Steagul Roşu, iulie 1966 (Anul 21, nr. 4169-4195)

1966-07-01 / nr. 4169

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE Joi au continuat lu­crările celei de-a V-a sesiuni a Marii Adunări Naționale a Republicii Socialiste România. La lucrări parti­cipă tovarășii Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoi­ca, Ion Gheorghe Mau­rer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraș, Alexan­dru Drăghici, Paul Ni­­culescu-Mizil, Ilie Ver­­deț, Maxim Berghianu, Petre Borilă, Constantin Drăgan, Gheorghe Ră­­dulescu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, mem­bri supleanți ai Comite­tului Executiv și secre­tari ai C.C. al P.C.R., vicepreședinți ai Con­siliului de Miniștri. Sunt prezenți vicepreședinții, secretarul și membrii Consiliului de Stat. În tribune se află șefi ai misiunilor diplomati­ce acreditați la Bucu­rești, numeroși invitați, ziariști români și străini. Ședința a fost deschi­să de tovarășul Ștefan Voitec, președintele Ma­rii Adunări Nationale. In continuarea discu­ției generale la punctul doi al ordinii de zi — Proiectul de lege pentru adoptarea planului de stat de dezvoltare a e­­conomiei nationale pe anii 1966—1970 — au luat cuvîntul tovarășii: Constantin Drăgan, Gheorghe Roșu, Necu­­lai Agachi, Remus Ră­­duleț, Clement Rusu, Nicolae Doggendorf, Dumitru Țambric, Emil Drăgănescu, Ioan Bor­daș, Vasile Vîlcu, Ion Nasta, Zaharia Stancu, Teodor Haș, Iosif Uglar. Deputatul acad. Horia Hulubei a cerut cuvân­­tul pentru a adresa o întrebare președintelui Consiliului de Miniștri în legătură cu bombar­darea de către aviația S.U.A. a suburbiilor Ha­noiului și a orașului Haiphong din Republica Democrată Vietnam. „A fi aliat, ca și mine, din presa noastră — a­­spus el — că aviația a­­mericană, conform or­dinului guvernului S.U.A., a bombardat în mod sălbatic suburbiile Hanoiului, capitala Re­publicii Democrate Viet­nam, și Haiphongul, cel mai mare port al țării. Gestul reprezintă o nouă crimă gravă contra po­porului vietnamez. El ne-a umplut de indig­nare pe noi, deputații Marii Adunări Națio­nale, și, desigur, pe toți cetățenii țării noastre. El reprezintă un pericol major la pacea lumii. De aceea adresez tova­rășului președinte al Consiliului de Miniștri întrebarea : ce atitudi­ne înțelege să ia guver­nul țării noastre în le­gătură cu această gra­vă extindere a războiu­lui în Vietnamul de Nord prin noua decizie a guvernului Statelor Unite ale America Tovarășul Ion Gheor­ghe Maurer a declarat că va da răspuns la în­trebare în ședința de după-amiază. La reluarea lucrărilor sesiunii Marii Adunări Naționale, președintele Consiliului de Miniștri,­lor. Gheorghe Maurer a răspuns întrebării depu­tatului Horia Hulubei. Poziția guvernului ro­mân în legătură cu bombardarea de către aviația americană a o­­rașelor Hanoi și Haip­hong a fost primită de deputați și invitaț­i cu aplauze puternice, înde­lungi și a fost aprobată prin vot, în unanimita­te, de Marea Adunare Națională. A continuat apoi dis­cuția generală la punc­tul doi al ordinii de zi Au luat cuvîntul tova­rășii: Nicolae Petre Bucur Șchiopu, Vero­nica Ardeleanu, Mihail Levente, Nicolae Bă­descu, Cristofor Simio­nescu, Voinea Marines­cu, Alexandru Senco­vici, Mihai Suder, Ma­xim Berghianu. Dezbaterea la acest punct de pe ordinea de zi s-a încheiat. Marea Adunare Na­țională a votat in una­nimitate, prin vot se­cret, LEGEA PENTRU ADOPTAREA PLANU­LUI DE STAT DE DEZ­VOLTARE A ECONO­MIEI NAȚIONALE PE ANII 1966—1970, după ce proiectul a fost dis­cutat pe articole. Anunțarea rezultatu­lui votului, prin care Marea Adunare Națio­nală dă putere de lege planului cincinal — e­­tapă nouă de progres și prosperitate în viața poporului român, in în­florirea României socia­liste — este primită în­­tr-o atmosferă de pu­ternică însuflețire. În­treaga asistentă, în pi­cioare, aplaudă înde­lung. Lucrările sesiunii con­tinuă. (Ager­pres) Un grup de deputați din regiunea Bacău, într-o pauză a lucrărilor Sesiunii Marii Adunări Naționale Răspunsul tovarășului Ion Gheorghe Maurer cu privire la poziția guvernului român față de bombardarea de către aviația americană a orașelor Hanoi și Haiphong Tovarăși deputați. Răspunzind întrebării tovarășului deputat Horia Hulubei, declar în nu­mele guvernului Republicii Socia­liste România următoarele : Atacurile aviației americane asu­pra suburbiilor orașului Hanoi, capi­tala Republicii Democrate Vietnam, și asupra orașului Haiphong, cele mai importante centre populate din Viet­namul de nord, care au provocat victime omenești și pierderi mate­riale, reprezintă o nouă fază a răz­boiului în Vietnam, accentuarea po­liticii de încălcare flagrantă a celor mai elementare norme ale dreptului internațional, constituind în același timp o gravă amenințare pentru pa­cea lumii. Nereușind să înfrîngă lupta dîrză a poporului vietnamez. Statele U­­nite ale Americii au recurs, în mod deliberat, la aceste noi acte de război, care pun în adevărata lor lu­mină declarațiile de așa-zise intenții pașnice ale forurilor conducătoare a­­mericane, arată ce credit se poate a­­corda acestor declarații. Extinderea agresiunii împotriva Republicii Democrate Vietnam a stîr­­nit mînia legitimă a poporului ro­mân, ca și a opiniei publice din în­treaga lume, aduce autorilor ei izo­lare tot mai mare, dezaprobarea și condamnarea generală. Credem că forțele cărora le este scumpă cauza păcii vor acționa cu hotărîre pentru a determina încetarea agresiunii Sta­telor Unite ale Americii în Vietnam. Guvernul Republicii Socialiste Ro­mânia, exprimînd sentimentele po­porului român, condamnă cu toată fermitatea noile acțiuni agresive îm­potriva R. D. Vietnam, și atrage în același timp, în mod hotărît, atenția guvernului Statelor Unite ale Ame­ricii asupra grelei răspunderi pe care și-o asumă prin continuarea și intensificarea acestui război. Susținînd pe deplin poziția guver­nului Republicii Democrate Vietnam și a Frontului Național de Eliberare din Vietnamul de sud, guvernul Re­publicii Socialiste România cere să se pună capăt imediat și necondițio­nat bombardamentelor împotriva R. D. Vietnam, să înceteze războiul de agresiune în Vietnam. Este nece­sar să fie retrase toate forțele mili­tare americane și celelalte trupe străine intervenționiste din Vietna­mul de sud. Să se respecte dreptul sacru al poporului vietnamez de a-și hotărî singur soarta, fără nici un a­­mestec din afară, să fie aplicate a­­cordurile de la Geneva cu privire la Vietnam­­ in numele poporului român, al gu­vernului Republicii Socialiste Româ­nia, doresc să adresez poporului vietnamez, de la această înaltă tri­bună, mesajul cald de solidaritate frățească și să exprim admirația noastră față de curajul și bărbăția cu care el ripostează agresorilor. Sîntem hotărîți să acordăm în con­tinuare poporului vietnamez întregul sprijin material și moral-politic în lupta sa eroică pentru apărarea in­dependenței și suveranității națio­nale, a integrității patriei sale. Ne exprimăm, tovarăși deputați, încrederea noastră nestrămutată în triumful cauzei drepte a poporului vietnamez, al cauzei păcii și liber­tății popoarelor. Citiți în pagina a ll-a Cuvintele unor deputați rostite la Sesiunea Marii Adunări Naționale ANUL XXI Nr 4169 (5.648) 4 pagini 25 bani COMUNICAT COMUN cu privire la vizita de stat în Republica Socialistă România a Excelenței Sale generalul Ne Win, președintele Consiliului Revoluționar al Uniunii Birmane La invitația președintelui Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Chivu Stoica, Excelența Sa ge­neralul Ne Win, președintele Consiliului Revoluționar al Uniunii Birmane, a făcut o vizită de stat in România în­tre 24—27 iunie 1966. Excelența Sa generalul Ne Win a fost însoțit în vizita sa de doamna Ne Win, de comando­rul Thaung Tin, ministrul minelor, colonelul Maung Shwe, ministrul industriei și muncii, colonelul Than Sein, ministrul transporturilor și comunicațiilor, Daw Khin May Aye, și alte oficialități ale Uniunii Birmane. In timpul șederii în Republica Socialistă România, pre­ședintele Consiliului Revoluționar al Uniunii Birmane, ge­neralul Ne Win, și suita sa au luat cunoștință de dezvol­tarea industrială a României și de aspectele istorice culturale din viața poporului român. Președintele Consi­li­liului Revoluționar și persoanele care îl însoțesc au vizi­tat orașul București, obiective economice și centre indus­triale din regiunile Ploiești și Bacău, fiind întimpinați pre­tutindeni cu multă căldură și ospitalitate, expresie a sen­timentelor de sinceră prietenie și respect reciproc dintre cele două popoare. La 25 iunie, secretarul general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceaușescu, îm­preună cu președintele Consiliului de Stat Chivu Stoica, președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și prim-vicepreședintele Consiliului de Miniștri, Alexandru Bîrlădeanu, a avut o întrevedere cu președin­tele Consiliului Revoluționar, generalul Ne­nin. La întrevedere au fost de față Ilie Murgulescu, vicepre­ședinte al Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, minis­trul afacerilor externe, Andrei Păcuraru, membru al C.C. al P.C.R., Eduard Mezincescu, adjunct al ministrului afa­cerilor externe, și Gheorghe Popescu, ambasadorul Re­publicii Socialiste România la Rangoon. Din partea birmană au fost prezenți comandorul Thaung Tin, ministrul minelor, colonelul Maung Shwe, ministrul industriei și muncii, colonelul Than Sein, ministrul trans­porturilor și comunicațiilor, și colonelul Ko Ko, secreta­rul Consiliului Revoluționar. In cursul vizitei, președintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Chivu Stoica, a avut convor­biri cu președintele Consiliului Revoluționar al Uniunii Birmane, generalul Ne Win, la care au participat din partea română : Alexandru Bîrlădeanu, prim-vicepreședin­­te al Consiliului de Miniștri, Ilie Murgulescu, vicepreșe­dinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul aface­rilor externe, Gheorghe Cioară, ministrul comerțului ex­terior, Eduard Mezincescu, adjunct al ministrului aface­rilor externe, Gheorghe Popescu, ambasadorul Republicii Socialiste România în Uniunea Birmană, iar din partea birmană, comandorul Thaung Tin, ministrul minelor, co­lonelul Maung Shwe, ministrul industriei și muncii, colo­nelul Than Sein, ministrul transporturilor și comunicați­ilor, U Ba Law, ambasadorul Uniunii Birmane în Repu­blica Socialistă România, colonelul Ko Ko, secretarul Con­siliului Revoluționar al Uniunii Birmane, U Ohn Khin, se­cretarul executiv al Ministerului Afacerilor Externe, colonelul Maung Maung Kha, secretar al Ministerului In­si­dustriei. In cursul întrevederii și convorbirilor, care au decurs intr-o atmosferă de cordialitate și înțelegere reciprocă, a avut loc un larg schimb de vederi în legătură cu dezvol­tarea relațiilor de prietenie și colaborare dintre cele două țări și popoare, precum și cu privire la unele probleme internaționale actuale de interes comun pentru ambele părți. Părțile au fost de acord că există posibilități pentru lăr­girea continuă a sferei colaborării reciproc avantajoase în domeniul economic, tehnico-științific și cultural și au convenit să depună noi eforturi în vederea folosirii lor mai depline. Ambele părți au apreciat că vizitele reciproce între con­ducătorii români și birmani, precum și discuțiile deschise și sincere purtate în timpul acestora, au o mare impor­tanță pentru dezvoltarea înțelegerii și colaborării dintre cele două țări și popoare. Ele au fost de acord că menținerea păcii și asigurarea securității internaționale constituie cea mai importantă sarcină care stă astăzi in fața întregii omeniri. Preocupați de progresul economic și social și de ridicarea nivelului de viață al popoarelor lor, conducătorii Republicii Socia­ Uniunile cooperativelor agricole în exercitarea atribuțiilor Sarcinile curente îmbinate cu cele de perspectivă (Interviu cu tovarășul SILVIU STRASSER — vicepreședinte al Uniunii re­gionale a cooperativelor agricole de producție) „...Sarcina principală a Uniunilor cooperatiste — se spune în Rezoluția Plenarei C.C. al P.C.R. din 11-12 noiembrie 1965 cu privire la îmbunătățirea conducerii și planificării agriculturii — va fi orientarea activității cooperativelor agricole în direcția ce­rințelor dezvoltării economiei noastre naționale, îmbinarea ar­monioasă a intereselor țărănimii cooperatiste cu interesele ge­nerale ale țării. Ele vor ajuta cooperativele agricole în organi­zarea muncii, normarea și retribuirea ei, in utilizarea rațională a fondurilor de investiții și a mijloacelor materiale de care dis­pun...“. Care au fost primele probleme concrete de care s-au ocupat u­­niunile după înființarea lor ? Abia înființate, Uniunea regională, uniunile raionale ale C.A.P., în scopul desfășurării în condiții optime a lu­crărilor agricole de primăvară, au or­ganizat întrajutorarea între cooperati­ve urmărind îndeosebi sprijinirea uni­tăților din zona de deal. Exista un început de tradiție, compo­nenții aparatului uniunilor cunoș­teau problemele — așa că n-a fost nevoie de prea mult timp. Au fost de­plasate (în raioanele Adjud, Bacău și Moinești) în total 513 atelaje cu care s-au arat și însămînțat 1.085 ha. De a­­semenea, cooperativele au procedat la schimburi, împrumuturi sau vînzări cumpărări de semințe și furaje — ac­țiuni coordonate de către uniuni. Toa­te acestea au permis marii majorităț­­ii cooperativelor să termine însămîn­­țările în perioadele optime fiecărei culturi în parte și, aș spune, a fost și un succes al primului examen trecut de organele de conducere ale uniuni­lor cooperativelor agricole. Ne-ați putea preciza și alte coordonate ale activității uniu­nilor ? Desigur. Sunt cunoscute sarcinile mari ce stau în fața sectorului coope­ratist din agricultură. Printre ele și a­­ceea a îmbunătățirii efectivelor de a­­nimale —condiție hotărîtoare în rea­lizarea de producții tot mai mari. S-a organizat, spre exemplu, schimbarea a 100 miei pentru carne cu 100 mielute pentru reproducție între C.A.P. Vînă­­tori și C.A.P. Timișești, între coopera­tivele Tupilați și Davideni s-au schim­bat 40 capete tineret taurin pentru consum cu 40 vitele pentru reproduc­ție. Dar întrajutorarea se mai manifestă și în privința folosirii mijloacelor de transport, a unirii eforturilor (ca in­vestiții și forțe de muncă) în vederea realizării unor sisteme de irigații. Ast­fel, cooperativele din Podoleni, Ză­­nești și Roznov vor iriga o însemnată suprafață folosind apa Bistriței; coo­perativele Hemeiuși și Mărgineni vor folosi apa pîrîului Limpedea ; cele din Buruienești și Doljești, apa Siretului. Se creează deci condiții de sporire substanțială a producției agricole și în această privință — a creșterii produc­ției agricole — subliniez aportul deo­sebit al consiliilor agricole regional și raionale. Tot în urma unei acțiuni în­treprinse de noi, pe linia îmbunătățirii condițiilor de valorificare a produse­lor, (numai prin mai buna valorifi­care a prelicelelor) în conturile curente ale cooperativelor, au intrat în acest an cu peste 500.000 lei mai mult decît în aceeași perioadă a anului trecut. Ce am făcut practic. Am organizat o consfătuire a crescătorilor de oi Ka­rakul și li s-a explicat cînd și cum se taie mieii pentru pielicele, cum se conservă pielicelele. O altă problemă mare de care se ocupă Uniunea regională și uniunile raionale, este școlarizarea cadrelor de conducere, în serii cu durata de 5 luni sînt pregătiți președinții, brigadierii, contabilii din cooperative făcînd astfel față tot mai eficient complexelor sarcini ce le revin. Au fost școlarizați o serie de cooperatori pentru noile meserii ale satului: vadagii, mecanici de pompe (pentru irigații) iar în curînd se vor deschide cursuri de calificare a circa 90 electricieni pentru a face față ne­voilor cooperativelor agricole. Privind lucrurile în perspectivă, ce probleme fac obiectul preocu­părilor uniunilor ? în curînd se va încheia în coopera­tivele agricole alcătuirea planurilor de aprovizionare tehnico-materială pe a­­nul 1967 — fapt ce se va oglindi po­zitiv în activitatea unităților printr-o mai bună și operativă aprovizionare. Recent s-a pus la punct problema cooperării între cooperative în vede­rea construirii a două complexe de sere, care în 1970 vor cuprinde 15 ha. Sperăm că, D.S.A.P.C. Bacău ne va ajuta prin elaborarea în timp util a stu­diului tehnico-economic și adoptarea proiectului tip și astfel în primele luni ale anului următor vom putea consu­ma trufandale livrate de aceste com­plexe. Ele vor fi construite la Roznov și în Orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej — în apropierea surselor de aburi re­ziduale — prin contribuția cooperati­velor agricole Dumbrava Roșie, Săvi­­nești, Roznov, Zănești, Podoleni și o­­raș Piatra Neamț și respectiv Tg. Tro­­tuș, Oraș Gheorghe Gheorghiu-Dej, Gura Văii și Ștefan cel Mare. Firește, în atenția noastră stau și problemele pregătirii și desfășurării campaniei de recoltare a păioaselor, aplicării și generalizării retribuției su­plimentare, folosirea acesteia ca o pîr­­ghie în sporirea producției agricole vegetale și animale, folosirea tot mai deplină și eficientă a fondului funciar, a investițiilor etc. Cu sprijinul organe­lor de specialitate și sub conducerea organelor de partid ne vom strădui să facem față din ce în ce mai bine înal­telor îndatoriri ce ne revin. TOMA DUDAU (Continuare în pag. a IlI-a) Cu prilejul Zilei învățătorului Solemnitatea de la Consiliul de Stat Cu prilejul Zilei învățătorului, la Consiliul de Stat a avut loc joi la a­­miază solemnitatea înmînării unor tit­luri și ordine. Au participat un mare număr de învățători și profesori, care de-a lungul anilor s-au evidențiat în mod deosebit în nobila și frumoasa muncă de instruire și educare a tine­rei generații, cadre didactice care prin bogata lor activitate și-au adus con­tribuția la dezvoltarea învățămîntului în țara noastră. Cei prezenți au salutat cu vii aplau­ze pe tovarășii Chivu Stoica, Emil Bodnaraș, Leonte Răutu. Erau de față tovarășii Constanța Crăciun și Ilie Murgulescu, vicepre­ședinți ai Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Ștefan Bălan, ministrul învăță­mîntului, Ion Teoreanu, șeful Secției de învățămînt și sănătate a C.C. al P.C.R. S-a dat citire decretelor privind conferirea titlului de „învățător eme­rit al Republicii Socialiste România“, „Profesor emerit al Republicii Socia­liste România", Ordinul Muncii clasa a III-a, unor învățători și profesori, din învățămîntul de cultură generală și din învățămîntul profesional și teh­nic. Președintele Consiliului de Stat a înmînat înaltele distincții acordate. Luînd apoi cuvîntul, tovarășul Chivu Stoica, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Con­siliului de Stat, și al Consiliului de Miniștri a transmis învățătorilor profesorilor un salut călduros cu pri­vi­lejul tradiționalei sărbători a­­„Zilei învățătorului", felicitîndu-i pentru înaltele distincții primite. Partidul și guvernul, întregul nostru popor — a spus vorbitorul — dau o prețuire deosebită rodnicei activități a învățătorilor și profesorilor în înde­plinirea nobilei lor misiuni de forma­re a omului nou, a omului societății socialiste, prin îndrumarea și educarea tineretului nostru în spiritul profundu­lui atașament față de muncă, al dra­gostei nețărmurite față de patrie, fa­ță de popor și față de Partidul Comu­nist Român. Planul cincinal, care se află chiar azi supus dezbaterilor Marii Adunări Naționale, cuprinde o serie de preve­deri importante a căror împlinire va traduce în viață sarcinile trasate Congresul al IX-lea al Partidului de în ceea ce privește dezvoltarea și perfec­ționarea continuă a învățămîntului, condiție indispensabilă pentru desă­­vîrșirea și înflorirea economiei, știin­ței și culturii în țara noastră. Partidul și guvernul au convingerea deplină că învățătorii și profesorii de toate gradele — vor continua cu ab­negație munca lor fără preget, sădind în inimile și mințile elevilor dragos­tea pentru glorioasele tradiții ale lup­tei poporului nostru pentru eliberarea socială și națională educîndu-i astfel să devină cetățeni luminați și patrioți, constructori activi și conștienți ai so­cialismului și comunismului. Distincțiile acordate reprezintă, așa cum a spus tovarășul Nicolae Ceau­șescu la Congresul al IX-lea al P.C.R., aprecierea partidului, a întregului nostru popor pentru munca plină de devotament pe care o desfășoară, zi de zi, cei 175.000 de slujitori ai școlii, pentru înarmarea tinerei generații cu știința și cultura înaintată. Cei prezenți la solemnitate au pri­mit cu căldură cuvintele de înaltă a­­preciere ce le-au fost adresate de pre­ședintele Consiliului de Stat. Luînd cuvîntul, profesorul emerit, Nicu Vlad, a spus printre altele : Parti­dul m-a învățat că a fi dascăl ade­vărat înseamnă să muncești cu pa­siune, pricepere și perseverență pen­tru ca elevii să-și însușească como­rile științei și culturii naționale și u­­niversale, să devină constructori demni ai societății socialiste, patrioți înflăcărați, să cunoască și să cinsteas­că tradițiile glorioase de luptă ale poporului, ale clasei muncitoare, mă­­rețețe realizări obținute sub condu­cerea partidului pentru prosperitatea patriei noastre. Mergînd pe această cale, am dorit din toată inima și am stăruit fără oboseală ca o dată cu însușirea unor cunoștințe trainice, e­­levii mei să trăiască împreună cu mi­ne astfel de sentimente, gîndindu-mă că, în ceea ce ei vor izbuti să înfăp­tuiască după terminarea școlii, vor pune ceva și din căldura inimii mele și a tuturor învățătorilor și profeso­rilor lor, înaltele titluri conferite astăzi — a spus profesoara emerită Magdalena Torok — exprimă deosebita prețuire de care se bucură activitatea didac­tică și munca neobosită a învățători­lor și profesorilor pentru creșterea fi­ilor patriei noastre socialiste. Dragos­tea de părinte a partidului nostru pentru tînăra generație, preocuparea permanentă pentru continua dezvol­tare a învățămîntului și grija pentru slujitorii lui se reflectă în viața tutu­ror școlarilor, în școlile din orașul Satu Mare și regiunea Maramureș a­­lături de elevii români se pregătesc și elevi maghiari și de alte naționa­lități, care pe baza drepturilor con­sfințite de Constituție, au posibilita­tea de a învăța în limba maternă și sunt educați în spiritul dragostei și devotamentului pentru patrie și partid, al frăției dintre poporul român și na­ționalitățile conlocuitoare în lupta comună pentru desăvîrșirea construi­rii socialismului. Vorbind despre prețuirea deosebită de care se bucură în țara noastră munca cadrelor didactice și arătînd că aceasta se datorește grijii permanente a partidului pentru tînăra generație și educatorii ei, profesorul emerit Ion Popescu a spus: Cîți dintre înaintașii noștri, dascăli și cărturari iluștri, n-ar fi rîvnit la cinstea care ni se face nouă astăzi! Le lipseau acestora me­ritele și dreptul la o răsplătire simi­lară ? Nu! A lipsit numai grija față de munca și de meritele lor. Noi a­­vem fericirea să trăim într-o societate nouă, cu o altă morală, cu alte pers­pective. De aceea ne și mîndrim că putem să ne aliniem în rîndurile pri­melor detașamente care și-au văzut, în anii marilor înfăptuiri din țara noas­tră, apreciată și răsplătită munca mai mult decît au sperat vreodată. A luat apoi cuvîntul învățătorul e­­merit Valeriu Chiriac. Partidul — care a chemat întreaga suflare omenească de pe întinsul patriei pe băncile școlii — a spus el se bucură în inimile, în sufletele noastre de cele mai adînci sentimente de dragoste și devotament, în țara care cheltuiește pentru ne­voile învățămîntului 6,8 la sută din bugetul său, vedem limpede culmile civilizației spre care poporul nostru este condus cu clarviziune și înțe­lepciune de partid, în frunte cu Co­mitetul său Central. (Continuare in pag. a m-a) Citiți în pag. a lll-a • Conferirea de titluri și ordine unor cadre didactice « Relatări de la festivitățile prilejuite de sărbătorirea Zilei învățătorului în regiunea noastră

Next