Steagul Roşu, noiembrie 1969 (Anul 24, nr. 5206-5231)

1969-11-01 / nr. 5206

% y­ y, > T Anul XXIV Nr. 5.206 (6.685) Sîmbătă 1 noiem. 1969 4 pagini 30 bani I ORGAN (AR­ ~ COMITETUM JUDEȚEAM IBAC­ II »I P.C.R ? ȘI AI CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAF] La Ferma zootehnică Gheorghe Doja: Cotele producției de lapte­­ în continuă creștere Tribuna experienței înaintate Unul din factorii principali care influențează producția de lapte este creșterea numărului de vaci din numărul total de taurine. Dacă în anul 1964 în ferma noastră nu­mărul de vaci reprezenta un pro­cent de 36 la sută din totalul tau­rinelor, în anul 1969 ponderea este de 50 la sută, iar în anul 1970 va trebui să ajungă la 55 la sută. (In anul 19C4 au existat 400 capete vaci, în 1967 — 530 capete, iar în 1969 - 610 capete). Creșterea efectivului de vaci s-a făcut prin reținerea pentru pră­silă și creșterea în bune condițiuni a tineretului din fermă. încă din primele zile după fătare tineretul femei este selecționat și reținut cel care provine de la vaci care într-o perioadă de lactație de 305 zile, au o producție mai mare de 3200 litri lapte. Aceasta cu scopul de a se înlocui exemplarele reformate și pentru mărirea numărului de vaci. Tineretul mascul este pregătit pen­tru a fi livrat pentru prăsilă altor unități, la vîrsta de montă. Atît ti­neretul femei­ cît și cel mascul care nu corespunde pentru prăsilă este livrat la vîrsta de 5—6 luni la alte unități pentru a fi îngrășat. O deosebită atenție s-a dat și se­lecționării vacilor, eliminîndu-se din efectiv toate exemplarele slab productive. In același timp au fost clasați și taurii care proveneau de la vaci cu rezultate sub producția medie de lapte planificată pe fer­mă.Spre a se cunoaște performanțele la lapte ale fiecărei vaci și pro­centul de grăsime, s-a înscris la centrul de control al producției ju­dețean un număr de 470 capete vaci de rasă Brună. Pe lângă rasa Medic VASILE DANILA șeful Fer­mei zootehnice Gheorghe Doja a I.A.S. Bacău (Continuare in pagina a IlI-a) Conferințele profesorului Antonescu Intr-o recentă discuție pu­blică, profesorul Iulian Anto­nescu dezvăluia că a ținut a­­proximativ 1.500 de conferințe, ceea ce e de-a dreptul prodi­gios, enorm, aș zice, la tinere­țea domniei­ sale. Prin 1963 sau 1964, probabil, l-am ascultat pentru prima dată și, mărturi­sesc, în afara evidentei încli­nări înăscute pentru oratorie, altceva nu mi s-a părut atunci remarcabil. Mai mult chiar, îl bănuiam de o tentație spre simplificarea extremă a temei și spre un anume histrionism, cu atît mai insuportabil pen­tru mine cu cît auditoriul — nu prea numeros la acea da­tă — îl savura ca pe ceva de­licios. Cum încă nu cunoșteam DE CONST. CĂLIN strategia acestui arhitect (ală­turi de alții, ujiinii) culturii băcăuane contempora­ni­ne, eram îndeajuns de intrigat și, o vreme, am încetat să-l mai urmăresc. Ulterior, am do­rit­ să-mi verific impresiile, așa cum făcusem și cu alte prilejuri cînd era vorba des­pre oameni ce mi se impu­seseră ori numai îmi stîrnise­­ră curiozitatea. Ascultîndu-i din nou, am constatat serioase modificări în substanța prefec­­țiunilor sale — acum cu ade­vărat populare — cît și un stil de expunere de o certă elevație. Revizindu-mi păreri­le inițiale, înțelegeam că „vul­garizarea“ și histrionismul a­­mintite erau niște degradări premeditate ale ținutei confe­rinței, niște gesturi esopice fă­cute ca să recîștige simpatia pentru o formă de comunica­(Continuare în pag. a II-a) INDEPLINIIREI contractelor Principalele preocupări ale conducerilor coope­rativelor agricole se referă în aceste zite la mo­bilizarea tuturor forțelor și mijloacelor în vede­rea încheierii lucrărilor agricole de toamnă, pre­cum și achitarea obligațiilor către stat. Insistând asupra ultimei sarcini, subliniem că nu e vorba numai de respectarea unui act juridic — con­tractul — ci și de îndeplinirea unei îndatoriri pa­triotice, de onoare, față de societate, față de în­tregul nostru popor. Țărănimea este datoare să înțeleagă că fără sprijinul multilateral acordat de stat, de clasa muncitoare, nici­ o cooperativă agricolă nu se poate dezvolta într-o măsură co­respunzătoare. Conștiente de aceste comandamente, unele coo­perative agricole din județ și-au onorat în între­gime contractele, ba chiar le-au suplimentat. R­­duceam zilele trecute elogiu conducerii coopera­tivei și întregii mase de cooperatori din Traian care, pe lângă contract, au livrat o cantitate su­plimentară de porumb. Merită laude pentru mo­dul corect în care și-au achitat sarcinile contrac­tuale la porumb și conducerile unităților coope­ratiste, organizațiile de partid pentru munca po­litică și organizatorică desfășurată în localitățile Parăva, Tăvădărești, Orbeni, Răcăciuni, Berești- Bistrița și altele. Apreciem, de asemenea, faptul că în ultimele zile, cooperatorii din Buhoci au tri­mis la baza de recepție cantități importante de porumb. Se întîlnesc însă și cooperative agricole care socotesc că contractele sînt simple hîrtii și nu o­­bligații cu literă de lege. Tărăgănarea de către ui­nele conduceri de cooperative a îndeplinirii inte­grale și operative a acestor obligații constituie o pată, adusă unităților țărănimii cooperatiste din localitățile pe care le vom menționa în continuare. Cooperatorii din Coltești nu se pot plînge că n-au obținut recolte bune de porumb. Dar, con­ducerea cooperativei a neglijat să îndeplinească una din îndatoririle ce le are față de­­ stat: achi­tarea contractului. Deși criticați deseori de ziarul nostru, președintele C.A.P., Gheorghe Costin, ceilalți membri ai consiliului de conducere, spe­cialistul, nici măcar acum n-au întreprins măsuri pentru ca în bază, aflată la depărtare de 5—6 km, să intre toată cantitatea de porumb. Tovarășul Gheorghe Costin este și membru al Comitetului județean de partid. Așa înțelege el să-și îndepli­nească o sarcină de partid și de stat o întrebăm pe tovarășul Ion Arghir, secretarul comitetului comunal de partid Podu Turcului, cooperativa din Căbești a livrat 4 la sută din cantitatea de zeci de tone de porumb datorată statului. Ce mă­suri ați luat și de ce ele nu se materializează ? Restante, la modul serios, cu predarea în bazele de recepție a cantităților de porumb sunt și coo­perativele agricole din Tătărăști(5 la sută), Hu­­ruiești (2,3 la sută), Itești (3,7 la sută), Coțofă­­nești (5 la sută), Odobești (1,4 la sută). Cum ac­ționați, tovarăși secretari ai comitetelor comunale de partid, ce părere aveți de această situație to­varăși primari ? După cum ne informează tovarășul Traian Bălăiță, șeful serviciului contractări al I.V.C. Ba­cău, pînă la 30 octombrie, în județ se realizase a­­bia 40 la sută din cantitatea care trebuie livrată statului. In ultimele zile, s-au transportat în baze 1.400 tone porumb. In asemenea ritm mai sunt necesare circa 18 zile. Ori scadența este 6 noiem­brie a. c. Este imperios necesar ca în următoarele zile să fie livrată întreaga cantitate de porumb. Or­ganele agricole județene, comitetele comunale de partid să acționeze cu toată răspunderea pentru realizarea acestei sarcini de răspundere. Trebuie trași la răspundere acei președinți și specialiști din cooperativele care neglijează onorarea obli­gațiilor către societate. Fiecare trebuie să înțe­leagă că interesele cooperatorilor, ale unităților, să fie armonizate cu interesele celorlalte categorii ale populației, că­ la prosperitatea națiunii, la în­florirea patriei trebuie să Contribuim cu toții. Și nimeni­ nu se poate eschiva, de la această mare răspundere. Cooperatori. ÎNDEPLINIȚI EXEMPLAR OBLIGAȚIILE ASUMATE Pină la 6 noiembrie INTREitffil CANTITATE DJ PORIIVID sa intre IN OAZELE DE DECEPȚIE. Nici o abatere de la acest termen! Cît se va mai prelungi recoltatul ș 1 transportul sfeclei! De la o zi la alta se pot declanșa ploile de toamnă care ar putea în­greuna simțitor recoltările. Este ne­liniștitor faptul că, pe cîmp și în sol se mai află mii de tone de sfeclă de zahăr. După informațiile primite de la tovarășul Cezar Patrichi, contabil șef al Fabricii de zahăr, unitățile cooperatiste din această zonă mai a­­veau de livrat la data de 29 octom­brie, peste 10.000 tone sfeclă de za­hăr. Dacă cooperativele agricole Fa­­raoani, Nicolae Bălcescu, Măgura și altele au terminat recoltatul și trans­portul cantităților de sfeclă planifi­cate, altele în schimb se prezintă cu serioase restanțe. Această situație se datorează amînării de la o zi la alta a recoltării culturii, iar pe de altă parte defecțiunilor de ordin organi­zatoric existente la încărcatul și transportul producției. Ceea ce cons­tituie un paradox este că multe uni­tăți, aflate cale de cîțiva kilometri de fabrica de zahăr, au cele mai în­tinse suprafețe nerecoltate încă, sau chiar dacă sfecla e scoasă din pămint, zace pe cîmp pradă intem­periilor. Cooperativa agricolă din Păncești trebuie să livreze 2.400 tone sfeclă. Pină acum a transportat la fabrică, doar 722 tone, iar unitatea coopera­tistă din Valea Seacă, din 2.500 tone a realizat doar 388 tone. Și coopera­tiva agricolă din Sascut Trrg este restantă cu circa jumătate din can­titatea de 2.500 tone sfeclă. In rân­­dul cooperativelor unde se constată serioase întîrzieri la recoltatul și transportul acestei importante cui­(Continuare în pagina a IlI-a) Grijă gospodărească pentru depozitarea porumbului. Foto : C. BURSUC Vizita în județul Bacău a delegației de activiști ai P.S.U.G. Ieri, membrii delega­ției de activiști ai P.S.U.G., condusă de tovarășul HEINZ WIL­­DENHEIN, adjunct al șefului Secției planifi­care și finanțe a C.C. al P.S.U.G., care se află în țara noastră intr-un schimb de experiență, au fost oaspeții județu­lui Bacău. Delegația a fost pri­mită de tovarășul GHEORGHE ROȘU, membru al C. C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R., cu care prilej a avut loc o convorbire despre une­le probleme ale con­ducerii activității eco­nomice de către orga­nizațiile de partid. Vizita în județul nos­tru a delegației de ac­tiviști ai P.S.U.G. con­tinuă. CUM PREGĂTIȚI PRODUCȚIA ANULUI VIITOR ? O etapă decisivă: asigurarea ÎNCHEIERII CONTRACTELOR Aflându-ne într-o perioadă des­tinată prin tradiție con­­tractărilo­r, poposim și noi la una din unită­țile Combinatului textil Buhuși, pentru a constata măsura în care aceasta se interesează de buna des­fășurare a producției din lunile următoare. — Care sunt cele mai solicitate produse realizate de această uni­tate de producție? La această întrebare ne răspun­de tovarășul Constantin Baciu, di­rector economic al combinatului. •— Solicitate sunt toate produ­sele noastre — ne spune dînsul — și, de aceea, am asigurat, pînă a­­cum, destul de bine desfacerea tu­turor sortimentelor realizate la a­­ceastă fabrică. Avem chiar și unele produse care au fost cerute într-o cantitate mult mai mare decit am oferit noi. Este vorba de o serie de articole din grupa a 8-a și a 12-a de țesături din poliesteri cu celo­fibră, din care am contractat o producție aproape dublă decit cea stabilită inițial. Interesul producătorilor de aici pentru asigurarea unor sortimente cît mai variate, atât ca desen și co­lorit, cît și ca întrebuințare, este răsplătit pe deplin de atenția deo­sebită ce este­ acordată acestor pro­duse, atît pe piața internă cît și pe cea externă. Semnificativ este, in această direcție..­. faptul că la o mare parte din mărfurile destinate exportului, întreprinderea nu a pri­mit reclamații referitoare la can­titate, calitate, ambalare, deși vo­lumul de livrări la export a fost mult mai mare pe cele 9 luni din anul acesta decât întreg anul 1968. Datorită acestui fapt, o gamă largă de produse (articolul „Mamaia“, pantalonul tergal, păturile din bumbac și celofibră pentru adulți etc.), și în perioadele următoare vor fi expediate în țări ca Anglia, Libia și altele. — Ce măsuri ați întreprins pen­tru asigurarea întreprinderii cu o bază sigură de materie primă ? — Atît articolele noi, pentru pia­ța internă, cît și cele destinate ex­portului, prin măsurile ce s-au luat privind îmbunătățirea procesului tehnologic, vor fi realizate, anul acesta, într-o proporție considera­bilă cu materie primă indigenă, înlocuindu-se materia primă ce era adusă din import. Furnizorii de bază ai materiei prime indigene sunt Uzinele de fibre sintetice Iași, Combinatul de fibre artificiale Chișcani — Brăila etc. cu care în­treprinderea a încheiat, în conti­nuare, contracte pentru obținerea produselor necesare. Făcînd o investigație mai amă­nunțită, a reieșit interesul mani­festat de conducerea fabricii pe li­nia dotării secțiilor de producție cu piesele de schimb necesare bu­nei exploatări a utilajelor de pro­ducție în noua perioadă de plan. Se acordă interes și pentru dotarea cu utilaje noi. Cu sprijinul forului tutelar, întreprinderea va primi, în cursul acestui trimestru un număr de 2—4 mașini de festonat, din im­port, care vor influența pozitiv des­fășurarea procesului de producție, întreg acest proces de asigurare a condițiilor realizării și desfacerii, producției în perioadele următoare nu a fost scutit de unele greutăți. Referindu-se la acestea, tovarășul Constantin Baciu, remarcă : „Re­zultatele obținute de noi pină a­­cum ar fi putut fi și mai bune, dacă nu ne-am fi izbit de o serie de obstacole în ceea ce privește apro­vizionarea întreprinderii, cît și da­torită metodologiei actuale de contractare, întrucit filiera prin care trece o cerere a întreprinderii pentru un anumit produs este com­plicată, consider că ar trebui ca întreprinderea să se aprovizioneze cu materialele necesare direct de la furnizori, eliminindu-se astfel verigile în plus care creează greu­tăți, impun pierderi de timp și cheltuieli net­con­omicoase“. Geta CHIRIȚA I H CONSUMĂ DE ZECE ORI ȘI CREEAZĂ O DATĂ ! ■ AUTOSTRADA CATEGORIILOR DI­VERSE : „RACUL, BROASCA ȘI O ȘTIUCĂ...“ Ü „VOCEA MARELUI PUBLIC“ H­ACUL MAG­NETIC INDICĂ... „AVENTURA“ M­INERȚIA ȘI CALEA CĂTRE NUL ■ INIȚIATIVA — O „PARA MALAIATA“ ? Ocazii diverse au reliefat, deseori, slĂbiciUnile manifestate în cultura de masă din­ județul nostru. Au fost a­­mintite rînd pe rînd, și analizate u­­neori, cauzele care mențin formalis­mul, platitudinea, șablonul, resem­narea, căutîndu-se în același timp, căile de stimulare a inițiativei, de redresare a activității cultural-artis­­tice și educative, de permanentizare a acesteia. Reținuse atenția leit-mo­­tivul discuțiilor anterioare : PARTI­CIPAREA­­ TINERETULUI DE LA SATE — în dublă calitate — LA AC­TUL CULTURII DE MASĂ. De aici ideea organizării unei mese rotunde pe această temă. REDACȚIA : — Este astăzi unanim apreciat faptul că ti­neretul tinde să dețină ponde­rea în unele domenii impor­tante ale vieții sociale. în sec­torul cercetării științifice, in­dustrie, agricultură, învăță­­mnînt, artă, sport, tinerii se im­pun din ce în ce mai mult. După opinia dumneavoastră, ce loc ocupă tineretul în viața culturală a satului contem­poran ? C. MAFTEI : — Discuția­ comporta 70 la sută în marea majoritate a for­mațiilor înscrise la diverse concursuri. Ceea ce se uită însă este mult co­mentata, la vremea ei, goană după participări masive, după premii, di­plome etc., ■ în dauna­­ permanentizării, pot crea ei înșiși, la rîndu-le. V. LUCA . — Tineretul este foarte cur­ios, în sensul cel mai bun al cu­­vîntului. Și tocm­ai de această cu­riozitate să profităm mai. Tinerii vor să afle cît mai multe. Ei bine, să le oferim cît mai multe. Văzînd, ascul­­tînd, tinerii învață. Invățînd, își vor cunoaște posibilitățile și vor vehi­cula la rindul lor, cultura. V. MITUUaRu : — mtr-o oarecare măsură,­ căminul cultural ar trecui să d­esăvirșeasca ceea ce a început școala. Dar de aici, din­ școală, e­­levii ies de­ foarte puține ori pre­­dispuși pentru actul culturii. V. LUCA — Și-n ultimă instanță, elevii ar trebui să fie aceia care sa preia de la bătrini tradiția satului, in ce are aceasta mai frumos. M. FILIP — Atributele firești ale virstei și condițiile de afirmare foarte prielnice ar trebui să confere, nor­mal, tineretului, dublul rol de cel mai fervent, consumator de cultură și, în același timp, de cel mai activ autor al ei. Insă, cel puțin pînă acum, si­tuația este, în mare, cea arătată de antevorbitorii mei : tineretul consu­mă fără discernămînt și creează spo­radic. REDACȚIA : — Schimbul de opinii a relevat două entități: TINERETUL AUTOR ȘI TI­NERETUL CONSUMATOR. Vă rugăm să ne oprim puțin asu­pra raportului dintre ele. M. FILIP . — Nu va putea produce cultură cel care nu consumă cultură. Consumul determină, în toate cazu­rile, creația. Lapidar, raportul cerut ar putea suna astfel : Consumă de zece ori și creează o dată ! Deci, pentru consumator — cantitatea, iar pentru autor — calitatea. V. MITOCARU­­ — Intervine aici un alt aspect: integrarea conștientă a tineretului în actul culturii. Tine­retul este veleitar. Noi trebuie să-l determinăm, pe cale artistică, să de­vină și autor, să transmită. Căi de a­­tragere sunt: Dar tineretul trebuie călăuzit, nu lăsat să se îndrepte spre ceea ce-i place (fiindcă înțelege) mo­mentan. și deschidem, treptat, cu răb­dare și competență, noi căi de înțe­legere a frumosului, li ascuțim, pa­­ralel, spiritul de discernămînt. Ni for­măm, în acest fel, ca autor. Și încă ceva , sunt partizanul ideii „tineretul autor pe grupuri“. Cu alte cuvinte, un grup de tineri creează teatru, alt grup brigadă, un altul — dansuri. Acestor grupuri (după aptitudini) să li se integreze treptat tinerii. C. ROMAȘCANU : — Cred că lipsa solicitării este principala cauză a pa­sivității. In unele comune, însă, în special în cele apropiate de centrele urbane, poate fi descoperită o altă cauză : fenomenul exodului tinerilor către oraș. Nu mă refer la tinerii care își au deja locul de muncă în oraș. Navetiștii au problemele lor și le putem trata, eventual, într-o altă discuție. Mă refer la plecăr­ea, dumi­nicală, către oraș pentru consumul de cultură (teatru, film, spectacole pro­fesioniste sau de amatori). Putem preîntîmpina acest exod tocmai prin entitățile în discuție , să oferim tine­rilor, în primul rînd, un consum bo­gat, variat de ținută, apoi să creăm, împr­eună cu dînșii, spectacole „cu priză“ la toate categoriile de spec­tatori. Tineretul este capabil să pro­ducă și să consume superior cultura. Acolo unde activitatea culturală a fost și este în atenția factorilor răi- Discuții organizate și consemnate de Ștefan OLTEANU (Continuare in pagina a Il-a) două aspecte : a) ce loc d­upă tine­retul și b) ce loc ar trebui să ocupe. La prima vedere, s-ar părea că primul aspect nu-și poate alege ca­ Formațiile se nasc și trăiesc numai în preajma concursurilor. După con­curs se poate constata efemeritatea lor. Cu puține — și fericite —­ ex­cepții, participarea tinerilor la viața culturală a satului se rezumă ac­tualmente la cîteva conferințe și ex­puneri de „duminică dimineața“, la două—trei partide de șah și la dis­cuțiile pro și contra stîrnite în urma vizionării unui film. Și asta pentru că există o foarte slabă preocupare în direcția transformării căminului cultural în principala instituție cul­turală a satului. Căminul cultural trebuie să fie — figurat vorbind — lificativul decit de la „bine“ în sus , un magnet. Aici, tinerii trebuie să tineretul deține un procent de pește fie convinși că au ce consuma și că Participanți la masa rotundă : CONSTANTIN ROMAȘCANU, secretar al Comitetului județean Ba­cău al U.T.C., MIRCEA FILIP, inspector la Casa ju­dețeană a creației populare, CONSTANTIN MAF­TEI, șeful Comisiei politico-ideologice a Comitetului județean Bacău al U.TC., VICTOR MITOCARU, ac­tivist al Comisiei culturale a Comitetului județean Bacău al U.T.C., VALERIA LUCA, secretara Comi­tetului comunal Sascut al U.T.C., VALENTIN LUPU, directorul căminului cultural Tamași Cooperația de consum— prezență activă la reali­zarea fondului central de produse agro-alimentare I. SCJRCINSCHI președintele U.J.C.C. Bacău Cooperația de consum, ca orga­nizație de masă, numără în jude­țul Bacău 200.000 de cooperatori, iar organele de conducere (consilii sătești și de cooperative) cuprind 2.150 membri. Prezența acestor or­gane alese și a bste 1-2 magazine în fiecare sat, creează condițiile u­­nei legături permanente a coopera­tivelor de consum cu masa largă de producători agricoli. Majoritatea producătorilor agri­coli sunt și membri ai cooperativei de consum, revenindu-le o serie de drepturi și obligații statutare. Dacă cooperatorii au dreptul să se apro­vizioneze prin cooperativă cu măr­furile dorite, în aceeași măsură ei pot și este necesar să-și valorifice surplusul de produse agricole prin cooperativă, la prețurile de stat, care sînt foarte avantajoase. In multe comune și cooperative­le d­e consum, cooperatorii, produ­cătorii agricoli, răspund cu însu­flețire eforturilor depuse de mun­citori pentru mărfurile trimise la sate, valorificîndu-și cu încredere surplusul de produse agricole. Re­zultate bune în această privință au obținut cooperativele din Dămie­­nești, Răchitoasa, Berești-Bistrița, Stănișești, Agăș, Mănăstirea Cașin. Producătorii știu că valorificînd cu“ statul produsele agricole, primesc in schimb prețuri ferme, stimula­tive și răspund echitabil la reuși­ta bunei aprovizionări a populației de la, orașe și din centrele munci­torești. Mai sunt însă și comune (Fili­­peni, Secuieni, Ghimeș, Sascut, Iz­voru Berheciului) unde cooperati­vele de consum nu-și organizează in mod temeinic munca în rindul producătorilor, pentru a-i convin­ge de avantajele vînzării produse­lor agricole prin cooperative. De aceea, sarcina contractării și achi­­ziționării produselor agro-alimen­tare de la membrii C.A.P. și pro­ducătorii individuali trebuie pri­vită cu toată răspunderea. Coope­rația de consum, fiind prezentă în fiecare sat și avînd un număr mare de cooperatori, poate și tre­buie să desfășoare o muncă politi­că permanentă în rîndul producă­torilor, pentru a-i convinge să-și vîndă întregul surplus de produse agricole prin cooperativă. (Continuare în pag. a III-a) în pagina a lll-a PE TEME CETĂȚENEȘTI

Next