Steagul Roşu, septembrie 1967 (Anul 22, nr. 4530-4555)

1967-09-01 / nr. 4530

/ Y~ Anul XXII Nr 4530 (6.009) vineri I septembrie 1967 4 pagini 25 bani in regiune s-a încheiat reorganizarea unităților agricole de stat Prospectarea și valorificarea rezervelor - un proces neîntrerupt Pentru aplicarea programului sta­bilit de Congresul al IX-lea al P.C.R. în vederea creșterii într-un ritm susținut a producției și pro­ductivității muncii, reducerii sub­stanțiale a cheltuielilor materiale și de muncă și asigurării rentabilității tuturor unităților agricole de stat, Plenara C.C. al P.C.R. din 27—28 martie a. c. a adoptat o hotărîre de excepțională însemnătate. După cum se știe, plenara a stabilit mă­surile privind îmbunătățirea condu­cerii, planificării, finanțării și orga­nizării gospodăriilor agricole de stat. Prima mlădiță a noului sistem de organizare, în care ferma agricolă reprezintă unitatea economică de producție de bază, a luat ființă la noi în regiune la 24 aprilie a. c., cînd s-a constituit întreprinderea a­­gricolă de stat Pufești prin aronda­rea gospodăriilor de stat Pufești, Sascut și secția Oituz de la G.A.S. Sănduleni. Deși reorganizarea s-a petrecut în plină desfășurare a cam­paniei agricole de primăvară, a­­ceasta n-a stingherit cu nimic cali­tatea lucrărilor agricole. Și încă un lucru demn de reținut, după noua formă organizatorică, aici lucrează cu 24 de cadre tehnico-administra­­tive mai puțin decît în vechile uni­tăți. Șefii de ferme, întregul perso­nal al întreprinderii au lucrat cu maximă răspundere, suplinind cu prisosință diminuarea de personal prin conducerea directă a proble­melor producției. Așa se face că în prima jumătate a anului, întreprin­derea agricolă de stat Pufești a rea­lizat toți indicatorii de plan și o de­pășire a veniturilor planificate de peste un milion lei. De asemenea, de pe cele 2.000 hectare cultivate cu grîu, s-au recoltat în medie cîte 3.130 kg la hectar, mai mult cu peste 200 kg la hectar decît media reali­zată pe trust. Secretul acestor suc­­­cese ? Roade ale noului sistem de organizare, conducerea directă de către specialiști a treburilor, munca entuziastă a lucrătorilor din cele 8 ferme de producție. Ulterior și activitatea Combina­tului avicol Bacău a fost organizată după noul principiu. S-a introdus o nouă tehnologie, s-a asigurat între­gul material de reproducție în ca­drul unității, a fost extinsă mica mecanizare. Așa se face că într-un timp scurt s-a îmbunătățit substan­țial structura efectivului de păsări matcă și furajarea, ceea ce a făcut ca producția de ouă să crească de la 36.000 bucăți zilnic în februarie, la 42.000 în luna iulie. Așadar, chiar în acest scurt inter­val de la reorganizare, primele două întreprinderi agricole de stat se pre­zintă cu rezultate care dovedesc efi­ciența măsurilor stabilite de către partid ,dau garanția obținerii unor rezultate economico-financiare tot mai bune, în baza acelorași prin­cipii, dar acum cu experiența ofe­rită de primele două întreprinderi, zilele trecute s-au constituit alte 6 întreprinderi agricole de stat și fer­me aferente lor, cu aceasta închein­­du-se etapa reorganizării uni­tăților agricole de stat din regiune. Ședințele de constituire a între­prinderilor și fermelor, pregătite te­­ Continuare in pagina a tî-al Tovarășul Ion Gheorghe Maurer a primit delegația Adunării Naționale Franceze Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit joi dimi­neața delegația Adunării Naționale Franceze, condusă de Achile Peretti, vicepreședinte al Adunării Naționale, în cursul dimineții de joi, membrii delegației Adunării Naționale Fran­ceze, conduse de Achille Peretti, vicepreședinte al Adunării Naționale, s-au întîlnit cu președinții și membrii unor comisii permanente ale Marii Adunări Naționale. Intre parlamentarii români și fran­cezi au avut loc discuții cu privire la activitatea comisiilor permanente ale M.A.N. în continuare, parlamentarii fran­caze se află în țara noastră la invi­tația Marii Adunări Naționale. în timpul întrevederii, care s-a des­fășurat într-o atmosferă cordială, au fost discutate probleme cu privire la relațiile dintre cele două țări, cezi au făcut o vizită la Universita­tea­­ București, unde au fost salutați de acad. prof. Gheorghe Mihoc, rec­torul Universității și de alte cadre didactice. Cu acest prilej, deputații francezi s-au interesat de organiza­rea învățămîntului superior în țara noastră. Oaspeții au vizitat apoi complexul studențesc Grozăvești și Muzeul de artă al Republicii Socialiste România. (Agerpres) Membrii delegației Adunării Naționale Franceze s-au întîlnit cu președinții și membrii unor comisii permanente ale Marii Adunări Naționale La predarea schimbului mașinile trebuie lăsate în stare bună de funcțio­nare și curare, operație ce este executată de aceste două harnice munci­toare de la filatura de­­ lînă pieptănată de la Fabrica de postav din Bunuși. Concursul nostru de fotografii „Cabana Izvorul Munte­lui" de pe Ceahlău. Foto: ILIESCU TRAIAN Bacău. Pagina a lll-a Rubrica economica Sediul cooperativei a­­gricole din Sorbită—Ad­­jud este intr-aa lea sas, dacă vrei să ajungi acolo trebuie să urci. Drumul dinspre vale vine pe lin­gă o rîpă mărginită de un parapet viu — un gard de ierburi cu tulpini înalte și lemnoase, de gărdurariță, poate și mă­ceși, — pe­ acolo se as­cund găinile pe timp de arșiță, sîslind ea ciocu­rile căscate și ea limba uscată ca o așchie. Pe­­acolo cred că a aveal ornul acela, în 1965. In 1965, cînd venisem in sat să scria despre in­ginerul agronom, la se­diul cooperativei agrico­le sosise an om, venise de­­ os, din vale, se ve­dea după răsufletul lui că trebuie să se urce, un om trecuse apa Berheciu­­lui și adusese in buzuna­re și nu sin niște fructe. Urcase drumul cumva mai repede și la sediu era răcoare, clădirea are pereții groși de zid și ci­ment pe jos, funcționarii (acolo e și sfatul popu­lar) stropiseră pe jos, gă­leata cu apă rece era in colt cu capacul de lemn deasupra și omul s-a dus mai intîi acolo să-ș­î as­­u­mpere setea. Era spre sfîrșitul lui august, calm asfințit de vară, treabă prea multă nu era — cele mai im­portante munci se termi­naseră iar altele, mai importante, nu începuse­ră. Așa că deasupra fruc­­telor răsturnate pe colț­ii biroului s-au aplecat mai multe priviri. Erau me­re ionatan, parmen au­riu, mai erau prune, niște pere — clapi —, cum se spunea cu o ușoară pe­danterie inginerul agro­nom Gheorghe Marlin. Pe inginer il căutam terminase in 1962 facul­tatea la Iași și venise drept aici, la Gorbița. Specialitatea lui era hor­ticultura, așa că toate ambițiile ii erau legate de păminturile iicic­ise de mărăcinișuri și măci­nate de ravene de pe dealurile din jur, adică tocmai de terenurile cele mai rele ale Corbiței. So­cotea fără nici un­teto­rism, că rostul lui era să se ocupe de soarta aces­tor păminturi și cea ma mare parte a timpului ii-o petrecea cutreerin­­­u-le. Ideile lui, sprijini­­te larg atit de săteni cit și de loturile raionale, de consiliul agricol, au fost repede înțelese și tradu­se in fapt. Pină in acel an 1965, reușise să mobi­lizeze cooperatorii la plantarea a 80 hectare de livadă. Fructele ace­lea de pe colțul biroului erau cele dintii roade ale livezii plantate pe dealul Piei roșu și la Șer­bănești. Un an mai tir­­ziu, pomicuitorii aveau să stringă prima recoltă serioasă de fructe și să vadă cu ochii visul lor îndrăzneț și al ingineru­­lu­i împlinit. Dar asaltul cooperati­vei agricole, din ce in ce mai puternică, asupra dealurilor sărace din jur, se desfășura și pe un al doilea front. Chiar in ai­nul acela, 1965, se pre­gătea terenul pentru plantarea a 80 hectare cu vie nobilă. înființarea u­­nei plantații atit de în­tinse inseamnă, pentru cei care cunosc greutăți­le legate de acest soi de investiții, foarte mult. Cooperatorii, răspîndiți in cîteva sate, nu între­­prinseră niciodată un a­­salt de o asemenea am­ploare. îmi venea greu să cred că îndrăznețul pro­iect va fi înfăptuit. Dar incepind din toamnă, pină in primăvara lui ‘66, munca aproape că n-a contenit pe coasta Bou­­roșului, la Botu'Chiscului și asaltul s-a încheiat cu o victorie. Citadela dea­lurilor slab productive, apărată de ripi tnmără­­cinite și de ravene, a ca­pitulat. Bilanțul: 84 hec­tare plantație nouă. Era încă un triumf al îndrăz­nelii. Acum, in planul de producție al cooperativei agricole, e trecută cifra 70. Este numărul de hec­tare cu care va crește podgoria pină in primă­vara viitoare. Pină in prezent, 35 hectare sunt gata desfundate. Cînd în­cerc să refac într-o ima­gine reală eforturile cor­­bitenilor pentru înnobila­rea pămînturilor lor, îmi vine in minte desenul u­­luitor de precis al dea­lului din șoseaua Rădă­­cineștilor, zimtat de șiru­rile trase cu a­pa ale spa­țierilor din beton. Sau o­­brazul brun al ingineru­lui Martin aplecat dea­supra firelor de vită abia prinse de viul țarinii, pe coasta de deasupra Șer­­băneștiior, răscolind pă­­mîntul cu un ciot găsit pe alături sau cu arătă­torul tăcut cîrlig și cău­­tînd să vadă cit de bine au executat primul cop­cil cooperatorii din echi­pele brigăzii pomivitico­­le. Iar in jurul lui, aș­­teptind încordați și ur­­mărindu-i mișcările, șefii de echipă, însuși briga­dierul. Și apoi, ii văd pe toti ridicîndu-se și por­nind mai departe um­­plind cîmpul cu glasurile lor, unii supărați de cri­tica făcută de inginer, al­ții apărîndu-se, alții ru­șinați și gata să facă treaba din nou, de la ca­păt, fără supărare, pen­tru că inginerul scoate la iveală cu fiecare scor­­monitură la rădăcina vi­telor tinere, noi argu­mente pe care n-ai cu ce să le combați... Trecuse timp de cînd oamenii a­­ceștia cutezaseră să schimbe destinul pămin­­tului. Știau cit datorau îndrăznelii. Acum nu tre­buiau să se mai avunte în necunoscut. Acum tre­buiau să pună in locul îndrăznelii oarecum de­zarmate de la început, trebuiau să pună în lo­cul ei cunoștințe certe, trebuiau să invețe să fie buni podgoreni. Acum, în urmă, parcul de mașini agricole al brigăzii de mecanizatori din comună s-a îmbogă­țit cu un tractor nou cu care se execută lucrări speciale pe coastele în­clinate, în livezi. Noua mașină are mult de lu­cru și cooperatorii spun de pe acum că le-ar mai trebui astfel de mașini, iar hotărî­rile partidului și statului nostru vin, de cîțiva ani, in întimpina­­rea unor asemenea do­minii, acționînd în direc­ția diversificării gamei de mașini agricole ce se fabrică sau se vor fabri­­ca in tară. De altfel, chipul de azi al dealuri­lor din jurul Corbiței este ilustrarea cea mai vie a roadelor conduce­rii înțelepte de către par­tid a destinelor agricultu­rii noastre... Comentînd în urmă cu doi ani, ci­frele privind dezvoltarea agriculturii din planul cincinal, in care țara se pregătea să pășească, tî­­nărul inginer Gheorghe Martin își arăta convin­gerea : — Va fi așa cum pre­vede partidul. N-au trecut decit doi ani și vorbele lui, aici la Corbița, ca și pe tot în­tinsul țării, s-au adeverit. N. CONSTANTIN Despre îndrăzneală Plecarea primului ministru și ministru al afacerilor externe al Danemarcei Joi la amiază a părăsit Bucureștiul primul ministru și ministru al afaceri­lor externe al Danemarcei, Jens Otto Krag, împreună cu soția, care la invi­tația președintelui Consiliului de Mi­niștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a făcut o vizi­tă oficială în țara noastră. de înaltul oaspete danez a fost însoțit Svend Aage Sandager Jeppesen, ambasadorul Danemarcei la București, Jens Christensen, ambasador, subse­cretar de stat adjunct în Ministerul A­­facerilor Externe, Gunnar Leidenfaden, ambasador, subsecretar de stat ad­junct în Ministerul Afacerilor Exter­ne, Kai Johansen, subsecretar de stat adjunct în Ministerul Afacerilor Ex­terne, Richard Wagner Hansen, con­silier al Ambasadei Danemarcei la București, Per Green și Soren-Ole Ol­sen, secretari ai primului ministru. Primul ministru și ministru al afa­cerilor externe al Danemarcei, și so­ția, au fost salutați la aeroport de pre­ședintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, și soția, Corneliu Mănescu, ministru al afacerilor exter­ne, și soția, Pompiliu Macovei, preșe­dintele C.S.C.A., Gheorghe Cioară, mi­nistrul comerțului exterior, Mihai Su­­der, ministrul economiei forestiere, Bucur Șchiopu, ministrul industriei a­­limentare, George Macovescu, prim­­adjunct al ministrului afacerilor ex­terne, Gheorghe Ploeșteanu, ambasa­dorul României la Copenhaga. Pe aeroport se aflau­­ de asemenea, conducători ai unor instituții centrale, generali și ofițeri superiori, ziariști ro­mâni și străini. Au fost de față șefi ai unor misiuni diplomatice acreditați la București. Pe aeroport erau arborate drapelele de stat ale României și Danemarcei. După intonarea imnurilor de stat a­­le celor două țări, primul ministru al Danemarcei și președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România au trecut în revistă garda de onoare aliniată pe aeroport. Oaspeții și-au luat apoi un călduros rămas bun de la persoanele oficiale aflate pe aeroport. Un grup de pio­nieri a oferit flori. IN RAIONUL MOINEȘTI Pregătirile pentru noul an de învățămînt sînt întîrziate Un nou bufet expres in orașul Bacău în rețeaua alimen­tației publice din ora­șul Bacău a apărut nouă unitate. Este vor­­­ba de bufetul expres dat în folosință zilele acestea. El este situat pe strada 6 Martie (vis-a-vis de complexul de deservire a coope­rației meșteșugărești). Bine aprovizionat și do­tat cu mobilier speci­fic expresului, bufetul a cunoscut încă din primele zile o mare a­­fluență de consumatori, mulțumiți de rapidita­tea servirii. ** „Bun venit în școala nouă" nu se poate spune peste tot Hi Se dau încă asigurări Ba La Cetățuia, comuna Strugari, în lanțul slăbiciunilor privind construcția școlii a in­trat și sfatul popular comunal­­ Curățenia la școlile de centru mai e cum mai e, dar la unele din satele lăturalnice lasă de do­rit .s Căldura de la iarnă se asigură acum Zilele vacanței de vară am putea să le numărăm. Pînă la deschiderea noului an de învățămînt a mai ră­mas puțin timp. Despre unele as­pecte privind reparațiile și con­stricția de noi săli de clasă, în ge­neral, despre pregătirea anului de învățămînt 1967-1968 în raionul Moinești s-a mai vorbit. Luna tre­cută, de exemplu, în ziarul nostru a apărut și un material pe această temă, unde se critica rămînerile în urmă la construcția unor școli pla­nificate a se da în folosință în acest an. Ce măsuri s-au întreprins pen­tru urgentarea terminării construc­țiilor ? Care­ este stadiul actual al pregătirilor instituțiilor de învăță­mînt ? Revirimentul așteptat nu s-a pro­dus încă. E drept, în un­­ele comune din raion s-a făcut ceva mai mult pentru pregătirea noului an școlar, dar așa cum a reieșit și cu prilejul unei recente analize făcute de Bi­roul Comitetului raional Moinești al P.C.R., în multe comune se înregis­trează serioase rămîneri în urmă, acum, cînd mai sînt doar două săptămîni pînă la deschiderea nou­lui an școlar. Comitetul executiv al sfatului popular raional continuă să dea asigurări că școlile care se găsesc în con­strucție, la Turlu­ J­ianu, Valea Ari­nului, Cucuieți și Văsîiești vor fi date la timp în fo­losință. S-ar pu­tea să fie așa pî­nă la urmă. Stilul pompieristic este de fapt în plină acțiune. Dar, de ce nu există preocu­pare pentru asi­­gurarea spațiului minnim de școlarizare în toată perioada anului ? De ce se o­­bișnuiește ca abia în ultimele zile să se lucreze ceva mai bine ? în satele enunțate mai sus, unde sunt în construcție școlile care vor trebui să primească elevii, comite­tele executive ale sfaturilor popu­lare comunale n-au luat măsurile necesare pentru terminarea la timp a lucrărilor. Se întîmpină și acum greutăți în procurarea tîmplăriei. La Valea Arinului, comuna Măgi­­rești, s-a întîrziat turnarea mozaicu­lui pe hol, montarea dușumelelor etc., iar la Berești-Tazlău nu s-a procurat nici pînă acum mozaicul. Cînd se vor face toate aceste tre­buri ? Vicepreședintele comitetului executiv al Sfatului popular raio­nal, tov. Petre Bejan, care a primit sarcina să răspundă de construcția școlii de la Turluianu, nu s-a ocu­pat în măsura cuvenită de această problemă. Un alt aspect al slabei preocu­pări, al muncii în asalt, se referă la calitate. Școala din Cotumba, co­muna Agăș, spre exemplu, e o construcție spațioasă, modernă, dar calitatea ei ,în general, aspectul fi­nisajului în special lasă de dorit: în evidenta Sfatului popular raio­nal Moinești, sunt școli în con­strucție, unele planificate pentru a­­cest an, altele neplanificate. „La Ce­tățuia, comuna Strugari, se constru­iește prin contribuție voluntară o școală nouă, ne spunea tov. Con­stantin Moroșanu, vicepreședinte al comitetului executiv al sfatului popular raional, încă din anul tre­cut trebuia să se dea în folosin­ță două săli de clasă. Dar nici a­­cum nu s-a terminat construcția. Pentru că merge atât de prost, nici n-am mai planificat-o pentru acest an". Se pare însă că tocmai din a­­cest motiv nimeni nu se mai ocupă de construcție. Comitetul executiv, al­ sfatului popular comunal, al că­rui președinte este tov. Constantin Stan, este cuprins de mareșeală. Nu se ocupă nici de construcția școlii și nici de alte treburi gospodărești din comună. Cum se admite o ase­menea stare de lucruri existentă la Strugari , în ansamblu pentru pregătirea bazei­ materiale a învățămîntului din noul an școlar, au fost luate măsuri privind executarea unor lucrări de reparații, terminarea curățeniei, a­­provizionarea cu combustibil, mobi­lier, material didactic etc. Spre deosebire de unele școli din satele de centru cum ar fi cele de la Mă­­girești, Grigoreni, Poduri etc, care se prezintă mai bine din acest punct de vedere, în școlile ____ din satele lăturai- j­­­nice,, stadiul aces­­­­tor activități este necorespunzător. Curățenia în mul­­­l­te școli a fost răsfi­cută superficial, în­­ satul Lapoș, comu­­­na Dărmănești, de­­ exemplu, s-a mers­­ pină acolo cu în­găduința și super­________________­ficialitatea, încît în interiorul sălilor­­ de clasă s-a vă­ruit cu hărțile pe pereți. In alte școli, cum ar fi la Băhnășeni și Hăi­­neala, din comuna Pîrjol, Strugarii de Sus și Petricica, din comuna Strugari și altele, pînă acum nu s-a făcut aproape nimic. Aprovizionarea cu combustibilul necesar pentru perioada de iarnă este o altă activitate la ordinea zilei. Pînă acum, din cele 259 tone combustibil planificat pentru școli­le raionului Moinești s-a ridicat și transportat circa 80 la sută, în schimb, la Agăș, bunăoară, nu s-a asigurat în întregime cantitățile ne­cesare de combustibil, iar la alte școli cum ar fi cele din Coșnea, Be­rești-Tazlău, Strugari și altele asi­gurarea combustibilului preocupă în mică măsură gospodarii respectivi. Ar mai fi și alte deficiențe de semnalat. Ne oprim deocamdată aici. Comitetele executive ale sfatu­rilor populare trebuie să treacă în acțiuni concrete, să se îngrijească cu simț de răspundere de asigura­rea bazei materiale a învățămîntu­lui. Timpul rămas pînă la deschide­rea anului școlar să fie folosit pen­tru terminarea ultimelor lucrări ră­­­­mase de rezolvat în raionul Moi­­­­nești. C. MARIAN Din activitatea sfaturilor populare Pleacă trec... De cînd era între elevi puteai ta ăsta să „relevi“ un stil, un mod care tindea să-l ducă pe o pantă rea. Avea diverse... însușiri mai gro­solane, mai... „subțiri“. Și iacătă-l pe Țreo lean, ajuns mecanic romașcan, la fabrica de zahăr și mereu pornit a se-ndulci, dînd „lovituri" (cu­mari... dureri) la buzunare și-ncăperi. Să facem scurt, un «rezumat, cî­­te-ntr-o lună a furat i spart grădi­nița de copii (a F.Z.R.) și­ și însuși covor, perdele și... vîndut și... petre­cut în mod plăcut. Apoi cu „trudă" și „migală“ la școala profesională vreo șapte­ spe­­ralize sparte... Mai start, să mergem mai de­parte , și la feehist! la dormitai a smuls belciugul binișor, „umflat" sa­cou, pantofi, costum și „omul“ și-a văzut de drum. La clubul bunilor terari, a săvîr­­șit isprăvi mai mari, din clubu­ a­­cesta a furat o... față tip artizanat și o servietă diplomat și a ales un aparat (magnetofon „Sonet B3", vîn­dut cu 400 lei). Acum sudorile îl trec pe dumnea­lui, pungașul Trec, că pleacă din­tre romașcani... O „relaxare“... pe 5 ani ! Telegrafice . Pe Mihai Matei (originar din Dochia, raionul Piatra Neamț), îl aș­teaptă cei doi copii ai săi — Elena și Viorel. Dacă nu-î poate vedea (cu ochi buni), sa expedieze totuși, pe adre­sa lor drepturile bănești cuvenite. Să nu uite nici de restanțe, din 1964 n-a mai dat nici un ban. Cînd îl întîlniți, luați-l la... bani mărunți! • Recordul de debitare a expre­siilor necivilizate, de etichetări gro­solane însoțite de injurii adresate vecinilor îl deține în prezent Vasile Mihai, domiciliat în orașul Buhuși, pe strada Tudor Vladimirescu nr. 30. Pînă în prezent a insultat și a... indignat următorii locuitori: Da­mian, Hîncu, Perezovschi, Nistor, Caia, Oprea, Gurian, Bîrlădeanu și Manolache. Urmează străzile vecine. Aceasta în cazul în care cei lezați nu se vor adresa justiției spre a tempera zelul necetățenesc al huliganului. • Anunțăm cu „tristețea“ cuveni­tă pe elevii școlii generale din Bo­­ghicea, raionul Roman, că nu vor mai avea „plăcerea" să-l revadă pe fostul lor director Ioan Enea care i-a semnat în fals pe un tabel și i-a lipsit de bursele cuvenite. Pseudotabelul a fost indosariat, iar Enea..­ ridicat. Nu în funcție, ci de organele în drept și condamant în funcție de gravitatea falsurilor sale. Se nasc... discuții Veti spune că se nasc mereu co­pii. l-adevărat, in fiecare zi au... berzele de lucru și dau zor,­ res­tante n-au de loc în munca lor și multe (am adat) s-au hotărit să mai rămînă și pe timp­urii și să ne­ aducă-n case bucurii... Podească , le-am primi și le-am cinsti. Cu actele de naștere e rău aici la O.S.C.-ul din Bacău ; pierd unii timp (am calculat exact) de la trei zile-n sus, pentru un act. „Eu cel puțin vreo patru zile-am stat (ne scrie un tătic mai indig­nat) și bucuria de-a avea copil, umbrită mi-e de timpul bun, util, pe care (de la lucru) l-am pierdut să-mi facă actul noului născut". „Există o funcționară doar și de trei zile caut să-mi declar fetița, dar n-ajung deoarece e-o brambu­­reală-aici, la O.S.C. și-l un șirag de toți atit de lung,­­nicit mă tem că n-o să mai ajung și va-mplini cinci ani fetița mea și poate o să se... declare ea, dar pîn-atunci alți doi băieți mai am !" (Un tată în­voit de la program). „Și eu , stînd patru zile-am și uitat ce să declar , fetiță sau bă­iat ?". „Am întrebat de ce durează-atît și mi-a vorbit tovarășa urii, că dacă nu-mi convine să reclam sau să renunț (copii... să nu mai am !). Tovarășii din slat au­t ne-au spus, că se cunoaște totul mult mai sus, că starea... necivilă va dura, pînă vor mai găsi pe cineva să dea aici o mină de-aj­utor. Ce credeți că nu au ? Nu pot Nu vor fI­ Rubrică realizată de AUREL STANCIU cu sprijinul corespondenților voluntari

Next