Steagul Roşu, martie 1968 (Anul 23, nr. 4685-4711)
1968-03-01 / nr. 4685
) i Anul XXIII Nr. 4.685 (6.164) VINERI 1 martie 1968 4 pagini 30 bani MECANIZATORII de la S.M.T. Răcăciuni sunt gata de start! „Avem de semănat o suprafață mare in primăvară: floarea-soarelui 90 hectare, sfeclă de zahăr 80 hectare, cînepă 50 hectare, porumb 705 hectare, culturi pentru nutreț. Ne așteaptă o campanie cu un volum sporit de lucrări". „De felul cum se desfășoară prima campanie agricolă a anului — cea de primăvară, depinde uneori ritmul activității unui an întreg. Experiența Recolta 1968 de la SEMANAT pînă la CULES anilor trecuți ne-a dovedit-o. Dorim să terminăm în cele mai bune condiții campania de primăvară". Aceste cuvinte le-am consemnat în timpul unei recente treceri prin două din comunele județului — Pîncești și Parava. Ele pot fi insă auzite în orice alt sat unde se fac ultimele pregătiri pentru începerea semănatului. Nu întîmplător le-am ales pentru a prefața convorbirea pe care am avut-o cu tovarășul VASILE BAICU, inginer șef la S.M.T. Răcăciuni. Răspunsurile pe care le-am primit la întrebările noastre îi vor interesa, desigur, pe toți cooperatorii din unitățile deservite de brigăzile de mecanizatori ale acestei stațiuni — una din cele mai dotate din Moldova, în ce privește baza tehnică de care dispune. Campania agricolă de primăvară e aproape. Cum vă prezentami la „start" ? La sediile brigăzilor din C. A. P. sînt aliniate, la ora actuală, gata de ieșit in cîmp, toate cele peste 300 tractoare prevăzute să lucreze în campanie. Reparațiile au fost terminate din timp. Școlarizarea mecanizatorilor s-a încheiat la 20 februarie, în cele peste două luni dedicate ridicării nivelului profesional al tractoriștilor acordîndu-se o atenție specială cunoașterii mașinilor și utilajelor noi care au intrat în dotarea stațiunii. Care sînt noile mașini ? In „premieră“ la noi vor lucra 6 mașini de plantat cartofi, la care s-au adăugat două mașini de recoltat cartofi. Combina C-3 pentru recoltarea păioaselor, cu caracteristici de exploatare noi și avantaje deosebite, asigurînd o curățire mai bună a griului și cu randament mai mare, cred că va fi bine primită de cooperatori. Relativ noi sînt și cele 16 tractoare mici „Fiat", pentru lucrări în vii și livezi, mult așteptate de pomi viticultori, precum și cîteva mașini de stropit și prăfuit — LACASSET. Vom primi, în viitorul apropiat, un lot de 16 tractoare pe șenile S-650, atît de necesare pentru executarea lucrărilor agricole în condiții de relief din raza de activitate a stațiunii noastre, precum și cîteva mașini de săpat gropi pentru plantarea pomilor. Modul de exploatare și întreținere a noilor mașini primite a fost însușit deja de către mecanizatorii care vor lucra cu ele. Ce măsuri speciale, pentru apropiata campanie, s-au stabilit la nivelul stațiunii ? S-a împărțit terenul agricol din N. C. (Continuare în pag. a IlI-a) + Mesajul de solidaritate ___ adresat poporului vietnamez de Intîlnirea consult #1 \tativă de la Budapesta. PAGINA 1 Din Orientul Apropiat. + Țări și evenimente : PANAMA. Prima întîlnire a inginerilor din C.A.P. de pe raza județului Ieri, la Casa agronomului Măgura Bacău, a început instruirea de trei zile a inginerilor din cooperativele agricole de pe raza de activitate a județului Bacău. De fapt nu e propriu-zis o ședință de instruire, ci mai mult o consfătuire de lucru cu specialiști ai Direcției agricole județene și care vizează problemele curente legate de pregătirea campaniei agricole de primăvară. De altfel, aceasta este prima întîlnire a specialiștilor din cooperativele agricole de producție din județul nostru. A Unde-i disciplină puțină, sînt lipsuri multe Pierdută intre dealuri, acoperite cu brazi falnici și sonde semețe Școala generală Tazlăul de Sus — Zemeș — găzduiește și cele cîteva clase ale secției serale de liceu. Aici vin seară de seară, din 1960 încoace, tineri salariați ai schelelor de extracție și foraj din Modîrzău, Zemeș, Lucăcești să-și completeze studiile liceale, să ia contact cu știința, cu adevărata cultură. în acest contact intim, cu școala, tinerii sondori, cei care cunosc secretele adineurilor forate, au devenit serioși (chiar maturi), meditativi, împletire armonioasă intre munca fizică și cea intelectuală, activitatea seraliștilor zemeșeni a înregistrat în cursul anilor unele succese demne de menționat. Mulți dintre absolvenții acestei secții serale au ajuns deja ingineri, întorși la locul de muncă, alții sunt studenți în diverse facultăți. Și totuși statisticile și constatările directe la clasă arată că lucrurile nu merg deloc bine în acest liceu. E suficient să reamintim o realitate recentă. La sesiunea din iunie 1967 a examenului de bacalaureat, din 19 candidați ai acestei școli n-au reușit decit doi și aceștia la limită, în toamnă, suntem informați, au mai reușit 11 din 22 candidați. Oricum, unii membri ai comisiilor de bacalaureat mărturiseau că rar le-a fost dat să asculte răspunsuri la un nivel atît de scăzut. De vorbă cu elevii Verificăm catalogul clasei a IX-a și constatăm că, deși mai sunt doar cîteva zile pînă la sfîrșitul semestrului, foarte puțini elevi au note și, și mai puțini au note de trecere. La aceeași clasă, la ora de limba română. Lecție de recapitulare a noțiunilor de teorie literară. Elevi, amenințați cu corigența nu răspund nici de data aceasta. De altfel nu li se dăduse planul recapitulării și au fost prinși nepregătiți. Dar, după o oră de dialog, la cel mai modest nivel posibil, nici un elev nu primește notă, în aceeași oră, un elev de teză. Subiectul. Caracterizarea personajelor din nuvela istorică „Alexandru Lăpușneanu" de C. Negruzzi și o analiză morfologică a unui fragment din aceeași nuvelă. Din cele vreo șase rânduri scrise atrag atenția doar două observații: „Lăpușneanu se lasă condus de femeie" (!) și „Moțoc era un tip iubitor de popor" (!). Cu privește analiza morfologică, pentru elevul în cauză nu există alt caz decit nominativul; un cuvînt ca „icoană" este articulat cu articol nehotărît; toate cuvintele aparținînd elevului și care trebuiau articulate cu articol hotărît sînt lipsite de acest articol. După lectura acestei teze, un adevărat concubinaj de prăpăstii, am întrebat conducerea școlii dacă, pentru a intra în clasa a IX-a, elevii vizați au susținut concurs. Mare mi-a fost mirarea cînd am aflat că a fost „concurență", trei pe un loc în aceeași clasă, un alt elev după patru ani de repetenție (fără comentarii). Am ales la întîmplare vizita la clasa a Xl-a A la ora de matematică a profesorului Ion Țigănescu, inginer la schelă și diriginte al clasei în același timp. Trece pauza. Se intră la ore, dar matematica la clasa a Xl-a A nu are cine s-o facă. Aflu mai tîrziu că s-au dezbătut cifrele de plan la Schela unde lucrează. Tovarășul inginer trebuia să fie la datorie, ca și celălalt profesor de matematică, inginerul Gh. Dona, lipsă de la clasa a IX-a. Profitînd de împrejurare, intra la clasa a XI-a A și întrețin o discuție cu cei 16 elevi prezenți din 28 înscriși. Majoritatea sunt tineri între 20—25 ani. Deși par obosiți manifestă mult entuziasm și dovedesc interes pentru școală. Unii fac sacrificii venind de la circa 18 km distanță. Majoritatea fac naveta Moinești și Lucăcești, ceea ce reprezazintă 10—15 km deplasare seara V. TRAIAN (Continuare în pag. a II-a) La Liceul seral din Zemeș Aspect de la întreprinderea de colectare și industrializare a laptelui—Bacău. IA GHIȘEUL TIMPULUI PIERDUI CEI CARE AU IN ATRIBUȚIILE LOR URMĂRIREA BUNULUI MERS AL ACTIVITĂȚII LA GHIȘEELE DE DESERVIRE PUBLICA, AU DATORIA SA-ȘI CONCENTREZE ATENȚIA CĂTRE ASPECTE DE FELUL CELOR SEMNALATE MAI JOS, LUÂND MĂSURILE CELE MAI EFICIENTE. CETĂȚENII AȘTEAPTA UN GRAD SPORIT DE BUNA DESERVIRE. E DREPTUL LOR. Cine dintre noi n-a stat în fața unui ghișeu ? Și cine-i acela care n-a oftat cu năduf, măcar odată, lângă un ghișeu ? Se înțelege, situația nu-i generală. Iată, de pildă, ghișeele de la O.N.T.-Bacău. Cadru plăcut, personal instruit, amabilitate, promptitudine. Tovarășa profesoară Ana Constantinescu, ne spunea : „Vin mai des pe la O.N.T. întotdeauna am fost servită cu multă solicitudine, operativ, corect. In această privință, cred că ghișeele de la O.N.T. Bacău, pot fi luate ca etalon de bună deservire". Și desigur păreri asemănătoare mai au și alți cetățeni. Creionul anchetei noastre este tentat însă să scrie cuvîntul „ghișeu“ în două feluri: cu majuscule, atunci cînd e vorba de cazuri ca cel de mai sus, ori cu litere cît mai minuscule, atunci cînd amabilitatea celor care organizează munca la ghișee, a salariaților de la aceste despărțituri dintre el și public, nu străbate, concret, decît în prea mică măsură, în partea cealaltă, unde sînt ei, cei mulți, anonimii, simpli cetățeni. Autogara I.R.V.A. Bacău. Deseori , cozi interminabile. Cetățenii, după mult și foarte mult timp pierdut în fața ghișeului nu mai sînt, uneori, chiar calmi. Casierițele însă, prin natura serviciului lor, au obligația de a-și menține calmul. Mai ales că ele nu stau la rînd și nici nu riscă să piardă autobuzul. Dar, oricum, politicoase trebuie să fie. O spun normele elementare de civilizație. Iată însă ce scrie tovarășul Vasile Pomîrleanu, în condica de sesizări, despre casierița Eugenia Irinciuc: „In ziua de 2 februarie 1968 a răspuns urît la cererea mea (...) Tovarășa — notează indignat cetățeanul — dacă are nervi, să și-i păstreze acasă, iar în timpul serviciului să aibă o purtare demnă de un salariat al unei unități socialiste". Casierița a mai fost criticată — și nu odată — în ședințele lunare de analiză a muncii, tot pentru astfel de aspecte. Dar oare critica respectivă a dat roade? Dacă nu, care-i treapta următoare a măsurilor ce trebuie luate ? Nemulțumiri sînt, după cum spuneam, și din cauză că minutele pierdute la rîndul din fața ghișeelor sînt nepermis de multe. Iată părerea tovarășului Velisar Gelu: „Nu mi s-a întîmplat (decît foarte rar) să stau la rînd in fața ghișeului, nutunci cînd vreau să-mi vizez abonamentul. Văd că din cele patru ghișee care sînt, se folosesc numai două. Nu e suficient. Propun deschiderea la orele de aglomerație, cel puțin a încă unui ghișeu". Propunerea este, și după părerea noastră, realizabilă. Aceasta, prin folosirea de pildă, a celor doi taxatori de rezervă. Oricum, organizarea internă își poate spune mai bine cuvîntul. Și trebuie recunoscut, pentru viitor, așa după cum ne spunea tovarășul Mircea Tudoriu, șeful autogării Bacău, este nevoie de încă un casier pe tură. Pînă se vor lua însă măsuri, cetățenii care vin la ghișee, continuă să fie, pe bună dreptate, nemulțumiți. Romt CACIULARU (Continuare în pag. a III-a) ANCHETA printre cetățeni ce V-a plăcut mai mult A fi observat și deficiente * • * Propuneți unele soluții COMUNICAT La 6 martie a. c., se convoacă la Sofia Comitetul Politic Consultativ al țărilor participante la Tratatul de la Varșovia. PRIMIREA DE CATRE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT A ȘEFILOR CULTELOR DIN ROMANIA Joi la amiază, președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, a primit, la Palatul Consiliului de Stat, în audiență de prezentare, pe șefii cultelor din țara noastră. La solemnitate au luat parte președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, vicepreședinții Consiliului de Stat, Emil Bodnaraș și Ștefan Peterfi, secretarul Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, și șeful Departamentului Cultelor, Dumitru Dogaru. Au fost prezenți Justinian Marina, patriarhul bisericii ortodoxe române, însoțit de Justin Moisescu, arhiepiscop al Iașilor și Mitropolit al Moldovei și Sucevei, Mladin Nicolae, arhiepiscop de Alba Iulia și Sibiu și mitropolit al Ardealului, Firmilian Marin, arhiepiscop al Craiovei și mitropolit al Olteniei, Nicolae Corneanu, arhiepiscop al Timișoarei și Caransebeșului și mitropolit al Banatului, Antim Nica Tîrgovișteanul, episcop, vicar patriarhal, Visarion Ploieșteanul, episcop, vicar patriarhal, Marton Aron, episcop romanocatolic de Alba Iulia, însoțit de Huber Iosif, consilier al episcopiei romano-catolice de Alba Iulia, Francisc Augustin, conducătorul arhiepiscopiei romano-catolice din București, însoțit de Bertalan Blaziu, consilier al arhiepiscopiei romano-catolice București, Petru Pleșca, episcop romano-catolic și provicar al arhiepiscopiei de București; Nagy Iuliu, episcop al episcopiei reformate Cluj, însoțit de Tabes Ștefan, consilier al episcopiei reformate Cluj, Papp Ladislau Iosif, episcop al Episcopiei reformate Oradea, însoțit de Santha Paul, vicarul episcopiei reformate Oradea; Binder Hermann, vicar al episcopiei evanghelice de confesiune augustană Sibiu, însoțit de Hochmeister Albert, prim-curator general al bisericii evanghelice C. A. Sibiu; Rosen Moses, șef rabin al cultului mozaic, însoțit de Marilus Ițic, membru în consiliul superior rabinic ; Kiss Alexa, episcop al episcopiei unitariene Cluj, însoțit de Kovács Ludovic, vicar al episcopiei unitariene Cluj; Tomici Ștefan, vicar al vicariatului ortodox sîrb Timișoara ; Argay Gheorghe, episcop al episcopiei evanghelice sinode—presbiteriene Cluj, însoțit de Rapp Carol, vicarul episcopiei evanghelice S. P. Cluj , Ioasaf Timotei, episcop locțiitor mitropoliei de rit vechi Brăila, înalsoțit de Ivanov Iacob, consilier al mitropoliei de rit vechi Brăila, Pambuccian Grigore, vicepreședintele Consiliului eparhial al episcopiei armeano-gregoriene, însoțit de Baronian Zareh, secretarul Episcopiei armeano-gregoriene ; Iacub Mehmet, muftiul cultului musulman Constanța ; Tăchici Ion, președintele cultului creștin adventist de ziua 7-a București; Vicaș Teodor, președintele cultului baptist București , Bodiian Pavel, președintele cultului penticostal București, Gîndilă Nicolae, prim delegat al cultului creștin după evanghelie București. Cu prilejul primirii la președintele Consiliului de Stat au luat cuvintul: Justinian Marina, patriarhul Bisericii ortodoxe române, Marton Aron, episcop romano-catolic de Alba Iulia, Papp Ladislau Iosif, episcop al episcopiei reformate Oradea, Binder Hermann, vicar al episcopiei evanghelice C. A. și Moses Rosen, șef rabin al cultului mozaic. A luat cuvîntul președintele Consiliului de Stat. Apoi, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de stat s-au întreținut cordial cu reprezentanții Cultelor. în timpul întrevederii, au adresat președintelui Consiliului de Stat calde cuvinte de recunoștință, Kiss Alexa, episcop al episcopiei unitariene Cluj, Justin Moisescu, arhiepiscop al Iașilor și Mitropolit al Moldovei și Sucevei, Francisc Augustin, conducătorul arhiepiscopiei romano-catolice din București, Gîndilă Nicolae, prim-delegat al cultului creștin după evanghelie — București, în cursul primirii au fost adresate mulțumiri călduroase Consiliului de Stat, președintelui Consiliului de Stat, personal, precum guvernului, pentru drepturile de cașire se bucură cultele în țara noastră. De asemenea, a fost exprimată întreaga adeziune a clerului și credincioșilor față de politica internă României, hotărîrea lor de a-și a aduce contribuția deplină la eforturile întregului popor pentru dezvoltarea și înflorirea patriei. Au fost relevate sentimentele de respect și de aprobare unanimă cu care este primită politica externă a statului nostru, și s-a subliniat sprijinul pe care cultele, alături de întregul popor, îl acordă acestei politici consacrată colaborării între popoare, securității europene și apărării păcii în lume. > (Agerpres) MINIATURI MOMENTE MOZAIC MEDICULUI PETRE MIHAILOV, BACAU Se pare că bărbații nu primesc, ci dăruie gingașe mârțișoare ; al nostru e de fapt gazetăresc, e public și din partea celor care s-au bucurat de multă gingășie și i-au redat familiilor lor. Respectul lor și-al nostru să vă fie cel mai discret și sincer mărțișor ! UNUI AMIC DE LA REVISTA „ATENEU“ Iți sînt amic, îți sînt și cititor și-n dubla calitate-mi pot permite să-ți spun și ce mă scoate din sărite : scrii parcă-nșiri un șnur de mărțișorii cu versurile roșii scapi ușor, dar cele albe tare-țî sînt..T sucite ! NETERMINATULUI POD DE LA BLAGEȘTI Ce mărțișor să-ți dărui măi pod, nu tocmai pod , nici nu permiți să treacă localnici peste tine, ai goluri și-ntreruperi, ești șubred și schilod, în ultimă instanță faci satul de rușine. De n-ai avea lungime și greutate și dac-ași avea putere (locală) mai aparte, te-ași duce la mai marii comunei pentru-o zi, drept mărțișor podoabă pe suflet să te poarte ! UNUI VINZATOR NECINSTIT Ți-o spun in fața tuturor , m-ai înșelat și-a zecea oară , prea mă consideri mărțișor în clipa cînd mă tragi pe sfoară ! LUI CONSTANTIN MACOVEI, SCANDALAGIUL In permanență-ți ninge și-ți tot plouă acolo, între cei din Modîrzău și tulburi permanent „Cabana 9“ cu comportarea-ți veche de tip rău. Aș vrea atît, să-ți fac o precizare : să știi că pentru răi și huligani, posedă legea niște... „mârțișoare" de la un an, la doi,... la cîtiva ani I UIUIA DE LA O.S.F. »—»IW—HU—N WISP—BM— ________MOINEȘTI________ Mașinile au dus cartofi „stricați" spre Ardeoani, Bucșești și-ntr-altă parte, aflîndu-și „parte" cunoscuți, confrați și tu, conform zicalei „Cine-moarte...“." Erau, acolo, mulți cartofi prea buni (pe tema asta s-a primit și-o jalbă) ce-ai semănat cam aia o s-aduni , un... mărțișor cusut cu ață albă, LUI AUREL IVANOF, FACTOR, P.T.T.R.-BACAU Nu duce mărțișorul acesta nimănui, e-al tău și reprezintă un fel de băț, de foiță , ai grijă. Aurele, direct pe piept să-l pui, să știe și altă lume purtarea ta urîtă. Iți ciomâgești nevasta, scoli blocul, faci scandal, în starea-n care țuica îți sună-n cap cu grade... In viața ta de factor un factor... principal în ce privește modul de viață cumsecade ! VIITOARELOR MAME Nu peste multă vreme vin berzele , să vină ! Văzduhul se presimte duios înfiorat, în pliscuri vor aduce, cu simbol de lumină, un mărțișor de viață (fetiță sau băiat!). Rubrică redactată de Aurel STANCIU cu sprijinul corespondenților voluntari Expoziție de prta flamanda în sălile Galeriei de artă din Bacău au avut loc ieri la amiază vernisajul unei expoziții de artă flamandă — tapiserie și porțelanuri din sec. XVIXVIII —, care prezintă iubitorilor de frumos piese valoroase aflate în proprietatea Muzeului de Artă al Republicii Socialiste România. Evenimentul a stîrnit mare interes. La vernisaj au luat parte reprezentanți ai organelor județene și municipale de partid și de stat, un numeros public. Deschiderea expoziției a fost precedată de simpozionul intitulat „Pe meleaguri flamande“, prezentat în din cultura ciclul „Pagini universală". Au vorbit cu acest prilej tovarășii: Iulian Antonescu, lector universitar și Viorica Dene, muzeograf specialist la Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România. Proiecții de diapozitive color au completat cele două expuneri, călăuzind curiozitatea participanților către exponatele aduse la Bacău. Concertul săptămînii Dirijează Vlad Plopeanu Orchestra simfonică băcăuană e prezentă săptămîna aceasta în viața culturală a municipiului cu un concert pregătit sub conducerea dirijorului Vlad Plopeanu. Programul cuprinde: Două schițe simfonice de Th. Rogalski, Concertul nr. 1 pentru pian și orchestră de E. V. Beethoven și Simfonia a IV-a de R. Schumann. își va da concursul pianistul Mircea Dan Răducanu, care va susține partea solistică a Concertului de Beethoven.