Steagul Roşu, noiembrie 1969 (Anul 24, nr. 5206-5231)
1969-11-01 / nr. 5206
% y y, > T Anul XXIV Nr. 5.206 (6.685) Sîmbătă 1 noiem. 1969 4 pagini 30 bani I ORGAN (AR ~ COMITETUM JUDEȚEAM IBAC II »I P.C.R ? ȘI AI CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAF] La Ferma zootehnică Gheorghe Doja: Cotele producției de lapte în continuă creștere Tribuna experienței înaintate Unul din factorii principali care influențează producția de lapte este creșterea numărului de vaci din numărul total de taurine. Dacă în anul 1964 în ferma noastră numărul de vaci reprezenta un procent de 36 la sută din totalul taurinelor, în anul 1969 ponderea este de 50 la sută, iar în anul 1970 va trebui să ajungă la 55 la sută. (In anul 19C4 au existat 400 capete vaci, în 1967 — 530 capete, iar în 1969 - 610 capete). Creșterea efectivului de vaci s-a făcut prin reținerea pentru prăsilă și creșterea în bune condițiuni a tineretului din fermă. încă din primele zile după fătare tineretul femei este selecționat și reținut cel care provine de la vaci care într-o perioadă de lactație de 305 zile, au o producție mai mare de 3200 litri lapte. Aceasta cu scopul de a se înlocui exemplarele reformate și pentru mărirea numărului de vaci. Tineretul mascul este pregătit pentru a fi livrat pentru prăsilă altor unități, la vîrsta de montă. Atît tineretul femei cît și cel mascul care nu corespunde pentru prăsilă este livrat la vîrsta de 5—6 luni la alte unități pentru a fi îngrășat. O deosebită atenție s-a dat și selecționării vacilor, eliminîndu-se din efectiv toate exemplarele slab productive. In același timp au fost clasați și taurii care proveneau de la vaci cu rezultate sub producția medie de lapte planificată pe fermă.Spre a se cunoaște performanțele la lapte ale fiecărei vaci și procentul de grăsime, s-a înscris la centrul de control al producției județean un număr de 470 capete vaci de rasă Brună. Pe lângă rasa Medic VASILE DANILA șeful Fermei zootehnice Gheorghe Doja a I.A.S. Bacău (Continuare in pagina a IlI-a) Conferințele profesorului Antonescu Intr-o recentă discuție publică, profesorul Iulian Antonescu dezvăluia că a ținut aproximativ 1.500 de conferințe, ceea ce e de-a dreptul prodigios, enorm, aș zice, la tinerețea domniei sale. Prin 1963 sau 1964, probabil, l-am ascultat pentru prima dată și, mărturisesc, în afara evidentei înclinări înăscute pentru oratorie, altceva nu mi s-a părut atunci remarcabil. Mai mult chiar, îl bănuiam de o tentație spre simplificarea extremă a temei și spre un anume histrionism, cu atît mai insuportabil pentru mine cu cît auditoriul — nu prea numeros la acea dată — îl savura ca pe ceva delicios. Cum încă nu cunoșteam DE CONST. CĂLIN strategia acestui arhitect (alături de alții, ujiinii) culturii băcăuane contemporanine, eram îndeajuns de intrigat și, o vreme, am încetat să-l mai urmăresc. Ulterior, am dorit să-mi verific impresiile, așa cum făcusem și cu alte prilejuri cînd era vorba despre oameni ce mi se impuseseră ori numai îmi stîrniseră curiozitatea. Ascultîndu-i din nou, am constatat serioase modificări în substanța prefecțiunilor sale — acum cu adevărat populare — cît și un stil de expunere de o certă elevație. Revizindu-mi părerile inițiale, înțelegeam că „vulgarizarea“ și histrionismul amintite erau niște degradări premeditate ale ținutei conferinței, niște gesturi esopice făcute ca să recîștige simpatia pentru o formă de comunica(Continuare în pag. a II-a) INDEPLINIIREI contractelor Principalele preocupări ale conducerilor cooperativelor agricole se referă în aceste zite la mobilizarea tuturor forțelor și mijloacelor în vederea încheierii lucrărilor agricole de toamnă, precum și achitarea obligațiilor către stat. Insistând asupra ultimei sarcini, subliniem că nu e vorba numai de respectarea unui act juridic — contractul — ci și de îndeplinirea unei îndatoriri patriotice, de onoare, față de societate, față de întregul nostru popor. Țărănimea este datoare să înțeleagă că fără sprijinul multilateral acordat de stat, de clasa muncitoare, nici o cooperativă agricolă nu se poate dezvolta într-o măsură corespunzătoare. Conștiente de aceste comandamente, unele cooperative agricole din județ și-au onorat în întregime contractele, ba chiar le-au suplimentat. Rduceam zilele trecute elogiu conducerii cooperativei și întregii mase de cooperatori din Traian care, pe lângă contract, au livrat o cantitate suplimentară de porumb. Merită laude pentru modul corect în care și-au achitat sarcinile contractuale la porumb și conducerile unităților cooperatiste, organizațiile de partid pentru munca politică și organizatorică desfășurată în localitățile Parăva, Tăvădărești, Orbeni, Răcăciuni, Berești- Bistrița și altele. Apreciem, de asemenea, faptul că în ultimele zile, cooperatorii din Buhoci au trimis la baza de recepție cantități importante de porumb. Se întîlnesc însă și cooperative agricole care socotesc că contractele sînt simple hîrtii și nu obligații cu literă de lege. Tărăgănarea de către uinele conduceri de cooperative a îndeplinirii integrale și operative a acestor obligații constituie o pată, adusă unităților țărănimii cooperatiste din localitățile pe care le vom menționa în continuare. Cooperatorii din Coltești nu se pot plînge că n-au obținut recolte bune de porumb. Dar, conducerea cooperativei a neglijat să îndeplinească una din îndatoririle ce le are față de stat: achitarea contractului. Deși criticați deseori de ziarul nostru, președintele C.A.P., Gheorghe Costin, ceilalți membri ai consiliului de conducere, specialistul, nici măcar acum n-au întreprins măsuri pentru ca în bază, aflată la depărtare de 5—6 km, să intre toată cantitatea de porumb. Tovarășul Gheorghe Costin este și membru al Comitetului județean de partid. Așa înțelege el să-și îndeplinească o sarcină de partid și de stat o întrebăm pe tovarășul Ion Arghir, secretarul comitetului comunal de partid Podu Turcului, cooperativa din Căbești a livrat 4 la sută din cantitatea de zeci de tone de porumb datorată statului. Ce măsuri ați luat și de ce ele nu se materializează ? Restante, la modul serios, cu predarea în bazele de recepție a cantităților de porumb sunt și cooperativele agricole din Tătărăști(5 la sută), Huruiești (2,3 la sută), Itești (3,7 la sută), Coțofănești (5 la sută), Odobești (1,4 la sută). Cum acționați, tovarăși secretari ai comitetelor comunale de partid, ce părere aveți de această situație tovarăși primari ? După cum ne informează tovarășul Traian Bălăiță, șeful serviciului contractări al I.V.C. Bacău, pînă la 30 octombrie, în județ se realizase abia 40 la sută din cantitatea care trebuie livrată statului. In ultimele zile, s-au transportat în baze 1.400 tone porumb. In asemenea ritm mai sunt necesare circa 18 zile. Ori scadența este 6 noiembrie a. c. Este imperios necesar ca în următoarele zile să fie livrată întreaga cantitate de porumb. Organele agricole județene, comitetele comunale de partid să acționeze cu toată răspunderea pentru realizarea acestei sarcini de răspundere. Trebuie trași la răspundere acei președinți și specialiști din cooperativele care neglijează onorarea obligațiilor către societate. Fiecare trebuie să înțeleagă că interesele cooperatorilor, ale unităților, să fie armonizate cu interesele celorlalte categorii ale populației, că la prosperitatea națiunii, la înflorirea patriei trebuie să Contribuim cu toții. Și nimeni nu se poate eschiva, de la această mare răspundere. Cooperatori. ÎNDEPLINIȚI EXEMPLAR OBLIGAȚIILE ASUMATE Pină la 6 noiembrie INTREitffil CANTITATE DJ PORIIVID sa intre IN OAZELE DE DECEPȚIE. Nici o abatere de la acest termen! Cît se va mai prelungi recoltatul ș 1 transportul sfeclei! De la o zi la alta se pot declanșa ploile de toamnă care ar putea îngreuna simțitor recoltările. Este neliniștitor faptul că, pe cîmp și în sol se mai află mii de tone de sfeclă de zahăr. După informațiile primite de la tovarășul Cezar Patrichi, contabil șef al Fabricii de zahăr, unitățile cooperatiste din această zonă mai aveau de livrat la data de 29 octombrie, peste 10.000 tone sfeclă de zahăr. Dacă cooperativele agricole Faraoani, Nicolae Bălcescu, Măgura și altele au terminat recoltatul și transportul cantităților de sfeclă planificate, altele în schimb se prezintă cu serioase restanțe. Această situație se datorează amînării de la o zi la alta a recoltării culturii, iar pe de altă parte defecțiunilor de ordin organizatoric existente la încărcatul și transportul producției. Ceea ce constituie un paradox este că multe unități, aflate cale de cîțiva kilometri de fabrica de zahăr, au cele mai întinse suprafețe nerecoltate încă, sau chiar dacă sfecla e scoasă din pămint, zace pe cîmp pradă intemperiilor. Cooperativa agricolă din Păncești trebuie să livreze 2.400 tone sfeclă. Pină acum a transportat la fabrică, doar 722 tone, iar unitatea cooperatistă din Valea Seacă, din 2.500 tone a realizat doar 388 tone. Și cooperativa agricolă din Sascut Trrg este restantă cu circa jumătate din cantitatea de 2.500 tone sfeclă. In rândul cooperativelor unde se constată serioase întîrzieri la recoltatul și transportul acestei importante cui(Continuare în pagina a IlI-a) Grijă gospodărească pentru depozitarea porumbului. Foto : C. BURSUC Vizita în județul Bacău a delegației de activiști ai P.S.U.G. Ieri, membrii delegației de activiști ai P.S.U.G., condusă de tovarășul HEINZ WILDENHEIN, adjunct al șefului Secției planificare și finanțe a C.C. al P.S.U.G., care se află în țara noastră intr-un schimb de experiență, au fost oaspeții județului Bacău. Delegația a fost primită de tovarășul GHEORGHE ROȘU, membru al C. C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R., cu care prilej a avut loc o convorbire despre unele probleme ale conducerii activității economice de către organizațiile de partid. Vizita în județul nostru a delegației de activiști ai P.S.U.G. continuă. CUM PREGĂTIȚI PRODUCȚIA ANULUI VIITOR ? O etapă decisivă: asigurarea ÎNCHEIERII CONTRACTELOR Aflându-ne într-o perioadă destinată prin tradiție contractărilor, poposim și noi la una din unitățile Combinatului textil Buhuși, pentru a constata măsura în care aceasta se interesează de buna desfășurare a producției din lunile următoare. — Care sunt cele mai solicitate produse realizate de această unitate de producție? La această întrebare ne răspunde tovarășul Constantin Baciu, director economic al combinatului. •— Solicitate sunt toate produsele noastre — ne spune dînsul — și, de aceea, am asigurat, pînă acum, destul de bine desfacerea tuturor sortimentelor realizate la această fabrică. Avem chiar și unele produse care au fost cerute într-o cantitate mult mai mare decit am oferit noi. Este vorba de o serie de articole din grupa a 8-a și a 12-a de țesături din poliesteri cu celofibră, din care am contractat o producție aproape dublă decit cea stabilită inițial. Interesul producătorilor de aici pentru asigurarea unor sortimente cît mai variate, atât ca desen și colorit, cît și ca întrebuințare, este răsplătit pe deplin de atenția deosebită ce este acordată acestor produse, atît pe piața internă cît și pe cea externă. Semnificativ este, in această direcție... faptul că la o mare parte din mărfurile destinate exportului, întreprinderea nu a primit reclamații referitoare la cantitate, calitate, ambalare, deși volumul de livrări la export a fost mult mai mare pe cele 9 luni din anul acesta decât întreg anul 1968. Datorită acestui fapt, o gamă largă de produse (articolul „Mamaia“, pantalonul tergal, păturile din bumbac și celofibră pentru adulți etc.), și în perioadele următoare vor fi expediate în țări ca Anglia, Libia și altele. — Ce măsuri ați întreprins pentru asigurarea întreprinderii cu o bază sigură de materie primă ? — Atît articolele noi, pentru piața internă, cît și cele destinate exportului, prin măsurile ce s-au luat privind îmbunătățirea procesului tehnologic, vor fi realizate, anul acesta, într-o proporție considerabilă cu materie primă indigenă, înlocuindu-se materia primă ce era adusă din import. Furnizorii de bază ai materiei prime indigene sunt Uzinele de fibre sintetice Iași, Combinatul de fibre artificiale Chișcani — Brăila etc. cu care întreprinderea a încheiat, în continuare, contracte pentru obținerea produselor necesare. Făcînd o investigație mai amănunțită, a reieșit interesul manifestat de conducerea fabricii pe linia dotării secțiilor de producție cu piesele de schimb necesare bunei exploatări a utilajelor de producție în noua perioadă de plan. Se acordă interes și pentru dotarea cu utilaje noi. Cu sprijinul forului tutelar, întreprinderea va primi, în cursul acestui trimestru un număr de 2—4 mașini de festonat, din import, care vor influența pozitiv desfășurarea procesului de producție, întreg acest proces de asigurare a condițiilor realizării și desfacerii, producției în perioadele următoare nu a fost scutit de unele greutăți. Referindu-se la acestea, tovarășul Constantin Baciu, remarcă : „Rezultatele obținute de noi pină acum ar fi putut fi și mai bune, dacă nu ne-am fi izbit de o serie de obstacole în ceea ce privește aprovizionarea întreprinderii, cît și datorită metodologiei actuale de contractare, întrucit filiera prin care trece o cerere a întreprinderii pentru un anumit produs este complicată, consider că ar trebui ca întreprinderea să se aprovizioneze cu materialele necesare direct de la furnizori, eliminindu-se astfel verigile în plus care creează greutăți, impun pierderi de timp și cheltuieli netconomicoase“. Geta CHIRIȚA I H CONSUMĂ DE ZECE ORI ȘI CREEAZĂ O DATĂ ! ■ AUTOSTRADA CATEGORIILOR DIVERSE : „RACUL, BROASCA ȘI O ȘTIUCĂ...“ Ü „VOCEA MARELUI PUBLIC“ HACUL MAGNETIC INDICĂ... „AVENTURA“ MINERȚIA ȘI CALEA CĂTRE NUL ■ INIȚIATIVA — O „PARA MALAIATA“ ? Ocazii diverse au reliefat, deseori, slĂbiciUnile manifestate în cultura de masă din județul nostru. Au fost amintite rînd pe rînd, și analizate uneori, cauzele care mențin formalismul, platitudinea, șablonul, resemnarea, căutîndu-se în același timp, căile de stimulare a inițiativei, de redresare a activității cultural-artistice și educative, de permanentizare a acesteia. Reținuse atenția leit-motivul discuțiilor anterioare : PARTICIPAREA TINERETULUI DE LA SATE — în dublă calitate — LA ACTUL CULTURII DE MASĂ. De aici ideea organizării unei mese rotunde pe această temă. REDACȚIA : — Este astăzi unanim apreciat faptul că tineretul tinde să dețină ponderea în unele domenii importante ale vieții sociale. în sectorul cercetării științifice, industrie, agricultură, învățămnînt, artă, sport, tinerii se impun din ce în ce mai mult. După opinia dumneavoastră, ce loc ocupă tineretul în viața culturală a satului contemporan ? C. MAFTEI : — Discuția comporta 70 la sută în marea majoritate a formațiilor înscrise la diverse concursuri. Ceea ce se uită însă este mult comentata, la vremea ei, goană după participări masive, după premii, diplome etc., ■ în dauna permanentizării, pot crea ei înșiși, la rîndu-le. V. LUCA . — Tineretul este foarte curios, în sensul cel mai bun al cuvîntului. Și tocmai de această curiozitate să profităm mai. Tinerii vor să afle cît mai multe. Ei bine, să le oferim cît mai multe. Văzînd, ascultînd, tinerii învață. Invățînd, își vor cunoaște posibilitățile și vor vehicula la rindul lor, cultura. V. MITUUaRu : — mtr-o oarecare măsură, căminul cultural ar trecui să desăvirșeasca ceea ce a început școala. Dar de aici, din școală, elevii ies de foarte puține ori predispuși pentru actul culturii. V. LUCA — Și-n ultimă instanță, elevii ar trebui să fie aceia care sa preia de la bătrini tradiția satului, in ce are aceasta mai frumos. M. FILIP — Atributele firești ale virstei și condițiile de afirmare foarte prielnice ar trebui să confere, normal, tineretului, dublul rol de cel mai fervent, consumator de cultură și, în același timp, de cel mai activ autor al ei. Insă, cel puțin pînă acum, situația este, în mare, cea arătată de antevorbitorii mei : tineretul consumă fără discernămînt și creează sporadic. REDACȚIA : — Schimbul de opinii a relevat două entități: TINERETUL AUTOR ȘI TINERETUL CONSUMATOR. Vă rugăm să ne oprim puțin asupra raportului dintre ele. M. FILIP . — Nu va putea produce cultură cel care nu consumă cultură. Consumul determină, în toate cazurile, creația. Lapidar, raportul cerut ar putea suna astfel : Consumă de zece ori și creează o dată ! Deci, pentru consumator — cantitatea, iar pentru autor — calitatea. V. MITOCARU — Intervine aici un alt aspect: integrarea conștientă a tineretului în actul culturii. Tineretul este veleitar. Noi trebuie să-l determinăm, pe cale artistică, să devină și autor, să transmită. Căi de atragere sunt: Dar tineretul trebuie călăuzit, nu lăsat să se îndrepte spre ceea ce-i place (fiindcă înțelege) momentan. și deschidem, treptat, cu răbdare și competență, noi căi de înțelegere a frumosului, li ascuțim, paralel, spiritul de discernămînt. Ni formăm, în acest fel, ca autor. Și încă ceva , sunt partizanul ideii „tineretul autor pe grupuri“. Cu alte cuvinte, un grup de tineri creează teatru, alt grup brigadă, un altul — dansuri. Acestor grupuri (după aptitudini) să li se integreze treptat tinerii. C. ROMAȘCANU : — Cred că lipsa solicitării este principala cauză a pasivității. In unele comune, însă, în special în cele apropiate de centrele urbane, poate fi descoperită o altă cauză : fenomenul exodului tinerilor către oraș. Nu mă refer la tinerii care își au deja locul de muncă în oraș. Navetiștii au problemele lor și le putem trata, eventual, într-o altă discuție. Mă refer la plecărea, duminicală, către oraș pentru consumul de cultură (teatru, film, spectacole profesioniste sau de amatori). Putem preîntîmpina acest exod tocmai prin entitățile în discuție , să oferim tinerilor, în primul rînd, un consum bogat, variat de ținută, apoi să creăm, împreună cu dînșii, spectacole „cu priză“ la toate categoriile de spectatori. Tineretul este capabil să producă și să consume superior cultura. Acolo unde activitatea culturală a fost și este în atenția factorilor răi- Discuții organizate și consemnate de Ștefan OLTEANU (Continuare in pagina a Il-a) două aspecte : a) ce loc după tineretul și b) ce loc ar trebui să ocupe. La prima vedere, s-ar părea că primul aspect nu-și poate alege ca Formațiile se nasc și trăiesc numai în preajma concursurilor. După concurs se poate constata efemeritatea lor. Cu puține — și fericite — excepții, participarea tinerilor la viața culturală a satului se rezumă actualmente la cîteva conferințe și expuneri de „duminică dimineața“, la două—trei partide de șah și la discuțiile pro și contra stîrnite în urma vizionării unui film. Și asta pentru că există o foarte slabă preocupare în direcția transformării căminului cultural în principala instituție culturală a satului. Căminul cultural trebuie să fie — figurat vorbind — lificativul decit de la „bine“ în sus , un magnet. Aici, tinerii trebuie să tineretul deține un procent de pește fie convinși că au ce consuma și că Participanți la masa rotundă : CONSTANTIN ROMAȘCANU, secretar al Comitetului județean Bacău al U.T.C., MIRCEA FILIP, inspector la Casa județeană a creației populare, CONSTANTIN MAFTEI, șeful Comisiei politico-ideologice a Comitetului județean Bacău al U.TC., VICTOR MITOCARU, activist al Comisiei culturale a Comitetului județean Bacău al U.T.C., VALERIA LUCA, secretara Comitetului comunal Sascut al U.T.C., VALENTIN LUPU, directorul căminului cultural Tamași Cooperația de consum— prezență activă la realizarea fondului central de produse agro-alimentare I. SCJRCINSCHI președintele U.J.C.C. Bacău Cooperația de consum, ca organizație de masă, numără în județul Bacău 200.000 de cooperatori, iar organele de conducere (consilii sătești și de cooperative) cuprind 2.150 membri. Prezența acestor organe alese și a bste 1-2 magazine în fiecare sat, creează condițiile unei legături permanente a cooperativelor de consum cu masa largă de producători agricoli. Majoritatea producătorilor agricoli sunt și membri ai cooperativei de consum, revenindu-le o serie de drepturi și obligații statutare. Dacă cooperatorii au dreptul să se aprovizioneze prin cooperativă cu mărfurile dorite, în aceeași măsură ei pot și este necesar să-și valorifice surplusul de produse agricole prin cooperativă, la prețurile de stat, care sînt foarte avantajoase. In multe comune și cooperativele de consum, cooperatorii, producătorii agricoli, răspund cu însuflețire eforturilor depuse de muncitori pentru mărfurile trimise la sate, valorificîndu-și cu încredere surplusul de produse agricole. Rezultate bune în această privință au obținut cooperativele din Dămienești, Răchitoasa, Berești-Bistrița, Stănișești, Agăș, Mănăstirea Cașin. Producătorii știu că valorificînd cu“ statul produsele agricole, primesc in schimb prețuri ferme, stimulative și răspund echitabil la reușita bunei aprovizionări a populației de la, orașe și din centrele muncitorești. Mai sunt însă și comune (Filipeni, Secuieni, Ghimeș, Sascut, Izvoru Berheciului) unde cooperativele de consum nu-și organizează in mod temeinic munca în rindul producătorilor, pentru a-i convinge de avantajele vînzării produselor agricole prin cooperative. De aceea, sarcina contractării și achiziționării produselor agro-alimentare de la membrii C.A.P. și producătorii individuali trebuie privită cu toată răspunderea. Cooperația de consum, fiind prezentă în fiecare sat și avînd un număr mare de cooperatori, poate și trebuie să desfășoare o muncă politică permanentă în rîndul producătorilor, pentru a-i convinge să-și vîndă întregul surplus de produse agricole prin cooperativă. (Continuare în pag. a III-a) în pagina a lll-a PE TEME CETĂȚENEȘTI