău a Băncii Naționale a Republicii Socialiste România (Continuare in pag. a II-a) M­I­E­R­CUR­I 1 DECEMBRIE 19­6­5 Înaintea graficului La Combinatul chimic Borzești preocuparea chimiștilor pentru în­deplinirea sarcinilor economice și a angajamentelor luate în întrecerea LUCRĂRI DE EXTINDERE De curînd la Combinatul de cau­ciuc sintetic din orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej, in cadrul instala­ției destinate obținerii apelor spe­ciale utilizate în circuitul tehnolo­gic, au început să se execute impor­tante lucrări cu caracter de extin­dere a capacității de producție. Aici se vor monta 6 filtre, se vor în­locui masele schimbătoare de ioni cu altele cu o capacitate mai mare. Tot în cadrul acestor lucrări s-a mai prevăzut montarea unui sali­­nometru. Cu ajutorul acestui utilaj de mare precizie se elimină defini­tiv necesitatea efectuării analize­lor de laborator. In momentul de față se lucrează intens la majorita­tea lucrărilor de construcții și mon­taj, socialistă se evidențiază de la o pe­rioadă la alta. Făcînd bilanțul rea­lizărilor obținute în acest an, co­lectivul secției hexacloran, colectiv evidențiat lună de lună în între­cerea socialistă, a raportat îndepli­nirea sarcinilor pe întregul an în numai 10 luni și 17 zile. De la începutul anului și până pe data de 29 noiembrie a.c. au realizat peste plan 1.345 tone de hexacloran. A­­cest plus de producție este echiva­lent cu 162 tone de hexacloran sub­stanță activă, din care se pot ob­ține circa 5.000 tone heclotox 3 la sută pentru tratarea culturilor. O nouă marcă de oțel special Oțelarii uzinelor de utilaj greu „Pro­gresul" Brăila au realizat o nouă marcă de oțel spe­cial, prin folosirea unui aliaj de cu­pru. La probele mecanice și chimi­ce, noul produs a corespuns parame­trilor de rezistență ceruți, elaborîn­­du-se, pe baza ex­periențelor și re­zultatelor obținute, regimul fabricație optim de curentă. Prima șarjă este destinată confecțio­nării instalațiilor de punte și ancoră ale navei minera­liere de 12.000 tone 10.000— ce se construiește în pre­zent la Șantierul naval Galați și care cer o mare durabi­litate. Operatorul Alexandru Elisei de la Combinatul chimic Borzești, verificînd nivelul de saramură la una din celule Cu o lună mai devreme Colectivul întreprinderii de prefabricate din beton — Ro­man raportează realizarea planului producției globale pe acest an cu o lună mai de­vreme. La capitolul realizări se numără și cele 270 de aparta­mente fabricate peste plan în perioada care a trecut din a­­cest an. Printre colectivele care se evidențiază în mod deosebit se numără cele din secțiile I-a și a II-a. Pentru cei mici Pentru ca bucuria celor mici, cu ocazia mult așteptatei „Luni a Ca­dourilor “■ să fie cit mai deplină, cei mari, în persoana conducerii între­prinderii comerțului cu ridicata­­ metalo­-chimice Bacău, s-a îngrijit ca în­ magazinele de specialitate să existe un­ sortiment bogat de jucării (indigene și din import). Astfel, începînd de la 10 noiem­brie a. c. și pînă în prezent au luat drumul magazinelor 1.100.000 bu­căți jucării, iar pînă la sfîrșitul a­­nului, numărul acestora va ajunge la 2.500.000. Printre noutățile pe care Moș Gerilă le va oferi micuților săi prieteni în acest an se află diferite jocuri de construcție, autocamioane și elicoptere produse de „Metaloglo­­bus“­­— București, jucării diferite din lemn, furnizate de cooperativa „Arta populară" — Cluj, păpuși din­­ material plastic, cu păr transplantat, fabricate de T.I.S. „Arădeanca". Peste 4.000 de ursuleți, iepurași, căprioare miniaturale, mecanizate, din import, precum și delicioasele păpuși spa­niole, vor completa anul acesta atît de bogatul sortiment de jucării din magazinele de specialitate. ,r i Lectorat cu părinții Colectivul didactic al Școlii gene­rale nr. 18 din Bacău a inaugurat duminică lectoratul cu părinții. Cu acest prilej a vorbit tovară­șa învățătoare Baltă Elena, care a scos în evidență importanța aces­tei forme de instruire a părinților în vederea sprijinirii procesului de instruire și educare a copiilor. Prima temă, intitulată „Sarcinile comune ale școlii și familiei în e­­ducarea tinerei generații, în lumina Congresului al IX-lea al P.C.R.", pre­zentată de tovarășa Aurica Filimoin, directoarea școlii, a scos în evi­dență­ grija deosebită a partidului pentru dezvoltarea continuă a învă­­țâmâ­ntului de toate gradele, con­­­diții­le minunate de studiu și educa­ție oferite copiilor, precum și nece­sitatea întăririi colaborării perma­nente dintre familie și școală. în continuare, tovarășa învățătoa­re Ioana Iordache a recitat poezia „Dacă toate astea fi­ vor cunoscute" ,de Nicolae Labiș. Apoi s-a vizionat filmul documentar „Vizita condu­cătorilor de partid și de stat în re­giunea Maramureș", precum și fil­mul instructiv „Atenție părinți“. Acțiune metodică Duminică, în comuna Doljești, ra­ionul Roman. Comitetul raional pen­tru cultură și artă a organi­zat o ac­țiune metodică cu directorii de că­mine culturale și bibliotecarii comu­nali. S-au prezentat: lecții profesio­nale, consultații metodice și instruiri pe probleme. Secția profesională „Sarcinile activității cultural-educa­­tive de masă în perioada actuală“ a fost prezentată de tovarășul Ion Conachi — secretar al Comitetului raional­­ p­entru­ cultură și artă. To­varășul Mihai Michiu, directorul Ca­sei raionale de cultură a ținut con­sultația metodică intitulată „Activi­tatea artistică în sprijinul educării oamenilor muncii de la sate", iar to­varășul Ion Argeșanu — secretarul comisiei științifice, a expus tema „Răspîndirea cunoștințelor științi­fice prin conferințe, consultații ști­ințifice și brigăzi științifice". A ur­mat apoi un program practic cu ma­nifestarea artistică: „Sărbătoarea recoltei“ la care și-au dat concursul artiștii amatori din Doljești, Bîra, Buruenești și Văleni.

Next