Steagul Roşu, septembrie 1967 (Anul 22, nr. 4530-4555)
1967-09-01 / nr. 4530
/ Y~ Anul XXII Nr 4530 (6.009) vineri I septembrie 1967 4 pagini 25 bani in regiune s-a încheiat reorganizarea unităților agricole de stat Prospectarea și valorificarea rezervelor - un proces neîntrerupt Pentru aplicarea programului stabilit de Congresul al IX-lea al P.C.R. în vederea creșterii într-un ritm susținut a producției și productivității muncii, reducerii substanțiale a cheltuielilor materiale și de muncă și asigurării rentabilității tuturor unităților agricole de stat, Plenara C.C. al P.C.R. din 27—28 martie a. c. a adoptat o hotărîre de excepțională însemnătate. După cum se știe, plenara a stabilit măsurile privind îmbunătățirea conducerii, planificării, finanțării și organizării gospodăriilor agricole de stat. Prima mlădiță a noului sistem de organizare, în care ferma agricolă reprezintă unitatea economică de producție de bază, a luat ființă la noi în regiune la 24 aprilie a. c., cînd s-a constituit întreprinderea agricolă de stat Pufești prin arondarea gospodăriilor de stat Pufești, Sascut și secția Oituz de la G.A.S. Sănduleni. Deși reorganizarea s-a petrecut în plină desfășurare a campaniei agricole de primăvară, aceasta n-a stingherit cu nimic calitatea lucrărilor agricole. Și încă un lucru demn de reținut, după noua formă organizatorică, aici lucrează cu 24 de cadre tehnico-administrative mai puțin decît în vechile unități. Șefii de ferme, întregul personal al întreprinderii au lucrat cu maximă răspundere, suplinind cu prisosință diminuarea de personal prin conducerea directă a problemelor producției. Așa se face că în prima jumătate a anului, întreprinderea agricolă de stat Pufești a realizat toți indicatorii de plan și o depășire a veniturilor planificate de peste un milion lei. De asemenea, de pe cele 2.000 hectare cultivate cu grîu, s-au recoltat în medie cîte 3.130 kg la hectar, mai mult cu peste 200 kg la hectar decît media realizată pe trust. Secretul acestor succese ? Roade ale noului sistem de organizare, conducerea directă de către specialiști a treburilor, munca entuziastă a lucrătorilor din cele 8 ferme de producție. Ulterior și activitatea Combinatului avicol Bacău a fost organizată după noul principiu. S-a introdus o nouă tehnologie, s-a asigurat întregul material de reproducție în cadrul unității, a fost extinsă mica mecanizare. Așa se face că într-un timp scurt s-a îmbunătățit substanțial structura efectivului de păsări matcă și furajarea, ceea ce a făcut ca producția de ouă să crească de la 36.000 bucăți zilnic în februarie, la 42.000 în luna iulie. Așadar, chiar în acest scurt interval de la reorganizare, primele două întreprinderi agricole de stat se prezintă cu rezultate care dovedesc eficiența măsurilor stabilite de către partid ,dau garanția obținerii unor rezultate economico-financiare tot mai bune, în baza acelorași principii, dar acum cu experiența oferită de primele două întreprinderi, zilele trecute s-au constituit alte 6 întreprinderi agricole de stat și ferme aferente lor, cu aceasta încheindu-se etapa reorganizării unităților agricole de stat din regiune. Ședințele de constituire a întreprinderilor și fermelor, pregătite te Continuare in pagina a tî-al Tovarășul Ion Gheorghe Maurer a primit delegația Adunării Naționale Franceze Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit joi dimineața delegația Adunării Naționale Franceze, condusă de Achile Peretti, vicepreședinte al Adunării Naționale, în cursul dimineții de joi, membrii delegației Adunării Naționale Franceze, conduse de Achille Peretti, vicepreședinte al Adunării Naționale, s-au întîlnit cu președinții și membrii unor comisii permanente ale Marii Adunări Naționale. Intre parlamentarii români și francezi au avut loc discuții cu privire la activitatea comisiilor permanente ale M.A.N. în continuare, parlamentarii francaze se află în țara noastră la invitația Marii Adunări Naționale. în timpul întrevederii, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, au fost discutate probleme cu privire la relațiile dintre cele două țări, cezi au făcut o vizită la Universitatea București, unde au fost salutați de acad. prof. Gheorghe Mihoc, rectorul Universității și de alte cadre didactice. Cu acest prilej, deputații francezi s-au interesat de organizarea învățămîntului superior în țara noastră. Oaspeții au vizitat apoi complexul studențesc Grozăvești și Muzeul de artă al Republicii Socialiste România. (Agerpres) Membrii delegației Adunării Naționale Franceze s-au întîlnit cu președinții și membrii unor comisii permanente ale Marii Adunări Naționale La predarea schimbului mașinile trebuie lăsate în stare bună de funcționare și curare, operație ce este executată de aceste două harnice muncitoare de la filatura de lînă pieptănată de la Fabrica de postav din Bunuși. Concursul nostru de fotografii „Cabana Izvorul Muntelui" de pe Ceahlău. Foto: ILIESCU TRAIAN Bacău. Pagina a lll-a Rubrica economica Sediul cooperativei agricole din Sorbită—Adjud este intr-aa lea sas, dacă vrei să ajungi acolo trebuie să urci. Drumul dinspre vale vine pe lingă o rîpă mărginită de un parapet viu — un gard de ierburi cu tulpini înalte și lemnoase, de gărdurariță, poate și măceși, — pe acolo se ascund găinile pe timp de arșiță, sîslind ea ciocurile căscate și ea limba uscată ca o așchie. Peacolo cred că a aveal ornul acela, în 1965. In 1965, cînd venisem in sat să scria despre inginerul agronom, la sediul cooperativei agricole sosise an om, venise de os, din vale, se vedea după răsufletul lui că trebuie să se urce, un om trecuse apa Berheciului și adusese in buzunare și nu sin niște fructe. Urcase drumul cumva mai repede și la sediu era răcoare, clădirea are pereții groși de zid și ciment pe jos, funcționarii (acolo e și sfatul popular) stropiseră pe jos, găleata cu apă rece era in colt cu capacul de lemn deasupra și omul s-a dus mai intîi acolo să-șî asumpere setea. Era spre sfîrșitul lui august, calm asfințit de vară, treabă prea multă nu era — cele mai importante munci se terminaseră iar altele, mai importante, nu începuseră. Așa că deasupra fructelor răsturnate pe colții biroului s-au aplecat mai multe priviri. Erau mere ionatan, parmen auriu, mai erau prune, niște pere — clapi —, cum se spunea cu o ușoară pedanterie inginerul agronom Gheorghe Marlin. Pe inginer il căutam terminase in 1962 facultatea la Iași și venise drept aici, la Gorbița. Specialitatea lui era horticultura, așa că toate ambițiile ii erau legate de păminturile iicicise de mărăcinișuri și măcinate de ravene de pe dealurile din jur, adică tocmai de terenurile cele mai rele ale Corbiței. Socotea fără nici untetorism, că rostul lui era să se ocupe de soarta acestor păminturi și cea ma mare parte a timpului ii-o petrecea cutreerinu-le. Ideile lui, sprijinite larg atit de săteni cit și de loturile raionale, de consiliul agricol, au fost repede înțelese și traduse in fapt. Pină in acel an 1965, reușise să mobilizeze cooperatorii la plantarea a 80 hectare de livadă. Fructele acelea de pe colțul biroului erau cele dintii roade ale livezii plantate pe dealul Piei roșu și la Șerbănești. Un an mai tirziu, pomicuitorii aveau să stringă prima recoltă serioasă de fructe și să vadă cu ochii visul lor îndrăzneț și al inginerului împlinit. Dar asaltul cooperativei agricole, din ce in ce mai puternică, asupra dealurilor sărace din jur, se desfășura și pe un al doilea front. Chiar in ainul acela, 1965, se pregătea terenul pentru plantarea a 80 hectare cu vie nobilă. înființarea unei plantații atit de întinse inseamnă, pentru cei care cunosc greutățile legate de acest soi de investiții, foarte mult. Cooperatorii, răspîndiți in cîteva sate, nu întreprinseră niciodată un asalt de o asemenea amploare. îmi venea greu să cred că îndrăznețul proiect va fi înfăptuit. Dar incepind din toamnă, pină in primăvara lui ‘66, munca aproape că n-a contenit pe coasta Bouroșului, la Botu'Chiscului și asaltul s-a încheiat cu o victorie. Citadela dealurilor slab productive, apărată de ripi tnmărăcinite și de ravene, a capitulat. Bilanțul: 84 hectare plantație nouă. Era încă un triumf al îndrăznelii. Acum, in planul de producție al cooperativei agricole, e trecută cifra 70. Este numărul de hectare cu care va crește podgoria pină in primăvara viitoare. Pină in prezent, 35 hectare sunt gata desfundate. Cînd încerc să refac într-o imagine reală eforturile corbitenilor pentru înnobilarea pămînturilor lor, îmi vine in minte desenul uluitor de precis al dealului din șoseaua Rădăcineștilor, zimtat de șirurile trase cu apa ale spațierilor din beton. Sau obrazul brun al inginerului Martin aplecat deasupra firelor de vită abia prinse de viul țarinii, pe coasta de deasupra Șerbăneștiior, răscolind pămîntul cu un ciot găsit pe alături sau cu arătătorul tăcut cîrlig și căutînd să vadă cit de bine au executat primul copcil cooperatorii din echipele brigăzii pomiviticole. Iar in jurul lui, așteptind încordați și urmărindu-i mișcările, șefii de echipă, însuși brigadierul. Și apoi, ii văd pe toti ridicîndu-se și pornind mai departe umplind cîmpul cu glasurile lor, unii supărați de critica făcută de inginer, alții apărîndu-se, alții rușinați și gata să facă treaba din nou, de la capăt, fără supărare, pentru că inginerul scoate la iveală cu fiecare scormonitură la rădăcina vitelor tinere, noi argumente pe care n-ai cu ce să le combați... Trecuse timp de cînd oamenii aceștia cutezaseră să schimbe destinul pămintului. Știau cit datorau îndrăznelii. Acum nu trebuiau să se mai avunte în necunoscut. Acum trebuiau să pună in locul îndrăznelii oarecum dezarmate de la început, trebuiau să pună în locul ei cunoștințe certe, trebuiau să invețe să fie buni podgoreni. Acum, în urmă, parcul de mașini agricole al brigăzii de mecanizatori din comună s-a îmbogățit cu un tractor nou cu care se execută lucrări speciale pe coastele înclinate, în livezi. Noua mașină are mult de lucru și cooperatorii spun de pe acum că le-ar mai trebui astfel de mașini, iar hotărîrile partidului și statului nostru vin, de cîțiva ani, in întimpinarea unor asemenea dominii, acționînd în direcția diversificării gamei de mașini agricole ce se fabrică sau se vor fabrica in tară. De altfel, chipul de azi al dealurilor din jurul Corbiței este ilustrarea cea mai vie a roadelor conducerii înțelepte de către partid a destinelor agriculturii noastre... Comentînd în urmă cu doi ani, cifrele privind dezvoltarea agriculturii din planul cincinal, in care țara se pregătea să pășească, tînărul inginer Gheorghe Martin își arăta convingerea : — Va fi așa cum prevede partidul. N-au trecut decit doi ani și vorbele lui, aici la Corbița, ca și pe tot întinsul țării, s-au adeverit. N. CONSTANTIN Despre îndrăzneală Plecarea primului ministru și ministru al afacerilor externe al Danemarcei Joi la amiază a părăsit Bucureștiul primul ministru și ministru al afacerilor externe al Danemarcei, Jens Otto Krag, împreună cu soția, care la invitația președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a făcut o vizită oficială în țara noastră. de înaltul oaspete danez a fost însoțit Svend Aage Sandager Jeppesen, ambasadorul Danemarcei la București, Jens Christensen, ambasador, subsecretar de stat adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, Gunnar Leidenfaden, ambasador, subsecretar de stat adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, Kai Johansen, subsecretar de stat adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, Richard Wagner Hansen, consilier al Ambasadei Danemarcei la București, Per Green și Soren-Ole Olsen, secretari ai primului ministru. Primul ministru și ministru al afacerilor externe al Danemarcei, și soția, au fost salutați la aeroport de președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, și soția, Corneliu Mănescu, ministru al afacerilor externe, și soția, Pompiliu Macovei, președintele C.S.C.A., Gheorghe Cioară, ministrul comerțului exterior, Mihai Suder, ministrul economiei forestiere, Bucur Șchiopu, ministrul industriei alimentare, George Macovescu, primadjunct al ministrului afacerilor externe, Gheorghe Ploeșteanu, ambasadorul României la Copenhaga. Pe aeroport se aflau de asemenea, conducători ai unor instituții centrale, generali și ofițeri superiori, ziariști români și străini. Au fost de față șefi ai unor misiuni diplomatice acreditați la București. Pe aeroport erau arborate drapelele de stat ale României și Danemarcei. După intonarea imnurilor de stat ale celor două țări, primul ministru al Danemarcei și președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România au trecut în revistă garda de onoare aliniată pe aeroport. Oaspeții și-au luat apoi un călduros rămas bun de la persoanele oficiale aflate pe aeroport. Un grup de pionieri a oferit flori. IN RAIONUL MOINEȘTI Pregătirile pentru noul an de învățămînt sînt întîrziate Un nou bufet expres in orașul Bacău în rețeaua alimentației publice din orașul Bacău a apărut nouă unitate. Este vorba de bufetul expres dat în folosință zilele acestea. El este situat pe strada 6 Martie (vis-a-vis de complexul de deservire a cooperației meșteșugărești). Bine aprovizionat și dotat cu mobilier specific expresului, bufetul a cunoscut încă din primele zile o mare afluență de consumatori, mulțumiți de rapiditatea servirii. ** „Bun venit în școala nouă" nu se poate spune peste tot Hi Se dau încă asigurări Ba La Cetățuia, comuna Strugari, în lanțul slăbiciunilor privind construcția școlii a intrat și sfatul popular comunal Curățenia la școlile de centru mai e cum mai e, dar la unele din satele lăturalnice lasă de dorit .s Căldura de la iarnă se asigură acum Zilele vacanței de vară am putea să le numărăm. Pînă la deschiderea noului an de învățămînt a mai rămas puțin timp. Despre unele aspecte privind reparațiile și constricția de noi săli de clasă, în general, despre pregătirea anului de învățămînt 1967-1968 în raionul Moinești s-a mai vorbit. Luna trecută, de exemplu, în ziarul nostru a apărut și un material pe această temă, unde se critica rămînerile în urmă la construcția unor școli planificate a se da în folosință în acest an. Ce măsuri s-au întreprins pentru urgentarea terminării construcțiilor ? Care este stadiul actual al pregătirilor instituțiilor de învățămînt ? Revirimentul așteptat nu s-a produs încă. E drept, în unele comune din raion s-a făcut ceva mai mult pentru pregătirea noului an școlar, dar așa cum a reieșit și cu prilejul unei recente analize făcute de Biroul Comitetului raional Moinești al P.C.R., în multe comune se înregistrează serioase rămîneri în urmă, acum, cînd mai sînt doar două săptămîni pînă la deschiderea noului an școlar. Comitetul executiv al sfatului popular raional continuă să dea asigurări că școlile care se găsesc în construcție, la Turlu Jianu, Valea Arinului, Cucuieți și Văsîiești vor fi date la timp în folosință. S-ar putea să fie așa pînă la urmă. Stilul pompieristic este de fapt în plină acțiune. Dar, de ce nu există preocupare pentru asigurarea spațiului minnim de școlarizare în toată perioada anului ? De ce se obișnuiește ca abia în ultimele zile să se lucreze ceva mai bine ? în satele enunțate mai sus, unde sunt în construcție școlile care vor trebui să primească elevii, comitetele executive ale sfaturilor populare comunale n-au luat măsurile necesare pentru terminarea la timp a lucrărilor. Se întîmpină și acum greutăți în procurarea tîmplăriei. La Valea Arinului, comuna Măgirești, s-a întîrziat turnarea mozaicului pe hol, montarea dușumelelor etc., iar la Berești-Tazlău nu s-a procurat nici pînă acum mozaicul. Cînd se vor face toate aceste treburi ? Vicepreședintele comitetului executiv al Sfatului popular raional, tov. Petre Bejan, care a primit sarcina să răspundă de construcția școlii de la Turluianu, nu s-a ocupat în măsura cuvenită de această problemă. Un alt aspect al slabei preocupări, al muncii în asalt, se referă la calitate. Școala din Cotumba, comuna Agăș, spre exemplu, e o construcție spațioasă, modernă, dar calitatea ei ,în general, aspectul finisajului în special lasă de dorit: în evidenta Sfatului popular raional Moinești, sunt școli în construcție, unele planificate pentru acest an, altele neplanificate. „La Cetățuia, comuna Strugari, se construiește prin contribuție voluntară o școală nouă, ne spunea tov. Constantin Moroșanu, vicepreședinte al comitetului executiv al sfatului popular raional, încă din anul trecut trebuia să se dea în folosință două săli de clasă. Dar nici acum nu s-a terminat construcția. Pentru că merge atât de prost, nici n-am mai planificat-o pentru acest an". Se pare însă că tocmai din acest motiv nimeni nu se mai ocupă de construcție. Comitetul executiv, al sfatului popular comunal, al cărui președinte este tov. Constantin Stan, este cuprins de mareșeală. Nu se ocupă nici de construcția școlii și nici de alte treburi gospodărești din comună. Cum se admite o asemenea stare de lucruri existentă la Strugari , în ansamblu pentru pregătirea bazei materiale a învățămîntului din noul an școlar, au fost luate măsuri privind executarea unor lucrări de reparații, terminarea curățeniei, aprovizionarea cu combustibil, mobilier, material didactic etc. Spre deosebire de unele școli din satele de centru cum ar fi cele de la Măgirești, Grigoreni, Poduri etc, care se prezintă mai bine din acest punct de vedere, în școlile ____ din satele lăturai- jnice,, stadiul acestor activități este necorespunzător. Curățenia în mullte școli a fost răsficută superficial, în satul Lapoș, comuna Dărmănești, de exemplu, s-a mers pină acolo cu îngăduința și super________________ficialitatea, încît în interiorul sălilor de clasă s-a văruit cu hărțile pe pereți. In alte școli, cum ar fi la Băhnășeni și Hăineala, din comuna Pîrjol, Strugarii de Sus și Petricica, din comuna Strugari și altele, pînă acum nu s-a făcut aproape nimic. Aprovizionarea cu combustibilul necesar pentru perioada de iarnă este o altă activitate la ordinea zilei. Pînă acum, din cele 259 tone combustibil planificat pentru școlile raionului Moinești s-a ridicat și transportat circa 80 la sută, în schimb, la Agăș, bunăoară, nu s-a asigurat în întregime cantitățile necesare de combustibil, iar la alte școli cum ar fi cele din Coșnea, Berești-Tazlău, Strugari și altele asigurarea combustibilului preocupă în mică măsură gospodarii respectivi. Ar mai fi și alte deficiențe de semnalat. Ne oprim deocamdată aici. Comitetele executive ale sfaturilor populare trebuie să treacă în acțiuni concrete, să se îngrijească cu simț de răspundere de asigurarea bazei materiale a învățămîntului. Timpul rămas pînă la deschiderea anului școlar să fie folosit pentru terminarea ultimelor lucrări rămase de rezolvat în raionul Moinești. C. MARIAN Din activitatea sfaturilor populare Pleacă trec... De cînd era între elevi puteai ta ăsta să „relevi“ un stil, un mod care tindea să-l ducă pe o pantă rea. Avea diverse... însușiri mai grosolane, mai... „subțiri“. Și iacătă-l pe Țreo lean, ajuns mecanic romașcan, la fabrica de zahăr și mereu pornit a se-ndulci, dînd „lovituri" (cumari... dureri) la buzunare și-ncăperi. Să facem scurt, un «rezumat, cîte-ntr-o lună a furat i spart grădinița de copii (a F.Z.R.) și și însuși covor, perdele și... vîndut și... petrecut în mod plăcut. Apoi cu „trudă" și „migală“ la școala profesională vreo șapte speralize sparte... Mai start, să mergem mai departe , și la feehist! la dormitai a smuls belciugul binișor, „umflat" sacou, pantofi, costum și „omul“ și-a văzut de drum. La clubul bunilor terari, a săvîrșit isprăvi mai mari, din clubu acesta a furat o... față tip artizanat și o servietă diplomat și a ales un aparat (magnetofon „Sonet B3", vîndut cu 400 lei). Acum sudorile îl trec pe dumnealui, pungașul Trec, că pleacă dintre romașcani... O „relaxare“... pe 5 ani ! Telegrafice . Pe Mihai Matei (originar din Dochia, raionul Piatra Neamț), îl așteaptă cei doi copii ai săi — Elena și Viorel. Dacă nu-î poate vedea (cu ochi buni), sa expedieze totuși, pe adresa lor drepturile bănești cuvenite. Să nu uite nici de restanțe, din 1964 n-a mai dat nici un ban. Cînd îl întîlniți, luați-l la... bani mărunți! • Recordul de debitare a expresiilor necivilizate, de etichetări grosolane însoțite de injurii adresate vecinilor îl deține în prezent Vasile Mihai, domiciliat în orașul Buhuși, pe strada Tudor Vladimirescu nr. 30. Pînă în prezent a insultat și a... indignat următorii locuitori: Damian, Hîncu, Perezovschi, Nistor, Caia, Oprea, Gurian, Bîrlădeanu și Manolache. Urmează străzile vecine. Aceasta în cazul în care cei lezați nu se vor adresa justiției spre a tempera zelul necetățenesc al huliganului. • Anunțăm cu „tristețea“ cuvenită pe elevii școlii generale din Boghicea, raionul Roman, că nu vor mai avea „plăcerea" să-l revadă pe fostul lor director Ioan Enea care i-a semnat în fals pe un tabel și i-a lipsit de bursele cuvenite. Pseudotabelul a fost indosariat, iar Enea.. ridicat. Nu în funcție, ci de organele în drept și condamant în funcție de gravitatea falsurilor sale. Se nasc... discuții Veti spune că se nasc mereu copii. l-adevărat, in fiecare zi au... berzele de lucru și dau zor, restante n-au de loc în munca lor și multe (am adat) s-au hotărit să mai rămînă și pe timpurii și să ne aducă-n case bucurii... Podească , le-am primi și le-am cinsti. Cu actele de naștere e rău aici la O.S.C.-ul din Bacău ; pierd unii timp (am calculat exact) de la trei zile-n sus, pentru un act. „Eu cel puțin vreo patru zile-am stat (ne scrie un tătic mai indignat) și bucuria de-a avea copil, umbrită mi-e de timpul bun, util, pe care (de la lucru) l-am pierdut să-mi facă actul noului născut". „Există o funcționară doar și de trei zile caut să-mi declar fetița, dar n-ajung deoarece e-o brambureală-aici, la O.S.C. și-l un șirag de toți atit de lung,nicit mă tem că n-o să mai ajung și va-mplini cinci ani fetița mea și poate o să se... declare ea, dar pîn-atunci alți doi băieți mai am !" (Un tată învoit de la program). „Și eu , stînd patru zile-am și uitat ce să declar , fetiță sau băiat ?". „Am întrebat de ce durează-atît și mi-a vorbit tovarășa urii, că dacă nu-mi convine să reclam sau să renunț (copii... să nu mai am !). Tovarășii din slat aut ne-au spus, că se cunoaște totul mult mai sus, că starea... necivilă va dura, pînă vor mai găsi pe cineva să dea aici o mină de-ajutor. Ce credeți că nu au ? Nu pot Nu vor fI Rubrică realizată de AUREL STANCIU cu sprijinul corespondenților voluntari