Steagul Roşu, martie 1966 (Anul 21, nr. 4065-4091)

1966-03-01 / nr. 4065

Conferința locală a sindicatelor Moinești Esențialul: 9 eficacitatea întrecerii ■ Obiective concrete : ritmicitate — calitate ■ Intre angajament și îndeplinirea lui ■ La capitolul lipsuri, discuții „în treacăt“ ■ Sprijinul activiștilor de sindicat poate fi mai substanțial ■ Inițiative interesante, dar fără finalizare Cu sprijinul Comitetului raional de partid, Consiliul local al sindicat­­elor Moinești a acordat mai multă atenție organizării întrecerii socia­liste — problemă larg dezbătută și în conferința locală a sindicatelor care a avut loc recent. In lu­mina directivelor stabilite de partid, întrecerea socialistă a avut la bază obiective concrete și mobilizatoare, specifice fiecărei întreprinderi. Im­portant de amintit este faptul că s-a muncit mai mult pentru ca fiecare muncitor să cunoască obiectivele în­trecerii, să știe cum să acționeze pentru realizarea lor. Organizată te­meinic, cu obiective concrete și an­gajamente mobilizatoare, cuprinzînd o largă masă de salariați, întrecerea socialistă s-a situat la un nivel mai înalt față de alte perioade. Ea a adus un aport mai mare la rezulta­tele bune obținute de multe între­prinderi din raion. Astfel, planul producției globale industriale pe ra­ion s-a realizat în anul care a tre­cut în proporție de 104,1 la sută, obținîndu-se economii la prețul de cost în valoare de 18.198.000 lei și beneficii peste plan de 12.917.000 lei. O atenție deosebită s-a acordat ritmicității producției și îmbunătă­țirii calității produselor. Pe această linie se înscriu cu rezultate bune Rafinăria Dărmănești, întreprinderea minieră Comănești, schelele din ca­drul Trustului de extracție Moinești și alte întreprinderi. Combinatul pentru industrializarea lemnului din Comănești, de exemplu, printr-o mai bună organizare a producției, apro­vizionării din timp cu materii prime, a reușit să obțină rezultate bune la toți indicatorii de plan, livrînd peste prevederi mai bine de 47.000 bucăți scaune și alte produse de bună ca­litate. Ca un lucru pozitiv în activitatea sindicală se remarcă buna organi­zare a adunărilor lunare pe grupe sindicale și a consfătuirilor de pro­ducție. In consfătuirile de produc­ție — spunea tovarășul VICTOR NEAGOIE — directorul C.I.L. Co­mănești — muncitorii fac propuneri interesante privind bunul mers al producției, stabilesc măsuri eficien­te pentru îndeplinirea sarcinilor de plan și angajamentelor luate. Toc­mai de aceea noi am considerat ne­cesar ca la aceste consfătuiri să participe toate cadrele din condu­cerea combinatului, să asigure con­diții prielnice realizării propuneri­lor făcute de muncitori și să orga­nizeze mai bine aceste consfătuiri de producție. Important în organizarea întrece­rii socialiste este urmărirea realiză­rilor obținute, popularizarea lor în rîndul muncitorilor. Așa cum s-a a­­preciat și în conferință, în majorita­tea întreprinderilor din raion condu­cerile tehnice, comitetele sindicate­lor se ocupă cu mai mult interes de această problemă. Evidențiații și fruntașii în întrecere sînt larg popu­larizați în rîndul muncitorilor, iar metodele lor sînt preluate și aplica­te cu succes. A devenit o practică obișnuită la Schela de extracție Ze­­meș, spre exemplu, ca periodic să se organizeze întîlniri între muncitori și evidențiații în întrecerea socia­listă, urmate de programe artistice închinate celor care se situează pe primul loc în întrecere. Și la clubul „Petrolul" din Lucăcești se făcea cindva acest lucru. Acum însă — arăta tovarășul GHEORGHE ZVE­­RIC, petrolist la Schela extracție Moinești — asemenea întîlniri se organizează destul de rar și sînt lipsite de conținut, neatractive. De altfel, la acest club, asemenea ma­nifestări care să sprijine procesul de producție sunt o raritate. Urmărirea rezultatelor întrecerii socialiste nu are ca scop numai popularizarea succeselor și metode­lor folosite, dar se poate cunoaște cu mai multă precizie felul cum se asigură ritmicitatea producției, care sunt cauzele nerealizării sarcinilor intr-un sector sau altul de muncă, într-o serie de întreprinderi ca C.I.L. Comănești, întreprinderea de foraj Moinești, planul de producție nu se realizează in mod ritmic, zi de zi, decadă de decadă. Și aici interven­ția organizațiilor sindicale ar trebui să fie mai eficientă. Esențialul în întrecere sunt rezul­tatele. E drept că rezultate bune au obținut majoritatea întreprinderilor din raionul Moinești. Este un lucru îmbucurător că s-a muncit cu pasiu­ne și cu interes. Dar nu aceeași si­tuație se întîlnește în întreprinderi­le forestiere. Comitetele sindicate­lor, conducerile acestor întreprinderi s-au ocupat prea puțin de organiza­rea producției, de aprovizionarea locurilor de muncă cu materiale, piese de schimb etc. Aceasta a fă­cut ca realizările să nu fie cele mai bune. De exemplu, I. F. Agăș nu și-a realizat planul de producție la 5 sortimente, I. F. Dărmănești la 4, iar I. F. Comănești la 3 sortimente. Nici sarcinile de creștere a productivită­ții muncii nu s-au realizat în acest sector. Directorii întreprinderilor fo­restiere din Comănești și Agăș au a­­rătat „ceva" in conferință, trecînd însă sub tăcere adevăratele cauze ale lipsurilor care se manifestă aici. Era necesar să se arate că princi­pala cauză o constituie nefolosirea mecanismelor la întreaga capacitate, neorganizarea producției la nivelul cerut. La Agăș, de exemplu, funicu­­larele Mîneciu au fost utilizate în proporție de numai 65 la sută, iar funicularele Wyssen în proporție de 13 la sută. La I. F. Comănești, din cele 11 funiculare Mîneciu, numai unul a realizat planul lună de lună. Aceeași situație se prezintă și la Dărmănești. Era necesară interven­ția operativă a comitetelor sindica­telor, a conducerilor întreprinderi­lor ? Desigur că da, mai ales că a­­semenea deficiențe s-au constatat cu mult timp în urmă. Din comodi­tate, cadrele de conducere ale între­prinderilor forestiere nu au partici­pat întotdeauna la adunările grupe­lor sindicale, la consfătuirile de producție, iar unele propuneri fă­cute de muncitori în sectoarele fo­restiere au rămas nerezolvate. De aceste lipsuri se face vinovat și Con­siliul local al sindicatelor care, deși a cunoscut aceste lucruri, nu a luat măsurile de rigoare. Unii membri ai Consiliului local, activiști salariați, nu au stat mai mult timp in sectoa­rele forestiere și nu au urmărit cu suficientă răspundere modul cum muncesc organizațiile sindicale, care sunt preocupările lor în mobilizarea colectivelor la îndeplinirea sarcini­lor ce le revin. S-a obișnuit în ultimii ani să se organizeze schimburi de experiență într-o serie de întreprinderi din ra­ion. S-au dovedit deosebit de utile aceste acțiuni și interesante. In ce măsură au fost ele fructificate, ce s-a învățat din experiența celor mai buni ? Prea puțin, pentru că nici co­mitetele sindicatelor, nici Consiliul local al sindicatelor nu au mai ur­mărit, nu s-au mai interesat cum se aplică unele metode avansate de muncă. Tovarășul Tudor Tanase, secretar al Comitetului raional de partid Moinești, luînd cuvîntul în conferin­ță a apreciat rezultatele obținute, a dat îndrumări prețioase pentru acti­vitatea de viitor. El a arătat că este necesar ca organizațiile sindicale să se ocupe mai mult de organizarea producției, conducerile întreprinde­rilor să asigure o bună asistență tehnică în toate schimburile. De a­­semenea, Consiliul local al sindica­telor să acorde toată atenția spriji­nirii comitetelor sindicatelor în mo­bilizarea oamenilor muncii la reali­zarea în practică a mărețelor sar­cini trasate de cel de-al IX-lea Con­gres al partidului, a angajamentelor luate în cinstea aniversării a 45 de ani de la crearea P.C.R. CONSTANTIN MARIAN STEAGUL ROȘU întilniri cu poezia (Urmare din pag. l­ a) Și „Cîntec cu munți", una din fru­moasele poezii ale lui Constantin Do­­nea, pătrunde în sufletul acestor as­cultători născuți aici în atmosfera plină de ozon și de mirosul cetinii de brad. La fel de mult au plăcut „Ciu­tura“ și poezia de dragoste intitulată „Lied“. Aplauze sincere din partea publicului au fost dăruite lui Con­stantin Donea, dar și­­ prozatorului Cicerone Cernegura care a înveselit pe cei prezenți cu povestirea „Cerul cu­ cinci stele“. Șezătoarea își urmează cursul. Ser­giu Adam recită poeziile „Romanță de iarnă", „Patria", „Șoferul“, „Scri­soare“ și „Poveste foarte sentimenta­lă", ultima îmbujorînd obrajii multor fete din sală. După ce a citit poeziile „Privighetoarea“ și „Pui de vulpe“, Ovidiu Genaru a adus o completare la repertoriul versurilor de iubire prin „început de dragoste". Prezent la această plăcută întîlni­­re cu publicul din Borca, cunoscutul prozator băcăuan George Bălăiță, au­torul volumului „Călătoria", citește cîteva fragmente din povestirea sa intitulată „Zăpezile rămîn curate“. Clipe frumoase de emoții artistice, clipe de destindere. Ele sînt conturate prin cîteva din poeziile lui Radu Cîr­­neci. Prezența la șezătoare a multor lu­crători forestieri de care Radu Cîr­­neci se leagă sufletește prin profesia sa de inginer silvic, îl determină pe poet ca după poeziile „Lui George Enescu“, „Vers dinspre Labiș" și „Cîntec pentru o fată frumoasă“ să dea glas poeziei „Pădurile din Car­­pați". O intilnire cu poezia dintre cele mai frumoase. O amintire de neuitat pentru oaspeți și gazde și o aprecie­re lăudabilă la adresa activiștilor culturali din Borca pentru organiza­rea ireproșabilă a acestei șezători literare. A doua zi, călătorind în josul Bis­triței și trecînd apoi peste muntele Petru Vodă, grupul de poeți și proza­tori băcăuani a ajuns la Tg. Neamț. Aici, in sala „Ion Creangă“ a avut loc o altă frumoasă intilnire cu cititorii. Oaspeților li s-au alăturat Victor Stan și Ioan Neamțu, doi dintre conde­ierii cenaclului tîrgu nemțean. Din nou versuri și proză închinate patriei, partidului, muncii entuziaste a oamenilor, dragostei... Multora din creațiile audiate de publicul din Bor­ca li s-au adăugat la Tg. Neamț poe­ziile : „Sentiment la Agapia“ de Ra­du Cîrneci, „Cîntec de țară" de Ser­giu Adam, „Oamenii" de Constantin Donea, povestirile „Un om și bucurii­le lui" de George Bălăiță și „Oglinda de cinci lei“ de Cicerone Cernegura. Cu deosebit interes au fost asculta­te și versurile condeierilor Victor Stan („Partidului“, „Destăinuire", „Primul eintec“, „Venea primăvara“) și Ioan Neamțu („Valea Ozanei", „Meleagurile mele", „Chemare la munte“). Astfel, ciclul șezătorilor literare din regiune, prilejuite de „Luna cărții la sate", s-a încheiat prin aceste două frumoase întîlniri cu poezia, organiza­te la Borca și Tg. Neamț. Fabrica de uși și ferestre a C.I.L. Bacău. Aspect din atelierul de prelucrări mecanice. Aici se confecționează cu ajutorul unor mașini moderne, în cea mai mare parte produse în țară, ușile și ferestrele necesare construcțiilor. Almanahuri științifice Comitetul raional pentru cultură și artă — Moinești, în colaborare cu Secția raională de cineficare, a organizat duminică 27 februarie a.c. interesante almanahuri științifice ci­nematografice în localitățile Ghi­­meș-Făget și Frumoasa. Temele de știință popularizate au trezit inte­resul participanților. Filmele „Lovi­turi în nori“, „Lacuri glaciare“, „Printre pelicani", „Sănătatea e în mîinile noastre“ și alte documentare cinematografice au completat cu­noștințele spectatorilor despre anu­mite fenomene ale naturii și vieții. Explicațiile și comentariile pe mar­ginea problemelor abordate de filme au fost date de profesorii M. Tohă­­neanu și I. Miron. Simpozioane Răspunzînd dorinței comite­telor comunale ale U.T.C., Sec­ția raională de cineficare — Moinești a trimis — în locali­tățile Modîrzău, Băd­iești, Han­­gani și Solonț — filme cu ca­racter educativ care să se pre­teze unor simpozioane avînd ca temă „Educația patriotică a ti­neretului". Aceste simpozioane au fost ilustrate cu filmele „Sa­­șa", „Eroi curajoși ca tigrii", „Prima zi de libertate“ și „Cre­­deți-mă, oameni“. N-aveți un bilet în plus ? (Urmare din pag. l-a) cel mai vîrstnic interpret. Scena e parcă un uriaș, fermecător caleidoscop în timpul dansurilor. Cu această ultimă impresie de grație, prospețime și optimism se încheie spectacolul. Aplauzele îndelungi ale spectatorilor sînt o invitație la rea­lizarea și a altor reprezentații, cel puțin tot atît de bune. Duminică „Dialogul pe aceeași sce­nă s-a prezentat din nou, bucurîn­­du-se de aceeași caldă apreciere din partea unui numeros public. Brigada artistică de agitație a sindicatului învățămînt — Bacău VEȘTI DE LA CORESPONDENȚII VOLUNTARI învață zootehnie o seară obișnuită, în care țăranii cooperatori din Drăgănești, raionul Tg. Neamț, se îndreaptă voioși cu manuale și caiete în mină, spre sala de cursuri bine încălzită și ilumina­tă. La catedră se află sectorul cercu­lui de creștere a animalelor, încep cursurile. Cursanții Gavril Murăres­­cu, Vasile Nichita, Vasile Vrăjitoru și alții discută : „Sectorul zootehnic deține ponderea în economia coope­rativei noastre. El numără peste 500 de taurine. Preocuparea noastră principală este : creșterea producției de lapte, carne și lînă...“. PAVEL PINTRIJEL electrician Animale de rasă cu potențial productiv ridicat Experiența a dovedit că dezvolta­rea sectorului zootehnic este o sursă de importante venituri bănești. Coo­peratorii din comuna Rău­cești, raio­nul Tg. Neamț, au dat o deosebită atenție creșterii animalelor, și în special celor de rasă superioară, cu un ridicat potențial productiv. Urmarea acestei preocupări s-a materializat în depășirea veniturilor planificate din acest sector în anul 1965, cu peste 69.000 lei. Producțiile pe cap de animal au fost de aseme­nea depășite față de prevederile ini­țiale. Astfel, la lapte de oaie s-au realizat aproape 50 litri pe cap de animal, iar la lapte de vacă peste 1.850 litri. Sporul în greutate vie, la tineretul bovin, a depășit cu mult indicii de plan, reușind a se vinde statului importante cantități de carne peste plan. Pentru anul 1966 s-a prevăzut dez­voltarea acestui sector, care va a­­junge să cuprindă un efectiv de 710 capete bovine, din care peste 320 vaci cu lapte. Veniturile propuse a se realiza în acest an vor depăși 1.100.000 lei, numai din sectorul zoo­tehnic. Preocuparea centrală va ră­mîne în continuare îmbunătățirea calitativă a șeptelului. C. APOSTOL tehnician zootehnist Fertilizează soli Țăranii cooperatori din comuna Brusturi, raionul Tg. Neamț, intensi­fică pe zi ce trece acțiunea de fertili­zare a terenurilor slab productive. Pînă în prezent, ei au transportat în platforme la capătul tarlalelor peste 1.000 tone gunoi de grajd. După cum de altfel se prevede și în planul de fertilizare a solului, întreaga cantitate de gunoi va fi administrată în sol o dată cu executarea lucrărilor agricole de primăvară. O viață tihnită, lipsită de griji Niciodată și nicăieri țăranii nu au beneficiat de un sistem de pensio­nare. Pentru prima dată la noi, bă­­trînii care au muncit pe ogoare, vor dispune de o pensie lunară, la care se adaugă ajutorul de bătrînețe a­­cordat de cooperativă din fondul de­­ la sută, precum și veniturile rea­lizate de pe lotul ce li s-a atribuit în folosință personală. Mă bucur, firește, din toată inima că la capătul activității mele mi s-a asigurat mie cît și celor de vîrsta mea, o viață tihnită, lipsită de griji. PETRE TÂRĂBOANȚA țăran cooperator în trecerea socialistă, mai bine organizată Intr-una din zilele trecute, orga­nizația de partid de la sectorul ener­getic al Fabricii de postav din Bu­­huși a analizat felul cum comitetul sindicatului se preocupă de organi­zarea și desfășurarea întrecerii so­cialiste. Scoțînd în evidență succesele în­semnate obținute în această direcție, numeroși vorbitori, printre care Isă­­ilă Gheorghe, Vălescu Ion și Muraru Gheorghe au arătat că în urmărirea și popularizarea rezultatelor întrece­rii există încă lipsuri. Astfel, stegu­­lețele de evidențiat în întrecerea so­cialistă nu se înmînează în cadru festiv, ele fiind lăsate prin diferite dulapuri, popularizarea rezultatelor și metodelor fruntașilor în întrecere nu s-a făcut prin toate mijloacele puse la dispoziție etc. Recomandările făcute de tovară­șii care au luat cuvîntul, cît și ho­­tărîrile stabilite de adunarea gene­rală vor conduce la îmbunătățirea activității sindicatului privind orga­nizarea întrecerii socialiste. I. VIERU electrician discutde­­ pregătirea pentru lecție Dezbaterea în adunarea generală a organizației de bază de la școala generală din satul Hociungi, comuna Moldovenii, raionul Roman, a refe­ratului cu tema : „Pregătirea cadre­lor didactice pentru lecție", a avut o importanță deosebită. Discuțiile au reliefat necesitatea majoră a pregă­tirii fiecărui cadru didactic, cu mul­tă conștiinciozitate, pentru lecție, a­­dunarea avînd prin cuvîntul unor în­vățători și profesori mai în vîrstă, și un caracter de schimb de expe­riență. REMUS BONTAȘ învățător O problemă mereu actuală: ridicarea calificării profesionale Adunarea generală a comuniștilor de la Unitatea de industrializare a lemnului „1 Mai“ din cadrul în­treprinderii forestiere Piatra Neamț, a discutat într-una din zilele trecute felul cum se desfășoară activitatea în cursurile de ridicare a calificării. A fost prezentat, cu această ocazie, un material de către șeful unității, pe marginea căruia s-au purtat dis­cuții. Cursurile se țin cu regulari­tate, conform graficelor ce există la fiecare responsabil. S-a încetățenit metoda ca după predarea teoretică să se facă exerciții practice, la locul de producție. Comuniștii care au luat cuvîntul s-au referit și la lipsurile ce există în această direcție. Ei au făcut re­comandări privind îmbunătățirea conținutului lecțiilor predate, a frec­venței etc. Aplicarea măsurilor sta­bilite de către adunarea generală va îmbunătăți activitatea privind ri­dicarea calificării muncitorilor. C. CAZACU maistru LA MED (Urmare din pag. I-a) PIATRA Circa 1000 de oameni ai muncii din orașul și raionul Piatra Neamț urcă zilnic treptele policlinicii din strada Drăghiescu. Spre cele 20 de cabinete de specialitate și alte 7 cu plată, spre serviciile de radiologie, fizioterapie, laborator, farmacie etc., e un du-te vino neîntrerupt. Dr. Ștefan Marin, directorul policli­nicii ne spune printre altele că me­dicii și personalul mediu fac eforturi pentru a putea satisface în condiții bune pe toți solicitanții. Trebuie spus că pe lângă munca în cabinete, aceleași cadre duc și acti­vitate profilactică, de teren, ele asi­gură, prin rotație, și serviciul de ur­gență la domiciliu și, în plus, sînt di­rijate în anumite zile spre policlinica uzinelor chimice de la Săvinești care nu are cadre stabile decît pentru me­dicina muncii, chirurgie, stomatologie și radiologie. Pot fi citați pentru ac­tivitate bună medicii Ilie Bedrosian, Cecilia Petreanu, Ana Irimescu, Gheor­ghe Șovărel și R. Popovici. Cît privește activitatea cadrelor medii, vom evi­denția pe cele de la laboratorul de analize, care de multe ori lucrează ore în plus din dorința de a satisface toate cerințele. Cu toate acestea mai sunt și unele nemulțumiri. Vom arăta un caz : lui Gh. Miron din comuna Viișoara, că­ruia ii trebuia un certificat de invali­ditate de la secția interne, i s-a indi­cat, în ziua de 14 februarie, la orele 7, să se prezinte la chirurgie. A așteptat rîndul o oră-două.­­Abia cînd a ajuns NEAMȚ la medic s-a văzut că n-avea de ce aș­tepta acolo. A luat de la intrare alt număr — 36 —­ și abia în jurul orelor 13 a putut să intre în posesia certifi­catului ce-i trebuia. Este bine deci ca serviciul de triaj, nou înființat, să funcționeze „de facto“. Timpul cetățea-Pacient sau vizitator al policlinicii din acest oraș, te impresionează, de la bun început, atmosfera de lucru ce domnește aici, înzestrate cu utilajul co­respunzător, asigurate cu cadre medi­cale pregătite, competente, serviciile de specialitate din policlinică deser­vesc mii de locuitori ai orașului și raionului. Programul de funcționare al acestora este adecvat necesităților ce­tățenilor. Serviciile, în general, sunt asigurate cu doi medici specialiști, cu program alternativ, iar acolo unde este un singur medic, acestuia ii sînt fixate ore de program dimineața și după­­amiază. Pentru asigurarea unei asis­tențe medicale multilaterale, au fost înființate de curînd, noi servicii: car­diologie, endocrinologie, balneologie și oncologie, asigurate cu medici­ipe­­ rm­ nului, reprezintă după cum se vede, o problemă și aici. Dar mai sînt și pacienți care nu înțeleg să respecte bunurile policli­nicii, să păstreze curățenia. La servi­ciul de stomatologie, în ziua de 14 februarie, cîțiva cetățeni se așezaseră direct pe mesuțele din sala de aștep­tare. Problema a fost ridicată și într-o re­centă sesiune a Sfatului popular oră­șenesc Piatra Neamț. Va trebui mai multă muncă educativă în rîndul populației, astfel ca toți cei care ape­lează la serviciile spitalului, dispensa­relor și policlinicii să se poarte acolo ca în adevărate case ale igienii și muncii, cialiști și aparatură modernă (electro­cardiograf, aparate pentru metabolism bazal, tomograf, centrifugi electrice și alte aparate de laborator). Acest fapt a mărit evident posibilitățile de diag­nosticare și tratament profilactic la nivelul policlinicii, în afară de activitatea ce se desfă­șoară în cabinetele de specialitate de aici, personalul medical coordonează acțiunile profilactice din oraș, adică dispensarizarea în întreprinderi, de­pistarea leziunilor precanceroase, dis­pensarizarea cardiacilor și a celor cu afecțiuni endocrine și neuropsihice, iar cu ajutorul medicilor pediatri, sunt coordonate și sprijinite circumscripți­ile în prevenirea și combaterea morta­lității infantile. Pacient sau vizitator al policlinicii romașcane, ai posibilitatea să constați totuși și aspecte mai puțin bune în modul cum se desfășoară activitatea de aici. Supraaglomerația la anumite servicii, iată problema nr. 1. Ea începe de la ghișeul informații, la serviciile de stomatologie, de interne, obstetrică și ginecologie, O.R.L., radiologie, labo­rator, pediatrie. Analizînd situația de fapt, am desprins mai multe cauze pe care le-am putea categorisi în obiecti­ve și subiective. Indiferent de aceasta, ele își cer rezolvarea pentru înlătura­rea implicită a urmărilor lor asupra bunei serviri a cetățeanului pacient. Iată o cauză care se referă la supraaglo­merare. Aceasta este determinată (din motive subiective) de ușurința (înde­lung discutată, combătută și totuși persistentă) cu care medicii din cir­cumscripții orășenești sau rurale fac trimiterea bolnavilor la policlinică, nestrăduindu-se să rezolve unele pro­bleme pe plan local. Asemenea situații determină supraaglomerarea serviciilor de radiologie și laborator. La stomato­logie, unde este aglomerația cea mai mare, cetățeanul este purtat pe dru­muri uneori nejustificat, pentru o lu­crare mai mare sau mai mică. Așa s-a întimplat cu cetățeana G. Moraru din orașul Roman, care venise pentru un pansament (în ziua de 10 februa­rie a.c. orele 10 dimineața) pentru a 5-a oară, solicitînd, în lipsa doctoriței M. Apostol, care o trata, serviciile u­­nui alt medic. A fost tratată de fiece dată cu un... refuz. Numărul insuficient de cadre tehni­ce de stomatologie — ca o cauză o­­biectivă — precum și atitudinea neco­respunzătoare și dezinteresată a unor cadre față de pacienți (medicul Ana Faier pe lîngă că se poartă dur cu pacienții, execută unele lucrări slabe ce apoi trebuie refăcute, sau medicul Feiga Finsig, de la stomatologie copii, care nu a lucrat cu răspundere în pro­blema depistării cariilor în mediul școlar), alături de alte aspecte neco­respunzătoare, pun amprenta mersului defectuos al activității de aici și produc cetățenilor multă risipă de timp a­ceastă mașină, pentru a transporta un bolnav, să zicem, de la Măgirești (o comună de la cîțiva kilometri) la po­liclinică, parcurge distanța Comănești- Moinești și retur, aproximativ 18 km, fără nici un folos. Organizarea serviciului de salvare la Moinești pentru întreg raionul sau cel puțin a unui punct fix, este o pro­blemă care trebuie rezolvată cît mai repede. ROMAN ____________________________________________________ MOINEȘTI în luna ianuarie a. c. peste 4.500 de pacienți au fost înregistrați la policli­nică fie pentru consultații, fie pentru tratament, la Cum sunt deserviți oamenii muncii policlinica din orașul Moinești ? De la bun început trebuie să spunem că se acordă multă atenție acestei probleme. Cadrele medico-sanitare au o comportare tovărășească față de pa­cienți și se străduiesc să-și îndepli­nească cum se cuvine atribuțiile de serviciu. Asupra activității policlinicii din Moinești medicul Petre Cristea, directorul Spitalului unificat din loca­litate, care coordonează și această u­­nitate sanitară, ne dă informații în le­gătură cu unele probleme care se cer rezolvate, în primul rînd localul poli­clinicii este neîncăpător. Din acest motiv alte servicii lucrează dispersat de policlinică. De asemenea, aparatu­ra serviciului stomatologic se defec­tează destul de des și durează multă vreme pînă se repară. Din această cau­ză se fac mai multe extrageri și mai puține tratamente, rămînînd nemulțu­mită o mare parte din pacienți. Tot aici lipsesc o serie de materiale de la­borator și oamenii sunt nevoiți să aș­tepte pentru un tratament luni de zile. Nici aparatul cabinetului radiologic nu se prezintă prea bine. Este uzat și in­fluențează în mare măsură calitatea radiografiilor. Secția sănătate și pre­vederi sociale a Sfatului popular re­gional trebuie să rezolve această pro­blemă, în orașul Moinești nu există un ser­viciu de salvare și nici cel puțin o mașină. E drept că la cerere se tri­mite salvarea de la Comănești. Dar a­ Marti 1 martie 1966 I­I CÎTEVA CONCLUZII Considerăm necesar ca: conducerile policlinicilor să urmărească îndeaproape nu numai o judicioasă organizare a activității, ci și respectarea, traducerea în fapt a măsurilor organizatorice luate. Nerespecta­rea începerii orelor de consultații, lipsa medicului de la cabinet fără justificare etc. precum și alte as­pecte care afectează negativ buna servire, trebuie sancționate energic. Se cere o mai accentuată aten­ție în ceea ce privește bunul mers al lucrurilor la ca­binetele stomatologice. De asemenea, indiferența, superficialitatea, trebuie curmate, în privința ordinei și curățeniei, mîna unor buni gospodari lipsește în unele policlinici. (Argumentul că spațiul restrîns ar fi o cauză — întîlnit la Ro­man — nu stă în picioare). în această direcție trebuie amintită și Policlinica de copii din Bacău, unde pe unele scări mai sunt pete de vopsea rămase de la ul­tima curățenie generală. Un aspect anacronic care însă se mai întîlnește în domeniul pe care-l discutăm îl constituie favoritis­mul. Umanismul profesiunii de medic este bine cu­noscut. Etica profesională obligă poate aici, mai mult decît în alte părți, nediferențieri subiective. Om este cetățeanul care așteaptă la cabinet cu număr de or­dine, și nu este mai om cel pe care tu, ca medic, îl cunoști dintr-o împrejurare sau alta. Totodată e necesar ca și cetățenii să manifeste mai multă grijă față de felul în care se comportă atunci cînd pătrund într-o instituție de ocrotire a sănătății. Nu este vorba numai de grija față de mobilier, avutul obștesc, ci și de modul in care respectăm disciplina, curățenia. Și în primul rînd trebuie avut în vedere respectul cuvenit unor oameni care se îngrijesc de sănătatea noastră.

Next