Steagul Roşu, aprilie 1968 (Anul 23, nr. 4712-4737)

1968-04-02 / nr. 4712

Anul XXIII Nr. 4.712 (6.191) marti 2 aprilie 1968 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Obiective majore în gospodărirea orașelor și satelor Aurel Calimandri, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean provizoriu­ Bacău Așa cum arată tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., in expunerea sa cu prile­jul recentei consfătuiri ce a avut loc la C.C. al P.C.R., unde au participat primii­ secretari ai comitetelor jude­țene de partid și primii vicepreședinți ai comitetelor executive ale consiliilor populare județene .O sarcină de seamă a noilor organe județene este buna gospodărire a tuturor localități­lor, îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă ale locuitorilor". In a­­cest sens în fiecare municipiu, oraș și comună comitetele executive ale consiliilor populare au elaborat pla­nuri de acțiune concrete, privind o­­biectivele ce se vor realiza în acest an prin muncă patriotică, defalcate pe circumscripții electorale, pe car­tiere, pe sate. Urmează însă ca acum, cînd timpul este foarte favorabil, să se organizeze munca in cele mai bune condiții, să se pornească cu toate forțele, imediat, la traducerea în fapt a celor preconizate. Se înțelege însă că rezultatele a­­cestor acțiuni depind în cea mai mare măsură, de modul în care co­mitetele executive ale consiliilor populare și organismele ajutătoare ale acestora (comisia pentru îndru­marea și coordonarea întrecerii pa­triotice, comitetele de cetățeni, depu­tații, comitetele de locatari) reușesc să imprime lucrărilor un ritm viu, an­trenant, determinat de interesul și dragostea pentru obiectivele gospo­dărești, de convingerea că tot ceea ce se face prin aceste acțiuni contri­buie la înfrumusețarea satelor, a stră­zilor și cartierelor în care locuiesc cetățenii respectivi și, în ultimă in­stanță, la ridicarea propriului lor nivel de civilizație. Intrucît primăvara își spune din plin cuvîntul, este necesar să se treacă de urgență la executarea lucrărilor de plantare a puieților, a arbuștilor or­namentali, a trandafirilor, gardurilor naturale, tuia, a sălciilor pletoase etc., atît la orașe cit și la sate; să se facă curățirea zonelor verzi, a rigo­lelor, a șanțurilor ; să se treacă ra­pid la repararea și alinierea gardu­rilor, a podurilor și podețelor ; să se facă curățirea fațadelor de la imo­bile etc. In municipii și orașe - edilii trebuie să aibă în vedere faptul că toate cartierele componente trebuie să fie bine gospodărite și întreți­nute și să se realizeze totodată cu­ mai multe economii din fondurile a­­locate de la bugetul statului pentru diverse construcții. Acum este mo­mentul cînd trebuie acționat intens în privința amenajării, cit mai as­pectuoase a zonelor verzi din jurul blocurilor de locuit. Nu în toate păr­țile s-a trecut operativ și eficient la amenajarea acestor spații. Așa stau lucrurile cu blocurile de la Cornișa — Bacău (aici partea care se vede din­spre stadion trebuie taluzată, brăz­­duită, semănată). Nici cu spațiile verzi de la blocurile de pe Calea Aviatori­lor (municipiul Bacău) sau de la Moi­­nești, Tg. Ocna — ca să dăm numai cîteva exemple - nu se stă prea bine. Edilii municipiilor și ai orașelor tre­buie să urmărească cu consecvență ca aspectul localității în care trăiesc să fie mereu mai frumos. Aici trebuie semănate flori, dincoace e nevoie să fie plantați pomi, o stradă nu e cum ar trebui — iată cîteva din preocupă­rile cotidiene pe care consiliile popu­lare, cu sprijinul activ al cetățenilor, trebuie să le aibă, astfel încît gradul de civilizație, de gospodărire, as­pectul estetic al tuturor localităților din cadrul județului nostru să crească simțitor. La sate, o lucrare­­ importantă, că­reia trebuie să i se acorde deosebita atenție de către consiliile populare comunale, este construcția de tro­tuare. Există multe comune în județul nostru care au început această ac­țiune. S-au obținut unele rezultate bune. Totuși, în acest an, construc­ția de trotuare va trebui să se des­fășoare cu mult mai multă intensi­tate în toate comunele din județul nostru. Nu trebuie să rămînă nici o reședință de comună care să nu aibă trotuare. Acolo unde s-a făcut un început, este necesar să se por­nească, cu forțe sporite, pentru ex­tinderea trotuarului existent. Și, tre­buie spus, nu ne referim numai la comunele de pe traseele turistice. De­sigur, la aceste trasee exigențele sunt din cele mai înalte, dar aceleași exi­gențe se vor manifesta în gospodă­rirea tuturor comunelor, și — ceea ce este important — nu numai la re­ședință (unde aspectul trebuie să fie cit mai estetic), ci la toate sa­tele componente. Să nu ui­tăm că oameni harnici, gospo­dari, locuiesc în fiecare așezare a acestor meleaguri frumoase. Trotua­rele vor trebui să dea o notă avansată așezărilor rurale. Și, este bine ca a­­cestea să nu fie numaidecît din pia­tră. Ele pot fi, și trebuie făcute, cît mai trainic, avînd cîte un strat de bitum sau de ciment pentru ca ploile să nu le strice cu ușurință. Dimen­siunea trotuarelor trebuie să fie de 1,5-2 m lățime și numai acolo unde terenul rig permite, să se facă con­cesii in această privință. Este știut, că ceea ce înfrumusețează mult a­șezările noastre sînt florile, iată de ce in dreptul fiecărei case gospodarii vor fi îndrumați să pună straturi de flori. Alături de văruirea caselor, de repararea gardurilor și alinierea lor (unde sînt rîuri în apropiere, aceste pot fi făcute din piatră cu plasă me­talică), înlăturîndu-se complet gardu­rile din spini ori sîrmă ghimpată, cele noi, ca și altele, puțind fi și vopsite — văruitul dă anume monotonie , alături de celelalte acțiuni gospodărești, la aprecierea activității depuse se va ține seama, desigur, de suprafețele cu straturi de flori și în primul rînd de întinderea pe care o vor avea trotuarele. Se înțelege, gospodarii nu-și vor opri privirile numai la stra­turile de flori ori la trotuarele din marginea drumurilor, ci vor da aten­ția cuvenită și reparării acestora ca și a podurilor nepracticabile. U.T.C.-ul va avea de spus un cuvînt greu în realizarea acestor acțiuni (mai ales în privința bazelor sportive), fiind ne­cesară o strînsă colaborare între or­ganizațiile de masă și consiliile popu­lare. Turismul atrage nenumărați vizita­tori, iar înfățișarea tradițională a sa­telor noastre oferă un pitoresc deo­sebit. Iată de ce este necesar ca fîntînile, să fie reparate (acolo unde este cazul, se înțelege), vopsite, a­­menajate frumos, cu bănci, acoperi­șuri pentru ca drumețul însetat să-și răcorească arșița în răcoarea lor. Trebuie să facem totul ca vizita­­­­­­torul ,să­ rămînă­­ cu nostalgia de-a­ te» veni pe meleaguri băcăuane în care trăiesc oameni harnici, gospodari, pri­mitori, meleaguri cu sate frumoase în care gardurile vii, bradul argintiu, sălciile pletoase completează peisa­jul, înfrumusețîndu-l. Pentru stimularea participării ma­selor largi de cetățeni la acțiuni pa­triotice se vor organiza întreceri pa­triotice pe municipii, orașe și co­mune, intre circumscripțiile electorale, străzi, sate, blocuri etc., stabilindu-se obiective precise pentru o anumită e­­tapă (de exemplu 1 mai-23 august). In urma acestor întreceri se vor face analize temeinice, iar fruntașii între­cerilor vor fi popularizați. Metodele bune de lucru vor fi de asemenea, împărtășite tuturor circumscripțiilor e­­lectorale pentru a putea fi folosite în cît mai mare măsură. Evidența lucră­rilor ce se execută prin muncă patrio­tică se va ține conform instrucțiuni­lor în vigoare și indicațiilor ce au fost date în acest sens. Valoarea lu­crărilor, se înțelege, trebuie să fie stabilită în mod real, după normati­vele existente. Comitetele executive ale consiliilor populare municipale, orășenești, co­munale au datoria să folosească din plin experiența căpătată și tradiția încetățenită în județul nostru privind organizarea maselor în cadrul acțiuni­lor obștești. Considerăm că este ca­zul ca in urma instructajelor făcute să se treacă de îndata la acțiune. Organizat. Operativ. Eficient. Comite­tele executive ale consiliilor popu­lare trebuie să indrume zilnic aceste acțiuni, să participe direct la re­zolvarea problemelor care se ivesc la fața locului, astfel incit să fie tra­duse în viață obiectivele Comitetului executiv al Consiliului județean popu­lar. Ele izvorăsc din sarcinile trasate de organul județean de partid, urmă­resc ca meleagurile noastre situate intre pitoreștile văi ale Trotușului, Si­retului, Bistriței, Oituzului, inzestrate cu nenumărate frumuseți să devină mai bine gospodărite, mai atrăgă­toare. I­I­I IIIIII I aaa III a a­a IN CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMĂVARĂ Hotărîtor în desfășurarea lucrărilor -BUNA ORGANIZARE A MUNCII „Neînsemnate“ fisuri care fac finișul dificil Cu cîteva zile în urmă o ploaie ne­prevăzută, altminteri fără prea mul­te urmări, a împiedicat ieșirea în cîmp, într-o bună parte din satele județului, a mecanizatorilor și coo­peratorilor. Iată de ce, poposind la C.A.P. fdăgirești duminică 31 mar­tie, ne-am așteptat să găsim cîmpul plin de mașini și atelaje, deoare­ce timpul era foarte frumos. In sat avea insă loc, în ziua a­­ceea, adunarea generală a coope­ratorilor. De dimineață nu plecase­ră la treabă decit cîțiva tractoriști, la arat. Poate, totuși, lucrurile stă­teau bine și nu mai erau cine știe ce trebuie de făcut. Explicațiile tova­rășului inginer agronom spulberă în­să această ipoteză, cooperativa a­­gricolă avind de executat aratul din toamnă, pe o însemnată supra­față, din care 40 ha numai cu ate­lajele, precum și unele semănături. In ziua aceea nu plecase nici un atelaj la arat. Dar asta nu e totul. De săptămîni de zile cooperativa așteaptă sosească sămînța de lucernă de­să la Agrosemi. Și iată că, în ajun, sămin­­ța fusese adusă. Dar deși ziua era foarte frumoasă, nu se prevăzuse în­ceperea semănatului pe cele 25 ha planificate. Oare faptul că era du­minică poate justifica — așa cum încerca inginerul agronom - irosirea unei zile bune de lucru ? Aceleași defecțiuni în desfășurarea lucrărilor agricole la zi le-am în­­tîlnit, amplificate de o gravă super­ficialitate și lipsă de răspundere, la C.A.P. Solonț. Aici mai e și de se­mănat, dar mai ales de arat. Coo­perativa agricolă a informat S.M.T.­­Moinești că are de executat arături, din toamnă și superficiale­­ pe 120 ha. Cine o fi indicat această supra­față, e greu, și inutil de stabilit a­­cum. Important e că, de fapt, pen­tru a se însămînța toate culturile prevăzute pentru această primăvară trebuie arate peste 240 ha din care nu s-a arat nici jumătate. In ce privește terenul mecanizabil, Mihai Țigănescu, șeful brigăzii de tractoa­re, e optimist : în două zile termină. Dar terenul nemecanizabil ? Ca și la Măgirești, nici la Solonț atelajele nu lucrau în această zi. Dar mai e­­rau și alte treburi de făcut. De pildă, să se semene unul. Nici pentru această lucrare, brigăzile de cîmp nu repartizează oameni. Am fost martori la plecarea unei semănă­tori în cîmp. Pentru că nu se repar­tizase nici un atelaj la transportul seminței pe tarla, tractoristul, sin­gur, încărcase pe semănătoare cîțiva saci cu sămînță de in. Terenul era departe și drumul dificil. Oare nu se putea găsi un singur cooperator care să-l ajute ?­­ Zilele trecute a trebuit să lucrăm pe a semănătoare SU-29 cu și tova­rășul inginer agronom, spune șeful brigăzii de tractoare. Un alt fapt îl aflăm de la inginerul agronom , din cei 5 brigadieri de cîmp, invi­tați la ședința operativă din seara zilei precedente pentru a se stabili obiectivele pentru a doua zi, s-a prezentat numai unul. La C.A.P. Ardeoani, lucrările ar sta cum nu se poate mai bine, dacă semănatul lucernei n-ar da atîta bă­taie de cap. Nu semănatul propriu­­zis, ci sămînța. — Avem de semănat 20 ha — ne spune tovarășul N. Petcu, președin­tele cooperativei agricole. Lucerna ar fi fost de mult semănată, dacă am fi avut sămință. Am trimis-o din toamnă la Agroseni, pentru a fi ex­pediată la stația de descuscutare de la Botoșani, dar nici acum nu ne-a sosit. Numai săptămîna asta am trimis de trei ori camionul la Bacău, după sămînță, cale de 40 km, dar degeaba. L-am trimis și azi. Poate vine... Aspectele de mai sus, deși contra­zic întrucîtva optimismul sărbătoresc de la Direcția agricolă județeană, atrage atenția asupra unor defec­țiuni care nu trebuie, în nici un caz, să influențeze desfășurarea însămîn­­țării culturilor din epoca a Il-a, ca­re va începe curînd. N. CONSTANTIN Cooperativele agricole din jude­țul nostru și-au planificat să culti­ve cu legume în acest an o supra­față de 1.900 ha de teren. Din rela­tările inginerului Ioan Covrig, di­rector adjunct la Direcția agricolă județeană, rezultă că „au fost luate toate măsurile în vederea asigură­rii unor producții sporite și timpu­rii de legume“. în unitățile cultiva­toare au fost amenajate răsadnițe în suprafață de peste 57.000 m­p iar pe alți 33.500 m­p s-au construit răsadnițe noi. Pînă aici, toate bune. Să vedem care este situația pe teren, în cadrul raidului nostru am trecut pe la cî­teva unități mari producătoare de legume așezate în bazinul de la confluența Siretului și Bistriței. A­­cesta constituie, de altfel, principa­lul bazin legumicol al Bacăului, în­­tr-adevăr în majoritatea unităților se lucrează de zor în răsadnițe și pe cimp, la semănatul legumelor, la repicat, la pregătirea solarelor și terenului pe care vor fi plantate culturile timpurii, în grădina de le­gume a cooperativei agricole din Săucești, de exemplu, lucrau aproa­pe o sută de oameni. Inginerul Vio­rica Solcan împreună cu brigadierul Ion Patrichi care se ocupă numai de lucrările din grădină, suprave­ghea cu atenție cum se face repi­­catul răsadului de varză și roșii timpurii, vinete și ardei. Alături de răsadnițe s-au construit solare in formă de tunele protejate cu foi de polietilenă. Aici se plantează sa­lată. Aceeași muncă însuflețită se desfășoară și în grădinile de legu­me din comunele Nicolae Bălcescu, Cleja. Răcăciuni. Nu peste tot Insă legumicultura se bucu­ra de aceeași atenție. La He­­meiuși, Letea mai erau de însămîn­­țat zilele trecute în răsadnițe încă mari suprafețe cu ardei, țelină, roșii etc. Nu sînt amenajate nici paturile calde și solarele pentru repicat. La Mărgineni, Letea ca și la Hemeiuși abia a început amenajarea paturilor­­ calde. Din această cauză în unități­le respective încă n-a început re­­picatul răsadurilor. Tehnicianul Ana Butacu, șefa brigăzii legumicole de la C.A.P. Letea ne-a spus că pentru amenajarea paturilor calde este în­că nevoie să se transporte cîteva sute tone gunoi de grajd. Acesta nu poate fi asigurat însă pentru că conducerea C.A.P., neglijează a­­cest sector, trimițînd atelajele și autocamioanele să lucreze în alte sectoare. în acest timp răsadurile de roșii și varză timpurie se sufocă in răsadnițe. Din cele constatate re­zultă că nici în alte unități nu se a­­cordă suficientă atenție sectorului legumicol. Brigadierul Vasile Bălan de la C.A.P. Hemeiuși ne-a spus: „Puteam începe repicalul de o săptă­­mână, dar n-avem unde , din cele 4 solare am construit doar două. Con­ducerea cooperativei nu ne-a asi­gurat materialele necesare. Nu a­­vem încă jocuri pentru paturi cal­de". La Mărgineni ca și la Letea deși există materialele necesare, a­­menajarea solarelor este amînată pentru „cînd s-o încălzi mai bine timpul". Ce fac specialiștii trimiși in aceste unități ? Din cele afir­mate de oamenii cu care am stat de vorbă pînă la această dată n-a trecut prin unitățile vizitate in ca­drul raidului, nici un specialist de la Direcția agricolă sau întreprin­derea de valorificare a legumelor și fructelor. Așadar, îndrumarea de că­tre specialiști se face de la distanță. Este o situație care ar trebui să dea de gindit organelor care răspund de această problemă pentru că, după cum se știe, în aceste zile se hotărăște soarta producției de le­gume. .1. BOBU ACUM, se hotărăște soarta producției de legume Buhușeni, lucrând în timpul lor liber la înfrumusețarea orașului unde muncesc și trăiesc. Foto : C. BURSUC Mimmi-MOMENTE-MOZAIC De fapt Andrei, era Matei S-au oprit organele de miliție să-l întrebe de buletin de identitate și de factura bicicletei pe care, în­­tr-una din nopțile trecute, Matei Anton circula pe strada pictor Theo­dor Aman din Bacău.­­ N-am la mine nici buletinul, nici factura bicicletei, a zis el. - Dar bicicleta a cui e ? Că nu prea pare să te cunoască. -Ba unui prieten de-al meu. - Pînă aflăm cum il cheamă pe prieten, care-i numesc dumitale. - Andrei Anton­i - Strada ? - Dr. Aroneanu I - Numărul ? - Nouăsprezece ! - Nu șaptesprezece ? - Nu, ba da, ba nu... -Așa... Și zici că prietenul ți-a împrumutat bicicleta sau ai „im­­prumutat-o" de bună voie și nesilit de nimeni... Ne oprim aici. Se săvirșise un furt. Hoțul, Matei Anton și nu An­drei Anton cum se recomandase, șterpelise cu numai jumătate de oră înainte, din rosteiul unei întreprin­deri băcăuane, bicicleta muncitoru­lui Giurgi Țigănașu, intrat in schim­bul de noapte. Dimineața, la ieșirea din schimb, grație vigilenței organelor locale a­­le miliției, păgubașul a intrat în posesia bicicletei. Iar Matei, zis Andrei, a intrat în posesia „dreptu­rilor" cuvenite. Puși către Țuchi „Cu c­elălăită tristețe am citit cronica ala­rimată, despre matale, iar acum, din cîine-n cîine, am aflat că stăpînii din bloc te-au și expediat, a doua zi, undeva la țară. Primește sincera mea compasiune față de matale și totala mea dezaprobare față de cîinoșenia celor care î-au obligat pe stăpînii tăi să evacuiezi apartamentul. De la aflarea acestei vești, am început și eu să am, așa, niște pre­simțiri tărcate. Lucrez la secția coa­fură a cooperativei meșteșugărești din Buhuși și am o stăpină tare cumsecade : tanti Ținea Anghelina. Ea e șefa secției, iar eu ai ajut în unele treburi : sărut picioarele cli­entelor care plătesc mai bine decât bine și mirii la cele care - auzi tu ?­­ vor să respecte tariful. Știu și o poezioară învățată pe dinăuntru : „Cățeluș cu păru creț (de mine-i vorba) coafură suprapreț...“. Ceea ce mă deranjează însă e faptul că aici se fumează cumplit. Am cerut Iu­­ta nti spor de toxicitate, dar m-a amenințat drăgălaș că mă face rural. * Poate ne vedem, conform zicalei „Se-ntîlnește el munte cu munte, dar mi-te cîine cu cîine !". „Primeș­te o pupică de la ar­matale Pufică", Rubrică redactată de Aurel STANCIU cu sprijinul corespondenților voluntari J Depunerea jurămîntului militar - expresie a înaltului patriotism D­uminică, unitățile militare au îmbrăcat haine de sărbătoa­re. Cei mai tineri ostași au depus, într-o atmosferă de entuziasm, jurămîntul mili­tar, jurămînt de credință fa­tă de patrie și popor, într-o formă clară și concisă, în cuvinte emoționante, jurămîntul mi­litar exprimă ideile înalte și senti­mentele profund patriotice de care sînt călăuziți în întreaga lor viață și activitate militarii Forțelor Ar­mate ale Republicii Socialiste Ro­mânia. Rostind, în fata drapelelor, cuvintele legămîntului ostășesc, ti­nerii militari se leagă să apere, chiar cu prețul vieții, orînduirea so­cialistă, cuceririle revoluționare ale poporului muncitor, națiunea noa­stră socialistă care cunoaște o de­plină înflorire și dezvoltare. Veniți din diferite părti ale țării, avînd înainte de armată preocupări diverse, tinerii ostași sînt animați de același simțămînt înălțător în clipa depunerii jurămîntului militar: dra­gostea fierbinte fată de patria so­cialistă, în care tineretului îi sînt deschise toate porțile afirmării e­­nergiei și capacității sale creatoare, unde visele sale cele mai îndrăzne­țe devin realitate. ...Cu pași ostășești, cu mina strîn­­să pe automat se prezintă în fata comandantului pentru a depune ju­­rămîntul militar, soldatul ION URSU. „Eu, cetățean al Republicii Socialiste Romania, intrind in rîn­­durile forțelor armate, jur să fiu devotat poporului muncitor, patriei mele și conducerii de stat a Repu­blicii Socialiste România"... Aceste cuvinte de o deosebită profunzime sînt rostite cu emoție și hotărîre: înainte de a păși pe porțile cazăr­mii, soldatul I. Ursu a fost lăcătuș mecanic la Fabrica de sticlă din o­­rașul Turda. Aici, el a fost perma­nent exemplu de muncă și corecti­tudine, își îndeplinea cu regulari­tate sarcinile de producție. „Ziua depunerii jurămîntului mi­litar — ne spune soldatul I. Ursu — constituie un eveniment deosebit în viața mea. Nu voi uita niciodată aceste clipe. Sînt hotărît să depun toate eforturile pentru a deveni un bun militar al armatei". ...Sunt soldatul ION SPATARU, m-am prezentat pentru depunerea jurămîntului militar. Și, solemn ros­tește cuvintele „Jur să fiu luptător dîrz, cinstit, curajos, disciplinat și vigilent, să păstrez cu strictețe se­cretul militar și de stat"... Comu­nistului Ion Spătaru îi trece prin față, în aceste clipe, imaginea ele­vilor de­ la școala din Mihăiești, ju­dețul Cluj, unde a funcționat ca în­vățător. Comandantul său de subuni­tate ne spune că este unul dintre cei mai buni militari, disciplinat, mo­dest și conștiincios în muncă Unde este mai greu, acolo este și el. „Sunt mîndru și fericit că am cinstea să port haina ostășească — spune sol­datul Ion Spătaru. Conținutul jură­­mîntului militar m-a făcut să înțe­leg și mai bine ce înseamnă a fi a­­părătorul meleagurilor noastre stră­­­­moșești, a frumuseților, bogățiilor și realizărilor României socialiste. După ce voi termina stagiul mili­tar, acolo la școala din Mihăiești, voi educa cu toată dragostea copiii în spiritul patriotismului so­cialist, le voi prezenta faptele e­­roice, de arme, ale poporului nos­tru, ale armatei române pentru li­bertatea și independența patriei". Ne oprim la o altă subunitate. Ne-a atras atenția ținuta ostășeas­că, corectă, vocea puternică și hotă­­rîtă a soldatului VASILE MIHA­­LACHE. El a venit în armată de pe meleagurile județului Prahova. Și-a manifestat hărnicia și priceperea în­tr-o brigadă de muncă de la coope­rativa agricolă de producție din co­muna Brătășanca. „Mi-a plăcut să lucrez pe ogoarele înfrățite ale sa­tului nostru. Acum, aici în unitate, mă pregătesc cu toată strădania pentru a fi fruntaș ca și în coopera­tivă. Jurămîntul militar mi-a dat mai multă putere, mai multă în­credere In torțele mele". ...„Jur să fiu gata oricînd să lupt pentru apărarea patriei mele, Repu­­blica Socialistă România“..., îl auzim rostind cu hotărîre pe soldatul VA­­LERIU MARA — tehnician la ex­ploatarea minieră din Lăpuș. Pe rînd, într-o ordine și ținută perfect ostășească, tinerii militari jură devotament și credință patriei socialiste. Ei trăiesc în aceste clipe faptele glorioase din istoria poporu­lui nostru, tăria și eroismul străbu­nilor noștri, care au scris cu slove de sînge pagini de neuitat pe răbo­jul istoriei țării românești, săvîr­­șind adevărate minuni de vitejie care l-au făcut nemuritori în ini­mile urmașilor lor. Devotat­ fără margini patriei, po­porului și Partidului Comunist Ro­mân, ostașii armatei noastre, sînt ferm hotărîți să respecte cerințele jurămîntului militar, să fie pregă­tiți ca oricînd să răspundă cu cins­te la chemarea patriei.­­Se poate fi mai luminos și mai sfînt decit să fii apărătorul patriei tale scumpe, realizărilor mărețe înfăptuite de oa­menii muncii conduși de partid în anii luminoși al socialismului, Inde­pendentei și suveranității noastre nationale.­­ S. ASANDEI în pagina a lll-a ostași ai țării depunind jurămîntul militar.

Next