Steagul Roşu, noiembrie 1968 (Anul 23, nr. 4894-4919)

1968-11-01 / nr. 4894

Arcușul vrăjit al maestrului Ion Voicu alături­­ de simfonicul băcăuan^ ...„Violonistul ION VOICU părea a fi descins direct din impăratia de vra­jă a lui Paganini in marea sală de la Music-Verein. De multă vreme , am mai avut prilejul să ascultăm un artist atit de stăpin pe instrumen­tul său. Pină la cele mai subtile nu­anțe, frazarea este de o puritate ex­traordinară, tonul este cald și sune­tul plin". Cu asemenea elogii se încheia cro­nica­ unei reviste de special­itate din Viena, oraș cu vechi și autentice tra­diții, a cărui presă muzicală este re­numită prin severitatea ei. Săptămînă, aceasta viața­ muzicală a Bacăului înscrie în a­genda sa prestigioasa­ contribuție a maestrului arcușului românesc, care o dată cu Concertul la două viori al compozi­torului Johann Sebastian Bach, in primă audiție, trăiește alături de fiul său, Mădălin Voicu, rolul de mare solist, de strălucit profesor și de fe­ricit părinte.­­ Violonist de talie mondială și per­sonalitate rema­­ca­bilă, maestrul Ion Voicu se impune de timpuriu prin consistența talentului său deosebit și prin calitățile de mare artist. Studiază vioara la" Conservatorul "„Opriam Porumbescu” din București, însușindu-și îndrumările pedagogilor școlii românești de interpretare, avind mulțumirea de a­ primi indicații și de la marele dascăl al arcușului, Geor­ge Enescu. După un însemnat lanț de turnee prin Europa«, America« și Asia«, maes­trul Voicu își cîștigă consacrarea pen­tru cele mai distinse scene concertis­­ti­ce din lume. Profundul său talent de virtuos se impune printr-o înaltă tehnică, prin simțul frazei și prin puritatea tonu­lui. Bogația sa paletă interpretativă cuprinde un repertoriu va­st din l­ite­­­­ratura violonistică universală, plecînd de la Bach, cu stilul său specific și continuând cu Mozart, Beethoven, Mendelssohn-Bartholdy, Paganini, Brahms, Ceaikovski, Prokofiev, Wie­­niavski, Șostakovici etc. Prin neo­bosita-i activitate concer­­tistică în țară, prin concertele susți­nute în străinătate, maestrul și­ cr­e­ș­­tigau­ aprecierea publicului de pretu­tindeni. Titlul de Artist al popo­ru­lui atestă înalta prețuire acordată pen­tru valoroasa« sa« contribuție la crește­rea prestigiului școlii violonistice ro­mânești. Fiul măiestrului, Mădălin Voicu, se dovedește de pe acum un urmaș cu reale posibilități in tehnica mînuirii arcușului. Solia muzicală de familie a celui mai autentic interpret a­l nostru este a­șteptată cu multă simpatie de pu­blicul băcăuan și ne onorează sta­giunea« pri­n răspunsul armatoil la in­vitația« de a concerta« alături de or­chestra­ simfonică locală. Urăm maestrului Voicu și talenta­tului său fiu Mădălin multe succese și forță artistică pentru a pute­a să ne reprezinte cu brio pe scenele mu­zicale ale lumii. Prof. Emil ZABORILA «?■«■.. Arta didactică, o responsabilitate socială în noul cadru al în­noirilor și prefacerilor sociale ce le întîlnim peste tot în jurul «nos­tru, omului de la ca­tedră, acestui neobosit dăltuitor și modelator al marmurei vii al gene­rațiilor viitoare, îi revin sarcini de înaltă respon­­saabi­litate. În orice moment, la« lecții sau în afara ore­lor de clasă, în cadrul unor a­ctivități organiza­­te cu elevii, la« orele de dirigenți» e­tc., profesorii și învățătorii trebuie să formeze omul prin edu­cație, temeinic și multi­lateral, să surprindă cu finețe cele mai penetra­­­bile lațuri, prin­­ care poate fi modelat copi­lul, să detecteze la timp fenomenele neg­a­t­ive și să găsească cele mai potrivite metode de a le înlătura. Iată de ce diversitatea­ tempera­mentelor ți ca­racterelor întilnite la e­­levi fa­c din munca di­dactică o adevărată a­r­­tă. In condițiile școlii so­cialiste, cadrele didac­tice trebuie să fie per­manent conștiente de înalta lor misiune so­cială, să simtă chemaire spre profesia aleasă, astfel incit anumite fe­nomene ca superficiaili­­tatea, fu­ncționalrismul, lipsa entuziasmului în activitatea depusă, să nu-și găse­ască locul în școală. Deoarece formarea multilaitera­lă a elevului implică personalitatea multilaterală a profeso­rului, muncea acestuia nu se va încheia, o dată cu terminarea orelor de curs și așezarea­ catalo­gului în sertar, ci va continua în­ forme dife­rite, cu un conținut­­ nou, cît mai educativ, mai formativ, în așa numitul timp extrașcol.a«r. înzestrat cu vaste cu­noștințe, avînd un ori­zont larg în domeniile cele mai diferite, edu­catorul trebuie să aibă viziune clară asupra vii­torului pentru ai ști cum să educe și să formeze oamenii acestei etape, să se ridice la­ înălțimea« celei mai avansate ideo­logii, a« comunismului. Situînd­u-se pe poziții înaintate și fiind con­știenți de înalta lor mi­siune și responsabilitate socială, acești semănă­tori «ai luminii vor trebui să fie permanent la înăl­țimea sarrOiniifor ce le re­vin și a încrederii expri­mate dă conducerea de partid și de stat, de în­tregul nostru popor. Prof. THEODOR ENE Școala­ generală nr. 6 Bacău Predarea elementelor de teoria mulțimilor (Urmare din pag. 1) mulțimi n-au nici un element, se no­tează cu un cerc gol, care prin trans­formare a« ajuns la­ forma zero-ului fo­losit az­i. Precizăm că, datorită dificul­tăților ridicate de înțelegerea acestei noțiuni, este necesar ca cifra« zero să se predea după transmiterea­ cunoștin­țelor referitoare la cifrele 1-9, pe baza folosirii a cît mai multe exemple și ma­terial didactic. Pentru predarea operațiilor cu mul­țimi de obiecte (aduna­rea și scăde­rea) este necesar să fie clarificate mai intîi citeva probleme de natură teoreti­că și anume : reuniunea, și adunarea mulțimilor, precum și scăderea acesto­ra. Reuniunea­ mulțimilor este o opera­ție similară dar nu identică cu aduna­rea numerelor. In cazul reuniunii se pot reuni mulțimi cu elemente comune sa­u chiar mulțimi din care una o include pe cealaltă, pe cind adunarea se face considerînd reuniunea a două mulțimi disjuncte (mulțimi ce n-au elemente co­mune). Diferența a două mulțimi A și B, este mulțimea C compusă din ele­mentele mulțimii A care nu aparțin și mulțimii B (A-B—C). Raporturile canti­­ta­tive dintre mulțimi se sta­bilesc pe baza comparării acestora, introducîn­­du-se corespunzător semnele :­­ = == (mai mic, mai mic și egal). Pornind de la compararea­ mulțimilor și de la posibilitatea de a construi mulțimi ega­le cu o mulțime da­tă se trece la ope­rații cu mulțimi. Pentru adunarea a« două mulțimi se va compara mulțimea sumă cu fiecare mulțime dată, la« început obiectul, q«poi »grafic. Se fac mai multe exerciții de adunare a mulțimilor, folosindu-se și descompunerea unor mulțimi într-o su­mă de mulțimi. Analog se procedează și la operația de scădere a« mulțimilor ; elevii sunt conduși să înțeleagă scăde­rea ca operație inversă a adunării. Re­prezentarea grafică a unei mulțimi, pu­nerea« în corespondență biunivocă, pre­cum și operațiile de adunare și scă­dere a două mulțimi constituie suportul pentru a se trece la noțiune» de nu­măr, formarea șirului natural­ a­l nume­relor, precum și proprietățile de bază ale numerelor naturale. În predarea matematicii, mijloacele intuitive constituie puncte de plecare spre abstractizări. Pe măsură ce se dez­voltă puterea­ de reprezentare a elevi­lor, materialul intuitiv devine tot mai sărac in trăsăturile lui concret­ mate­­riale și este înlocuit prin mijloace sim­bolice. Folosirea materialului de geometrie, pe lîn­gă faptul că dă posibilitatea de a valorifica« experiența« de viață a ele­vului, este și un ma­terial adecvat pen­tru înțelegerea numerației și înlesneș­te trecereai de la operații cu obiect­e concrete lau aperații cu obiecte dese­nate și­ a­posoja operații cu simboluri. In predare se vor folosi următoa­rele trepte ale mijloacelor intuitive : - Operații cu mulțimi de obiecte concrete : operații cu mulțimi de obiec­te desenate : operații cu mulțimi repre­zentate figurativ ; operații cu numere ; observarea, manipularea, punerea în corespondență a mulțimilor cu obiecte (cuburi, bețișoare, figuri geometrice) ; desenarea­ mulțimilor de obiecte (com­pararea, însumarea și exprimarea re­zultatului comparării) ; figurativă a mulțimilor, reprezentarea compunerea prin punerea în corespondență cu mul­țimile despre care s-a învățat și expri­marea rezultatelor cu simboluri ; repre­zentarea­ mulțimilor cu numere : 1, 2, 3, 4, 5. Din desfășurarea lecției „Mulțimi cu corpuri geometrice"” s-au desprins cîte­­va concluzii, care, considerăm, merită a­ fi popularizate în rindul cadrelor di­dactice. Deosebit de important pentru reali­zarea­ unui învățămînt de calitate în condițiile aplicării noii programe este înțelegerea scopului lecției și a sarci­nilor majore ce trebuie rezolvate în de­cursul acesteia, precum și încadrarea fiecărei lecții în capitolul respectiv, ur­­mărindu-se îndeaproape reali­zarea« in­terdependenței dintre general și parti­­cula«r. înțelegerea perfectă a scopului lec­ției împreună cu viziunea de ansam­blu asupra structurii acesteia îl fac pe învățător să lucreze dega­j­at, să mînu­iasca cu precizie atît materialul de pre­dat cit și cel de verificat, să conducă cu siguranță pe elevi spre înțelegerea corectă și integrală a cunoștințelor pre­date. In procesul predării la clasa Intîi s-a desprins cu prisosință ca­pacitate­a­ învă­țătorilor de a găsi și folosi eficient noi procedee și mijloace care a­u întregit conținutul metodelor și au concurat la realizarea cerințelor principiilor didac­tice. Se părea, la început, că procurarea și folosirea­ material­ul­u­i didactic vor pu­ne probleme al căror rezolvare avea­ să solicite multe eforturi și fonduri supli­mentare, însă practica a dovedit că acolo unde este interes, unde colabora­rea dintre învățători, educatori, profe­sori de matematică și conducătorii cercurilor pe obiecte a fost rodnică, s-au obținut rezultate deosebite în con­fecționarea acestuia». Cu toate «lipsurile, și greutățile inerente unui astfel de început, merită a fi evidențiată preocu­parea« colectivelor didactice de la șco­lile generale «nr. 5, 20, 8, 18, 10 etc. unde predarea lecțiilor din perioada­ pregătitoare S-a fugat în condiții opti­me, ceea ce a contribuit la infirmarea­ părerii unor învățători, exprimată la consfătuirile din septembrie, că în pre­darea­ la această clasă se vor lovi de obstacole de neînlăturat. Practica do­vedește contrariul. Pe scena Casei de cultură a sin­dicatelor din Bacău s-au confirmat — nu o dată — valori de vin­ ale teatrului de amatori, care fac im­proprie orice condescendență din partea criticului. Am văzut aici „Gaițele" de Al. Kirițescu, și „Pl­icele" de Sidonia Drăgușan, in care întrezăream posibilitatea unui tea­tru de amatori­tară concesii, in care să se verifice talente și să se tindă spre o cultură a spectacolu­lui demnă de felul pe care-l slu­jește. Dar, timpul a trecut și in­for­­­mația de teatru a sus amintitei in­stituții nu s-au mai petrecut eveni­mente in stare să suscite un interes aparte, in schimb, in mișcarea tea­trală de amatori s-au produs noi mu­tații calitative și fenomenul de­tașării unor interpreți dotati cu ha­rul artei adevărate și a unor spec­tacole de consacrare, a devenit mai frecvent. Ne puteam aștepta­....................... atunci cind am fost invitați la pre­miera piesei „Jo­ia sinceră“ de Mu­reș Covălaru, o reînn­odare a ti­ra­jului bunei tradi­­ tii a formației de la............ • 1 Casa de cultură j aceasta, pentru că o minuțioasă pregătire a pre­mers spectacolului, iar ea s-a des­fășurat sub egida unui nume bine cunoscut in mișcarea teatrală de amatori — Constantin Motreanu. Ne-am dus, așadar, la spectacol, așteptind mult de la el. O primă și generală constatare este că n-am fost dezamăgiți. Piesa lui M. Co­­vataru poartă, pe alocuri, stigma­tele debutului, dar o acțiune dina­mică, un dialog condus cu siguranță, culoare și laconism, probează un dramaturg in devenire, iar proiec­tele lui ni-l recomandă ca un crea­tor activ. Autorul „Id­ei sincere“ se mișcă cu înde­minare înăuntrul u­­nor conflicte subtile și deschide poarta spre dezbaterea de idei. El nu are însă și o fermitate a posi­bilităților de care dispune privin­­du-și cu incertitudine propriile per­sonaje și propriile replici, altfel nu s-ar putea explica apelul insistent la clișeu ca la un punct de sprijin verificat, chiar dacă e uzat, și cred că nu greșesc dacă afirm că elimi­­nind din piesă ceea ce este mult prea comun, abia atunci ca ar fi cu adevărat a unui autor de la care am putea de pe acum pretinde mai mult. „Joia sinceră" este o piesă con­sacrată temei artistului supus zbu­ciumului alegerii între slujirea in­tegrala a artei și mercantilismul cel mai meschin, implicațiile con­tactului sunt cu mult mai largi in­­vocindu-se aici procesul de con­știință specific epocii noastre. Mu­reș Covătaru face apel la fapte bi­zare, detașate evident de cursul nesenzațional pe care a vrut să-l imprime piesei sale, dar din fericire spectacolul cenzurează toate aceste asperități și neconcordante. Regi­zorul, conștient de neimplinirile piesei, a apăsat pe toate acele cali­tăți care o justifică și a pus in va­loare resursele echipei intr-un mod corespunzător. Echip­a se susține prin citeva ele­mente dotate și in primul rind prin Voicu Alexandrescu, interpretul ro­lului principal. Este un talent re­marcabil, cu o intuiție a scenei, ce se cere încă lucrată și aplicată cit mai variat, nu ca­....... 'tuf de față, Voicu Alexandrescu a jucat nebuloasa ‘rământărilor sculp­­torului, cu farmec și­ distincție. Și despre ceilalți in­ ...........­­ 'terpreți — Flo­rin Mi­rcea, Mihai Botez, Virginia Rogin, Nicolae Cu­­cu — sunt cuvinte bune de spus pentru că la toți aceștia este eviden­tă o pasiune pentru soar­$ 8 Jr­i­s Coca Alexandrescu a apărul in­să surprinzător de desprinsă de a­­cest context, prin gratuitățile con­ținute ln portretul personajului ei, prin accentele neștefnute și printr-o tentă de vulgaritate, care imprimă eroinei note false. De asemenea, Sile Neniță, interpret talentat, se lasă furat de un diapazon comic străin, insistînd chiar pe o detașare stridentă a personajului. Contras­tează cu spectacolul și momentele deconcertante de inegalitate in ritm, cind interpreții se află stin­gheri in scenă sau intră, ies și se mișcă fară rațiuni dramatice. Decorul conceput de Voicu­­ Ale­xandrescu spatiază corect punctele de joc, sugerează un anumit cadru interior decurgând din starea civică a personajelor, dar nu aderă la substanța dezbaterii propusă de dramaturg. Și, cum acest lucru este cel mai important, decorul se redu­ce astfel la o prezență fără să se susțină printr-o semnificație. Rea­lizarea regizorului și interpreților de la Casa de cultură a sindicatelor din Bacău, tinde totuși spre obține­rea unor semnificații majore in tăl­măcirea piesei. C. IULIAN Cronica teatrului de amatori Noutăți editoriale I. STANCU - Opere, vol. I. Editura pentru literatură. I. STANCU - Desculț. Editura­ pentru literatură. I. BIBERI — Orizonturi spirituale. Editura pentru literatură. I. COMANESCU - Drumețind cu aparatul fotografic. Editura C.N.C.F.S. MATTY - Miniaturi, jocuri olimpice. Editura C.M.E­F.S. ION MILEA — învățăm să colorăm. Editura agro-silvică. I. VLADUȚIU — Ingeniozitatea omului - Colecția« Orizonturi. Edi­tura științifică. CRISTA.CHE­LTAN - Marile porturi ale lumii - Colecția« Orizon­turi. Editura­ științifică. V. ADRIAN — Giulietta Masina. Editura Meridiane, H.­URSU - Alba Iulia. Editura tineretului. RADIO București VINERI 1 NOIEMBRIE 1968 PROGRAMUL I 16.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteoro­­logic. 16.20 Un virtuos al naiului : Stanciu Simion. 16.30 Sport. 16.43 Baletul ,,Apollo conducătorul muze­lor“ de Igor Stravinski. 17.15 Pentru patrie. 17.45 Lucrări corale de compozitori români. 18.00 Buletin de știri. 18.02 Revista economică. 18.20 Muzică populară. 18.45 Arii din opere cu Ionel Pantea. 19.00 Radiogazeta de seara. 19.30 O melodie pe adresa dumneavoastră. 20.00 Buletin de știri. 20.05 Actualitatea în revistele literare. 20.20 De la lume adunate — muzică popu­lara. 20.40 Melodii... melodii. 20.55 Noapte bună, copii. 21.00 Muzică. 21.05 Emisiune culturală. 21.25 Revista cîntecelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.20 Piese executate la hawaiană. 22.30 Moment poetic. 22.35 Meridiane melodii. 23.35 Șirag de melodii — muzică ușoara. 24.00 Buletin de știri. 0.05—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 16.00 Trei dansuri românești pentru două piane de Dinu Lipatti. 16.15 Doua flori, două melodii. 16.20 Pe teme medicale. 16.30 Să-nvațăm un cîntec. 16.45 La microfon, Anda Călugăreanu. 17.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 17.15 Din pîlnia gramofonului. 17.35 Cîntece interpretate de Aurelian An­­dreescu. 17.45 Muzicieni români de azi despre muzi­cieni români de ieri. 18.10 Melodii din filme. 18.30 Antologie de literatură universala. 18.50 Muzică. 18.55 Buletin de știri. 19.00 Album folcloric. 19.30 Curs de limba spaniolă. 19.50 Seară de operă : ,,Bărbierul din Se­villa“ de Rossini. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Seară de operă (continuare). 21.30 Studioul de poezie. 21.50 Seară de operă (continuare). 22.35 Concertul în Re major pentru violon­cel și orchestra de Joseph Haydn. 23.00 Radioju­nal. 23.07 Mari pianiști. 23.55 Muzică de jazz. 0.55—1.00 Buletin de știri. Buletin meteo­­ritier. SIMBATA 2 NOIEMBRIE 1968 PROGRAMUL 1 5.00 Buletin de știri.­­ 5.05—6.00 Program muzicii de dimineață. 5.15 Gimnastica. 5.30 Buletin de știri. 5.50 Jurnal agrar. 6.00—8.25 Muzică și actualități. 6.00 Buletin de știri. 6.30 Buletin de știri. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 8.00 Sumarul presei. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.00 Buletin de știri. 9.05 La microfon, me­lodia preferată. 9.30 Unda veselă (reluare). 10.00 Cîntece de Mircea Neagu. 10.10 Curs de limba spaniolă (reluare). 10.30 Emisiune muzicală de la Moscova. 11.00 Buletin de știri. 11.05 înșir-te mărgărite (emisiune pentru co­pii). 11.25 Arii și duete din opere. 12.00 In excursie — muzica ușoară. 12.20 Avanpremiera cotidiană. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și inter­­pretul preferat. 13.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorolo­gic­ . u ■ 13.20 Soliști și orchestre de muzică ușoară. 13.45 Sport și muzică, în pauză, radiojurnal- PROGRAMUL II 7.00 Melodii populare. 7.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 7.30 Buletin de știri. Buletin meteo-rutier. 7.37 Notați-vă din programele noastre. 7.45 Uverturi pentru fanfară. 8.00 Din muzica popoarelor. 8.30 Buletin de știri. 8.35 Partita pentru orchestră de Dan Con­stanti­nescu. 9.00 Caleidoscop muzical. 9.30 Fragmente din ciclul „Ani de peler­iaj“ de Liszt. 10.00 Buletin de știri. 10.05 Tineri interpreți de muzică ușoară. 10.30 Emisiune muzicală pentru școlari. 10.55 Din albumul muzicii de estradă. 11.30 Doine și jocuri populare. 11.50 Prelucrări corale de Ion Croitoru. 12.00 Buletin de știri. Buletin meteorologic. 12.05 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Suita „Serbări cîmpenești" de Jacques Aubert. 12.35 Selec­țiuni din opereta „Teatrul pluti­tor“ de Kern. 13.00 DE LA 1 LA 5 emisiune de divertis­ment muzical. 14.00 Radiojurnal. Bu­letin meteo-rutier. Fabrica „Proletarul“ angajează de urgență : — INGINER FINILOR ; — TEHNICIAN METROLOG ; — TEHNICIAN PROIECTANT. Relații la Biroul personal,­ telefon : 1 59­00 interior 6. 1.J. L.­­23 August Bacău Calea Moinești nr. 41 Angajează de urgență — Șapte lăcătuși matrițieni categoria 5—8. — Doi frezori categoria 4—8. Relații la telefon 1­51 27. i* ­2&l;SIMwWti &UL UN BOGAT SORTIMENT DE MURATURI CU I SEM/CONSERVE DE L­EGUME DE BUNĂ­­tate SI LA PRETURI FOARTE AVANTAJOASE \ nLB\rmums\ VINERI 1 NOIEMBRIE 1968 17.30 Pentru copii : Taine dezlegate­­. „Cu 51 fără... aer". 18.00 Drumuri si popasuri — emisiune luna­­tică". 18.20 Buletinul circulației rutiere. 18.30 Curs de limba spaniolă (reluarea lec­ției de dimineață). 19.00 Albatros — revistă literară pentru ti­neret. 19.30 Telejurnalul de seară. 19.50 Buletinul meteorologic. Publicitate. 20.00 Actualitatea în agricultură. 1­0.20 „Poem pentru două voci". 20.40 Studioul muzical. 21.00 Reflector. 21.15 Film artistic : „Lupoaica". 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. "1g­AT La CASA DE CULTURA A SINDICATE­LOR are loc la ora 20, spectacolul cu piesa „JOIA SINCERA". Concerte In sala TEATRULUI DE STAT, are loc la ora 20, CONCERTUL SIMFONIC susținut de Filarmonica de stat din Bacău. Solist ION VOICU. Se primesc și comenzi pentru aprovizionare ia domiciliu in pmho­oju­j clienților sau ai uni­ta fii.­ ­ Conferințe . La Casa de cultură din cartierul C.F.R. la ora 18, vorbește dr. M. MINCULESCU despre „OMUL ȘI EREDITATEA“. ^cUTTvgah MUNICIPIUL BACAU r — Muncitorul : „Fiul lui Sarzan" (orele 10,20­­ 15,20 i 17,20 , 19,20 , 21,20). — Flamura roșie : „Prințesa" (orele 10 , 15 ; 17,­­ 19 , 21). — Progresul : „Obsesit” (orele 10,30 : 14.30 : 16,30 ; 18,30 ; 20,30). — Tineretului : „El Dorado" (orele 10,30 ; 15.30 ; 17,30 ; 19,30 ; 21,30). MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DE­­J — 23 August : „Căderea imperiului roman­". — Oituz : „Roata vieții". MOINEȘTI — Petrolul : „Noul locatar”.­­ BUHUȘI — Textila : „Vin cicliștii". FILIPEȘTI - „Oscar“. MUNICIPIUL BACAU — Galeria de artă. Calea Mirosesti nr. 12 . Expoziția retrospectivă Schweizer Cumpăni. 3 Serviciul județean al arhivelor statului, strada Oituz nr. 29. Expoziția „560 de ani de existența documentară a orașului Bacău“. Deschisă zilnic de la orele 10 la 15. La ceta­te. În grup, expoziția poate fi vizitat! și după-amiaza. Expoziția memorială „George Bacovia“, Calea Moinești nr. 13. COMUNA BACOVA : Expoziția memorial­ ,,Ion Borcea“. MUNICIPIUL BACAU Muzeul de științe naturale, strada Karl Marx nr. 2. Muzeul de artă Calea Mirișești nr. 20. Sec­ția permanentă de artă modernă și contem­porană. Muzeul de istorie, strada Karl Marx nr. 23 . Expoziție de etnografie. MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Muzeul din Istorie, Bulevardul Republicii PRĂJEȘTI ! Muzeul sătesc.­ ­WOA­ üM E­NTE ** ISTORI­E * MUNICIPIUL BACAU — Curtea domnească de la B­serica Precista, strada 9 Mai nr. 58. TG. OCNA — Biserica Răducani. COMUNA ȘTEFAN CEL MARE . Biserica de la Rădeana. BORZE­ȘTI s Biserica lui Ștefan cel Mare. STANIȘEȘTI (satul Gorghești) . Moara de vînt. V.­­/F*mMEA. Vremea se menține în general frumoasă cu cerul senin la noroi. Innourări mai accen­tuate se vor semnala în nordul Moldovei. Vîntul va sufla slab din sectorul sud-est. Tem­peratura­ staționară , minimele vor fi cu­prinse între _|_1 grad și 5 grade, iar maxi­mele intre 12 grade și 16 grade. Dimineața ceață locală. . 1_L. _______­_____|

Next