Steagul Roşu, decembrie 1969 (Anul 24, nr. 5232-5258)
1969-12-02 / nr. 5232
Paff.ro CISTEAGUL ROȘU Pregătirea cadrelor din C.A.P. Pregătirea profesională a cadrelor care lucrează în cooperativele agricole de producție constituie o premisă importantă a ridicării competenței lor. Iată de ce în cursul acestui an, pe baza unui judicios plan întocmit de către organele agricole județene, au fost școlarizate prin cursuri de scurtă durată, ca și pe parcursul unui ciclu de producție, 2.070 cadre din cooperativele agricole ale județului. Astfel, 52 președinți de C.A.P. și contabili au urmat cursurile de perfecționare ale U.N.C.A.P. de la Galtiu și Gilău, iar 25 de cooperatori — viitori brigadieri și șefi de echipe viticole, legumicole și pomicole — au fost instruiți pe timpul unui ciclu de producție la Stațiunile experimentale pe profil de la Odobești, Buzău și Fălticeni. în această iarnă și în anul viitor, alte 2.540 cadre de conducere și alți cooperatori vor urma diferite cursuri, acumulînd astfel substanțiale cunoștințe, de real folos în activitatea lor practică. Administrarea îngrășămintelor, condiție esențială pentru producția anului viitor Cooperativa agricolă de producție N. Bălcescu obține an de an recolte bogate, și aceasta datorită aplicării la timp și în bune condițiuni a întregului complex de măsuri agrotehnice, îngrășămintele, după cum se cunoaște, constituie un important factor în creșterea producției agricole, fapt pentru care consiliul de conducere se preocupă cu grijă de administrarea lor. în această toamnă, de exemplu, întreaga suprafață arată a fost fertilizată cu cîte 200—300 kg de superfosfat la hectar, în funcție de capacitatea productivă a pămîntului. La unele culturi, cum ar fi de exemplu sfecla de zahăr, se aplică și îngrășăminte organice, pînă în prezent fertilizîndu-se aproximativ 30 hectare, iar acțiunea continuă. Nu același lucru se poate spune despre cooperativa Urechești, unde pînă zilele trecute nu se aplicase nici măcar un kg de îngrășăminte pe cele aproape 600 hectare alături de toamnă! AVANPREMIERĂ A PASIUNII Festivalul județean de folclor a antrenat un număr mare de iubitori ai cîntecului și jocului moldovenesc. După întâlnirile din municipiile Gheorghe Gheorghiu- Dej și Bacău și din orașul Moinești, reprezentații bine primite de public au avut loc la Asău și pe scena clubului Combinatului textil din Buhuși. Aproximativ 400 de textiliști au aplaudat cu căldură taraful condus de Jenică Lupu, formația de dansuri (instructor Ion Carnaru), soliștii Constantin Popescu (fluier), Mariana Maliovan, Mihai Costea și alții, (voce). Un spectacol care a permis detașarea celor mai buni amatori, în stare să apară într-o confruntare artistică, s-a prezentat și în fața salariaților întreprinderii miniere „Salina“ Tg. Ocna, întâlnirea finală din cadrul Festivalului județean de folclor va avea loc la Bacău. Invățămîntul agricol de masă (Urmare din pagina I) lei. Exemple asemănătoare se pot cita și din alte unități, la diferite culturi, și din sectorul zootehnic. Din cauza lucrărilor agricole de toamnă, învățământul agricol se deschide ceva mai tîrziu ca în anii trecuți. Sunt însă condiții și posibilități să se recupereze această rămînere în urmă, iar calitatea lui să crească în mod simțitor. Obiectivul principal ce va trebui urmărit în anul de învățămînt 1969—1970, încă de la început, va trebui să fie ridicarea calității învățămîntului la nivelul cerințelor actuale, organizarea de cursuri pe profile, în raport cu specificul fiecărei unități și cuprinderea în aceste forme a cadrelor de bază care vor contribui nemijlocit la realizarea sarcinilor de producție în anul 1970, în mod deosebit în zootehnie, legumicultura, viticultură și pomicultură, va trebui să cuprindem cadrele care vor avea sarcini în lucrările cele mai importante pentru realizarea producției : mulgători, îngrijitori de tineret, îngrijitori la efectivul de prăsilă, lucrătorii care vor participa la executarea tăierilor și stropirilor în vii, cei care vor lucra în sistemele de irigații etc. Specialiștii cu pregătire superioară, fără excepție, vor trebui să fie lectori la unul—două cercuri, în acest sens, pe baza propunerilor pe care le vor face comisiile comunale de propagandă agricolă. Direcția agricolă va emite decizie pentru fiecare lector de la învățămînt, întrucît organizarea învățământului și predarea lecțiilor fac parte din sarcinile obligatorii de serviciu ale specialiștilor. Totodată, comitetele executive ale consiliilor populare comunale, conducerile unităților agricole, sub îndrumarea și controlul permanent al comitetelor comunale de partid, vor trebui să se ocupe îndeaproape de buna organizare și desfășurare a învățământului agrozootehnic de masă. Pînă la 10 decembrie cel mai târziu, în fiecare unitate, va trebui să aibă loc deschiderea învățămîntului agrozootehnic, la toate cercurile și cu toți cursanții. Prima temă pentru toate cursurile, va trata „Sarcinile stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. în vederea dezvoltării intensive și multilaterale a agriculturii“. După ce se va preda această temă la lecția de deschidere, lectorul trebuie să anunțe cursanților tematica ce se va preda și programul de desfășurare a cursurilor. Tematica se va întocmi, pentru fiecare profil, în raport de specificul ramurei de producție pentru care s-a organizat cursul, de temele cele mai solicitate de cursanți, ținînd seama de cerințele producției. Expunerile trebuie să se facă cut mai documentar, cu exemple concrete, însoțite de calcule economice și folosindu-se cu mai mult aplicațiile practice, materialele didactice adecvate. Săptămînal va trebui să aibă loc predarea unei teme, încît pînă în prima parte a lunii martie 1970 să se predea toate temele propuse în planul de învățămînt, cursul urmînd să se închidă prin organizarea unui seminar recapitulativ. Fiecare specialist și cursant trebuie să rețină însă că învățămîntul va continua în toată perioada desfășurării procesului de producție, prin instructaje și demonstrații practice la locurile de producție, recapitulîndu-se cunoștințele teoretice predate în cursul iernii și felul cum acestea trebuie aplicate în practică. Ca și în anii trecuți, la căminele culturale se vor organiza conferințe pe teme agricole tratînd cele mai importante probleme ce interesează agricultura din comună, la care vor trebui să participe în mod activ toți specialiștii, ca lectori, pe baza unui program ce se va întocmi împreună cu conducerea fiecărui cămin cultural, în vederea generalizării metodelor agrozootehnice avansate, specialiștii din unitățile de producție au obligația să intensifice activitatea de propagandă tehnică și în satele depărtate de centrul comunei. De asemenea, la cererea organelor comunale sau a conducerilor de unități, se vor organiza și consultații tehnice, dezbaterea unor probleme mai deosebite. Subliniem că în fiecare cooperativă agricolă, cadrele de conducere, brigadierii, șefii de echipă, responsabilii diferitelor sectoare, au obligația de a participa la cursuri răspunzînd totodată de mobilizarea celorlalți cursanți. Recomandăm conducerilor de unități să organizeze schimburi de experiență și demonstrații practice cu cursanții și ceilalți cooperatori mergînd în unitățile agricole învecinate care au o experiență mai bună în anumite sectoare. De asemenea, în vederea ridicării calității învățământului agrozootehnic, conducerile unităților, prin contractarea cu întreprinderea cinematografică Bacău, să asigure filme documentare agricole care vor trebui alese cu grijă și trimise, pe bază de grafic, în rețea. De altfel, Direcția agricolă va analiza, periodic cum se desfășoară învățămîntul, cum se achită lectorii de sarcinile pe care le-au primit și va stabili măsuri corespunzătoare pentru înlăturarea lipsurilor. Avem convingerea că toate conducerile unităților agricole, toți specialiștii — sub îndrumarea organizațiilor de partid — vor depune eforturi susținute pentru buna organizare și desfășurare a învățămîntului agrozootehnic, iar cursanții vor participa în mod activ la cursuri, în fond fiind**vorba de însușirea unor cunoștințe ce le vor permite să realizeze producții mai moi Reînnoiți-vă ABONAMENTUL ! pentru anul 1970 , la ziarul ateanul trusB ! ABONAMENTELE SE PRIMESC LA TOATE OFICIILE ȘI AGENȚIILE P.T.T.R. DE LA ORAȘE ȘI SATE, FACTORII POȘTALI, DIFUZORII DE PRESĂ DIN ÎNTREPRINDERI, INSTITUȚII, ȘCOLI Etc., PRECUM ȘI LA CHIOȘCURI DE DIFUZIZARE A PRESEI. DUPĂ DORINȚA ABONATULUI, ZIARUL POATE FI DIFUZAT LA DOMICILIU SAU LA LOCUL DE MUNCA, Actualitatea culturală în imagine, soliștii Margarete Ghicăjaniu, (clubul „6 August“ Asău) și Ion Olteanu (clubul „1 Mai“ Comănești). Foto : P. ION AȘ Spectacolele Teatrului de Comedie au fost amînate După cum am fost anunțați, din cauza îmbolnăvirii unui actor, spectacolele Teatrului de Comedie din București cu piesa „Un Hamlet de provincie“ de A. P. Cehov, ce urmau să aibă loc astăzi, 2 decembrie, se amină la o dată ce se va comunica ulterior. Saloanele literar-muzicale (Urmare din pagina I) tură. în prima comună, de pildă, medalionul Alexandru Vlahuță a fost urmat de șezătoarea literară organizată cu sprijinul cenaclului literar-artistic „George Călinescu“ din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, un excelent spectacol de estradă (cu număr satiric de succes, două numere solistice de pantomimă și balet foarte gustate de public și soliști de muzică ușoară) în interpretarea formațiilor artistice ale Casei de cultură din Slănic-Moldova și vernisajul expoziției de pictură Gheorghe Mocanu, în timp ce, la Parincea, expunerea (ilustrată cu diapozitive) a conferențiarului universitar dr. Gheorghe Hasan, rectorul Institutului pedagogic de 3 ani, a precedat spectacolul Teatrului de păpuși (Poveste proverbială), recitalul actriței Lory Cambos și vernisajul unei expoziții de pictură, organizată de Secția de artă a Muzeului județean. Ambele acțiuni au fost urmate de dans. E suficient să amintim, în final, că atât la Heregiu, cît și la Parincea, participanții au fost încîntați, literalmente, de frumusețea acțiunilor. Faptul că toți s-au simțit obligați să creeze în localitățile lor acțiuni cultural-artistice de ținută pledează, o dată în plus, pentru eficacitatea saloanelor literar-muzicale. Spectacolul a trecut, „surpriza“ a rămas nu demult. Casa de cultură a sindicatelor din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej a prezentat, în deplasare la Asău și Comănești, spectacole de muzică ușoară. Amator de asemenea reprezentații, publicul din cele două localități a răspuns în număr mare invitației, cu atât mai mult cu cît afișele anunțau participarea cîntăreței Doina Spătaru. Adevărata „surpriză“ avea să o ofere spectacolul însuși, de fapt reversul surprizei dorite, pentru că interpreta anunțată pe afiș cu litere de-o șchioapă n-a mai apărut. Pe bună dreptate, în numele spectatorilor înșelați în așteptările lor, D. Frangache, responsabil cultural în comitetul sindicatului de la C.I.L. Contenești, cere o explicație. O așteptăm pe adresa ziarului nostru. MUNICIPIUL BACĂU Muncitorul. Avînd ca motiv o veche legendă istorică, abordată și de C. Negruzzi în „Sobieski și românii“, noul film românesc „RĂZBOIUL DOMNIȚELOR“ se înscrie în proiectata epopee cinematografică națională. Beneficiind de aportul unor cunoscuți actori de film, ca Ștefan Ciubotarașu (Șendrea), Ilinca Tomoroveanu (domnița străină), Ilarion Ciobanu (Ghindă), Amza Pellea (Ștefan), pelicula reconstituie încă o pagină din arii de zbuciumata istorie a patriei noastre (orele : 10,20 ; 15,20 ; 17,20 ; 19,20 ; 21,20). Tel. 12028. Flamura roșie. Seriile a III-a și a IV-a ale transpunerii cinematografice a capodoperei tolstoiene „RĂZBOI ȘI PACE“ atrag atenția publicului cinefil. Producția studiourilor sovietice, avînd ca regizor și principal interpret pe Serghei Bondarciuk, este, fără îndoială, o realizare a genului, traducînd cu mijloace specifice celei de-a șaptea arte, sensurile monumentalului roman al lui Lev Tolstoi (orele : 15 ; 18 . 21). Tel. 11950. Progresul. Ecranizarea romanului „Tabernacolul“ al scriitorului american Julian Gloag, filmul englez „CASA MAMEI NOASTRE“ opune puritatea juvenilă a celor șapte copii între 5 și 14 ani, ce păstrează neîntinată memoria mamei lor, și descompunerea morala a celui pe care copiii îl numesc disprețuitor „soțul mamei“ (orele 10,30 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). Tel. 11377. Tineretului, Peter Finch (Macauley) și Dona Wilson (Buster) sunt eroii producției americane pentru tineret „BOCCELUȚA“. Tatăl și fetița pornesc peregrinările, din localitate în localitate, în căutare de lucru. Dar, pentru Macauley, Buster, fetița sa, este o adevărată povară, o prea grea boceluță pentru un muncitor sezonier (orele : 10,30 ; 15,30 ; 17,30 ; 19,30 ; 21,30). Tel. 12939. Letea. Denis Farrand (în interpretarea excelentului Jean Gabin), cetățean respectabil, cu o viață tihnită împreună cu soția sa, are nostalgia tinereții — o tinerețe de... temut spărgător. Plictisit de monotonia cu care se scurgeau zilele planuiește o nouă aventură. Deznodămîntul : o primă detențiune pentru onorabilul domn Farrand. MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ „23 August“. „BALTAGUL“ sadovenian și-a găsit ilustrarea pe ecran în creația regizorului Mircea Mureșan. O Vitorie Lipan (Margarita Lozano) pătimașă, dar și reținută în setea sa de dreptate, domină de la un capăt la altul producția Casei de filme „București“. Ceilalți actori (Livia Baba, Folco Lulli, Sandu Sticlaru, Florin Scărlătescu ș. a.), ca și autorul imaginii (Nicu Stan) sporesc virtuțile incontestabile ale filmului. „Oituz**. Producătorii maghiari ne propun să răspundem la întrebarea „CĂSĂTORIE PRIPITĂ ?“ E vorba, de fapt, de veșnica contradicție părinți-copii, în care, paradoxal, îndrăgostiții, ce vor să se căsătorească, sunt părinții, neînțeleși de proprii copii. „Constructorul“. „CĂLUGĂRIȚA ȘI COMISARUL“ — un film inspirat din lupta partizanilor iugoslavi. COMĂNEȘTI „1 Mai**. Bun mînuitor al suspansului, specific filmelor polițiste, regizorul vest-german Werner Klinger folosește în pelicula sa „TESTAMENTUL DOCTORULUI MABULE“ cîteva „nume“ în cinematograful mondial — Senta Berger, Gert Fröbe, Helmut Schmidt. DÂRMÂNEȘTI „Rafinăria". „SHERLOCK HOLMES“, însuși titlul filmului franco-italian ne spune cu cine avem de-a face. Deci, o nouă aventură a celebrului detectiv descins din imaginația lui Conan Doyle. In rolurile principale : Christopher Lee (Sherlock Holmes), Thorley Walters (dr. Watson), Senta Berger (Eilen Blackburn) și Hans Söhnker (prof. Moriarty). ASĂA „6 August“. O puternică dramă psihologică care face apel la înțelegerea umană, constituie pretextul filmului maghiar „ULTIMA TURĂ“. TG. OCNA „Oituz“. „JUDECATA“, o producție a studiourilor „Mosfilm“, a fost creată pe baza scenariului semnat de unul din scriitorii sovietici ce și-au făcut, în ultimii ani, popularitate printre cititori — Vladimir Tendriakov, Nikolai Kruciov (Semion Teterin), K. Lîkov (anchetatorul), A. Demodurov (procurorul) sunt cîteva din personajele filmului. MOINEȘTI „23 August". O comedie muzicală englezească (gen „Tinerii“), cu soarele inundînd ecranul, cu melodii (mai mult sau mai puțin reușite) și voie bună atît cît să justifice titlul — „IN FIECARE ZI E SĂRBĂTOARE". SASCUT TÎRG „TIGRUL“ — comedie satirică vizînd teribilismul ce se manifestă la o anumită vîrstă. Producție a studiourilor italiene, distinsă cu Scoica de argint ex-aequo la Festivalul de la San Sebastian în 1967. Excursii literare Elevii Școlii generale nr. 5 din Bacău au participat, nu demult la două încântătoare și instructive excursi literare, împărțiți în două grupe, au călătorit cu autocarele O.N.T. pe căi diferite ale Moldovei, dar încărcate deopotrivă de istorie și spiritualitate românească. Itinerariul primului grup a trecut pe la casa bardului de la Mircești și de aici mai departe prin Iași, unde a vizitat monumentele culturale ale bătrînului oraș : Palatul Culturii, Turnul Goliei, au vizitat și au admirat bojdeuca din Țicău, teiul lui Eminescu din Copou. Celălalt grup a țintit Ipoteștii lui Eminescu. După un scurt popas la Fălticeni, unde a vizitat casa în care locuiseră Nicu Gane și Arthur Gorovei, și-a continuat călătoria, vizitând cetatea Sucevei și centrul noului oraș. De la Suceava a trecut prin satul Dumbrăveni, unde la începutul acestui veac poposise duiosul poet Șt. O Iosif, iar mai înainte fusese administrator aici, pe moșia boierului Costache Balș, Gh. Eminovici. Pe cînd, probabil, cei ajunși la Iași priveau spre dealurile Țicăului, simțind aproape de ei acordurile de orgă din „Sara pe deal“, cei allați la Ipotești se pătrundeau de farmecul aparte al locului de naștere al marelui poet. Trecînd prin Botoșani, au cunoscut parcul ,,M. Eminescu“ și" casa memorială Nicolae " Iorga.. Peste tot ei au alternat evocările grave cu melodiile ritmate și glumele, așa cum le stă bine unor tineri excursioniști. EXPOZIȚIE în holul Casei de cultură din municipiul Bacău a fost deschisă expoziția personală a pictorului amator băcăuan Mihai Pîrgariu. Autor a peste două sute cincizeci de lucrări în ulei, tempera și tuș, distins cu o mențiune pe țară la a IV-a Expoziție bienală de artă plastică a artiștilor amatori, în 1965, pictorul Mihai Pîrgariu încearcă acum emoțiile celei de-a treia expoziții personale. Reținem, din lucrările expuse, Seară, Peisaj de iarnă, în luncă, Peisaj cu bărci, alături de frumoasa suită a fluturilor stilizați. București MARȚI 2 DECEMBRIE 1969 PROGRAMUL I 15.00 Radio-școală. 15.25 Compozitorul săptămînii. 16.00 Duete vocale și instrumentale de muzici popuari. 16.30 Ce erou în județul nostru — Galați. 16.50 Orchestra de mandoline a Ministerului Transporturilor. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Cîntece de dor si jocuri populare. 18.10 Radiosimpozion. 18.30 O melodie pe adresa dr. 19.00 GAZETA RADIO. 19.30 Săptamana unui meloman. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Un virtuos al arcușului — Grigoraș Dimon. 20.20 Eminesciana. „Povestea magului călător în ațele“. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Lumea de azi. 21.20 Muzici ușoară. 21.30 Moment poetic. 21.35 Recitalul serii — Angela Zilio. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Concert de muzici ușoare. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.00 Pagini din opere românești. 15.30 Muzică ușoară. 15.40 Radio publicitate. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutiar. 16.20 Divertismentul în stil cosic și poemul bunare neîmplinită“. 18.00 Varități muzicale. 1 °.30 Ediție radiofonică. Vasile Alecsandri. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Concertul nr. 1 în Mi bemol major 22.30 CADRAN. 22.50 Coruri celebre. 23 05 Clau Lipatti și maeștrii săi. 23.40 Pagini din opera „Fiica regimentului“ de Don.i*«r*ti. 16.55 17.00 17.35 simfonic „Toma Alimoș" de Dan Constantinescu. 20.25 Sfatul medicului. ^ 20.40 Cînt pentru tine — muzică ușoară. 21.05 Teatru radiofonic serial. COSMA de 21.20 Panait Istrati. Seria a II-a. „Prima răz- 22.00 pentru pian și orchestră de Liszt. Comandantul de pionieri. Lieduri de Beethoven. Recital Ștefan Ruha. Medalion Igor Markevitch. Melodii lirice. 0.02—1.00 Lucrări concertante de Mircea Basarab. MIERCURI 3 DECEMBRIE 1969 PROGRAMUL I 5.05 Muzica dimineții. 6.05—9.30 Muzică și actualități. 9.30 Viața cărților. 6.00 10.05 Muzică populară. 7.00 10.30 Vreau să știu (emisiune de știință și 7.10 tehnica pentru școlari). S.10 11.05 Nume dragi — muzică ușoară. 8.25 11.20 Recital de operă Maria Goia și Emil 9.00 Rotunda. 9.10 11.45 Sfatul medicului. 9.30 12.00 Melodii semnate de Enrico Fanciotti și 9.42 Petre Firulescu. 11.00 12.25 Știința la zi. 11.30 12.30 f.tr’nir« cu melodii populară și truer 12.03 ere*ul preferat. 12.15 u.00 Ra^so’u.'tra« 13 30 13.10 A»a»p^«mUră cotidiană.4.30 13 Mie m«earin muzicel. 14.55 14.00 Radio-școală. 14.20 Muzică ușoară. 14.30 Transmisia reprizei a doua a meciurilor de fotbal : U. Craiova — Steaua și Rapid — Petrolul. PROGRAMUL II Program muzical de dimineață. Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Program muzical de dimineață. Tot înainte (emisiune pentru pionieri). Mari interpreți — Henryk Szeryng. Muzică populara. Curs de limba germană. Piese corale de Zahara Popescu. Fragmente din opera „Manon Lescaut“. Nestemate ale folclorului nostru. Duete 51 trio-uri de muzică ușoară. Avanpemieră cotidiană. Concert de prânz. Unda veselă (reluare). Muzică ușoara. Șriința la zi. Marți 2 decembrie 1969 SEMNE PARTICULARE ^/Im/U^IXIA a phAtestAive Obraz ca talpa Dumitru Hîncu, din comuna Letea-Veche, muncitor la Fabrica „Partizanul“ din Bacău, confunda cam de multișor averea obștească cu proprietatea personală. (Deformare de optică în gîndire). Sustrăgea din întreprindere diferite materiale, printre care piei, ață, cuie și chiar încălțăminte. într-o zi a fost prins cu talpă pentru pantofi, băgată în... pantofi. Nici măcar n-a roșit. Avea obrazul gros ca talpa. Unde l-o fi ar găsit ? Se găsesc, totuși, și metode de subțiere. Cruzime Au mai rămas ici, colo oameni cu concepții feudale, care mai consideră, încă, bîta drept un instrument de educație, specimene jalnice, situate la limita de jos a umanității. Printre aceștia se numără și Alexandru Miron, muncitor la I.C.H. Bacău, care și-a maltratat cu cruzime soția și pe cei trei fii, alungîndu-i în stradă. Colectivul de muncă trebuie să-i reamintească lui Miron că s-a născut cu o eră mai tîrziu și că, în acest caz, e necesar să se comporte, totuși, la nivelul secolului XX. Asemenea, învățături îi sînt necesare și lui Jorjică Savin, din Bacău. Dacă vor continua cu astfel de metode de „educație“, organele de cercetare penală trebuie să-și spună cuvîntul. E bine s-o ia de-a dreptul cu măsurile. Inconștientă sau nesimțire ? Rugăm pe cititori să ne scuze expresia „tare“ din ultima parte a titlului, însă fapta lui Mihai Ciobanu, fost salariat al I.I.L. Antrepozitul frigorifer Bacău, îndreptățește calificarea. Iată despre ce este vorba, într-o dimineață de noiembrie, în autobuzul arhiplin, care venea dinspre centrul orașului Bacău, spre Letea, individul și-a descheiat pantalonii șiașa mai departe. Din această clasă lipsă de bun simt s-a ales cu o spaimă teribilă minora E. T., în vîrstă de 13 ani. La proces, Mihai Ciobanu susținea, sus și tare, că a fost o chestie de inconștientă, că nu și-a dat seama. O fi și așa, dar tot nesimțire se cheamă. La urma urmelor, seriozitatea nu-i nativă, se educă. Un an și jumătate... Rubrică redactată de Vasile PRUTEANU 15.00 18.30 19.00 19.20 19.30 20.00 22.00 22.10 22.25 22.40 23.10 iTELEVIZIUNEA MARȚI 2 DECEMBRIE 1969 Lumea copiilor. Daniela și Așchiuță... eroi de basm. LICEENII. „Note“ despre note (I). Telejurnalul de seară. Intermezzo coregrafic. Atomul — această necunoscută. Seară de teatru. „Candida“ de G. JL Shaw. Reflector. Telefoileton cotidian. Arte frumoase. Telejurnalul de noapte. Varietăți pe peliculă. îmh.Vipa emisiunii ■ TEATRU1 Teatrul de sus prezintă astăzi la sediul ora 19,30 spectacolul cu piesa „Alecsandri", EXPOZIȚIlj MUNICIPIUL BACAU Galeriile de artă. Expoziția retrospectivă Ion Diaconescu La sediul muzeului de istorie, str Karl Marx nr. 23. expoziția de fotografii „Columna“ Holul mare al Casei de cultură a sindicalelor . Expoziția personală a pictorului amator M. Pîrgariu. Deschisă zilnic între orele 9—12 si 17—20. TG. OCNA. Galeri* de a rtl, acr&d* Prcn ar. 1 . Expoziția de picturi, sculpturi vl grafică românească, deschisă zilnic (cu exceptii* zilei dr Inni într* oreU ÎO—nr 1 15.—. I muzeed MUNICIPIUL BACAU Muzeul de științe naturale, strada Kar Mar* 1 nr. 2. Muzeul de artă. Calea Micănești nr. 20. Secția permanentă de artă modernific«a* ! temporană. ! ! Muzeul de istorie, strada Karl Marx nr. 29. 1 Expoziție permanentă. PRAIEST! » Muzeul sătesc. MUNICIPIUL GH. GHE.ORGHIU-DEI Muzeul de istorie. B-dul Republicii nr. 4 deschis zilnic — cu excepția zilei de Iuni — Intre orele 10—20. Muzeele sunt deschise zilnic (cu excepția zi* lei de luni) intre orele 10—18. Pentru eventualele modificări# survenit# in programul de <d* nema, televiziune, radio si al muzeelor ce nu ne-au fost co-*municate. redact!» trum_ 1 răspunderea Pierderi Pierdut talonul mașinii nr. 21—■ Bc—2086 I.C.R.A. Bc. pe numele Rusu Dumitru, îl declar nul. Anunț de familie Familia Malbasovici anunță decesul doamnei Sofia M. Malbasovici, survenit în ziua de 29 noiembrie 1969. Înmormîntarea va avea loc la cimitirul orașului, unde se află depusă, în ziua de 2 decembrie 1969 la ora 14.