Steagul Roşu, noiembrie 1969 (Anul 24, nr. 5206-5231)
1969-11-08 / nr. 5212
And XXIV Nr. 5.212 (6.691) Sfmbătă 8 noiem. 1969 4 pagini 50 bani ORGAN £ /AI COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R.ȘI AL CONSILIULUI * POPULAR * JUDEȚEAN J In timp ce unele cooperative livrează porumb peste prevederile contractuale, altele parcă au uitat de aceste obligații! Pină cînd vor mai tolera aerea in urmă, factorii de răspundere ? După cum se știe, avansurile de 40 la sută din valoarea produselor contractate au intrat în conturile cooperativelor agricole cu promptitudine și demult. Cu acești bani cooperativele și-au rezolvat o serie de probleme economico-financiare. Echitabil, ar fi ca, la scadență, răspunsul acestor unități să fie la fel de prompt, adică să se achite în scurt timp contractele încheiate. E doar vorba de onoarea unor îndatoriri asumate. Cum stau lucrurile la preluarea porumbului contractat ? După situația întocmită de către întreprinderea județeană de valorificarea cerealelor ,pînă ieri dimineață, intrase în bază numai 67,2 la sută din cantitatea de porumb pe care cooperativele agricole trebuia s-o predea în contul muncilor I.M.A. împrumuturi, contracte. Deci, dacă ne referim numai la contracte ,procentajul este și mai mic, ceea ce ne îndreptățește să punem întrebarea : pînă cînd vor tolera factorii de răspundere tărăgănarea în achitarea contractelor ? Președinții, care au semnat aceste contracte, consiliile de conducere, U.J.C.A.P. și Direcția agricolă nu simt răspunderea față de obligațiile ce le revin în acest sens ? Se cuvine a evidenția totuși unele cooperative agricole care au înțeles să-și facă așa cum se cuvine datoria. Numai că, ce să facem, o spunem, sînt puține. Astfel, pînă aeniv doar 16 unități cooperatiste și-au achitat datoriile, printre acestea numărindu-se : C.A.P. Cleja, Faraoani, Buhoci, Ștefan cel Mare, C.A.P. din Municipiul Gheorghe Gheorghiu- Dej ș.a. La loc de frunte se situează și cooperative ca : Traian, Blaga care au livrat peste prevederile contractuale 21 și respectiv 10 tone porumb. Este în interesul cooperatorilor și al economiei naționale ca exemplul acestor unități să fie urmat în ce privește rezultatele din ultimele trei zile, pot fi socotite bune, într-un anume sens, întrucît realizările la preluări au crescut cu 15 procente. Unele cooperative, recepționînd semnalele critice ale ziarului, au intensificat transportul porumbului în baze. De pildă, C.A.P. Căbești a (Continuare în pagina a II-a) Bacșișul - o fatalitate ? Chiar și cei care nu cercetează dicționarele, știu că bacșiș (tc. bakșiș), înseamnă o sumă de bani dată cuiva pe lingă plata cuvenită, pentru un serviciu personal. Cuvîntul a pătruns în limba noastră într-o vreme cînd raporturile dintre autoritățile otomane și pămînteni degeneraseră, într-o vreme de discuție, de nerecunoaștere a unor noțiuni morale și juridice cum sînt cele de muncă, cinste, dreptate. Frecvent e cuvîntul acesta în scrierile celor care au evocat epoca fanariotă. Ulterior, adaptîndu-ne la binefacerile civilizației, îmblînzindu-se și înnobilîndu-se moravurile, năravul de a pretinde și de a da bacșiș deveni anacronic și odios. E drept însă că, trăind noi la porțile Orientului, obiceiul n-a fost definitiv dezrădăcinat și pentru un serviciu, pentru o protecție, pentru rezolvarea unui interes oarecare, omul nostru — nesigur de dreptul său, pe sprijinul legii, nesigur de prezenta normei în evaluarea lucrurilor și faptelor — a continuat să dea, sub o formă sau alta, bacșiș, numindu-l și altfel : „mită“, „plocon“, „cadou“, „atenție“. Nu puțini au crezut că bacșișul e o fatalitate. Noile raporturi între oameni instaurate de socialism exclud posibilitatea manifestării în continuare a unui asemenea anacronism. De o proliferare a relațiilor bazate pe bacșiș nu poate fi vorba, deși cazuri izolate de dare și de luare a bac(Continuare în pagina a II-a) 1 " '' Hiir.ii-II .....................HIM' , II ■.................Vil ■ .EVi r.1i — iIHM. -- — ..............................- — . * * La C. A. P. Odobesti și Lipova CAMPANIA DE TOAMNĂ SE PRELUNGEȘTE PINĂ LA ANUL NOU? Mobilizînd toate forțele și mijloacele existente, în marea majori■tate a unitățior cooperatiste, lucrările în cîmp sînt pe terminate, continuînd în ritm susținut doar executarea arăturilor de toamnă și alte cîteva treburi care nu reclamă un număr mare de cooperatori, în același timp însă, în unele cooperative există serioase rămîneri în urmă, iar actualul ritm de executare a unor lucrări pune sub semnul întrebării terminarea lor grabnică și în condiții satisfăcătoare. Zilele trecute ne-am oprit la C.A.P. Odobești. Este adevărat că atît președintele cooperativei cit și inginerul plecaseră de dimineață în sectoarele de activitate, unde-și propuseseră. Treabă bună, întrucît se știe că numai prin efectuarea unui control permanent și o îndrumare operativă, competentă, ritmul executării lucrărilor poate fi îmbunătățit. La C.A.P. Odobești însă, lucrurile nu par a se încadra în limitele acestui adevăr. Astfel, nu este lipsit de interes să arătăm că și la aceasta,dijta pcc.img..#șig nedepărușâii; "de pe suprafața de circa 201 hectare. Iată ce ne-a relatat Grigore Cobzaru, vicepreședinte al consiliului de conducere , — în brigăzile 6 și 7, brigadieri Ioan Lungu și respectiv P. Pușcașu, porumbul de pe circa 120 hectare încă nu este depănușat, lucrare mult rămasă în urmă. Totuși dacă participarea la lucru a membrilor cooperatori se va menține la nivelul zilei de ieri (5 noiembrie a. c. —j. n.), apreciem că pe sîmbătă vom termina totul (adică azi n.n.). Noi, tovarășe Cobzaru, ce să zicem, vă credem pe cuvînt, dar pentru aceasta considerăm necesar luarea unor măsuri care să accelereze ritmul desfășurării acestei lucrări. Nu greșim dacă spunem că și la C.A.P. Lipova depănușatul porumbului este întârziat, deoarece pînă în seara zilei de 6 noiembrie lucrarea era executată pe 600 hectare, din cele 751 hectare rămase în cultură, întrebăm conducerile celor două cooperative : cînd veți termina strînsul porumbului ?. în atenția consiliilor de conducere pentru această perioadă trebuie să stea și executarea lucrărilor în plantațiile viti-pomicole — arături, fertilizări, îngropatul viței de vie și învelitul pomilor. Despre Ing. Gh. LUPU (Continuare în pagina a II-a) La C.A.P. Faraoani se execută cu intensitate arăturile de toamnă. Foto : C. BURSUC L Inul pentru ulei este așteptat in bazele de recepție! După datele furnizate de către întreprinderea județeană de valorificare a cerealelor, pînă ieri, mai rămăsese de treierat inul pentru ulei de pe circa 120 hectare. Printre cooperativele care mai au de treierat in ne-au fost citate : Berești-Tazlău, Bucșești (unde se spune că mai este chiar și de recoltat 20 ha vi), Ardeoanu, Pîrjol, Strugari ș. a. în afară de faptul că lucrarea e mult întîrziată, se impune a fi subliniată și consecința — o anumită sumă de bani nu este fructificată de către aceste cooperative. N-ar fi timpul ca și în aceste cooperative să se încheie treieratul ? Curs de informare Pentru continua sporire a competentei organizațiilor de partid în conducerea problemelor economice, Comitetul municipal Bacău al P.C.R., cu sprijinul Cabinetului județean de organizare științifică a producției și a muncii, a organizat, în cursul acestui trimestru, cu secretarii comitetelor de partid și cu unii secretari ai organizațiilor de bază din marile întreprinderi un util curs de informare pe teme economice. Programul cuprinde expuneri privind principalele probleme ale organizării științifice a producției și a muncii printre care amintim : „Metode moderne de programare a producției", „Informarea conducerii și luarea deciziilor“, „Conducerea, pe teme economice formarea și selecția personalului", „Holul comitetului de direcție in activitatea economică a întreprinderii“. Ele vor fi susținute de specialiști, conducători de întreprinderi, absolvenți ai cursurilor de specializare de la CEPECA București. Prima expunere, de pildă, intitulată „Funcțiile întreprinderii și funcțiile conducerii, structura de organizare a întreprinderii”, a fost susținută ieri după-amiază după deschiderea cursului, de către ing. Dumitru Popescu, directorul întreprinderii de rețele electrice din Bacău. Următoarele teme, în număr de 14, vor fi susținute pe rînd în fiecare vineri după-amiază, în sala Cabinetului județean de partid. Noate nici o altă întreprindere din județ n-a intrat atît de definitiv în peisajul unei străzi, în atmosfera unui cartier, ca Uzina metalurgică din Bacău, în spațiul special amenanzină, iar din fața intrării în stau înșirate, în rasteluri, cele mai multe biciclete pe care le-am văzut vreodată la un loc. Pentru o privire indiferentă, toate seamănă între ele. Pentru cei cărora le aparțin, fiecare arată o imagine cu detalii, cu semne de nimeni altul știute. Ca și mașinile din năutru. Din cîte strunguri sînt în fabrică, cel al lui Constantin Anisia, sau al lui lordache Stoian, sau al lui Ilie Gheorghe mușcă din metal într-un anumit fel. Și are bătaia lui. Și luciul lui, după ce-l șterge, în jumătatea de oră de preluare a schimbului. La bancurile de probă, la turnătorie — la fel, în sunetul general al uzinei ,în imaginea ei de ansamblu care pare, care este de fapt, atît de complicată fiecare muncitor își distinge cu claritate — și, de ce nu ? — cu emoție, locul care e numai al său, unde fiecare gest, fiecare unealtă mînuită se supun aceluiași impuls, se regăsesc intr-o ordine bine stabilită, în mișcarea sincronă a întregii uzine. Fiecare început de schimb e pontaj riguros, în fiecare fișă, minutele căpătînd, în sutele și sutele de fișe, consistență de ore și zile. Fiecare lună are, la rîndul ei, un „pontaj“, intr-o „fișă" unică, a întregii uzine. „Pe luna octombrie — a zecea lună din an — producția marfă pe uzină a fost realizată în proporție de 101,2 la sută față de plan, iar producția globală — de 101,1 la sută“. Aici, nu e nici un minut lipsă. Cifrele, fiecare procent consemnat în bilanț înseamnă armături industriale de fontă, în formele cele mai diverse, care iau drumul beneficiarilor interni sau externi. Înseamnă utilaj tehnologic pentru industria alimentară, piese de schimb pentru compresoare, piese brut turnate din fontă, sau din aliaje neferoase, confecții metalice. De luni, de ani de zile Uzina metalurgică din Bacău își onorează constant, cu aceeași grijă neslăbită cartea de vizită pe care și-a făurit-o de-a lungul întregii sale existențe. S-ar zice că lucrurile merg bine în virtutea unei obișnuințe. Iată rastelul cu biciclete, figurile calme ale oamenilor de la poartă. Drumurile cunoscute, spre fiecare loc de muncă. Dimineața, la prînz, seara tîrziu, schimburile vin și ies, mașinile păstrează, egală, de la o zi la alta, aceeași temperatură. Obișnuința ? Să nu credeți nici o clipă că obișnuința înseamnă inerție, absența efortului. Fiecare clipă are nevoie de un impuls nou. Planul fiecărei ore de lucru, al fiecărei zile, al fiecărei luni — are nevoie, pentru a fi îndeplinit, CARTE DE VIZITA ............. însemnări de reporter — de o combustie puternică, bine alimentată. Spicuim dintr-un raport oficial : „Arătăm sumar căile principale prin care ne-am îndeplinit și depășit planul pe luna octombrie : Realizarea unei platforme la transportul fontei vechi și noi la cubilouri. Realizarea unei îmbunătățiri constructive la fabricatele de serie, în scopul eliminării unor defecțiuni constatate în exploatare. Asigurarea corespunzătoare cu documentația tehnică și tehnologică - A.M.C., S.D.V. etc. A existat o preocupare pentru realizarea obiectivelor din planul tehnic, cum este cazul la turnarea în forme și miezuri întărite cu bioxid de carbon, turnarea in cochilă, turnarea pieselor folosind amestecuri de formare cu bentonită etc. — toate acestea aducînd o contribuție însemnată la C. NANCU (Continuare în pagina a II-a) Citiți în ziarul de azi. Pagina a 11 -a • Pagina a i -a . Literatură — Declarația guvernului ______ Republicii Democrate — artă Vietnam..— — — — — — In atenția consiliilor de conducere ale C.A.P. Pagubele din obștesc nu au avutul fost recuperate Etapa actuală, caracterizată prin dezvoltarea neîncetată a bazei materiale din cooperativele agricole de producție, impune folosirea in mod chibzuit și economicos a fondurilor de care dispun, precum și gospodărirea cu înalt simț de răspundere a averii obștești. în contextul acestor preocupări, în unele dintre cooperativele agricole de producție,se înscrie ca o situație cu totul nesatisfăcătoare problema pagubelor materiale aduse avutului obștesc. Se cuvine a ne opri asupra acestui aspect întrucît e vorba de imobilizarea unor importante fonduri din circuitul economic. Adăugind și faptul că se manifestă tendința de sporire a acestor pagube, de la o perioadă la alta, nu putem ocoli sublinierea ce se impune, și anume, că e vorba de slaba preocupare a consiliilor de conducere respective, precum și din partea Băncii agricole, a Uniunii județene a C.A.P. și chiar a organizațiilor de partid din cooperativele agricole ce vor fi nominalizate. Din datele comunicate Direcției județene de statistică de către unitățile C.A.P., reiese că numai în 9 luni ale anului 1969 volumul pagubelor din avutul obștesc reprezintă sume importante. Sînt numeroase cooperative agricole de producție care înregistrează un volum mare de pagube din avutul obștesc. Să enumerăm cîteva : C.A.P. Tătărăști — 64.431 lei; C.A.P. Orbeni — 40.371 lei ; C.A.P. Lipova — 44.005 lei; C.A.P. Ardeoani — 36.884 lei ș. a. După cum se vede, este vorba de sume deloc neglijabile și totuși, în problema recuperării acestor pagube din avutul obștesc, situația nu este la nivelul posibilităților existente, posibilități favorizate de legislația în vigoare. Astfel, în 9 luni ale anului 1969, în cooperativele agricole din județ s-a recuperat doar o treime din volumul pagubelor existente în acest an, deoarece, unele unități cum ar fi : C.A.P. Tamași, Cociu, Orbeni, Livezi, Măgirești, Păncești, Ungureni, Tg. Ocna, Pîrjol ș.a., nu au recuperat nimic din valoarea acestora sau au recuperat valori foarte mici. Cum poate să explice, concret și obiectiv, consiliul de conducere al cooperativei agricole de producție Pîrjol, că din suma de 90.000 lei pagube în avutul obștesc a recuperat numai 8.000 lei ? Sau consiliul de conducere al cooperativei agricole de producție Tg. Ocna, care din 32.000 lei a recuperat 10.000 lei, C.A.P. ungureni din 58.000 lei a recuperat 1.000 lei. Dumitru MARANGOCI, economist la Direcția județeană de statistică (Continuare în pagina a II-a) , Sub titlul de mai sus, pe cit de concis, pe atit de sintetic și semnificativ, ne propunem să deschidem pentru cititorii noștri, incepînd de duminică 9 noiembrie, un amplu ciclu de articole cu o tematică extrem de bogată. Vom oferi astfel, spre delectarea cititorilor dar și spre informarea lor, reportaje și note de călătorii din cele mai diverse colțuri ale globului, vizînd deopotrivă viața curentă, istoria, geografia, etnografia și folclorul dar și senzaționalul unor întâmplări extraordinare. Nu știți încă nimic despre Țara elefanților roșii ? Nu-i nimic. Veți afla în curind. Ați auzit de Radiocity ? E vorba de ingenioasa propunere a unui arhitect elvețian despre orașul viitorului. Nu. N-am anticipat. N-am știrbit cu nimic savoarea de a vă satisface curiozitatea. La timpul potrivit veți găsi despre aceasta ample informații in ziarul nostru. Există vreo legătură intre drumul „furnicilor“ și mirajul Baalbek-ului și al Cannabisului ? Veți vedea. Istoria luptei împotriva traficului de stupefiante acumulează noi date, minunile de la poalele muntelui Kilimangiaro, moartea lentă a Veneției, meandrele „Iadului verde“ (Jungla), frământata goană după aur, legenda lui Rex, noi documente de sinie Mata Harg, despre colonelul Lawrence, marea enigmă a Africii etc etc., sunt doar cîteva din misterele lumii largi din care ne propunem să vă informăm. Rețineți! Ziarul nostru va publica incepînd cu numărul său din 9 noiembrie, rubrica țgț| 10 ÎNTREBARE PEZN Slalom printre fanioanele... răspundemii Primim, destul de des, sesizări care se referă la modul defectuos în care se face difuzarea presei. Firesc ar fi ca aceste anomalii să se înlăture definitiv, mai ales că ele sunt rezultatul unei condamnabile neglijențe, și nicidecum al unor condiții obiective. Se pare, însă, că cei vizați — lucrătorii de poștă, au devenit imuni la semnalele critice, perseverînd în a nu se achita corespunzător de sarcini. Exemplul cel mai autentic il prezintă factorul poștal Mihai Cîrlan, care deservește sectorul cuprins în perimetrul străzilor Milcovul și Fabricii de confecții din municipiul Bacău, întrebat fiind de către un abonat de ce nu a primit nici un ziar (n. n. — abonamentul a fost făcut la întreprindere, în luna iulie pentru luna august, sub condiția deservirii la domiciliu), a „rezolvat“ problema cu promisiuni, aduse pînă acum, în prag de sfîrșit de an. Chitanța atestă plata contravalorii abonamentului respectiv. Este documentul autentic al unui fapt juridic. Factorul respectiv a intrat în posesia chitanței, pentru a soluționa cazul (transferarea abonamentului pe altă lună). După cum am precizat, însă, nu a procedat nici pînă acum în consecință. De ce ? Este o întrebare la care răspunsul trebuie să-l dea atît factorul Mihai Cîrlan, cit și conducerea sectorului de difuzare a presei din cadrul Oficiului P.T.T.R. nr. 3 Bacău.