Steagul Roşu, noiembrie 1968 (Anul 23, nr. 4894-4919)
1968-11-01 / nr. 4894
Arcușul vrăjit al maestrului Ion Voicu alături de simfonicul băcăuan^ ...„Violonistul ION VOICU părea a fi descins direct din impăratia de vrajă a lui Paganini in marea sală de la Music-Verein. De multă vreme , am mai avut prilejul să ascultăm un artist atit de stăpin pe instrumentul său. Pină la cele mai subtile nuanțe, frazarea este de o puritate extraordinară, tonul este cald și sunetul plin". Cu asemenea elogii se încheia cronica unei reviste de specialitate din Viena, oraș cu vechi și autentice tradiții, a cărui presă muzicală este renumită prin severitatea ei. Săptămînă, aceasta viața muzicală a Bacăului înscrie în agenda sa prestigioasa contribuție a maestrului arcușului românesc, care o dată cu Concertul la două viori al compozitorului Johann Sebastian Bach, in primă audiție, trăiește alături de fiul său, Mădălin Voicu, rolul de mare solist, de strălucit profesor și de fericit părinte. Violonist de talie mondială și personalitate remacabilă, maestrul Ion Voicu se impune de timpuriu prin consistența talentului său deosebit și prin calitățile de mare artist. Studiază vioara la" Conservatorul "„Opriam Porumbescu” din București, însușindu-și îndrumările pedagogilor școlii românești de interpretare, avind mulțumirea de a primi indicații și de la marele dascăl al arcușului, George Enescu. După un însemnat lanț de turnee prin Europa«, America« și Asia«, maestrul Voicu își cîștigă consacrarea pentru cele mai distinse scene concertistice din lume. Profundul său talent de virtuos se impune printr-o înaltă tehnică, prin simțul frazei și prin puritatea tonului. Bogația sa paletă interpretativă cuprinde un repertoriu vast din literatura violonistică universală, plecînd de la Bach, cu stilul său specific și continuând cu Mozart, Beethoven, Mendelssohn-Bartholdy, Paganini, Brahms, Ceaikovski, Prokofiev, Wieniavski, Șostakovici etc. Prin neobosita-i activitate concertistică în țară, prin concertele susținute în străinătate, maestrul și creștigau aprecierea publicului de pretutindeni. Titlul de Artist al poporului atestă înalta prețuire acordată pentru valoroasa« sa« contribuție la creșterea prestigiului școlii violonistice românești. Fiul măiestrului, Mădălin Voicu, se dovedește de pe acum un urmaș cu reale posibilități in tehnica mînuirii arcușului. Solia muzicală de familie a celui mai autentic interpret al nostru este așteptată cu multă simpatie de publicul băcăuan și ne onorează stagiunea« prin răspunsul armatoil la invitația« de a concerta« alături de orchestra simfonică locală. Urăm maestrului Voicu și talentatului său fiu Mădălin multe succese și forță artistică pentru a putea să ne reprezinte cu brio pe scenele muzicale ale lumii. Prof. Emil ZABORILA «?■«■.. Arta didactică, o responsabilitate socială în noul cadru al înnoirilor și prefacerilor sociale ce le întîlnim peste tot în jurul «nostru, omului de la catedră, acestui neobosit dăltuitor și modelator al marmurei vii al generațiilor viitoare, îi revin sarcini de înaltă responsaabilitate. În orice moment, la« lecții sau în afara orelor de clasă, în cadrul unor activități organizate cu elevii, la« orele de dirigenți» etc., profesorii și învățătorii trebuie să formeze omul prin educație, temeinic și multilateral, să surprindă cu finețe cele mai penetrabile lațuri, prin care poate fi modelat copilul, să detecteze la timp fenomenele negative și să găsească cele mai potrivite metode de a le înlătura. Iată de ce diversitatea temperamentelor ți caracterelor întilnite la elevi fac din munca didactică o adevărată artă. In condițiile școlii socialiste, cadrele didactice trebuie să fie permanent conștiente de înalta lor misiune socială, să simtă chemaire spre profesia aleasă, astfel incit anumite fenomene ca superficiailitatea, funcționalrismul, lipsa entuziasmului în activitatea depusă, să nu-și găsească locul în școală. Deoarece formarea multilaiterală a elevului implică personalitatea multilaterală a profesorului, muncea acestuia nu se va încheia, o dată cu terminarea orelor de curs și așezarea catalogului în sertar, ci va continua în forme diferite, cu un conținut nou, cît mai educativ, mai formativ, în așa numitul timp extrașcol.a«r. înzestrat cu vaste cunoștințe, avînd un orizont larg în domeniile cele mai diferite, educatorul trebuie să aibă viziune clară asupra viitorului pentru ai ști cum să educe și să formeze oamenii acestei etape, să se ridice la înălțimea« celei mai avansate ideologii, a« comunismului. Situîndu-se pe poziții înaintate și fiind conștienți de înalta lor misiune și responsabilitate socială, acești semănători «ai luminii vor trebui să fie permanent la înălțimea sarrOiniifor ce le revin și a încrederii exprimate dă conducerea de partid și de stat, de întregul nostru popor. Prof. THEODOR ENE Școala generală nr. 6 Bacău Predarea elementelor de teoria mulțimilor (Urmare din pag. 1) mulțimi n-au nici un element, se notează cu un cerc gol, care prin transformare a« ajuns la forma zero-ului folosit azi. Precizăm că, datorită dificultăților ridicate de înțelegerea acestei noțiuni, este necesar ca cifra« zero să se predea după transmiterea cunoștințelor referitoare la cifrele 1-9, pe baza folosirii a cît mai multe exemple și material didactic. Pentru predarea operațiilor cu mulțimi de obiecte (adunarea și scăderea) este necesar să fie clarificate mai intîi citeva probleme de natură teoretică și anume : reuniunea, și adunarea mulțimilor, precum și scăderea acestora. Reuniunea mulțimilor este o operație similară dar nu identică cu adunarea numerelor. In cazul reuniunii se pot reuni mulțimi cu elemente comune sau chiar mulțimi din care una o include pe cealaltă, pe cind adunarea se face considerînd reuniunea a două mulțimi disjuncte (mulțimi ce n-au elemente comune). Diferența a două mulțimi A și B, este mulțimea C compusă din elementele mulțimii A care nu aparțin și mulțimii B (A-B—C). Raporturile cantitative dintre mulțimi se stabilesc pe baza comparării acestora, introducîndu-se corespunzător semnele : = == (mai mic, mai mic și egal). Pornind de la compararea mulțimilor și de la posibilitatea de a construi mulțimi egale cu o mulțime dată se trece la operații cu mulțimi. Pentru adunarea a« două mulțimi se va compara mulțimea sumă cu fiecare mulțime dată, la« început obiectul, q«poi »grafic. Se fac mai multe exerciții de adunare a mulțimilor, folosindu-se și descompunerea unor mulțimi într-o sumă de mulțimi. Analog se procedează și la operația de scădere a« mulțimilor ; elevii sunt conduși să înțeleagă scăderea ca operație inversă a adunării. Reprezentarea grafică a unei mulțimi, punerea« în corespondență biunivocă, precum și operațiile de adunare și scădere a două mulțimi constituie suportul pentru a se trece la noțiune» de număr, formarea șirului natural al numerelor, precum și proprietățile de bază ale numerelor naturale. În predarea matematicii, mijloacele intuitive constituie puncte de plecare spre abstractizări. Pe măsură ce se dezvoltă puterea de reprezentare a elevilor, materialul intuitiv devine tot mai sărac in trăsăturile lui concret materiale și este înlocuit prin mijloace simbolice. Folosirea materialului de geometrie, pe lîngă faptul că dă posibilitatea de a valorifica« experiența« de viață a elevului, este și un material adecvat pentru înțelegerea numerației și înlesnește trecereai de la operații cu obiecte concrete lau aperații cu obiecte desenate și aposoja operații cu simboluri. In predare se vor folosi următoarele trepte ale mijloacelor intuitive : - Operații cu mulțimi de obiecte concrete : operații cu mulțimi de obiecte desenate : operații cu mulțimi reprezentate figurativ ; operații cu numere ; observarea, manipularea, punerea în corespondență a mulțimilor cu obiecte (cuburi, bețișoare, figuri geometrice) ; desenarea mulțimilor de obiecte (compararea, însumarea și exprimarea rezultatului comparării) ; figurativă a mulțimilor, reprezentarea compunerea prin punerea în corespondență cu mulțimile despre care s-a învățat și exprimarea rezultatelor cu simboluri ; reprezentarea mulțimilor cu numere : 1, 2, 3, 4, 5. Din desfășurarea lecției „Mulțimi cu corpuri geometrice"” s-au desprins cîteva concluzii, care, considerăm, merită a fi popularizate în rindul cadrelor didactice. Deosebit de important pentru realizarea unui învățămînt de calitate în condițiile aplicării noii programe este înțelegerea scopului lecției și a sarcinilor majore ce trebuie rezolvate în decursul acesteia, precum și încadrarea fiecărei lecții în capitolul respectiv, urmărindu-se îndeaproape realizarea« interdependenței dintre general și particula«r. înțelegerea perfectă a scopului lecției împreună cu viziunea de ansamblu asupra structurii acesteia îl fac pe învățător să lucreze degajat, să mînuiasca cu precizie atît materialul de predat cit și cel de verificat, să conducă cu siguranță pe elevi spre înțelegerea corectă și integrală a cunoștințelor predate. In procesul predării la clasa Intîi s-a desprins cu prisosință capacitatea învățătorilor de a găsi și folosi eficient noi procedee și mijloace care au întregit conținutul metodelor și au concurat la realizarea cerințelor principiilor didactice. Se părea, la început, că procurarea și folosirea materialului didactic vor pune probleme al căror rezolvare avea să solicite multe eforturi și fonduri suplimentare, însă practica a dovedit că acolo unde este interes, unde colaborarea dintre învățători, educatori, profesori de matematică și conducătorii cercurilor pe obiecte a fost rodnică, s-au obținut rezultate deosebite în confecționarea acestuia». Cu toate «lipsurile, și greutățile inerente unui astfel de început, merită a fi evidențiată preocuparea« colectivelor didactice de la școlile generale «nr. 5, 20, 8, 18, 10 etc. unde predarea lecțiilor din perioada pregătitoare S-a fugat în condiții optime, ceea ce a contribuit la infirmarea părerii unor învățători, exprimată la consfătuirile din septembrie, că în predarea la această clasă se vor lovi de obstacole de neînlăturat. Practica dovedește contrariul. Pe scena Casei de cultură a sindicatelor din Bacău s-au confirmat — nu o dată — valori de vin ale teatrului de amatori, care fac improprie orice condescendență din partea criticului. Am văzut aici „Gaițele" de Al. Kirițescu, și „Plicele" de Sidonia Drăgușan, in care întrezăream posibilitatea unui teatru de amatoritară concesii, in care să se verifice talente și să se tindă spre o cultură a spectacolului demnă de felul pe care-l slujește. Dar, timpul a trecut și informația de teatru a sus amintitei instituții nu s-au mai petrecut evenimente in stare să suscite un interes aparte, in schimb, in mișcarea teatrală de amatori s-au produs noi mutații calitative și fenomenul detașării unor interpreți dotati cu harul artei adevărate și a unor spectacole de consacrare, a devenit mai frecvent. Ne puteam aștepta....................... atunci cind am fost invitați la premiera piesei „Joia sinceră“ de Mureș Covălaru, o reînnodare a tirajului bunei tradi tii a formației de la............ • 1 Casa de cultură j aceasta, pentru că o minuțioasă pregătire a premers spectacolului, iar ea s-a desfășurat sub egida unui nume bine cunoscut in mișcarea teatrală de amatori — Constantin Motreanu. Ne-am dus, așadar, la spectacol, așteptind mult de la el. O primă și generală constatare este că n-am fost dezamăgiți. Piesa lui M. Covataru poartă, pe alocuri, stigmatele debutului, dar o acțiune dinamică, un dialog condus cu siguranță, culoare și laconism, probează un dramaturg in devenire, iar proiectele lui ni-l recomandă ca un creator activ. Autorul „Idei sincere“ se mișcă cu îndeminare înăuntrul unor conflicte subtile și deschide poarta spre dezbaterea de idei. El nu are însă și o fermitate a posibilităților de care dispune privindu-și cu incertitudine propriile personaje și propriile replici, altfel nu s-ar putea explica apelul insistent la clișeu ca la un punct de sprijin verificat, chiar dacă e uzat, și cred că nu greșesc dacă afirm că eliminind din piesă ceea ce este mult prea comun, abia atunci ca ar fi cu adevărat a unui autor de la care am putea de pe acum pretinde mai mult. „Joia sinceră" este o piesă consacrată temei artistului supus zbuciumului alegerii între slujirea integrala a artei și mercantilismul cel mai meschin, implicațiile contactului sunt cu mult mai largi invocindu-se aici procesul de conștiință specific epocii noastre. Mureș Covătaru face apel la fapte bizare, detașate evident de cursul nesenzațional pe care a vrut să-l imprime piesei sale, dar din fericire spectacolul cenzurează toate aceste asperități și neconcordante. Regizorul, conștient de neimplinirile piesei, a apăsat pe toate acele calități care o justifică și a pus in valoare resursele echipei intr-un mod corespunzător. Echipa se susține prin citeva elemente dotate și in primul rind prin Voicu Alexandrescu, interpretul rolului principal. Este un talent remarcabil, cu o intuiție a scenei, ce se cere încă lucrată și aplicată cit mai variat, nu ca....... 'tuf de față, Voicu Alexandrescu a jucat nebuloasa ‘rământărilor sculptorului, cu farmec și distincție. Și despre ceilalți in ........... 'terpreți — Florin Mircea, Mihai Botez, Virginia Rogin, Nicolae Cucu — sunt cuvinte bune de spus pentru că la toți aceștia este evidentă o pasiune pentru soar$ 8 Jris Coca Alexandrescu a apărul insă surprinzător de desprinsă de acest context, prin gratuitățile conținute ln portretul personajului ei, prin accentele neștefnute și printr-o tentă de vulgaritate, care imprimă eroinei note false. De asemenea, Sile Neniță, interpret talentat, se lasă furat de un diapazon comic străin, insistînd chiar pe o detașare stridentă a personajului. Contrastează cu spectacolul și momentele deconcertante de inegalitate in ritm, cind interpreții se află stingheri in scenă sau intră, ies și se mișcă fară rațiuni dramatice. Decorul conceput de Voicu Alexandrescu spatiază corect punctele de joc, sugerează un anumit cadru interior decurgând din starea civică a personajelor, dar nu aderă la substanța dezbaterii propusă de dramaturg. Și, cum acest lucru este cel mai important, decorul se reduce astfel la o prezență fără să se susțină printr-o semnificație. Realizarea regizorului și interpreților de la Casa de cultură a sindicatelor din Bacău, tinde totuși spre obținerea unor semnificații majore in tălmăcirea piesei. C. IULIAN Cronica teatrului de amatori Noutăți editoriale I. STANCU - Opere, vol. I. Editura pentru literatură. I. STANCU - Desculț. Editura pentru literatură. I. BIBERI — Orizonturi spirituale. Editura pentru literatură. I. COMANESCU - Drumețind cu aparatul fotografic. Editura C.N.C.F.S. MATTY - Miniaturi, jocuri olimpice. Editura C.M.EF.S. ION MILEA — învățăm să colorăm. Editura agro-silvică. I. VLADUȚIU — Ingeniozitatea omului - Colecția« Orizonturi. Editura științifică. CRISTA.CHELTAN - Marile porturi ale lumii - Colecția« Orizonturi. Editura științifică. V. ADRIAN — Giulietta Masina. Editura Meridiane, H.URSU - Alba Iulia. Editura tineretului. RADIO București VINERI 1 NOIEMBRIE 1968 PROGRAMUL I 16.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 16.20 Un virtuos al naiului : Stanciu Simion. 16.30 Sport. 16.43 Baletul ,,Apollo conducătorul muzelor“ de Igor Stravinski. 17.15 Pentru patrie. 17.45 Lucrări corale de compozitori români. 18.00 Buletin de știri. 18.02 Revista economică. 18.20 Muzică populară. 18.45 Arii din opere cu Ionel Pantea. 19.00 Radiogazeta de seara. 19.30 O melodie pe adresa dumneavoastră. 20.00 Buletin de știri. 20.05 Actualitatea în revistele literare. 20.20 De la lume adunate — muzică populara. 20.40 Melodii... melodii. 20.55 Noapte bună, copii. 21.00 Muzică. 21.05 Emisiune culturală. 21.25 Revista cîntecelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.20 Piese executate la hawaiană. 22.30 Moment poetic. 22.35 Meridiane melodii. 23.35 Șirag de melodii — muzică ușoara. 24.00 Buletin de știri. 0.05—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 16.00 Trei dansuri românești pentru două piane de Dinu Lipatti. 16.15 Doua flori, două melodii. 16.20 Pe teme medicale. 16.30 Să-nvațăm un cîntec. 16.45 La microfon, Anda Călugăreanu. 17.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 17.15 Din pîlnia gramofonului. 17.35 Cîntece interpretate de Aurelian Andreescu. 17.45 Muzicieni români de azi despre muzicieni români de ieri. 18.10 Melodii din filme. 18.30 Antologie de literatură universala. 18.50 Muzică. 18.55 Buletin de știri. 19.00 Album folcloric. 19.30 Curs de limba spaniolă. 19.50 Seară de operă : ,,Bărbierul din Sevilla“ de Rossini. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Seară de operă (continuare). 21.30 Studioul de poezie. 21.50 Seară de operă (continuare). 22.35 Concertul în Re major pentru violoncel și orchestra de Joseph Haydn. 23.00 Radiojunal. 23.07 Mari pianiști. 23.55 Muzică de jazz. 0.55—1.00 Buletin de știri. Buletin meteoritier. SIMBATA 2 NOIEMBRIE 1968 PROGRAMUL 1 5.00 Buletin de știri. 5.05—6.00 Program muzicii de dimineață. 5.15 Gimnastica. 5.30 Buletin de știri. 5.50 Jurnal agrar. 6.00—8.25 Muzică și actualități. 6.00 Buletin de știri. 6.30 Buletin de știri. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 8.00 Sumarul presei. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.00 Buletin de știri. 9.05 La microfon, melodia preferată. 9.30 Unda veselă (reluare). 10.00 Cîntece de Mircea Neagu. 10.10 Curs de limba spaniolă (reluare). 10.30 Emisiune muzicală de la Moscova. 11.00 Buletin de știri. 11.05 înșir-te mărgărite (emisiune pentru copii). 11.25 Arii și duete din opere. 12.00 In excursie — muzica ușoară. 12.20 Avanpremiera cotidiană. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic . u ■ 13.20 Soliști și orchestre de muzică ușoară. 13.45 Sport și muzică, în pauză, radiojurnal- PROGRAMUL II 7.00 Melodii populare. 7.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 7.30 Buletin de știri. Buletin meteo-rutier. 7.37 Notați-vă din programele noastre. 7.45 Uverturi pentru fanfară. 8.00 Din muzica popoarelor. 8.30 Buletin de știri. 8.35 Partita pentru orchestră de Dan Constantinescu. 9.00 Caleidoscop muzical. 9.30 Fragmente din ciclul „Ani de peleriaj“ de Liszt. 10.00 Buletin de știri. 10.05 Tineri interpreți de muzică ușoară. 10.30 Emisiune muzicală pentru școlari. 10.55 Din albumul muzicii de estradă. 11.30 Doine și jocuri populare. 11.50 Prelucrări corale de Ion Croitoru. 12.00 Buletin de știri. Buletin meteorologic. 12.05 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Suita „Serbări cîmpenești" de Jacques Aubert. 12.35 Selecțiuni din opereta „Teatrul plutitor“ de Kern. 13.00 DE LA 1 LA 5 emisiune de divertisment muzical. 14.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Fabrica „Proletarul“ angajează de urgență : — INGINER FINILOR ; — TEHNICIAN METROLOG ; — TEHNICIAN PROIECTANT. Relații la Biroul personal, telefon : 1 5900 interior 6. 1.J. L.23 August Bacău Calea Moinești nr. 41 Angajează de urgență — Șapte lăcătuși matrițieni categoria 5—8. — Doi frezori categoria 4—8. Relații la telefon 151 27. i* 2&l;SIMwWti &UL UN BOGAT SORTIMENT DE MURATURI CU I SEM/CONSERVE DE LEGUME DE BUNĂtate SI LA PRETURI FOARTE AVANTAJOASE \ nLB\rmums\ VINERI 1 NOIEMBRIE 1968 17.30 Pentru copii : Taine dezlegate. „Cu 51 fără... aer". 18.00 Drumuri si popasuri — emisiune lunatică". 18.20 Buletinul circulației rutiere. 18.30 Curs de limba spaniolă (reluarea lecției de dimineață). 19.00 Albatros — revistă literară pentru tineret. 19.30 Telejurnalul de seară. 19.50 Buletinul meteorologic. Publicitate. 20.00 Actualitatea în agricultură. 10.20 „Poem pentru două voci". 20.40 Studioul muzical. 21.00 Reflector. 21.15 Film artistic : „Lupoaica". 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. "1gAT La CASA DE CULTURA A SINDICATELOR are loc la ora 20, spectacolul cu piesa „JOIA SINCERA". Concerte In sala TEATRULUI DE STAT, are loc la ora 20, CONCERTUL SIMFONIC susținut de Filarmonica de stat din Bacău. Solist ION VOICU. Se primesc și comenzi pentru aprovizionare ia domiciliu in pmhoojuj clienților sau ai unita fii. Conferințe . La Casa de cultură din cartierul C.F.R. la ora 18, vorbește dr. M. MINCULESCU despre „OMUL ȘI EREDITATEA“. ^cUTTvgah MUNICIPIUL BACAU r — Muncitorul : „Fiul lui Sarzan" (orele 10,20 15,20 i 17,20 , 19,20 , 21,20). — Flamura roșie : „Prințesa" (orele 10 , 15 ; 17, 19 , 21). — Progresul : „Obsesit” (orele 10,30 : 14.30 : 16,30 ; 18,30 ; 20,30). — Tineretului : „El Dorado" (orele 10,30 ; 15.30 ; 17,30 ; 19,30 ; 21,30). MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ — 23 August : „Căderea imperiului roman". — Oituz : „Roata vieții". MOINEȘTI — Petrolul : „Noul locatar”. BUHUȘI — Textila : „Vin cicliștii". FILIPEȘTI - „Oscar“. MUNICIPIUL BACAU — Galeria de artă. Calea Mirosesti nr. 12 . Expoziția retrospectivă Schweizer Cumpăni. 3 Serviciul județean al arhivelor statului, strada Oituz nr. 29. Expoziția „560 de ani de existența documentară a orașului Bacău“. Deschisă zilnic de la orele 10 la 15. La cetate. În grup, expoziția poate fi vizitat! și după-amiaza. Expoziția memorială „George Bacovia“, Calea Moinești nr. 13. COMUNA BACOVA : Expoziția memorial ,,Ion Borcea“. MUNICIPIUL BACAU Muzeul de științe naturale, strada Karl Marx nr. 2. Muzeul de artă Calea Mirișești nr. 20. Secția permanentă de artă modernă și contemporană. Muzeul de istorie, strada Karl Marx nr. 23 . Expoziție de etnografie. MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Muzeul din Istorie, Bulevardul Republicii PRĂJEȘTI ! Muzeul sătesc. WOA üM ENTE ** ISTORIE * MUNICIPIUL BACAU — Curtea domnească de la Bserica Precista, strada 9 Mai nr. 58. TG. OCNA — Biserica Răducani. COMUNA ȘTEFAN CEL MARE . Biserica de la Rădeana. BORZEȘTI s Biserica lui Ștefan cel Mare. STANIȘEȘTI (satul Gorghești) . Moara de vînt. V./F*mMEA. Vremea se menține în general frumoasă cu cerul senin la noroi. Innourări mai accentuate se vor semnala în nordul Moldovei. Vîntul va sufla slab din sectorul sud-est. Temperatura staționară , minimele vor fi cuprinse între _|_1 grad și 5 grade, iar maximele intre 12 grade și 16 grade. Dimineața ceață locală. . 1_L. ____________|