Steagul Roşu, iunie 1968 (Anul 23, nr. 4763-4788)

1968-06-01 / nr. 4763

y x A X :! centrala »M. HMiiI Proletari din,toate târze,uniți-vâ f ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU ANUL XXIII — NR. 4.763 (6.242) SIMBATA 1 IUNIE 1968 4 pagini 30 bani In toate Întreprinderile județului Măsuri eficiente pe linia prevenirii și eliminării cheltuielilor neeconomicoase și neproductive Plenara Comitetului județean Bacău al P.C.R. Ieri, 31 mai a.c., a avut loc plenara Comitetului județean Bacău al P.C.R. La plenară au participat în calitate de invitați conducători și alte cadre cu funcții de răspundere din întreprinderi, secretari ai comitetelor de partid pe între­prindere. Plenara a dezbătut raportul privind modul cum s-au pre­ocupat organizațiile de partid și conducerile întreprinderi­lor de prevenirea și eliminarea cheltuielilor neeconomicoa­se și neproductive. Pe marginea raportului au luat cuvîntul un număr în­semnat de participanți. Atit raportul cit și vorbitorii au subliniat că, urmare a măsurilor intreprinse de organizațiile de partid, sindicale și U.T.C. pentru mobilizarea colectivelor de muncitori, ingi­neri și tehnicieni la reducerea cheltuielilor materiale de producție cât și a măsurilor tehnice și organizatorice luate de conducerile întreprinderilor pentru diminuarea consumu­rilor specifice au fost obținute rezultate bune. Pe trimestrul I al acestui an, pe lângă îndeplinirea și de­pășirea tuturor indicatorilor de plan, pe ansamblul județu­lui au fost realizate importante economii și beneficii supli­mentare. A fost relevat de plenară ca pozitiv faptul că marea majoritate a unităților economice din județ au re­dus costurile de producție sau cheltuielile de circulație obți­­nînd economii peste plan pînă la 31 martie 1968 de 28.984.000 lei și beneficii suplimentare însumînd aproape 32 milioane lei. Realizările înscrise au fost posibile datorită măsurilor întreprinse, la indicația conducerii partidului, privind ren­tabilizarea întreprinderilor și produselor și, în mod deosebit, vastei acțiuni ce continuă și în prezent, de organizare ști­ințifică a producției și muncii. Plenara a apreciat că la stabilirea angajamentelor n-au fost luate nici pe departe în considerație posibilitățile rea­le ale unităților. O dovadă în acest sens este aceea că realizările la economii peste plan depășesc angajamente­le pe întregul an, iar cele la beneficii peste plan sînt foar­te apropiate de angajamentul anual ; aceasta, atît pe an­samblul județului, cit și la multe din unitățile economice. De aceea, o sarcină de prim ordin pentru comitetele municipale și orășenești, organizațiile de partid, sindicat și conducerile întreprinderilor este reanalizarea angajamente­lor asumate pentru anul în curs și dezbaterea noilor anga­jamente în adunările grupelor sindicale de la începutul lu­nii iunie. Se va avea în vedere ca noile angajamente să corespundă potențialului real al fiecărei întreprinderi. Plenara a considerat drept pozitivă experiența unor în­treprinderi care au înregistrat în trimestrul I un volum re­dus de cheltuieli neproductive și neeconomicoase sau chiar au reușit să le elimine în totalitate, in acest sens au fost date ca exemplu Salina Tg. Ocna, I. M. Comănești, Fabrica de confecții „Bacăul", Industria vinului, întreprinderea inter­județeană de electricitate Bacău. Plenara a scos în evidență faptul că în multe unități e­­conomice din cuprinsul județului problemei reducerii chel­tuielilor neproductive și neeconomicoase nu i s-a acordat atenția cuvenită, în trimestrul I înregistrîndu-se cheltuieli ne­productive și neeconomicoase, însumînd 5.317.000 lei. Printre unitățile cu un volum foarte mare de astfel de chel­tuieli au fost exemplificate Combinatul chimic Borzești, C.I.L. Comănești, întreprinderea de șantiere construcții montate din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, Combi­și­natul de cauciuc sintetic, I. F. Comănești, Fabrica de pos­tav Buhuși, întreprinderea electro­centrale Borzești etc. Dintr-o analiză recentă întreprinsă la indicația Biroului Comitetului județean de partid, privind cauzele care au generat cheltuielile neproductive și neeconomicoase se desprinde faptul că mare parte din acestea se datoresc lipsei de preocupare pentru prevenirea și eliminarea lor. Pe de altă parte, multe din organizațiile de partid au scăpat din vedere acest aspect important al activității eco­nomice a întreprinderilor, nu au controlat conducerile uni­tăților și nu au întreprins în mod practic acțiuni concrete pentru lichidarea lipsurilor. Dezbaterile plenarei au relevat cauzele care fac ca vo­lumul cheltuielilor neproductive să fie încă ridicat în unele întreprinderi, subliniindu-se printre acestea pierderile din întreruperile în producție (la Fabrica de postav Buhuși, I.F. Comănești, Fabrica „Letea“-Bacău și în altele), existența unui mare număr de rebuturi (C.I.L. Comănești, Uzina meta­lurgică Bacău, C.I.L. Bacău, Fabrica de șuruburi Bacău), in­suficienta grijă față de buna gospodărire a materiei prime, față de reducerea consumurilor specifice de materiale. Pe linia indicațiilor conducerii partidului cu privire la re­ducerea cheltuielilor materiale de producție, din inițiativa Comitetului județean de partid, recent, la C.I.L. Bacău a pornit cu rezultate bune o acțiune pentru realizarea mai multor produse din aceeași cantitate de materie primă. Dacă în municipiul Bacău această acțiune a fost aproape generalizată și la celelalte unități industriale, în restul ju­dețului ea a fost tîrziu preluată. Consiliul județean al U­­niunii Generale a Sindicatelor trebuie să ia grabnice mă­suri pentru extinderea acestei valoroase acțiuni în toate întreprinderile județului. Prin comisiile de ingineri și tehni­cieni să se întreprindă studii care să evidențieze rezervele și să se facă propuneri pentru valorificarea lor imediată. Organizațiile de partid să conducă această acțiune în fiecare unitate, folosind toate mijloacele muncii politice și forțele competente din fiecare loc de muncă. Ca efect al existenței unor mijloace fixe inactive și pentru faptul că nu s-au luat suficiente măsuri pentru readucerea în circuitul economic a mijloacelor fixe nefolosite în unele unități industriale ale județului s-au înregistrat chel­tuieli neproductive care au grevat în mod nejustificat prețul de cost. O astfel de situație există la C.I.L. Comănești, C.I.L. Bacău, întreprinderea de electrocentrale Borzești, Fa­brica „Letea" Bacău, Combinatul de cauciuc sintetic, în­treprinderea forestieră Comănești și în alte întreprinderi. Plenara Comitetului județean de partid a criticat unele aspecte ce generează însemnate cheltuieli neeconomi­coase : insuficienta preocupare pentru manipularea, depo­zitarea și conservarea materiei prime, semifabricatelor și produselor la Combinatul chimic Borzești, Fabrica de spirt și bere Bacău, I. F. Comănești, I.I.L. „23 August" Bacău , a­­menzile și penalizările ce dețin o pondere însemnată în vo­lumul cheltuielilor neeconomicoase (circa 60 la sută), ca urmare a nerealizării ritmice a planului de producție marfă vîndută și încasată, imobilizării de mijloace circulante da­torită stocurilor supranormative, cit și nerespectarea obliga­țiilor contractuale. Cheltuieli mai mari de această natură au înregistrat: Combinatul chimic Borzești (618.000 lei), Combinatul de cauciuc sintetic (461.000 lei), I.S.C.M. Mu­nicipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej (378.000 lei), întreprinde­rea de electrocentrale Borzești (213.000 lei) I. F. Comănești (173.000 lei). In încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîntul tovarășul IOAN ICHIM, prim-secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean. Fâcînd o amplă analiză a cauzelor care au generat e­­xistența unor cheltuieli neeconomicoase și neproductive în unele din întreprinderile județului, vorbitorul a subliniat în mod deosebit sarcinile importante ce stau, în lumina indi­cațiilor date de conducerea de partid și de stat în această direcție, în fața organelor și organizațiilor de partid, în fa­ța conducerilor întreprinderilor pentru continua reducere a cheltuielilor, pentru ridicarea eficienței economice în toate unitățile economice din județul Bacău. In acest sens, tovarășul IOAN ICHIM a recomandat co­mitetelor de direcție să reanalizeze angajamentele de eco­nomii și beneficii peste plan, corespunzător posibilităților reale ale fiecărei întreprinderi ; analiza periodică a cauze­lor creării de stocuri supranormative și adoptarea unor măsuri operative, eficiente pentru diminuarea și lichidarea lor, folosind în acest scop mai bine controlul preventiv și aparatul financiar-economic ; desfășurarea prin organiza­țiile de partid, U.T.C., sindicale a unei intense munci de educație cetățenească a salariaților, urmărind îndeplinirea exemplară a sarcinilor de pian, ridicarea calificării, în­tărirea disciplinei în producție în spiritul deosebite față de avutul obștesc, pentru ca fiecare grijii­leu cheltuit sau investit să aibă eficiență maximă. Plenara a adoptat o hotărîre cuprinzînd măsuri cores­punzătoare menite să ducă în întreprinderile județului la prevenirea și eliminarea cheltuielilor neproductive, redu­cerea prețului de cost, sporirea volumului economiilor și beneficiilor peste plan. Constituirea organelor comunale de partid și de stat Condiție pentru o viață social-economică intensă Adunarea de consti­tuire a comitetului comu­nal de partid și a consi­liului popular din comu­na Agăș, a însemnat în viața locuitorilor de aici un eveniment deosebit. Prin caracterul său de lucru, prin analiza temei­nică a sarcinilor ce stau, în condițiile noii organi­zări administrativ-terito­­riale, în fața comuniștilor, a deputaților, ale tuturor oamenilor muncii privind dezvoltarea social-econo­mică a localității respecti­ve, adunarea a marcat începutul unei cotituri în munca de mobilizarea mai activă a maselor la re­zolvarea competentă și o­­perativă a treburilor lo­cale. Raportul prezentat și discuțiile purtate au scos în evidență faptul că noua delimitare a comunei A­­găș care se întinde pe o suprafață de peste 21.000 hectare cu o populație de 6.400 locuitori, cuprinzînd teritorii care au aparținut în trecut de trei comune — Agăș, Coșnea și Go­­ioasa — creează premise­le dezvoltării sale ca o unitate administrativă cu­ (Continuare In pag. a 3-a) Uniți, vom dezvolta multilateral comuna Numeroși comuniști și deputați din Berești și Păncești, din Conțești Valea Nacului, ca și din și celelalte sate ale acestei comune de vrednici pod­goreni și gospodari au ve­nit în sala cinematogra­fului din Sascut, în această după-amiază de sfîrșit de mai să consfințească cu vrerea lor, actul de con­stituire a comitetului co­munal de partid și a con­siliului popular comunal pe care l-au făcut cu se­riozitate și răspundere, convinși că astfel vor im­prima un nou impuls dez­­tărit pe toate planurile a activității economice, so­­cial-culturale și spirituale a acestei comune cu pes­te 11.000 locuitori. A luat parte tov. CON­STANTIN LĂCĂTUȘU, se­cretar al Comitetului ju­dețean Bacău al P.C.R., precum și Cornel Croi­­toru, membru al Comite­tului executiv al Consiliu­lui popular județean. Adunarea a av­ut un profund caracter de lu­cru , trecîndu-se în revistă principalele realizări do­­bîndite în dezvoltarea lo­calităților componente ale comunei : averea obșteas­că și fondul de bază ale celor trei cooperative agri­cole au crescut în ultimii ani cu 9 milioane si res­pectiv 5 milioane le­i. Ex­presie a creșterii nivelului Tudor STANCIU (Continuare in pag a 3-a) A La Bacău Festivitate consacrată inchi­­­derii cursurilor Universității populare A intrat în tradiție ca la sfâr­șitul fiecărui an de învățământ Universitatea populară din mu­nicipiul Bacău să facă un bi­lanț al activității desfășurate în rîndul cursanților. Un astfel de eveniment va avea loc dumi­nică 2 iunie, ora 9,30, în sala Teatrului de stat din localitate. Principalele rezultate obținute în cadrul învățămîntului popu­lar vor fi trecute în revistă de către directorul populare, lectorul Universității universitar Traian Cantemir. Invitații la festivitate (cursanții universității populare precum și toți lectorii care au deservit această instituție) vor putea viziona și spectacolul cu piesa „Micul infern" de Mircea Ștefănescu, în interpretarea u­­nui colectiv al Teatrului de stat Bacău. In pagina a IV-a Evoluția situației din Franța ? Vizita delegației de partid și de stat române în R.S.F. Iugoslavia Sosirea la Brioni BRIONI. — Trimișii speciali Ager­­pres, S. Strujan și Es. Plopeanu, trans­mit : Vineri dimineața, delegația de partid și de stat a Republicii Socia­liste România, condusă de tovarășul Nicolae­­ Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., președintele Consi­liului de Stat, a plecat cu avionul din Dubrovnik spre Pola. Oaspeții români sunt însoțiți de Rato Dugonici, preșe­dintele Conferinței Federale a U.S.P.M.I., membru al Consiliului Fe­derației, membru al Prezidiului C.C. al U.G.I., Iakov Blajevici, membru al Prezidiului C.C. al U.G.I., președinte­le Skupstinei R.S. Croația, și alte per­soane oficiale. Pe aeroportul din Pola, membrii de­legației române au fost salutați de tovarășul Mialko Todorovici, secretar al Comitetului Executiv al C.C. U.C.I., membru al Consiliului Fede­al­rației, Mika Șpiliak, președintele Vo­cii Executive Federale, membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Petar Stam­­bolici, președintele C.C. al Uniunii Comuniștilor din Serbia, membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului C.C. al U.G.I., Marko Ni­kezici, secretar de stat pentru afa­cerile externe, membru al C.C. al U.C.S., precum și de Anton Pavlinici, președintele Skupstinei orășenești Pola, Ivan Șilian, președintele Confe­rinței orășenești a U.S.P.M., și alți re­prezentanți ai organelor locale. Delegația română a plecat apoi din portul Pola •— împreună cu conducă­torii iugoslavi veniți în întîmpinare — spre Brioni, reședința de vară a președintelui R.S.F. Iugoslavia, cu nava „Podgorica", escortată de vedete­­torpiloare ale marinei militare iugo­slave. La sosirea la Brioni, membrii dele­gației române au fost întîmpinați de tovarășul Iosip Broz Tito și soția, pre­cum și de Vladimir Popovici, membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului C.C. al U.C.S., secretar ge­neral al președintelui Republicii, și de alte persoane oficiale. Pe chei era a­­liniată o gardă de onoare a marinei militare. BRIONI 81. — Trimișii speciali A­­gerpres, S. Strujan și N. Plopeanu, transmit: Vineri după-amiază au con­tinuat la Brioni convorbirile dintre delegația Republicii Socialiste Româ­nia, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C. G. al P.C.R., președintele Consiliului de Stat, și delegația Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, condusă de tovarășul Iosip Broz Tito, președinte­le R.S.F. Iugoslavia, președintele U­­niunii Comuniștilor din Iugoslavia. Din partea română au participat tova­rășii : Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președin­tele Consiliului de Miniștri, Paul Ni­­culescu-Mizil, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al C.C. al P. G. R., Gheorghe Rădulescu, membru al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.G.R., vicepreședinte al Consiliului de Mi­niștri, George Macovescu, prim-ad­­junct al ministrului afacerilor exter­ne, Aurel Măm­ășan, ambasadorul ex­traordinar și plenipotențiar al Repu­blicii Socialiste România la Belgrad. Din partea iugoslavă au participat tovarășii I Mialko Todorovici, secre­tar al Comitetului Executiv al G.G. al U.G.I., membru al Consiliului Federa­ției, Mika Șpiliak, președintele Vecei Executive Federale, membru al Consi­liului Federației, membru al Prezidiu­lui C.G. al U.C.I., Petar Stambolici, președintele C.C. al U.C. din Serbia, membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Iakov Blajevici, președintele Skups­tinei R. S. Croația, membru al Prezi­diului C.C. al U.G.I., Rato Dugonici, președintele Conferinței Federale Uniunii Socialiste a Poporului Mund­­­­tor din Iugoslavia, membru al Consi­liului Federației, membru al Prezidiu­lui G.G. al U.G.I., Vladimir Popovici, membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului S.C. al U.C.I., secretar general al președintelui re­publicii, Marko Nikezici, secretar de stat al afacerilor externe, membru al C.C. al U.G.I., Mustafa Sabici, mem­bru al Vecei Executive Federale, membru al G.G. al U.C.I., Liubo Ba­bici, consilier al secretarului de stat pentru afacerile externe, și Iakșa Pe­­trici, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al R.S.F. Iugoslavia la București. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească,­ de înțelegere reciprocă. BRIONI 31. — Trimișii speciali A­­gerpres, S. Strujan și N. Plopeanu, transmit : Vineri după-amiază, tova­rășa Iovanka Broz a oferit la Brioni un ceai în cinstea tovarășei Elena Ceaușescu. Au participat tovarășele Elena Maurer și Maria Măm­ășan, Ștefa­a Șpiliak, Tatiana Dugonici, Mil­ka Petrici. Ceaiul s-a desfășurat într-o atmos­feră prietenească. ★ Pentru combaterea efectelor secetei seri, la Bacău, a avut loc o ședin­ță de lucru, la care au fost prezenți președinții și inginerii din C.A.P., lucrători din I.A.S. și S.M.T., medi­cii veterinari de circumscripții, spe­cialiști din întreprinderile județene care deservesc agricultura. La ședință au participat tovarășii Valerian Găină, secretar al Comite­tului județean Bacău al P.C.R. și Gheorghe Stanciu, membru al Comi­tetului Executiv al Consiliului Su­perior al Agriculturii, director ge­neral, împuternicitul comandamen­tului central pentru combaterea e­­fectelor secetei. In cadrul discuțiilor, s-a făcut o analiză privind stadiul de îndepli­nire a sarcinilor trasate de Hotărî­­rea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliului de Miniștri privind acțiunile ce trebuie între­prinse pentru combaterea secetei în unitățile din­ cadrul județului. Cu această ocazie, au fost stabilite măsurile ce trebuie luate pentru întreținerea culturilor, în vederea pregătirii campaniei de recoltare a păioaselor, asigurării furajelor, cât și în ceea ce privește îndeplinirea planurilor de producție ale unități­lor agricole socialiste în acest an. A fost scos în evidență faptul că există serioase rămîneri în urmă la întreținerea culturilor și asigurarea recoltatului furajelor necesare ani­malelor în perioada de stabulație. Deficiențe se mai manifestă și în direcția pregătirii campaniei de re­coltare a păioaselor. Pe de altă parte, deși s-au obținut rezultate bune, totuși mai persistă încă de­ficiențe în ceea ce privește folosi­rea în trei schimburi a utilajelor pentru irigat. Au fost luate măsuri pentru tri­miterea de cadre competente în u­­nitățile afectate de secetă, care să le ajute în soluționarea probleme­lor specifice ivite. Urmează să se întocmească, în fiecare unitate a­­gricolă, un plan de măsuri, cu sar­cini și termene precise în această di­recție. Comitetele de partid, consiliile populare și comandamentele pentru prevenirea efectelor secetei vor trebui să mobilizeze toți coopera­torii, lucrătorii din I.A.S., mecaniza­torii și țăranii din zonele necoope­­rativizate pentru a depune toate e­­forturile în vederea traducerii în viață a prevederilor cuprinse în Hotărîrea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliului de Mi­niștri privind combaterea efectelor secetei. DE ZIUA COPIILOR NOȘTRI! BUCURIILE INIMII Poeții v-au comparat cu minunatele flori, pentru că sînteți frumoși ca și ele , cu mlădițele de salcie argintate de zori, de boabe de rouă mai grele ; v-au asemănat cu puișorii cînd prind aripi pentru zboruri măiastre ; și uneori cu stelele, mititelele, clipind din tăriile­ albastre. Atit doar că florile, de toate culorile, deși înmiresmate, sînt reci , rindunelele, cu penele toate, taie tocmai prin văzduhuri poteci iar stelele, ’naltele, fără de moarte, sînt pustii și­ s departe. Iasă voi, voi copii, sînteți aicea, și vii, singele nostru în voi trece ca-n noi rezervoare ! lingă clopote mari, sună clopoței argintii - inimioare. Vă iubim, știți și știm , dar ce palid, ce palid e spus ! ne topim, asta e, la-nălțimile unde se ajung răsărit și apus. ...Cum să scriu despre voi, măi copii, cum să vă cvit ? mingîierile mîinilor, desfătările ochilor, bucuriile inimii, pot doar să le binecuvint. Nichita BISTRICEANU E ZIUA NOASTRA ! FotO : C. BURSUCA U­nul din lucrările cele mai zgudui­toare ce mi-a fost dat să-l văd vreo­dată, a fost o secvență dintr-un Uilm despre Vietnam. Reporte­rul cineast colindase acea parte din Republica Democrată Viet­nam supusă frecvent bombar­damentelor. E un film de neui­tat, nu mai știu numele auto­rilor lui; de fupt era un Ulm fără pretenții, un documentar, un fel de jurnal de actualitate. Pe scurt, la un spital fusese adusă o fetiță de vreo 11—12 ani, rănită în urma unui bom­bardament. Reporterul surprin­de momentul în care copilul face primii pași, după ce s-a vindecat. In micul colectiv al spitalului, faptul ia proporțiile unui eveniment. Bolnavi, medici și surori încearcă să dea un aer sărbătoresc momentului. Zîmbesc oarecum decorativ și se dau în lături deschizînd un fel de alee în calea pașilor șo­văitori ai copilului proaspăt vindecat. Fetița pășește cu greutate, se încordează din tot trupul, pentru fiecare pas. De altfel, se ajută de două cîrje mari, aspre, butucănoase care par astfel poate fiindcă cea ca­re le poartă e prea mică. Cu­­rînd se apropie de prim-plan, intră cu totul în cadru, pe e­­cran nu mai e decit fetița cu părul ei negru, tuns scurt și gîtul foarte lirav, și umerii încordați și brațele subțiri, în­colăcite pe cîrjele butucoase. Acum se vede limpede — și mina operatorului care a pur­tat aparatul de filmat nu se poate să nu fi tremurat. Fetița e infirmă, nu are decât un picior. Un picior subțire, cu o singu­ră șosetă albă, o singură sarda. Cei din jur — fost mai în vlrstă decit ea — în orice caz, niște adulți, ii fac loc să trea­că și, treptat, zimbetele cu care o întîmpină, ezită, se tulbură și oamenii își întors tulburați pri­virile și fetele rămîn înțepeni­te, un fel de îngheț trece peste fiecare obraz și, pînă la urmă, toti cei adunați în sala mare a Ș­OTRON spitalului își pleacă privirile lovițt de o durere surdă pe care încearcă din toate puterile s-o CSC.Jadă de lentila necruțătoa­re a aparatului... Pe atunci — atunci cînd am văzut documentarul — intr-un program de noapte, la televi­ziune — la noi, aici la paralela 45, încă nu se topise, sau abia se topise zăpada. Pe urmă au început să dea mugurii, apoi iarba, străzile au început să se umple de verde, în fiecare zi niște copii îlușturatici parcă luau creioanele de desen și nu știu cine le dădea străzile cu blocurile noi și cu casele, cu toate parcurile și curțile să se coloreze după cum se venea la îndemînă, așa că, pînă pe la începutul lui mai, n-a mai ră­mas culoare care să lipsească din paleta dimineților și amie­zilor orașului nostru pe care ni știm și îl îndrăgim cu toții. Cîteodată, și acum — deși lu­na mai e pe­trecute, mai dau de desenele copiilor din cartie­rul meu. Pe asfaltul trotuoare­­lor ei au desenat chipul acela atît de cunoscut pe care feti­tele îl scot, cu vîrful cretei, in fiecare dimineață mai proaspăt, de sub pașii trecătorilor. E­șatronul. La noi, la bloc, e multă gă­lăgie din cauza asta, nu o dată cine cineva mai deschide fe­reastra și strigă să se facă li­niște. Atunci mă gîndesc că nu întotdeauna știm ce iei de li­niște vrem. Pentru să știu un­deva o fetiță cu părul negru, tuns scurt și gîtul foarte firav, și umerii Încordați, și brațele subțiri, încolăcite pe două cîrje butucănoase, o fetiță care nici­odată nu va mai sări la nici un șotron desenat pe trotuar. Și atunci mă gîndesc că nu e decit un singur fel de liniște care să ne placă la toți. Liniș­tea aceea în care toți copiii din lume să poată colora, după voia lor, toate străzile și blocu­rile și parcurile și curțile și să deseneze, la fiecare colț de stradă, șotronul. Liniștea asta o vrem. Constantin NANCU stă­ seară, ora 17, la Casa de cul­tură a sindicate­lor din are loc o Bacău nouă premieră a cercului de teatru de copii cu spectacolul: „împără­teasa mincinoșilor" de Melania Teodorescu- Ghica. Regia artistică aparține autoarei. Acest spectacol va fi prezentat joi 6 iunie a.c. și la București, în studioul de televiziu­ne, într-o emisiune pentru copil. à A

Next