Steagul Roşu, iunie 1968 (Anul 23, nr. 4763-4788)
1968-06-01 / nr. 4763
y x A X :! centrala »M. HMiiI Proletari din,toate târze,uniți-vâ f ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU ANUL XXIII — NR. 4.763 (6.242) SIMBATA 1 IUNIE 1968 4 pagini 30 bani In toate Întreprinderile județului Măsuri eficiente pe linia prevenirii și eliminării cheltuielilor neeconomicoase și neproductive Plenara Comitetului județean Bacău al P.C.R. Ieri, 31 mai a.c., a avut loc plenara Comitetului județean Bacău al P.C.R. La plenară au participat în calitate de invitați conducători și alte cadre cu funcții de răspundere din întreprinderi, secretari ai comitetelor de partid pe întreprindere. Plenara a dezbătut raportul privind modul cum s-au preocupat organizațiile de partid și conducerile întreprinderilor de prevenirea și eliminarea cheltuielilor neeconomicoase și neproductive. Pe marginea raportului au luat cuvîntul un număr însemnat de participanți. Atit raportul cit și vorbitorii au subliniat că, urmare a măsurilor intreprinse de organizațiile de partid, sindicale și U.T.C. pentru mobilizarea colectivelor de muncitori, ingineri și tehnicieni la reducerea cheltuielilor materiale de producție cât și a măsurilor tehnice și organizatorice luate de conducerile întreprinderilor pentru diminuarea consumurilor specifice au fost obținute rezultate bune. Pe trimestrul I al acestui an, pe lângă îndeplinirea și depășirea tuturor indicatorilor de plan, pe ansamblul județului au fost realizate importante economii și beneficii suplimentare. A fost relevat de plenară ca pozitiv faptul că marea majoritate a unităților economice din județ au redus costurile de producție sau cheltuielile de circulație obținînd economii peste plan pînă la 31 martie 1968 de 28.984.000 lei și beneficii suplimentare însumînd aproape 32 milioane lei. Realizările înscrise au fost posibile datorită măsurilor întreprinse, la indicația conducerii partidului, privind rentabilizarea întreprinderilor și produselor și, în mod deosebit, vastei acțiuni ce continuă și în prezent, de organizare științifică a producției și muncii. Plenara a apreciat că la stabilirea angajamentelor n-au fost luate nici pe departe în considerație posibilitățile reale ale unităților. O dovadă în acest sens este aceea că realizările la economii peste plan depășesc angajamentele pe întregul an, iar cele la beneficii peste plan sînt foarte apropiate de angajamentul anual ; aceasta, atît pe ansamblul județului, cit și la multe din unitățile economice. De aceea, o sarcină de prim ordin pentru comitetele municipale și orășenești, organizațiile de partid, sindicat și conducerile întreprinderilor este reanalizarea angajamentelor asumate pentru anul în curs și dezbaterea noilor angajamente în adunările grupelor sindicale de la începutul lunii iunie. Se va avea în vedere ca noile angajamente să corespundă potențialului real al fiecărei întreprinderi. Plenara a considerat drept pozitivă experiența unor întreprinderi care au înregistrat în trimestrul I un volum redus de cheltuieli neproductive și neeconomicoase sau chiar au reușit să le elimine în totalitate, in acest sens au fost date ca exemplu Salina Tg. Ocna, I. M. Comănești, Fabrica de confecții „Bacăul", Industria vinului, întreprinderea interjudețeană de electricitate Bacău. Plenara a scos în evidență faptul că în multe unități economice din cuprinsul județului problemei reducerii cheltuielilor neproductive și neeconomicoase nu i s-a acordat atenția cuvenită, în trimestrul I înregistrîndu-se cheltuieli neproductive și neeconomicoase, însumînd 5.317.000 lei. Printre unitățile cu un volum foarte mare de astfel de cheltuieli au fost exemplificate Combinatul chimic Borzești, C.I.L. Comănești, întreprinderea de șantiere construcții montate din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, Combișinatul de cauciuc sintetic, I. F. Comănești, Fabrica de postav Buhuși, întreprinderea electrocentrale Borzești etc. Dintr-o analiză recentă întreprinsă la indicația Biroului Comitetului județean de partid, privind cauzele care au generat cheltuielile neproductive și neeconomicoase se desprinde faptul că mare parte din acestea se datoresc lipsei de preocupare pentru prevenirea și eliminarea lor. Pe de altă parte, multe din organizațiile de partid au scăpat din vedere acest aspect important al activității economice a întreprinderilor, nu au controlat conducerile unităților și nu au întreprins în mod practic acțiuni concrete pentru lichidarea lipsurilor. Dezbaterile plenarei au relevat cauzele care fac ca volumul cheltuielilor neproductive să fie încă ridicat în unele întreprinderi, subliniindu-se printre acestea pierderile din întreruperile în producție (la Fabrica de postav Buhuși, I.F. Comănești, Fabrica „Letea“-Bacău și în altele), existența unui mare număr de rebuturi (C.I.L. Comănești, Uzina metalurgică Bacău, C.I.L. Bacău, Fabrica de șuruburi Bacău), insuficienta grijă față de buna gospodărire a materiei prime, față de reducerea consumurilor specifice de materiale. Pe linia indicațiilor conducerii partidului cu privire la reducerea cheltuielilor materiale de producție, din inițiativa Comitetului județean de partid, recent, la C.I.L. Bacău a pornit cu rezultate bune o acțiune pentru realizarea mai multor produse din aceeași cantitate de materie primă. Dacă în municipiul Bacău această acțiune a fost aproape generalizată și la celelalte unități industriale, în restul județului ea a fost tîrziu preluată. Consiliul județean al Uniunii Generale a Sindicatelor trebuie să ia grabnice măsuri pentru extinderea acestei valoroase acțiuni în toate întreprinderile județului. Prin comisiile de ingineri și tehnicieni să se întreprindă studii care să evidențieze rezervele și să se facă propuneri pentru valorificarea lor imediată. Organizațiile de partid să conducă această acțiune în fiecare unitate, folosind toate mijloacele muncii politice și forțele competente din fiecare loc de muncă. Ca efect al existenței unor mijloace fixe inactive și pentru faptul că nu s-au luat suficiente măsuri pentru readucerea în circuitul economic a mijloacelor fixe nefolosite în unele unități industriale ale județului s-au înregistrat cheltuieli neproductive care au grevat în mod nejustificat prețul de cost. O astfel de situație există la C.I.L. Comănești, C.I.L. Bacău, întreprinderea de electrocentrale Borzești, Fabrica „Letea" Bacău, Combinatul de cauciuc sintetic, întreprinderea forestieră Comănești și în alte întreprinderi. Plenara Comitetului județean de partid a criticat unele aspecte ce generează însemnate cheltuieli neeconomicoase : insuficienta preocupare pentru manipularea, depozitarea și conservarea materiei prime, semifabricatelor și produselor la Combinatul chimic Borzești, Fabrica de spirt și bere Bacău, I. F. Comănești, I.I.L. „23 August" Bacău , amenzile și penalizările ce dețin o pondere însemnată în volumul cheltuielilor neeconomicoase (circa 60 la sută), ca urmare a nerealizării ritmice a planului de producție marfă vîndută și încasată, imobilizării de mijloace circulante datorită stocurilor supranormative, cit și nerespectarea obligațiilor contractuale. Cheltuieli mai mari de această natură au înregistrat: Combinatul chimic Borzești (618.000 lei), Combinatul de cauciuc sintetic (461.000 lei), I.S.C.M. Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej (378.000 lei), întreprinderea de electrocentrale Borzești (213.000 lei) I. F. Comănești (173.000 lei). In încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîntul tovarășul IOAN ICHIM, prim-secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean. Fâcînd o amplă analiză a cauzelor care au generat existența unor cheltuieli neeconomicoase și neproductive în unele din întreprinderile județului, vorbitorul a subliniat în mod deosebit sarcinile importante ce stau, în lumina indicațiilor date de conducerea de partid și de stat în această direcție, în fața organelor și organizațiilor de partid, în fața conducerilor întreprinderilor pentru continua reducere a cheltuielilor, pentru ridicarea eficienței economice în toate unitățile economice din județul Bacău. In acest sens, tovarășul IOAN ICHIM a recomandat comitetelor de direcție să reanalizeze angajamentele de economii și beneficii peste plan, corespunzător posibilităților reale ale fiecărei întreprinderi ; analiza periodică a cauzelor creării de stocuri supranormative și adoptarea unor măsuri operative, eficiente pentru diminuarea și lichidarea lor, folosind în acest scop mai bine controlul preventiv și aparatul financiar-economic ; desfășurarea prin organizațiile de partid, U.T.C., sindicale a unei intense munci de educație cetățenească a salariaților, urmărind îndeplinirea exemplară a sarcinilor de pian, ridicarea calificării, întărirea disciplinei în producție în spiritul deosebite față de avutul obștesc, pentru ca fiecare grijiileu cheltuit sau investit să aibă eficiență maximă. Plenara a adoptat o hotărîre cuprinzînd măsuri corespunzătoare menite să ducă în întreprinderile județului la prevenirea și eliminarea cheltuielilor neproductive, reducerea prețului de cost, sporirea volumului economiilor și beneficiilor peste plan. Constituirea organelor comunale de partid și de stat Condiție pentru o viață social-economică intensă Adunarea de constituire a comitetului comunal de partid și a consiliului popular din comuna Agăș, a însemnat în viața locuitorilor de aici un eveniment deosebit. Prin caracterul său de lucru, prin analiza temeinică a sarcinilor ce stau, în condițiile noii organizări administrativ-teritoriale, în fața comuniștilor, a deputaților, ale tuturor oamenilor muncii privind dezvoltarea social-economică a localității respective, adunarea a marcat începutul unei cotituri în munca de mobilizarea mai activă a maselor la rezolvarea competentă și operativă a treburilor locale. Raportul prezentat și discuțiile purtate au scos în evidență faptul că noua delimitare a comunei Agăș care se întinde pe o suprafață de peste 21.000 hectare cu o populație de 6.400 locuitori, cuprinzînd teritorii care au aparținut în trecut de trei comune — Agăș, Coșnea și Goioasa — creează premisele dezvoltării sale ca o unitate administrativă cu (Continuare In pag. a 3-a) Uniți, vom dezvolta multilateral comuna Numeroși comuniști și deputați din Berești și Păncești, din Conțești Valea Nacului, ca și din și celelalte sate ale acestei comune de vrednici podgoreni și gospodari au venit în sala cinematografului din Sascut, în această după-amiază de sfîrșit de mai să consfințească cu vrerea lor, actul de constituire a comitetului comunal de partid și a consiliului popular comunal pe care l-au făcut cu seriozitate și răspundere, convinși că astfel vor imprima un nou impuls deztărit pe toate planurile a activității economice, social-culturale și spirituale a acestei comune cu peste 11.000 locuitori. A luat parte tov. CONSTANTIN LĂCĂTUȘU, secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R., precum și Cornel Croitoru, membru al Comitetului executiv al Consiliului popular județean. Adunarea a avut un profund caracter de lucru , trecîndu-se în revistă principalele realizări dobîndite în dezvoltarea localităților componente ale comunei : averea obștească și fondul de bază ale celor trei cooperative agricole au crescut în ultimii ani cu 9 milioane si respectiv 5 milioane lei. Expresie a creșterii nivelului Tudor STANCIU (Continuare in pag a 3-a) A La Bacău Festivitate consacrată inchiderii cursurilor Universității populare A intrat în tradiție ca la sfârșitul fiecărui an de învățământ Universitatea populară din municipiul Bacău să facă un bilanț al activității desfășurate în rîndul cursanților. Un astfel de eveniment va avea loc duminică 2 iunie, ora 9,30, în sala Teatrului de stat din localitate. Principalele rezultate obținute în cadrul învățămîntului popular vor fi trecute în revistă de către directorul populare, lectorul Universității universitar Traian Cantemir. Invitații la festivitate (cursanții universității populare precum și toți lectorii care au deservit această instituție) vor putea viziona și spectacolul cu piesa „Micul infern" de Mircea Ștefănescu, în interpretarea unui colectiv al Teatrului de stat Bacău. In pagina a IV-a Evoluția situației din Franța ? Vizita delegației de partid și de stat române în R.S.F. Iugoslavia Sosirea la Brioni BRIONI. — Trimișii speciali Agerpres, S. Strujan și Es. Plopeanu, transmit : Vineri dimineața, delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Stat, a plecat cu avionul din Dubrovnik spre Pola. Oaspeții români sunt însoțiți de Rato Dugonici, președintele Conferinței Federale a U.S.P.M.I., membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului C.C. al U.G.I., Iakov Blajevici, membru al Prezidiului C.C. al U.G.I., președintele Skupstinei R.S. Croația, și alte persoane oficiale. Pe aeroportul din Pola, membrii delegației române au fost salutați de tovarășul Mialko Todorovici, secretar al Comitetului Executiv al C.C. U.C.I., membru al Consiliului Fedealrației, Mika Șpiliak, președintele Vocii Executive Federale, membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Petar Stambolici, președintele C.C. al Uniunii Comuniștilor din Serbia, membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului C.C. al U.G.I., Marko Nikezici, secretar de stat pentru afacerile externe, membru al C.C. al U.C.S., precum și de Anton Pavlinici, președintele Skupstinei orășenești Pola, Ivan Șilian, președintele Conferinței orășenești a U.S.P.M., și alți reprezentanți ai organelor locale. Delegația română a plecat apoi din portul Pola •— împreună cu conducătorii iugoslavi veniți în întîmpinare — spre Brioni, reședința de vară a președintelui R.S.F. Iugoslavia, cu nava „Podgorica", escortată de vedetetorpiloare ale marinei militare iugoslave. La sosirea la Brioni, membrii delegației române au fost întîmpinați de tovarășul Iosip Broz Tito și soția, precum și de Vladimir Popovici, membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului C.C. al U.C.S., secretar general al președintelui Republicii, și de alte persoane oficiale. Pe chei era aliniată o gardă de onoare a marinei militare. BRIONI 81. — Trimișii speciali Agerpres, S. Strujan și N. Plopeanu, transmit: Vineri după-amiază au continuat la Brioni convorbirile dintre delegația Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C. G. al P.C.R., președintele Consiliului de Stat, și delegația Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, condusă de tovarășul Iosip Broz Tito, președintele R.S.F. Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. Din partea română au participat tovarășii : Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P. G. R., Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.G.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Mămășan, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Socialiste România la Belgrad. Din partea iugoslavă au participat tovarășii I Mialko Todorovici, secretar al Comitetului Executiv al G.G. al U.G.I., membru al Consiliului Federației, Mika Șpiliak, președintele Vecei Executive Federale, membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului C.G. al U.C.I., Petar Stambolici, președintele C.C. al U.C. din Serbia, membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Iakov Blajevici, președintele Skupstinei R. S. Croația, membru al Prezidiului C.C. al U.G.I., Rato Dugonici, președintele Conferinței Federale Uniunii Socialiste a Poporului Mundtor din Iugoslavia, membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului G.G. al U.G.I., Vladimir Popovici, membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului S.C. al U.C.I., secretar general al președintelui republicii, Marko Nikezici, secretar de stat al afacerilor externe, membru al C.C. al U.G.I., Mustafa Sabici, membru al Vecei Executive Federale, membru al G.G. al U.C.I., Liubo Babici, consilier al secretarului de stat pentru afacerile externe, și Iakșa Petrici, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al R.S.F. Iugoslavia la București. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească, de înțelegere reciprocă. BRIONI 31. — Trimișii speciali Agerpres, S. Strujan și N. Plopeanu, transmit : Vineri după-amiază, tovarășa Iovanka Broz a oferit la Brioni un ceai în cinstea tovarășei Elena Ceaușescu. Au participat tovarășele Elena Maurer și Maria Mămășan, Ștefaa Șpiliak, Tatiana Dugonici, Milka Petrici. Ceaiul s-a desfășurat într-o atmosferă prietenească. ★ Pentru combaterea efectelor secetei seri, la Bacău, a avut loc o ședință de lucru, la care au fost prezenți președinții și inginerii din C.A.P., lucrători din I.A.S. și S.M.T., medicii veterinari de circumscripții, specialiști din întreprinderile județene care deservesc agricultura. La ședință au participat tovarășii Valerian Găină, secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R. și Gheorghe Stanciu, membru al Comitetului Executiv al Consiliului Superior al Agriculturii, director general, împuternicitul comandamentului central pentru combaterea efectelor secetei. In cadrul discuțiilor, s-a făcut o analiză privind stadiul de îndeplinire a sarcinilor trasate de Hotărîrea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliului de Miniștri privind acțiunile ce trebuie întreprinse pentru combaterea secetei în unitățile din cadrul județului. Cu această ocazie, au fost stabilite măsurile ce trebuie luate pentru întreținerea culturilor, în vederea pregătirii campaniei de recoltare a păioaselor, asigurării furajelor, cât și în ceea ce privește îndeplinirea planurilor de producție ale unităților agricole socialiste în acest an. A fost scos în evidență faptul că există serioase rămîneri în urmă la întreținerea culturilor și asigurarea recoltatului furajelor necesare animalelor în perioada de stabulație. Deficiențe se mai manifestă și în direcția pregătirii campaniei de recoltare a păioaselor. Pe de altă parte, deși s-au obținut rezultate bune, totuși mai persistă încă deficiențe în ceea ce privește folosirea în trei schimburi a utilajelor pentru irigat. Au fost luate măsuri pentru trimiterea de cadre competente în unitățile afectate de secetă, care să le ajute în soluționarea problemelor specifice ivite. Urmează să se întocmească, în fiecare unitate agricolă, un plan de măsuri, cu sarcini și termene precise în această direcție. Comitetele de partid, consiliile populare și comandamentele pentru prevenirea efectelor secetei vor trebui să mobilizeze toți cooperatorii, lucrătorii din I.A.S., mecanizatorii și țăranii din zonele necooperativizate pentru a depune toate eforturile în vederea traducerii în viață a prevederilor cuprinse în Hotărîrea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliului de Miniștri privind combaterea efectelor secetei. DE ZIUA COPIILOR NOȘTRI! BUCURIILE INIMII Poeții v-au comparat cu minunatele flori, pentru că sînteți frumoși ca și ele , cu mlădițele de salcie argintate de zori, de boabe de rouă mai grele ; v-au asemănat cu puișorii cînd prind aripi pentru zboruri măiastre ; și uneori cu stelele, mititelele, clipind din tăriile albastre. Atit doar că florile, de toate culorile, deși înmiresmate, sînt reci , rindunelele, cu penele toate, taie tocmai prin văzduhuri poteci iar stelele, ’naltele, fără de moarte, sînt pustii și s departe. Iasă voi, voi copii, sînteți aicea, și vii, singele nostru în voi trece ca-n noi rezervoare ! lingă clopote mari, sună clopoței argintii - inimioare. Vă iubim, știți și știm , dar ce palid, ce palid e spus ! ne topim, asta e, la-nălțimile unde se ajung răsărit și apus. ...Cum să scriu despre voi, măi copii, cum să vă cvit ? mingîierile mîinilor, desfătările ochilor, bucuriile inimii, pot doar să le binecuvint. Nichita BISTRICEANU E ZIUA NOASTRA ! FotO : C. BURSUCA Unul din lucrările cele mai zguduitoare ce mi-a fost dat să-l văd vreodată, a fost o secvență dintr-un Uilm despre Vietnam. Reporterul cineast colindase acea parte din Republica Democrată Vietnam supusă frecvent bombardamentelor. E un film de neuitat, nu mai știu numele autorilor lui; de fupt era un Ulm fără pretenții, un documentar, un fel de jurnal de actualitate. Pe scurt, la un spital fusese adusă o fetiță de vreo 11—12 ani, rănită în urma unui bombardament. Reporterul surprinde momentul în care copilul face primii pași, după ce s-a vindecat. In micul colectiv al spitalului, faptul ia proporțiile unui eveniment. Bolnavi, medici și surori încearcă să dea un aer sărbătoresc momentului. Zîmbesc oarecum decorativ și se dau în lături deschizînd un fel de alee în calea pașilor șovăitori ai copilului proaspăt vindecat. Fetița pășește cu greutate, se încordează din tot trupul, pentru fiecare pas. De altfel, se ajută de două cîrje mari, aspre, butucănoase care par astfel poate fiindcă cea care le poartă e prea mică. Curînd se apropie de prim-plan, intră cu totul în cadru, pe ecran nu mai e decit fetița cu părul ei negru, tuns scurt și gîtul foarte lirav, și umerii încordați și brațele subțiri, încolăcite pe cîrjele butucoase. Acum se vede limpede — și mina operatorului care a purtat aparatul de filmat nu se poate să nu fi tremurat. Fetița e infirmă, nu are decât un picior. Un picior subțire, cu o singură șosetă albă, o singură sarda. Cei din jur — fost mai în vlrstă decit ea — în orice caz, niște adulți, ii fac loc să treacă și, treptat, zimbetele cu care o întîmpină, ezită, se tulbură și oamenii își întors tulburați privirile și fetele rămîn înțepenite, un fel de îngheț trece peste fiecare obraz și, pînă la urmă, toti cei adunați în sala mare a ȘOTRON spitalului își pleacă privirile lovițt de o durere surdă pe care încearcă din toate puterile s-o CSC.Jadă de lentila necruțătoare a aparatului... Pe atunci — atunci cînd am văzut documentarul — intr-un program de noapte, la televiziune — la noi, aici la paralela 45, încă nu se topise, sau abia se topise zăpada. Pe urmă au început să dea mugurii, apoi iarba, străzile au început să se umple de verde, în fiecare zi niște copii îlușturatici parcă luau creioanele de desen și nu știu cine le dădea străzile cu blocurile noi și cu casele, cu toate parcurile și curțile să se coloreze după cum se venea la îndemînă, așa că, pînă pe la începutul lui mai, n-a mai rămas culoare care să lipsească din paleta dimineților și amiezilor orașului nostru pe care ni știm și îl îndrăgim cu toții. Cîteodată, și acum — deși luna mai e petrecute, mai dau de desenele copiilor din cartierul meu. Pe asfaltul trotuoarelor ei au desenat chipul acela atît de cunoscut pe care fetitele îl scot, cu vîrful cretei, in fiecare dimineață mai proaspăt, de sub pașii trecătorilor. Eșatronul. La noi, la bloc, e multă gălăgie din cauza asta, nu o dată cine cineva mai deschide fereastra și strigă să se facă liniște. Atunci mă gîndesc că nu întotdeauna știm ce iei de liniște vrem. Pentru să știu undeva o fetiță cu părul negru, tuns scurt și gîtul foarte firav, și umerii Încordați, și brațele subțiri, încolăcite pe două cîrje butucănoase, o fetiță care niciodată nu va mai sări la nici un șotron desenat pe trotuar. Și atunci mă gîndesc că nu e decit un singur fel de liniște care să ne placă la toți. Liniștea aceea în care toți copiii din lume să poată colora, după voia lor, toate străzile și blocurile și parcurile și curțile și să deseneze, la fiecare colț de stradă, șotronul. Liniștea asta o vrem. Constantin NANCU stă seară, ora 17, la Casa de cultură a sindicatelor din are loc o Bacău nouă premieră a cercului de teatru de copii cu spectacolul: „împărăteasa mincinoșilor" de Melania Teodorescu- Ghica. Regia artistică aparține autoarei. Acest spectacol va fi prezentat joi 6 iunie a.c. și la București, în studioul de televiziune, într-o emisiune pentru copil. à A