Steagul Roşu, iulie 1967 (Anul 22, nr. 4479-4504)

1967-07-01 / nr. 4479

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P. C. R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACAU ANUL XXII — NR. 4.479 (5.958) SIMBATA 1 IULIE 1967 4 pagini 25 bani in intreprinderile forestiere Bariere artificiale , în calea creșterii eficienței economice Rezultatele bune obținute de în­treprinderile forestiere ale regiu­nii noastre sînt umbrite de u­­nele aspecte negative cum ar fi : cîteva unități nu au realizat plănui pe sortimente (I.F. Agăș, Dărmănești, Oraș Gheorghe Gheorghiu-Dej), uti­lajele nu au fost folosite la întreaga capacitate (I.F. Dărmănești, Comă­nești, Adjud, Bacău); planul de pro­ducție nu a fost realizat în mod rit­mic (I.F. Graș Gheorghe Gheorghiu- Dej). Nesatisfăcătoare este și utiliza­rea creditelor pentru lucrări de mică mecanizare (din 1.259.000 lei credite aprobate s-au folosit, în trimestrul 1 a. c., numai 226.000 lei). Ceea ce umbrește însă cel mai mult realizările obținute sunt mobilizările de mijloace circulante importante sume din fondurile a­locate pentru desfășurarea activi­tății curente a acestor unități blocate în rentă achitată în plus sunt ca urmare a neexploatării masei lemnoa­se în teren, stocurilor supranormative de materii prime și materiale, pieselor de schimb, producției neterminată, produselor finite, refuzurilor și de­bitorilor. Imobilizările de mijloace circulante la întreprinderile din cadrul D.R.E.F. Bacău au crescut, la finele trimestru­lui I a.c., cu 6.664.000 față de 31 de­cembrie 1966. La această situație s-a ajuns dat fiind faptul că în general au fost scăpate de sub controlul con­ducătorilor întreprinderilor căile prin care se risipesc unele valori. Așa se explică, de fapt, că existența stocu­rilor supranormative la unele între­prinderi a fost determinată, mai ales, de stabilirea necesarului de aprovi­zionat fără o fundamentare temeini­­că, lipsa unor norme de consum pen­tru anumite categorii de materiale, r­ecolaborarea între serviciile tehni­­ce, de aprovizionare și contabilitate care se soldează cu achiziționarea u­­nor materiale necorespunzătoare cali­tativ, aprovizionarea excesivă de ma­teriale pentru lucrări de investiții, re­parații capitale, executarea unor lu­crări de mică mecanizare fără finan­­tare legal aprobată ș.a. Exemple semnificative în acest sens întîlnim în multe unități. Astfel, în­treprinderea forestieră Oraș Gheor­ghe Gheorghiu-Dej, fără a fi prevăzut în planul de aprovizionare și bineîn­țeles fără a avea normativ, s-a apro­vizionat cu 100 m c tegofil pentru construcții cabane, din care pînă la data de 24 mai a.c. a consumat nu­mai 19 m­c, imobilizînd prin aceasta 327.000 lei. I.F. Dărmănești are în stoc 1400 topoare tip E care reprezin­tă necesarul și pe anul 1968. De ce o asemenea anomalie? Nu mai vorbim despre faptul că datorită necunoaște­rii reperelor s-au procurat 495 bucăți scripeți întindere care nu au întrebu­ințare, iar în loc de injectoare sarci­nă, pentru locomotivele C.F.F. s-au achiziționat injectoare de aspirație(?1) Graficele de lichidare a stocurilor supranormative s-au dovedit adevă­rate pîrghii de înlăturare a risipei de valori. Aceasta bineînțeles acolo un­de s-a urmărit nu numai întocmirea unor asemenea mijloace, ci și reali­zarea lor practică. în unele unități fo­restiere însă, acțiunea s-a oprit odată cu întocmirea graficelor. Din această cauză la I.F. Tg. Neamț nu s-au lichi­dat stocuri în valoare de 133.000 lei; la I.F. Tarcău stocuri în valoare de 105.000 lei; I.F. Piatra Neamț, la pie­se de schimb, din 125.000 lei a lichi­dat numai 14.000 lei, iar la I.F. Roznov din 184.000 lei, doar 8.000 lei. Deci mai bine de jumătate de milion de lei stă încătușat în magazii, lipsit de posibi­litatea fructificării. Unii conducători de unități nu au urmărit întotdeauna cu ochiul ager al gospodarului, ceea ce se produce în întreprinderea lor. Cum altfel se poa­te explica faptul că s-au produs unele sortimente fără a avea desfacerea a­­sigurată prin contracte sa­u comenzi? Pe această cale s-au imobilizat im­portante mijloace circulante la I.F. Bacău care în trimestrul 1-1966, produs fără comenzi 125 bucăți stupi, a iar în trimestrul III — 13.810 garni­turi șipci pentru exportul ceaiului. Tot aici în anii 1965—1966 s-au pro­dus 76 m.c. cherestea esențe clasa D, care nu se mai poate desface din cau­ză că prezintă defecte de fabricație și în plus, pe parcurs s-a înegrit, iar u­­nele piese prezintă deja putregai. Mai mult, I. F. Bacău deține în stoc, fără desfacere asigurată, cantitatea de 240 m.c. cherestea stejar rezultată de­ la fabricarea doagelor și pentru care nu s-au luat măsuri de desfacere. Valoa­rea tuturor mijloacelor circulante imobilizate la I. F. Bacău se ridică ast­fel la suma de 235.064 lei. Lipsa de gospodărire a mijloace­lor circulante din întreprinderile fo­restiere îmbracă și altă formă. De pil­dă, imobilizări de fonduri în contul „cheltuieli anticipate“ ca urmare începerii unor lucrări de mică mec­­a­nizare și care au fost abandonate . Un exemplu concludent în această direc­ție este I.F. Agăș care solicită credite pentru lucrări de mică mecanizare în aprilie 1964 pentru un deviz în va­loare de 216.000 reprezentînd meca­nizarea depozitului final din gara Simbrea. Documentația a fost întoc­mită pe baza unei propuneri de ino­vații. După un an de zile, în mai 1965 unitatea a întocmit proces ver­bal de recepție a lucrării, deși aceas­ta se executase parțial, respectiv nu­mai lucrările de terasament în valoa­re de 130 mii lei. Lucrarea nu a fost terminată nici după acordarea unui nou termen (12 iulie 1966). Din a­­ceastă cauză creditele au fost trecute la restanță. N. MIRȚU și I. MUNTEANU inspectori ai Sucursalei regionale Bacău a Băncii Naționale a R.S.P (Continuare în pag. a 2-a) I La Piatra Neamț Simpozion pe teme medicale Astăzi continuă simpozionul cadrelor medicale, început ieri în sala Casei de cultură din Piatra Neamț, cu tema: „Pro­bleme de reanimare și terapie intensivă în bolile infecțioase". Această importantă și de ac­tualitate manifestare științifică este organizată de filiala Bacău a Uniunii Societăților de Știin­țe Medicale — secția patologie infectioasă, Secția sănătate a Sfatului popular regional Ba­cău, in colaborare cu Societa­tea de medici și naturaliști fi­liala U.S.S.M. Iași. La lucrările simpozionului participă un însemnat număr de cadre medicale universitare din București, Iași, Tg. Mureș și Cluj, precum și medici pri­mari și specialiști din cele mai importante centre regionale care vor prezenta referate și comunicări axate pe problema terapiei intensive în bolile in­­fecțioase în lumina celor mai noi date medicale. la Bacău Etapa de zonă la baschet Ieri au început, pe terenul Di­namo din orașul Bacău, primele jocuri de baschet din etapa de zonă a campionatului școlilor sportive de elevi. La întrecere, participă eleve și elevi din ora­șele București, Timișoara, Tîrgu Mureș, Botoșani, Gheorghieni, Craiova, Mediaș, Oradea, Bacău și altele. Jocurile de baschet din ca­drul acestei etape de zonă con­tinuă astăzi și mîine tot pe te­renul Dinamo. Meciurile încep dimineața la orele 8. Cooperatorii din brigada viticolă de la C.A.P. Corbița, raionul Ad­jud, execută în prezent stropitul contra dăunătorilor. Foto . C. BURSUC În ziarul de azi: • Valea Uzului — reportaj • Sesiunea extra­ordinară a Adunării Generale a O.N.U. • Cronica eveni­mentelor internați­onale S-au investit milioane. S-au extins plantațiile viticole DE CE NU SUNT ÎNTREȚINUTE? ♦ TIMPUL PIERDUT COSTĂ BANI ♦ BRIGADIERI VITICOLI FĂRĂ OAMENI, CA ȘI ȘOFERI FĂRĂ MA­ȘINĂ ♦ EXISTĂ RISCUL UNOR PIERDERI MARI DE PRODUCȚIE. Vremea a devenit frumoasă, fa­vorabilă lucrărilor de întreținere în vii, în unele cooperative agricole din raionul Adjud, unde munca e bine organizată, aceste lucrări sunt avansate. Cooperativele agricole din Glavanești, Prisecani, Sascut- Sat și Sascut-Tîrg, au și efectuat aproape pe întreaga suprafață cu vie pra șila a II-a. O parte din coo­perative au reușit să execute cite 3 stropiri la via altoită. La Păncești, această lucrare a fost executată pe 256 hectare, iar la Păunești pe 666 hectare. Alte 8 cooperative au e­­fectuat cea de-a treia stropire pe 70—90 la sută din suprafața plan­tată cu viță de vie. Totuși, în multe unități agricole nu s-a executat încă prașila I-a. E vorba de cooperativele din Frumu­­șelu, Stănișești, Tănăsoaia, Tătă­­răști, Urechești și altele. La data de 27 iunie, pe 1602 hectare cu viță de vie nu se executase încă prima pra­știa, iar cea de-a 11-a­­ tu­ne efec­tuase decit pe 1389 hectare din cele 6.111 hectare. Aici, timpul bun de lucru se scurge în zadar, prin­tre degete, fără să fie folosit din plin, ceea ce se va răsfrînge asu­pra recoltei. în unele unități viti­cole nu s-au terminat lucrările ce trebuiau executate de multă vreme. La cooperativa agricolă din Valea Seacă, la punctul „Islaz", nu s-a terminat nici legatul viței de vie. Din cauză că lucrarea se face cu multă intîrziere, lăstarii au ajuns cind fragilitatea este maximă. Dar și modul cum se efectuează aceas­tă lucrare este contrar indicațiilor, în loc să se facă redistribuirea lăs­tarilor pe araci, se leagă cite 4—5 la un loc. Am adresat o întrebare inginerului cooperativei: copcii cind se va termina ? primul N-am primit însă nici un răspuns. Cit des­pre prășitul al II-lea nu poate fi vorba. De altfel, nici prima prașilă nu este executată decit pe 80 hec­tare din cele 316 plantate cu viță de vie, în aceeași plantație n-au fost co­site nici buruienile de pe platforma drumurilor și de pe taluze, care in bună parte sunt calamitate. Adăugind la aceasta faptul că nici culturile intercalate nu sunt întreținute, as­pectul general al plantației este in­tr-un contrast izbitor cu cel al noi­lor plantații de la Lichitișeni și Bla­­ga. Viile la această unitate nu sînt îngrijite nici măcar la nivel elemen­tar. Există riscul unor mari pierderi de producție. In unele locuri rămînerea în ur­mă a lucrărilor de întreținere se datorește unei defectuoase organi­zări a muncii. La această concluzie ne duce și declarația președintelui cooperativei agricole din Tătărăști, Ilie Machedon, care ne spunea: „Dacă nu eram ocupați cu porum­bul, pînă acum terminam prașilele I-a și a II-a pe cele 83 hectare cu vie". Deși se putea lucra în același timp și la vie. Dar, aici aproape toată forța de muncă a fost dirijată spre culturile de cîmp ( ! ?), iar vița de vie a fost lăsată pe seama cîtor­­va oameni. La Tătărăști, prașila I-a nu s-a e­­fectuat decit pe 29 hectare, iar via nobilă pe 12 hectare, la data raidu­lui, nu era ridicată pe spalieri sau araci. Tehnicianul viticol Gheorghe Ronțu a motivat întârzierea lucrări­lor cu lipsa a 12.000 araci. Se caută „țap“ ispășitor. Despre copcii nici (Continuare in pag. a 2-a) Cinstire muncii didactice In atmosfera entuziastă, care a în­mănuncheat ca în fiecare an, la ca­pătul unei perioade de activitate, sa­tisfacția muncii împlinite și bucuria prețuirii eforturilor, cadrele didactice din întreaga regiune au iers. Ziua învățătorului. La sărbătorit, raioane și orașe, în săli arhipline, festivități­le au revărsat noian de flori și gîn­­duri, încălzind inimi și dind glas u­­nor înalte sentimente izvorîte din pa­siunea pentru profesiunea aleasă. Cu sufletul vibrînd de emoție, educatori, învățători și profesori au primit sa­lutul celor care de la ei, făuritorii de conștiințe, luminătorii minții, au de­prins să dezlege tainele cărții, să știe ce înseamnă omegia, demnitatea, dra­gostea fierbinte față de patrie și­ par­tid. Pretutindeni purtătorii cravatelor roșii au sporit farmecul solemnității exprimînd in cuvinte calde recunoș­tința față de învățătorii și profesorii lor, însoțindu-și prezența de semna­lele trompeților și toboșarilor. La Bacău, în sala Teatrului de stat au luat loc sute de cadre didactice din toate școlile orașului. Tovarășa Maria Iacobeanu, vicepreședintă a Comitetului executiv al Sfatului popular orășenesc Bacău, a făcut o trecere în revistă a succeselor obți­nute în anul de învățămînt recent în­cheiat. Vorbitoarea a apreciat stră­daniile mereu sporite ale tuturor ca­drelor didactice pentru creșterea ne­contenită a autoperfecționării și a contribuției aduse la modernizarea învățămîntului. Cum o latura foarte importantă a activității didactice o constituie cercetarea științifică au fost evidențiate contribuțiile profeso­rilor Ioan Ciută, Marin Cosmescu, Mihai Lupușor, Dumitru Fînaru. in numele Biroului Comitetului re­gional Bacău al P.C.R. și al Comite­tului executiv al Sfatului popular re­gional, tovarășul Ștefan Boboș, pre­ședintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional, a adresat un călduros salut slujitorilor școlii prezenți la festivitate. „Anul acesta — a spus vorbitorul adresîndu-se adunării — succesele dumneavoastră se conturează pe fun­dalul unor importante realizări în toate domeniile economiei și cultu­rii ca urmare a traducerii în viață a Directivelor Congresului al IX-lea al P.C.R. In regiunea noastră s-au reali­zat pași importanți în consolidarea învățămîntului, s-au Înregistrat pri­mele rezultate pozitive in liceele de specialitate create in acest an școlar și s-au obținut rezultate mai bune pe linia creșterii calitative a procesului instructiv-educativ. Munca educativă a cunoscut un avînt nou ca urmare a reorganizării activității pionierești pe baza Hotăririi Plenarei C.C. al P.C.R. din aprilie 1966. In contextul realizărilor obținute în regiunea noa­stră, orașul Bacău ocupă un loc im­portant, datorită existenței unor co­lective puternice de cadre didactice care dispun de pregătirea științifică și pedagogică necesară și au o bo­gată experiență. Anul acesta orașul Bacău va cu­noaște un eveniment de seamă, săr­bătorirea unui veac de existență Liceului „George Bacovia", cea mai­­ veche instituție de învățămînt liceal din regiune". Nu se stinseseră încă aplauzele cînd, sala a fost inundată de sunetul limpede, cristalin al trompeților care vesteau delegația organizațiilor de pionieri din oraș. Ea a venit să a­­ducă din partea școlarilor omagiu și prinos de recunoștință părinților lor spirituali, în cuvîntul său, pioniera Mariana Pavel, de la Liceul nr. Bacău spune printre altele: „Ne-ați­­ învățat să fim cinstiți, curajoși, har­nici, să iubim și să creăm frumosul, să fim schimbul de nădejde al gene­rației virstnice". Ca și ln alți ani, cu prilejul Zilei Învățătorului s-au inmînat în cadrul festivităților ce au avut loc, diplome și insigne de învățător și profesor fruntaș, precum și premii speciale ce­lor care s-au distins printr-o activi­tate prodigiomsi. Fricoase programe artistice au a­­dăugat o notă de destindere și în­­cîntare sărbătorii. In holul Teatrului din Bacău au putut fi admirate ta­blouri realizate de plasticienii din învățămînt prezentate intr-o expozi­ție de pictură și grafică. Prilej de cinstire a muncii tuturor slujitorilor școlii, Ziua învățătorului a picurat în mii de suflete bucuria împlinirilor, mindria unei nobile mi­siuni prețuită de întregul nostru po­por. M. MARDARE ] V. TRAI­AN Aspect de la festivitatea sărbătoririi „Zilei învățătorului" în orașul Bacău. Tovarășa Maria Iacobeanu, șefa secției de învățămînt a Sfatului popular orășenesc Bacău, înmînează diploma și insigna de profesor fruntaș tovară­șului Constantin Neculce, pensionar, fost cadru didactic la Liceul nr. 1 din localitate. Răspunde cooperația meșteșugărească cerințelor populației? Factorii subiectivi din sectorul încălțăminte generează nemulțumiri clientelei * Privim situația planului valoric realizat de unitățile reparatoare de încălțăminte, pe primele cinci luni ale acestui an și ajungem la o con­cluzie care vorbește, prin cifre, de nemulțumirile cetățenilor. Coopera­tiva „înfrățirea“ din Piatra Neamț, realizase la această ramură, în ace­eași perioadă a anului trecut, 476 mii lei, iar anul acesta, ea a obținut realizări mult mai scăzute, cu 143 mii lei mai puțin, neîndeplinindu-și nici planul pe 5 luni. O situație de acest fel observăm și la cooperativa „Flacăra" Oraș Gheorghe Gheor­ghiu-Dej. Rămînerea în urmă la pla­nul pentru reparații încălțăminte este de 129 mii lei. Cu­ privește coo­perativa „Progresul" Bacău, lucru­rile nu stau mai bine. S-a rămas în urmă, față de plan, cu 111.000 lei, iar față de realizările obținute pe a­­ceeași perioadă a anului trecut, di­ferența e de 90.000 lei. Situații ne­satisfăcătoare și concludente toto­dată, mai ales dacă privim compara­tiv cu aceeași perioadă a anului tre­cut, se remarcă și la cooperativele „Munca invalizilor“ — Bacău, „Dru­mul nostru" — Adjud, „Arta mește­șugarilor“ — Moinești, „Munca ma­nuală“ — Roman... în același timp, este necesar să vedem care este si­tuația planului la încălțăminte de comandă. Nici aici cifrele, cu impla­cabila lor putere de convingere, nu-s de natură să mulțumească. Față de anul trecut, cooperativa „înfrățirea" — Piatra Neamț, a produs cu 576 perechi de încălțăminte mai puțin, planul nefiind realizat cu 942 pe­rechi. Cooperativa „Progresul“ — Bacău, a produs anul trecut, în pe­rioada pe care o discutăm, cu 184 perechi mai mult decât în acest an, iar planul nu s-a realizat cu 972 perechi. Remarcăm că și la alte cop- ANCHETA NOASTRA­ perative meșteșugărești din regiune rezultatele sunt slabe în privința în­călțămintei de comandă. Așa, de pildă, sunt cooperativele „Flacăra"— Oraș Gheorghe Gheorghiu-Dej (ne­­realizarea planului — 567 perechi încălțăminte cu talpă bovină, iar față de anul trecut — 157 perechi mai puțin), „Unirea meșteșugarilor“­­Buhuși, „înfrățirea“ — Roman.... Oare față de anul trecut, cetățenii nu-și mai fac pantofi, recurgînd atît de mult la modelele existente în co­merțul de stat ? Oare nu se mai strică pantofi și cetățenii renunță cu atîta ușurință la încălțămintea pur­tată, numai pentru că trebuie repa­rată ? Părerea noastră este că rezul­tatele scăzute se datoresc, în primul rînd, unor cauze care nu-s deloc „obiective". Calitatea slabă, datorită atît neglijenței unor cooperatori, cit și aprovizionării defectuoase cu ma­teriale și materii prime, amînările la care clienții sînt supuși, nncit li se face lehamite să mai recurgă la serviciile cooperativei, unele atitu­dini necuviincioase față de cetățeni, lipsa unei game largi de modele noi, în pas cu moda, pe gustul populației, care să fie superioare chiar celor din comerțul de stat, reclama slabă — iată cauze care duc la rezultatele de mai sus. Scăderea cifrelor amintite într-o perioadă, față de alta, simi­lară, nerealizarea planului propus, denotă, evident, nemulțumiri din partea populației. „Dacă lucrările ar fi de bună ca­litate, dacă s-ar cîștiga din presti­giul unităților de încălțăminte — ne spune tovarășul C. Alexandru, de la sfatul popular regional — altul ar fi și numărul celor care le-ar soli­cita serviciile. Așa însă TM iată un exemplu recent, asupra modului cum suntem­ deserviți. M-am dus, îm­preună cu soția, la unitatea de co­mandă a cooperativei „Progresul“ din strada Mihai Viteazu. Am co­mandat o pereche de sandale albe. Cind să se scot, mi le dă roșii. Am mai făcut o comandă, a doua, pen­tru sandale albe. în cele din urmă, le-am avut albe. Da data asta insă, au ieșit strîmbe"... La unitatea nr. 1 încălțăminte a cooperativei „Flacă­ra" Oraș Gheorghe Gheorghiu-Dej, tovarășa Rozalia Boca a fost nevoită să refuze o pereche de pantofi pen­tru că erau „cu un număr și jumă­tate mai mici". Pe data de 15 mai, tov. D. Răcăceanu din Bacău, Calea Republicii nr. 68, cu comanda nr. 2653, a solicitat la centrul de încăl­țăminte comandă nr. 1 al cooperati­vei „Progresul“ — Bacău, o pereche de pantofi cu toc de metal. Fără să i se fi spus că nu există un astfel de toc, i s-a pus unul din lemn. Pan­toful, se înțelege, a fost refuzat. A­ conta — de 100 de lei — restituit. Cooperativa a mai pierdut un client. Care sunt cauzele unor astfel de situații ? Pe de o parte neglijența unor lucrători, pe de altă parte ine­xistența unor materii și materiale, datorită și deficiențelor din aprovi­zionare. Pielea care se primește este adesea de slabă calitate. Recepția nu se face la nivelul exigențelor. De aici decurg refuzuri, stocări de ma­teriale, nemulțumiri. Aceste nemul­țumiri sunt generate uneori și de lipsa de corelație între materialele existente în magazie și ceea ce știe că există responsabilul centrului de comandă. Tovarășul Mihai Alexa, ROM­ CACIULARU (Continuare în pag. a 2-a) A Ne vizitează țara Delegația Ligii Tineretului de stingă din Suedia Delegația Ligii tineretului de stingă din Suedia, condusă de Lennart Ingberg, vicepreședinte al Ligii, care se află în țara noastră la invitația C.C. al U.T.C., a vizitat zilele acestea obiective economice, sociale și culturale din regiunile Brașov și Bacău. Delegația s-a întîlnit cu numeroși tineri, cadre de organizație, comitete ale U.T.C. cu care a avut discuții prietenești, cordiale. • Țăranii cooperatori desftă­șoară în momentul de față însuflețită activitate la efectua­­­rea celei de-a III-a prașile la sfecla de zahăr. Pînă în ziua de 29 iunie, pe întreaga sfecla de zahăr a fost regiune prășită pentru a treia oară pe supra­fața de 14.277 hectare. Primii care au terminat această lucra­re sînt cooperatorii din raionul Piatra Neamț. Ei sînt urmați de cei din raioanele Roman și Tg. Neamț, care au realizat 96,1 și respectiv 93,6 la sută din plan. • Și la porumb se continuă intens munca de întreținere. Pî­nă la aceeași dată, prașila a III-a la porumb a fost executată pe 5.269 hectare. Au început a­ primi a­ ceastă lucrare cooperatorii din Roman, care au prășit peste 2.000 hectare, iar cei din Ad­jud 1.200 hectare. Suprafețe mai mici au prășit țăranii coopera­tori din raioanele Bacău și Pia­tra Neamț. Trebuie arătat însă că raioanele Tg. Neamț, Tg. Oc­na, Moinești și unitățile agri­cole din raza de activitate a o­­rașelor Bacău, Gheorghe Gheor­ghiu-Dej, Roman și Piatra Neamț pînă la ora actuală n-au început prașila a III-a. Este ne­cesar ca uniunile cooperatiste, consiliile agricole, și specialiș­tii din aceste raioane să im­pulsioneze efectuarea acestei lucrări, îndeosebi, în unitățile care au terminat prașila a Ii-a spre a nu da posibilitatea buru­ienilor să se dezvolte în culturi. I

Next