Steagul Roşu, aprilie 1968 (Anul 23, nr. 4712-4737)
1968-04-02 / nr. 4712
Anul XXIII Nr. 4.712 (6.191) marti 2 aprilie 1968 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Obiective majore în gospodărirea orașelor și satelor Aurel Calimandri, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean provizoriu Bacău Așa cum arată tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., in expunerea sa cu prilejul recentei consfătuiri ce a avut loc la C.C. al P.C.R., unde au participat primii secretari ai comitetelor județene de partid și primii vicepreședinți ai comitetelor executive ale consiliilor populare județene .O sarcină de seamă a noilor organe județene este buna gospodărire a tuturor localităților, îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă ale locuitorilor". In acest sens în fiecare municipiu, oraș și comună comitetele executive ale consiliilor populare au elaborat planuri de acțiune concrete, privind obiectivele ce se vor realiza în acest an prin muncă patriotică, defalcate pe circumscripții electorale, pe cartiere, pe sate. Urmează însă ca acum, cînd timpul este foarte favorabil, să se organizeze munca in cele mai bune condiții, să se pornească cu toate forțele, imediat, la traducerea în fapt a celor preconizate. Se înțelege însă că rezultatele acestor acțiuni depind în cea mai mare măsură, de modul în care comitetele executive ale consiliilor populare și organismele ajutătoare ale acestora (comisia pentru îndrumarea și coordonarea întrecerii patriotice, comitetele de cetățeni, deputații, comitetele de locatari) reușesc să imprime lucrărilor un ritm viu, antrenant, determinat de interesul și dragostea pentru obiectivele gospodărești, de convingerea că tot ceea ce se face prin aceste acțiuni contribuie la înfrumusețarea satelor, a străzilor și cartierelor în care locuiesc cetățenii respectivi și, în ultimă instanță, la ridicarea propriului lor nivel de civilizație. Intrucît primăvara își spune din plin cuvîntul, este necesar să se treacă de urgență la executarea lucrărilor de plantare a puieților, a arbuștilor ornamentali, a trandafirilor, gardurilor naturale, tuia, a sălciilor pletoase etc., atît la orașe cit și la sate; să se facă curățirea zonelor verzi, a rigolelor, a șanțurilor ; să se treacă rapid la repararea și alinierea gardurilor, a podurilor și podețelor ; să se facă curățirea fațadelor de la imobile etc. In municipii și orașe - edilii trebuie să aibă în vedere faptul că toate cartierele componente trebuie să fie bine gospodărite și întreținute și să se realizeze totodată cu mai multe economii din fondurile alocate de la bugetul statului pentru diverse construcții. Acum este momentul cînd trebuie acționat intens în privința amenajării, cit mai aspectuoase a zonelor verzi din jurul blocurilor de locuit. Nu în toate părțile s-a trecut operativ și eficient la amenajarea acestor spații. Așa stau lucrurile cu blocurile de la Cornișa — Bacău (aici partea care se vede dinspre stadion trebuie taluzată, brăzduită, semănată). Nici cu spațiile verzi de la blocurile de pe Calea Aviatorilor (municipiul Bacău) sau de la Moinești, Tg. Ocna — ca să dăm numai cîteva exemple - nu se stă prea bine. Edilii municipiilor și ai orașelor trebuie să urmărească cu consecvență ca aspectul localității în care trăiesc să fie mereu mai frumos. Aici trebuie semănate flori, dincoace e nevoie să fie plantați pomi, o stradă nu e cum ar trebui — iată cîteva din preocupările cotidiene pe care consiliile populare, cu sprijinul activ al cetățenilor, trebuie să le aibă, astfel încît gradul de civilizație, de gospodărire, aspectul estetic al tuturor localităților din cadrul județului nostru să crească simțitor. La sate, o lucrare importantă, căreia trebuie să i se acorde deosebita atenție de către consiliile populare comunale, este construcția de trotuare. Există multe comune în județul nostru care au început această acțiune. S-au obținut unele rezultate bune. Totuși, în acest an, construcția de trotuare va trebui să se desfășoare cu mult mai multă intensitate în toate comunele din județul nostru. Nu trebuie să rămînă nici o reședință de comună care să nu aibă trotuare. Acolo unde s-a făcut un început, este necesar să se pornească, cu forțe sporite, pentru extinderea trotuarului existent. Și, trebuie spus, nu ne referim numai la comunele de pe traseele turistice. Desigur, la aceste trasee exigențele sunt din cele mai înalte, dar aceleași exigențe se vor manifesta în gospodărirea tuturor comunelor, și — ceea ce este important — nu numai la reședință (unde aspectul trebuie să fie cit mai estetic), ci la toate satele componente. Să nu uităm că oameni harnici, gospodari, locuiesc în fiecare așezare a acestor meleaguri frumoase. Trotuarele vor trebui să dea o notă avansată așezărilor rurale. Și, este bine ca acestea să nu fie numaidecît din piatră. Ele pot fi, și trebuie făcute, cît mai trainic, avînd cîte un strat de bitum sau de ciment pentru ca ploile să nu le strice cu ușurință. Dimensiunea trotuarelor trebuie să fie de 1,5-2 m lățime și numai acolo unde terenul rig permite, să se facă concesii in această privință. Este știut, că ceea ce înfrumusețează mult așezările noastre sînt florile, iată de ce in dreptul fiecărei case gospodarii vor fi îndrumați să pună straturi de flori. Alături de văruirea caselor, de repararea gardurilor și alinierea lor (unde sînt rîuri în apropiere, aceste pot fi făcute din piatră cu plasă metalică), înlăturîndu-se complet gardurile din spini ori sîrmă ghimpată, cele noi, ca și altele, puțind fi și vopsite — văruitul dă anume monotonie , alături de celelalte acțiuni gospodărești, la aprecierea activității depuse se va ține seama, desigur, de suprafețele cu straturi de flori și în primul rînd de întinderea pe care o vor avea trotuarele. Se înțelege, gospodarii nu-și vor opri privirile numai la straturile de flori ori la trotuarele din marginea drumurilor, ci vor da atenția cuvenită și reparării acestora ca și a podurilor nepracticabile. U.T.C.-ul va avea de spus un cuvînt greu în realizarea acestor acțiuni (mai ales în privința bazelor sportive), fiind necesară o strînsă colaborare între organizațiile de masă și consiliile populare. Turismul atrage nenumărați vizitatori, iar înfățișarea tradițională a satelor noastre oferă un pitoresc deosebit. Iată de ce este necesar ca fîntînile, să fie reparate (acolo unde este cazul, se înțelege), vopsite, amenajate frumos, cu bănci, acoperișuri pentru ca drumețul însetat să-și răcorească arșița în răcoarea lor. Trebuie să facem totul ca vizitatorul ,să rămînă cu nostalgia de-a te» veni pe meleaguri băcăuane în care trăiesc oameni harnici, gospodari, primitori, meleaguri cu sate frumoase în care gardurile vii, bradul argintiu, sălciile pletoase completează peisajul, înfrumusețîndu-l. Pentru stimularea participării maselor largi de cetățeni la acțiuni patriotice se vor organiza întreceri patriotice pe municipii, orașe și comune, intre circumscripțiile electorale, străzi, sate, blocuri etc., stabilindu-se obiective precise pentru o anumită etapă (de exemplu 1 mai-23 august). In urma acestor întreceri se vor face analize temeinice, iar fruntașii întrecerilor vor fi popularizați. Metodele bune de lucru vor fi de asemenea, împărtășite tuturor circumscripțiilor electorale pentru a putea fi folosite în cît mai mare măsură. Evidența lucrărilor ce se execută prin muncă patriotică se va ține conform instrucțiunilor în vigoare și indicațiilor ce au fost date în acest sens. Valoarea lucrărilor, se înțelege, trebuie să fie stabilită în mod real, după normativele existente. Comitetele executive ale consiliilor populare municipale, orășenești, comunale au datoria să folosească din plin experiența căpătată și tradiția încetățenită în județul nostru privind organizarea maselor în cadrul acțiunilor obștești. Considerăm că este cazul ca in urma instructajelor făcute să se treacă de îndata la acțiune. Organizat. Operativ. Eficient. Comitetele executive ale consiliilor populare trebuie să indrume zilnic aceste acțiuni, să participe direct la rezolvarea problemelor care se ivesc la fața locului, astfel incit să fie traduse în viață obiectivele Comitetului executiv al Consiliului județean popular. Ele izvorăsc din sarcinile trasate de organul județean de partid, urmăresc ca meleagurile noastre situate intre pitoreștile văi ale Trotușului, Siretului, Bistriței, Oituzului, inzestrate cu nenumărate frumuseți să devină mai bine gospodărite, mai atrăgătoare. III IIIIII I aaa III a aa IN CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMĂVARĂ Hotărîtor în desfășurarea lucrărilor -BUNA ORGANIZARE A MUNCII „Neînsemnate“ fisuri care fac finișul dificil Cu cîteva zile în urmă o ploaie neprevăzută, altminteri fără prea multe urmări, a împiedicat ieșirea în cîmp, într-o bună parte din satele județului, a mecanizatorilor și cooperatorilor. Iată de ce, poposind la C.A.P. fdăgirești duminică 31 martie, ne-am așteptat să găsim cîmpul plin de mașini și atelaje, deoarece timpul era foarte frumos. In sat avea insă loc, în ziua aceea, adunarea generală a cooperatorilor. De dimineață nu plecaseră la treabă decit cîțiva tractoriști, la arat. Poate, totuși, lucrurile stăteau bine și nu mai erau cine știe ce trebuie de făcut. Explicațiile tovarășului inginer agronom spulberă însă această ipoteză, cooperativa agricolă avind de executat aratul din toamnă, pe o însemnată suprafață, din care 40 ha numai cu atelajele, precum și unele semănături. In ziua aceea nu plecase nici un atelaj la arat. Dar asta nu e totul. De săptămîni de zile cooperativa așteaptă sosească sămînța de lucernă desă la Agrosemi. Și iată că, în ajun, sămința fusese adusă. Dar deși ziua era foarte frumoasă, nu se prevăzuse începerea semănatului pe cele 25 ha planificate. Oare faptul că era duminică poate justifica — așa cum încerca inginerul agronom - irosirea unei zile bune de lucru ? Aceleași defecțiuni în desfășurarea lucrărilor agricole la zi le-am întîlnit, amplificate de o gravă superficialitate și lipsă de răspundere, la C.A.P. Solonț. Aici mai e și de semănat, dar mai ales de arat. Cooperativa agricolă a informat S.M.T.Moinești că are de executat arături, din toamnă și superficiale pe 120 ha. Cine o fi indicat această suprafață, e greu, și inutil de stabilit acum. Important e că, de fapt, pentru a se însămînța toate culturile prevăzute pentru această primăvară trebuie arate peste 240 ha din care nu s-a arat nici jumătate. In ce privește terenul mecanizabil, Mihai Țigănescu, șeful brigăzii de tractoare, e optimist : în două zile termină. Dar terenul nemecanizabil ? Ca și la Măgirești, nici la Solonț atelajele nu lucrau în această zi. Dar mai erau și alte treburi de făcut. De pildă, să se semene unul. Nici pentru această lucrare, brigăzile de cîmp nu repartizează oameni. Am fost martori la plecarea unei semănători în cîmp. Pentru că nu se repartizase nici un atelaj la transportul seminței pe tarla, tractoristul, singur, încărcase pe semănătoare cîțiva saci cu sămînță de in. Terenul era departe și drumul dificil. Oare nu se putea găsi un singur cooperator care să-l ajute ? Zilele trecute a trebuit să lucrăm pe a semănătoare SU-29 cu și tovarășul inginer agronom, spune șeful brigăzii de tractoare. Un alt fapt îl aflăm de la inginerul agronom , din cei 5 brigadieri de cîmp, invitați la ședința operativă din seara zilei precedente pentru a se stabili obiectivele pentru a doua zi, s-a prezentat numai unul. La C.A.P. Ardeoani, lucrările ar sta cum nu se poate mai bine, dacă semănatul lucernei n-ar da atîta bătaie de cap. Nu semănatul propriuzis, ci sămînța. — Avem de semănat 20 ha — ne spune tovarășul N. Petcu, președintele cooperativei agricole. Lucerna ar fi fost de mult semănată, dacă am fi avut sămință. Am trimis-o din toamnă la Agroseni, pentru a fi expediată la stația de descuscutare de la Botoșani, dar nici acum nu ne-a sosit. Numai săptămîna asta am trimis de trei ori camionul la Bacău, după sămînță, cale de 40 km, dar degeaba. L-am trimis și azi. Poate vine... Aspectele de mai sus, deși contrazic întrucîtva optimismul sărbătoresc de la Direcția agricolă județeană, atrage atenția asupra unor defecțiuni care nu trebuie, în nici un caz, să influențeze desfășurarea însămînțării culturilor din epoca a Il-a, care va începe curînd. N. CONSTANTIN Cooperativele agricole din județul nostru și-au planificat să cultive cu legume în acest an o suprafață de 1.900 ha de teren. Din relatările inginerului Ioan Covrig, director adjunct la Direcția agricolă județeană, rezultă că „au fost luate toate măsurile în vederea asigurării unor producții sporite și timpurii de legume“. în unitățile cultivatoare au fost amenajate răsadnițe în suprafață de peste 57.000 mp iar pe alți 33.500 mp s-au construit răsadnițe noi. Pînă aici, toate bune. Să vedem care este situația pe teren, în cadrul raidului nostru am trecut pe la cîteva unități mari producătoare de legume așezate în bazinul de la confluența Siretului și Bistriței. Acesta constituie, de altfel, principalul bazin legumicol al Bacăului, într-adevăr în majoritatea unităților se lucrează de zor în răsadnițe și pe cimp, la semănatul legumelor, la repicat, la pregătirea solarelor și terenului pe care vor fi plantate culturile timpurii, în grădina de legume a cooperativei agricole din Săucești, de exemplu, lucrau aproape o sută de oameni. Inginerul Viorica Solcan împreună cu brigadierul Ion Patrichi care se ocupă numai de lucrările din grădină, supraveghea cu atenție cum se face repicatul răsadului de varză și roșii timpurii, vinete și ardei. Alături de răsadnițe s-au construit solare in formă de tunele protejate cu foi de polietilenă. Aici se plantează salată. Aceeași muncă însuflețită se desfășoară și în grădinile de legume din comunele Nicolae Bălcescu, Cleja. Răcăciuni. Nu peste tot Insă legumicultura se bucura de aceeași atenție. La Hemeiuși, Letea mai erau de însămînțat zilele trecute în răsadnițe încă mari suprafețe cu ardei, țelină, roșii etc. Nu sînt amenajate nici paturile calde și solarele pentru repicat. La Mărgineni, Letea ca și la Hemeiuși abia a început amenajarea paturilor calde. Din această cauză în unitățile respective încă n-a început repicatul răsadurilor. Tehnicianul Ana Butacu, șefa brigăzii legumicole de la C.A.P. Letea ne-a spus că pentru amenajarea paturilor calde este încă nevoie să se transporte cîteva sute tone gunoi de grajd. Acesta nu poate fi asigurat însă pentru că conducerea C.A.P., neglijează acest sector, trimițînd atelajele și autocamioanele să lucreze în alte sectoare. în acest timp răsadurile de roșii și varză timpurie se sufocă in răsadnițe. Din cele constatate rezultă că nici în alte unități nu se acordă suficientă atenție sectorului legumicol. Brigadierul Vasile Bălan de la C.A.P. Hemeiuși ne-a spus: „Puteam începe repicalul de o săptămână, dar n-avem unde , din cele 4 solare am construit doar două. Conducerea cooperativei nu ne-a asigurat materialele necesare. Nu avem încă jocuri pentru paturi calde". La Mărgineni ca și la Letea deși există materialele necesare, amenajarea solarelor este amînată pentru „cînd s-o încălzi mai bine timpul". Ce fac specialiștii trimiși in aceste unități ? Din cele afirmate de oamenii cu care am stat de vorbă pînă la această dată n-a trecut prin unitățile vizitate in cadrul raidului, nici un specialist de la Direcția agricolă sau întreprinderea de valorificare a legumelor și fructelor. Așadar, îndrumarea de către specialiști se face de la distanță. Este o situație care ar trebui să dea de gindit organelor care răspund de această problemă pentru că, după cum se știe, în aceste zile se hotărăște soarta producției de legume. .1. BOBU ACUM, se hotărăște soarta producției de legume Buhușeni, lucrând în timpul lor liber la înfrumusețarea orașului unde muncesc și trăiesc. Foto : C. BURSUC Mimmi-MOMENTE-MOZAIC De fapt Andrei, era Matei S-au oprit organele de miliție să-l întrebe de buletin de identitate și de factura bicicletei pe care, într-una din nopțile trecute, Matei Anton circula pe strada pictor Theodor Aman din Bacău. N-am la mine nici buletinul, nici factura bicicletei, a zis el. - Dar bicicleta a cui e ? Că nu prea pare să te cunoască. -Ba unui prieten de-al meu. - Pînă aflăm cum il cheamă pe prieten, care-i numesc dumitale. - Andrei Antoni - Strada ? - Dr. Aroneanu I - Numărul ? - Nouăsprezece ! - Nu șaptesprezece ? - Nu, ba da, ba nu... -Așa... Și zici că prietenul ți-a împrumutat bicicleta sau ai „imprumutat-o" de bună voie și nesilit de nimeni... Ne oprim aici. Se săvirșise un furt. Hoțul, Matei Anton și nu Andrei Anton cum se recomandase, șterpelise cu numai jumătate de oră înainte, din rosteiul unei întreprinderi băcăuane, bicicleta muncitorului Giurgi Țigănașu, intrat in schimbul de noapte. Dimineața, la ieșirea din schimb, grație vigilenței organelor locale ale miliției, păgubașul a intrat în posesia bicicletei. Iar Matei, zis Andrei, a intrat în posesia „drepturilor" cuvenite. Puși către Țuchi „Cu celălăită tristețe am citit cronica alarimată, despre matale, iar acum, din cîine-n cîine, am aflat că stăpînii din bloc te-au și expediat, a doua zi, undeva la țară. Primește sincera mea compasiune față de matale și totala mea dezaprobare față de cîinoșenia celor care î-au obligat pe stăpînii tăi să evacuiezi apartamentul. De la aflarea acestei vești, am început și eu să am, așa, niște presimțiri tărcate. Lucrez la secția coafură a cooperativei meșteșugărești din Buhuși și am o stăpină tare cumsecade : tanti Ținea Anghelina. Ea e șefa secției, iar eu ai ajut în unele treburi : sărut picioarele clientelor care plătesc mai bine decât bine și mirii la cele care - auzi tu ? vor să respecte tariful. Știu și o poezioară învățată pe dinăuntru : „Cățeluș cu păru creț (de mine-i vorba) coafură suprapreț...“. Ceea ce mă deranjează însă e faptul că aici se fumează cumplit. Am cerut Iuta nti spor de toxicitate, dar m-a amenințat drăgălaș că mă face rural. * Poate ne vedem, conform zicalei „Se-ntîlnește el munte cu munte, dar mi-te cîine cu cîine !". „Primește o pupică de la armatale Pufică", Rubrică redactată de Aurel STANCIU cu sprijinul corespondenților voluntari J Depunerea jurămîntului militar - expresie a înaltului patriotism Duminică, unitățile militare au îmbrăcat haine de sărbătoare. Cei mai tineri ostași au depus, într-o atmosferă de entuziasm, jurămîntul militar, jurămînt de credință fată de patrie și popor, într-o formă clară și concisă, în cuvinte emoționante, jurămîntul militar exprimă ideile înalte și sentimentele profund patriotice de care sînt călăuziți în întreaga lor viață și activitate militarii Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România. Rostind, în fata drapelelor, cuvintele legămîntului ostășesc, tinerii militari se leagă să apere, chiar cu prețul vieții, orînduirea socialistă, cuceririle revoluționare ale poporului muncitor, națiunea noastră socialistă care cunoaște o deplină înflorire și dezvoltare. Veniți din diferite părti ale țării, avînd înainte de armată preocupări diverse, tinerii ostași sînt animați de același simțămînt înălțător în clipa depunerii jurămîntului militar: dragostea fierbinte fată de patria socialistă, în care tineretului îi sînt deschise toate porțile afirmării energiei și capacității sale creatoare, unde visele sale cele mai îndrăznețe devin realitate. ...Cu pași ostășești, cu mina strînsă pe automat se prezintă în fata comandantului pentru a depune jurămîntul militar, soldatul ION URSU. „Eu, cetățean al Republicii Socialiste Romania, intrind in rîndurile forțelor armate, jur să fiu devotat poporului muncitor, patriei mele și conducerii de stat a Republicii Socialiste România"... Aceste cuvinte de o deosebită profunzime sînt rostite cu emoție și hotărîre: înainte de a păși pe porțile cazărmii, soldatul I. Ursu a fost lăcătuș mecanic la Fabrica de sticlă din orașul Turda. Aici, el a fost permanent exemplu de muncă și corectitudine, își îndeplinea cu regularitate sarcinile de producție. „Ziua depunerii jurămîntului militar — ne spune soldatul I. Ursu — constituie un eveniment deosebit în viața mea. Nu voi uita niciodată aceste clipe. Sînt hotărît să depun toate eforturile pentru a deveni un bun militar al armatei". ...Sunt soldatul ION SPATARU, m-am prezentat pentru depunerea jurămîntului militar. Și, solemn rostește cuvintele „Jur să fiu luptător dîrz, cinstit, curajos, disciplinat și vigilent, să păstrez cu strictețe secretul militar și de stat"... Comunistului Ion Spătaru îi trece prin față, în aceste clipe, imaginea elevilor de la școala din Mihăiești, județul Cluj, unde a funcționat ca învățător. Comandantul său de subunitate ne spune că este unul dintre cei mai buni militari, disciplinat, modest și conștiincios în muncă Unde este mai greu, acolo este și el. „Sunt mîndru și fericit că am cinstea să port haina ostășească — spune soldatul Ion Spătaru. Conținutul jurămîntului militar m-a făcut să înțeleg și mai bine ce înseamnă a fi apărătorul meleagurilor noastre strămoșești, a frumuseților, bogățiilor și realizărilor României socialiste. După ce voi termina stagiul militar, acolo la școala din Mihăiești, voi educa cu toată dragostea copiii în spiritul patriotismului socialist, le voi prezenta faptele eroice, de arme, ale poporului nostru, ale armatei române pentru libertatea și independența patriei". Ne oprim la o altă subunitate. Ne-a atras atenția ținuta ostășească, corectă, vocea puternică și hotărîtă a soldatului VASILE MIHALACHE. El a venit în armată de pe meleagurile județului Prahova. Și-a manifestat hărnicia și priceperea într-o brigadă de muncă de la cooperativa agricolă de producție din comuna Brătășanca. „Mi-a plăcut să lucrez pe ogoarele înfrățite ale satului nostru. Acum, aici în unitate, mă pregătesc cu toată strădania pentru a fi fruntaș ca și în cooperativă. Jurămîntul militar mi-a dat mai multă putere, mai multă încredere In torțele mele". ...„Jur să fiu gata oricînd să lupt pentru apărarea patriei mele, Republica Socialistă România“..., îl auzim rostind cu hotărîre pe soldatul VALERIU MARA — tehnician la exploatarea minieră din Lăpuș. Pe rînd, într-o ordine și ținută perfect ostășească, tinerii militari jură devotament și credință patriei socialiste. Ei trăiesc în aceste clipe faptele glorioase din istoria poporului nostru, tăria și eroismul străbunilor noștri, care au scris cu slove de sînge pagini de neuitat pe răbojul istoriei țării românești, săvîrșind adevărate minuni de vitejie care l-au făcut nemuritori în inimile urmașilor lor. Devotat fără margini patriei, poporului și Partidului Comunist Român, ostașii armatei noastre, sînt ferm hotărîți să respecte cerințele jurămîntului militar, să fie pregătiți ca oricînd să răspundă cu cinste la chemarea patriei.Se poate fi mai luminos și mai sfînt decit să fii apărătorul patriei tale scumpe, realizărilor mărețe înfăptuite de oamenii muncii conduși de partid în anii luminoși al socialismului, Independentei și suveranității noastre nationale. S. ASANDEI în pagina a lll-a ostași ai țării depunind jurămîntul militar.