Steagul Roşu, iulie 1967 (Anul 22, nr. 4479-4504)
1967-07-01 / nr. 4479
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P. C. R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACAU ANUL XXII — NR. 4.479 (5.958) SIMBATA 1 IULIE 1967 4 pagini 25 bani in intreprinderile forestiere Bariere artificiale , în calea creșterii eficienței economice Rezultatele bune obținute de întreprinderile forestiere ale regiunii noastre sînt umbrite de unele aspecte negative cum ar fi : cîteva unități nu au realizat plănui pe sortimente (I.F. Agăș, Dărmănești, Oraș Gheorghe Gheorghiu-Dej), utilajele nu au fost folosite la întreaga capacitate (I.F. Dărmănești, Comănești, Adjud, Bacău); planul de producție nu a fost realizat în mod ritmic (I.F. Graș Gheorghe Gheorghiu- Dej). Nesatisfăcătoare este și utilizarea creditelor pentru lucrări de mică mecanizare (din 1.259.000 lei credite aprobate s-au folosit, în trimestrul 1 a. c., numai 226.000 lei). Ceea ce umbrește însă cel mai mult realizările obținute sunt mobilizările de mijloace circulante importante sume din fondurile alocate pentru desfășurarea activității curente a acestor unități blocate în rentă achitată în plus sunt ca urmare a neexploatării masei lemnoase în teren, stocurilor supranormative de materii prime și materiale, pieselor de schimb, producției neterminată, produselor finite, refuzurilor și debitorilor. Imobilizările de mijloace circulante la întreprinderile din cadrul D.R.E.F. Bacău au crescut, la finele trimestrului I a.c., cu 6.664.000 față de 31 decembrie 1966. La această situație s-a ajuns dat fiind faptul că în general au fost scăpate de sub controlul conducătorilor întreprinderilor căile prin care se risipesc unele valori. Așa se explică, de fapt, că existența stocurilor supranormative la unele întreprinderi a fost determinată, mai ales, de stabilirea necesarului de aprovizionat fără o fundamentare temeinică, lipsa unor norme de consum pentru anumite categorii de materiale, recolaborarea între serviciile tehnice, de aprovizionare și contabilitate care se soldează cu achiziționarea unor materiale necorespunzătoare calitativ, aprovizionarea excesivă de materiale pentru lucrări de investiții, reparații capitale, executarea unor lucrări de mică mecanizare fără finantare legal aprobată ș.a. Exemple semnificative în acest sens întîlnim în multe unități. Astfel, întreprinderea forestieră Oraș Gheorghe Gheorghiu-Dej, fără a fi prevăzut în planul de aprovizionare și bineînțeles fără a avea normativ, s-a aprovizionat cu 100 m c tegofil pentru construcții cabane, din care pînă la data de 24 mai a.c. a consumat numai 19 mc, imobilizînd prin aceasta 327.000 lei. I.F. Dărmănești are în stoc 1400 topoare tip E care reprezintă necesarul și pe anul 1968. De ce o asemenea anomalie? Nu mai vorbim despre faptul că datorită necunoașterii reperelor s-au procurat 495 bucăți scripeți întindere care nu au întrebuințare, iar în loc de injectoare sarcină, pentru locomotivele C.F.F. s-au achiziționat injectoare de aspirație(?1) Graficele de lichidare a stocurilor supranormative s-au dovedit adevărate pîrghii de înlăturare a risipei de valori. Aceasta bineînțeles acolo unde s-a urmărit nu numai întocmirea unor asemenea mijloace, ci și realizarea lor practică. în unele unități forestiere însă, acțiunea s-a oprit odată cu întocmirea graficelor. Din această cauză la I.F. Tg. Neamț nu s-au lichidat stocuri în valoare de 133.000 lei; la I.F. Tarcău stocuri în valoare de 105.000 lei; I.F. Piatra Neamț, la piese de schimb, din 125.000 lei a lichidat numai 14.000 lei, iar la I.F. Roznov din 184.000 lei, doar 8.000 lei. Deci mai bine de jumătate de milion de lei stă încătușat în magazii, lipsit de posibilitatea fructificării. Unii conducători de unități nu au urmărit întotdeauna cu ochiul ager al gospodarului, ceea ce se produce în întreprinderea lor. Cum altfel se poate explica faptul că s-au produs unele sortimente fără a avea desfacerea asigurată prin contracte sau comenzi? Pe această cale s-au imobilizat importante mijloace circulante la I.F. Bacău care în trimestrul 1-1966, produs fără comenzi 125 bucăți stupi, a iar în trimestrul III — 13.810 garnituri șipci pentru exportul ceaiului. Tot aici în anii 1965—1966 s-au produs 76 m.c. cherestea esențe clasa D, care nu se mai poate desface din cauză că prezintă defecte de fabricație și în plus, pe parcurs s-a înegrit, iar unele piese prezintă deja putregai. Mai mult, I. F. Bacău deține în stoc, fără desfacere asigurată, cantitatea de 240 m.c. cherestea stejar rezultată de la fabricarea doagelor și pentru care nu s-au luat măsuri de desfacere. Valoarea tuturor mijloacelor circulante imobilizate la I. F. Bacău se ridică astfel la suma de 235.064 lei. Lipsa de gospodărire a mijloacelor circulante din întreprinderile forestiere îmbracă și altă formă. De pildă, imobilizări de fonduri în contul „cheltuieli anticipate“ ca urmare începerii unor lucrări de mică mecanizare și care au fost abandonate . Un exemplu concludent în această direcție este I.F. Agăș care solicită credite pentru lucrări de mică mecanizare în aprilie 1964 pentru un deviz în valoare de 216.000 reprezentînd mecanizarea depozitului final din gara Simbrea. Documentația a fost întocmită pe baza unei propuneri de inovații. După un an de zile, în mai 1965 unitatea a întocmit proces verbal de recepție a lucrării, deși aceasta se executase parțial, respectiv numai lucrările de terasament în valoare de 130 mii lei. Lucrarea nu a fost terminată nici după acordarea unui nou termen (12 iulie 1966). Din această cauză creditele au fost trecute la restanță. N. MIRȚU și I. MUNTEANU inspectori ai Sucursalei regionale Bacău a Băncii Naționale a R.S.P (Continuare în pag. a 2-a) I La Piatra Neamț Simpozion pe teme medicale Astăzi continuă simpozionul cadrelor medicale, început ieri în sala Casei de cultură din Piatra Neamț, cu tema: „Probleme de reanimare și terapie intensivă în bolile infecțioase". Această importantă și de actualitate manifestare științifică este organizată de filiala Bacău a Uniunii Societăților de Științe Medicale — secția patologie infectioasă, Secția sănătate a Sfatului popular regional Bacău, in colaborare cu Societatea de medici și naturaliști filiala U.S.S.M. Iași. La lucrările simpozionului participă un însemnat număr de cadre medicale universitare din București, Iași, Tg. Mureș și Cluj, precum și medici primari și specialiști din cele mai importante centre regionale care vor prezenta referate și comunicări axate pe problema terapiei intensive în bolile infecțioase în lumina celor mai noi date medicale. la Bacău Etapa de zonă la baschet Ieri au început, pe terenul Dinamo din orașul Bacău, primele jocuri de baschet din etapa de zonă a campionatului școlilor sportive de elevi. La întrecere, participă eleve și elevi din orașele București, Timișoara, Tîrgu Mureș, Botoșani, Gheorghieni, Craiova, Mediaș, Oradea, Bacău și altele. Jocurile de baschet din cadrul acestei etape de zonă continuă astăzi și mîine tot pe terenul Dinamo. Meciurile încep dimineața la orele 8. Cooperatorii din brigada viticolă de la C.A.P. Corbița, raionul Adjud, execută în prezent stropitul contra dăunătorilor. Foto . C. BURSUC În ziarul de azi: • Valea Uzului — reportaj • Sesiunea extraordinară a Adunării Generale a O.N.U. • Cronica evenimentelor internaționale S-au investit milioane. S-au extins plantațiile viticole DE CE NU SUNT ÎNTREȚINUTE? ♦ TIMPUL PIERDUT COSTĂ BANI ♦ BRIGADIERI VITICOLI FĂRĂ OAMENI, CA ȘI ȘOFERI FĂRĂ MAȘINĂ ♦ EXISTĂ RISCUL UNOR PIERDERI MARI DE PRODUCȚIE. Vremea a devenit frumoasă, favorabilă lucrărilor de întreținere în vii, în unele cooperative agricole din raionul Adjud, unde munca e bine organizată, aceste lucrări sunt avansate. Cooperativele agricole din Glavanești, Prisecani, Sascut- Sat și Sascut-Tîrg, au și efectuat aproape pe întreaga suprafață cu vie pra șila a II-a. O parte din cooperative au reușit să execute cite 3 stropiri la via altoită. La Păncești, această lucrare a fost executată pe 256 hectare, iar la Păunești pe 666 hectare. Alte 8 cooperative au efectuat cea de-a treia stropire pe 70—90 la sută din suprafața plantată cu viță de vie. Totuși, în multe unități agricole nu s-a executat încă prașila I-a. E vorba de cooperativele din Frumușelu, Stănișești, Tănăsoaia, Tătărăști, Urechești și altele. La data de 27 iunie, pe 1602 hectare cu viță de vie nu se executase încă prima praștia, iar cea de-a 11-a tune efectuase decit pe 1389 hectare din cele 6.111 hectare. Aici, timpul bun de lucru se scurge în zadar, printre degete, fără să fie folosit din plin, ceea ce se va răsfrînge asupra recoltei. în unele unități viticole nu s-au terminat lucrările ce trebuiau executate de multă vreme. La cooperativa agricolă din Valea Seacă, la punctul „Islaz", nu s-a terminat nici legatul viței de vie. Din cauză că lucrarea se face cu multă intîrziere, lăstarii au ajuns cind fragilitatea este maximă. Dar și modul cum se efectuează această lucrare este contrar indicațiilor, în loc să se facă redistribuirea lăstarilor pe araci, se leagă cite 4—5 la un loc. Am adresat o întrebare inginerului cooperativei: copcii cind se va termina ? primul N-am primit însă nici un răspuns. Cit despre prășitul al II-lea nu poate fi vorba. De altfel, nici prima prașilă nu este executată decit pe 80 hectare din cele 316 plantate cu viță de vie, în aceeași plantație n-au fost cosite nici buruienile de pe platforma drumurilor și de pe taluze, care in bună parte sunt calamitate. Adăugind la aceasta faptul că nici culturile intercalate nu sunt întreținute, aspectul general al plantației este intr-un contrast izbitor cu cel al noilor plantații de la Lichitișeni și Blaga. Viile la această unitate nu sînt îngrijite nici măcar la nivel elementar. Există riscul unor mari pierderi de producție. In unele locuri rămînerea în urmă a lucrărilor de întreținere se datorește unei defectuoase organizări a muncii. La această concluzie ne duce și declarația președintelui cooperativei agricole din Tătărăști, Ilie Machedon, care ne spunea: „Dacă nu eram ocupați cu porumbul, pînă acum terminam prașilele I-a și a II-a pe cele 83 hectare cu vie". Deși se putea lucra în același timp și la vie. Dar, aici aproape toată forța de muncă a fost dirijată spre culturile de cîmp ( ! ?), iar vița de vie a fost lăsată pe seama cîtorva oameni. La Tătărăști, prașila I-a nu s-a efectuat decit pe 29 hectare, iar via nobilă pe 12 hectare, la data raidului, nu era ridicată pe spalieri sau araci. Tehnicianul viticol Gheorghe Ronțu a motivat întârzierea lucrărilor cu lipsa a 12.000 araci. Se caută „țap“ ispășitor. Despre copcii nici (Continuare in pag. a 2-a) Cinstire muncii didactice In atmosfera entuziastă, care a înmănuncheat ca în fiecare an, la capătul unei perioade de activitate, satisfacția muncii împlinite și bucuria prețuirii eforturilor, cadrele didactice din întreaga regiune au iers. Ziua învățătorului. La sărbătorit, raioane și orașe, în săli arhipline, festivitățile au revărsat noian de flori și gînduri, încălzind inimi și dind glas unor înalte sentimente izvorîte din pasiunea pentru profesiunea aleasă. Cu sufletul vibrînd de emoție, educatori, învățători și profesori au primit salutul celor care de la ei, făuritorii de conștiințe, luminătorii minții, au deprins să dezlege tainele cărții, să știe ce înseamnă omegia, demnitatea, dragostea fierbinte față de patrie și partid. Pretutindeni purtătorii cravatelor roșii au sporit farmecul solemnității exprimînd in cuvinte calde recunoștința față de învățătorii și profesorii lor, însoțindu-și prezența de semnalele trompeților și toboșarilor. La Bacău, în sala Teatrului de stat au luat loc sute de cadre didactice din toate școlile orașului. Tovarășa Maria Iacobeanu, vicepreședintă a Comitetului executiv al Sfatului popular orășenesc Bacău, a făcut o trecere în revistă a succeselor obținute în anul de învățămînt recent încheiat. Vorbitoarea a apreciat strădaniile mereu sporite ale tuturor cadrelor didactice pentru creșterea necontenită a autoperfecționării și a contribuției aduse la modernizarea învățămîntului. Cum o latura foarte importantă a activității didactice o constituie cercetarea științifică au fost evidențiate contribuțiile profesorilor Ioan Ciută, Marin Cosmescu, Mihai Lupușor, Dumitru Fînaru. in numele Biroului Comitetului regional Bacău al P.C.R. și al Comitetului executiv al Sfatului popular regional, tovarășul Ștefan Boboș, președintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional, a adresat un călduros salut slujitorilor școlii prezenți la festivitate. „Anul acesta — a spus vorbitorul adresîndu-se adunării — succesele dumneavoastră se conturează pe fundalul unor importante realizări în toate domeniile economiei și culturii ca urmare a traducerii în viață a Directivelor Congresului al IX-lea al P.C.R. In regiunea noastră s-au realizat pași importanți în consolidarea învățămîntului, s-au Înregistrat primele rezultate pozitive in liceele de specialitate create in acest an școlar și s-au obținut rezultate mai bune pe linia creșterii calitative a procesului instructiv-educativ. Munca educativă a cunoscut un avînt nou ca urmare a reorganizării activității pionierești pe baza Hotăririi Plenarei C.C. al P.C.R. din aprilie 1966. In contextul realizărilor obținute în regiunea noastră, orașul Bacău ocupă un loc important, datorită existenței unor colective puternice de cadre didactice care dispun de pregătirea științifică și pedagogică necesară și au o bogată experiență. Anul acesta orașul Bacău va cunoaște un eveniment de seamă, sărbătorirea unui veac de existență Liceului „George Bacovia", cea mai veche instituție de învățămînt liceal din regiune". Nu se stinseseră încă aplauzele cînd, sala a fost inundată de sunetul limpede, cristalin al trompeților care vesteau delegația organizațiilor de pionieri din oraș. Ea a venit să aducă din partea școlarilor omagiu și prinos de recunoștință părinților lor spirituali, în cuvîntul său, pioniera Mariana Pavel, de la Liceul nr. Bacău spune printre altele: „Ne-ați învățat să fim cinstiți, curajoși, harnici, să iubim și să creăm frumosul, să fim schimbul de nădejde al generației virstnice". Ca și ln alți ani, cu prilejul Zilei Învățătorului s-au inmînat în cadrul festivităților ce au avut loc, diplome și insigne de învățător și profesor fruntaș, precum și premii speciale celor care s-au distins printr-o activitate prodigiomsi. Fricoase programe artistice au adăugat o notă de destindere și încîntare sărbătorii. In holul Teatrului din Bacău au putut fi admirate tablouri realizate de plasticienii din învățămînt prezentate intr-o expoziție de pictură și grafică. Prilej de cinstire a muncii tuturor slujitorilor școlii, Ziua învățătorului a picurat în mii de suflete bucuria împlinirilor, mindria unei nobile misiuni prețuită de întregul nostru popor. M. MARDARE ] V. TRAIAN Aspect de la festivitatea sărbătoririi „Zilei învățătorului" în orașul Bacău. Tovarășa Maria Iacobeanu, șefa secției de învățămînt a Sfatului popular orășenesc Bacău, înmînează diploma și insigna de profesor fruntaș tovarășului Constantin Neculce, pensionar, fost cadru didactic la Liceul nr. 1 din localitate. Răspunde cooperația meșteșugărească cerințelor populației? Factorii subiectivi din sectorul încălțăminte generează nemulțumiri clientelei * Privim situația planului valoric realizat de unitățile reparatoare de încălțăminte, pe primele cinci luni ale acestui an și ajungem la o concluzie care vorbește, prin cifre, de nemulțumirile cetățenilor. Cooperativa „înfrățirea“ din Piatra Neamț, realizase la această ramură, în aceeași perioadă a anului trecut, 476 mii lei, iar anul acesta, ea a obținut realizări mult mai scăzute, cu 143 mii lei mai puțin, neîndeplinindu-și nici planul pe 5 luni. O situație de acest fel observăm și la cooperativa „Flacăra" Oraș Gheorghe Gheorghiu-Dej. Rămînerea în urmă la planul pentru reparații încălțăminte este de 129 mii lei. Cu privește cooperativa „Progresul" Bacău, lucrurile nu stau mai bine. S-a rămas în urmă, față de plan, cu 111.000 lei, iar față de realizările obținute pe aceeași perioadă a anului trecut, diferența e de 90.000 lei. Situații nesatisfăcătoare și concludente totodată, mai ales dacă privim comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, se remarcă și la cooperativele „Munca invalizilor“ — Bacău, „Drumul nostru" — Adjud, „Arta meșteșugarilor“ — Moinești, „Munca manuală“ — Roman... în același timp, este necesar să vedem care este situația planului la încălțăminte de comandă. Nici aici cifrele, cu implacabila lor putere de convingere, nu-s de natură să mulțumească. Față de anul trecut, cooperativa „înfrățirea" — Piatra Neamț, a produs cu 576 perechi de încălțăminte mai puțin, planul nefiind realizat cu 942 perechi. Cooperativa „Progresul“ — Bacău, a produs anul trecut, în perioada pe care o discutăm, cu 184 perechi mai mult decât în acest an, iar planul nu s-a realizat cu 972 perechi. Remarcăm că și la alte cop- ANCHETA NOASTRA perative meșteșugărești din regiune rezultatele sunt slabe în privința încălțămintei de comandă. Așa, de pildă, sunt cooperativele „Flacăra"— Oraș Gheorghe Gheorghiu-Dej (nerealizarea planului — 567 perechi încălțăminte cu talpă bovină, iar față de anul trecut — 157 perechi mai puțin), „Unirea meșteșugarilor“Buhuși, „înfrățirea“ — Roman.... Oare față de anul trecut, cetățenii nu-și mai fac pantofi, recurgînd atît de mult la modelele existente în comerțul de stat ? Oare nu se mai strică pantofi și cetățenii renunță cu atîta ușurință la încălțămintea purtată, numai pentru că trebuie reparată ? Părerea noastră este că rezultatele scăzute se datoresc, în primul rînd, unor cauze care nu-s deloc „obiective". Calitatea slabă, datorită atît neglijenței unor cooperatori, cit și aprovizionării defectuoase cu materiale și materii prime, amînările la care clienții sînt supuși, nncit li se face lehamite să mai recurgă la serviciile cooperativei, unele atitudini necuviincioase față de cetățeni, lipsa unei game largi de modele noi, în pas cu moda, pe gustul populației, care să fie superioare chiar celor din comerțul de stat, reclama slabă — iată cauze care duc la rezultatele de mai sus. Scăderea cifrelor amintite într-o perioadă, față de alta, similară, nerealizarea planului propus, denotă, evident, nemulțumiri din partea populației. „Dacă lucrările ar fi de bună calitate, dacă s-ar cîștiga din prestigiul unităților de încălțăminte — ne spune tovarășul C. Alexandru, de la sfatul popular regional — altul ar fi și numărul celor care le-ar solicita serviciile. Așa însă TM iată un exemplu recent, asupra modului cum suntem deserviți. M-am dus, împreună cu soția, la unitatea de comandă a cooperativei „Progresul“ din strada Mihai Viteazu. Am comandat o pereche de sandale albe. Cind să se scot, mi le dă roșii. Am mai făcut o comandă, a doua, pentru sandale albe. în cele din urmă, le-am avut albe. Da data asta insă, au ieșit strîmbe"... La unitatea nr. 1 încălțăminte a cooperativei „Flacăra" Oraș Gheorghe Gheorghiu-Dej, tovarășa Rozalia Boca a fost nevoită să refuze o pereche de pantofi pentru că erau „cu un număr și jumătate mai mici". Pe data de 15 mai, tov. D. Răcăceanu din Bacău, Calea Republicii nr. 68, cu comanda nr. 2653, a solicitat la centrul de încălțăminte comandă nr. 1 al cooperativei „Progresul“ — Bacău, o pereche de pantofi cu toc de metal. Fără să i se fi spus că nu există un astfel de toc, i s-a pus unul din lemn. Pantoful, se înțelege, a fost refuzat. A conta — de 100 de lei — restituit. Cooperativa a mai pierdut un client. Care sunt cauzele unor astfel de situații ? Pe de o parte neglijența unor lucrători, pe de altă parte inexistența unor materii și materiale, datorită și deficiențelor din aprovizionare. Pielea care se primește este adesea de slabă calitate. Recepția nu se face la nivelul exigențelor. De aici decurg refuzuri, stocări de materiale, nemulțumiri. Aceste nemulțumiri sunt generate uneori și de lipsa de corelație între materialele existente în magazie și ceea ce știe că există responsabilul centrului de comandă. Tovarășul Mihai Alexa, ROM CACIULARU (Continuare în pag. a 2-a) A Ne vizitează țara Delegația Ligii Tineretului de stingă din Suedia Delegația Ligii tineretului de stingă din Suedia, condusă de Lennart Ingberg, vicepreședinte al Ligii, care se află în țara noastră la invitația C.C. al U.T.C., a vizitat zilele acestea obiective economice, sociale și culturale din regiunile Brașov și Bacău. Delegația s-a întîlnit cu numeroși tineri, cadre de organizație, comitete ale U.T.C. cu care a avut discuții prietenești, cordiale. • Țăranii cooperatori desftășoară în momentul de față însuflețită activitate la efectuarea celei de-a III-a prașile la sfecla de zahăr. Pînă în ziua de 29 iunie, pe întreaga sfecla de zahăr a fost regiune prășită pentru a treia oară pe suprafața de 14.277 hectare. Primii care au terminat această lucrare sînt cooperatorii din raionul Piatra Neamț. Ei sînt urmați de cei din raioanele Roman și Tg. Neamț, care au realizat 96,1 și respectiv 93,6 la sută din plan. • Și la porumb se continuă intens munca de întreținere. Pînă la aceeași dată, prașila a III-a la porumb a fost executată pe 5.269 hectare. Au început a primi a ceastă lucrare cooperatorii din Roman, care au prășit peste 2.000 hectare, iar cei din Adjud 1.200 hectare. Suprafețe mai mici au prășit țăranii cooperatori din raioanele Bacău și Piatra Neamț. Trebuie arătat însă că raioanele Tg. Neamț, Tg. Ocna, Moinești și unitățile agricole din raza de activitate a orașelor Bacău, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Roman și Piatra Neamț pînă la ora actuală n-au început prașila a III-a. Este necesar ca uniunile cooperatiste, consiliile agricole, și specialiștii din aceste raioane să impulsioneze efectuarea acestei lucrări, îndeosebi, în unitățile care au terminat prașila a Ii-a spre a nu da posibilitatea buruienilor să se dezvolte în culturi. I