Steagul Roşu, decembrie 1969 (Anul 24, nr. 5232-5258)

1969-12-03 / nr. 5233

Miercuri 3 decembrie 1969 RUBRICA ECONOMICA lA APUS8&Mitfitul Fără a disculpa to­talmente beneficiarul — Fabrica „Vinalcool“ Bacău — aducem din nou în discuție revol­tătoarea neglijență de care a dat dovadă Trustul de construcții Bacău, in speță unită­țile care-i aparțin, in darea in termen și la un nivel calitativ co­respunzător a cisterne­lor pentru depozitatul vinului. Dacă la uzina de vi­nificație din Sascut, cu chiu cu var, cele trei cisterne au putut fi umplute la timp cu vin, la Uzina din Podu Turcului, ca și la cen­trul de vinificație din Răcăciuni, caruselul tergiversărilor și-a pus în mod evident am­prenta. Colac peste pu­păză, cind să se zică la ultimele două uni­tăți că cisternele pot fi date in folosință, la probă s-a văzut că curg. Cel puțin la Ră­­căciuni sunt exaspe­rante desele remedieri făcute în zadar. Alte reparații, alte zile pre­țioase pierdute. In a­­cest timp, se creează mari greutăți cu depo­zitarea vinurilor. Zeci de vagoane, datorită faptului că cisternele sunt, dar le lipsește e­­tanșeitatea, trebuie transportate în alte lo­calități. Cu altă superficiali­tate a tratat construc­torul aceste obiective se vede și din următo­rul exemplu : deși so­sirea vremii reci e o chestiune de zile, nu s-a asigurat front de lucru pentru timpul iernii la viitoarele clă­diri pentru adăposti­­rea cisternelor și bu­­danelor. Se pare că nerespec­­tarea termenelor și ca­litatea lucrărilor au devenit in ultima vre­me maladii cronice la unele șantiere ale Trus­tului de construcții Bacău. Un tratament serios se impune cu a­­cuitate. Recepționați, tovarăși, și acest apel! Deși sesizat în dese rînduri, constructorul rămîne „stană de piatră“ Producția ne oferă, dar știm să luăm ce este mai bun ? La întreprinderea electrocentrale Borzești, sarcinile de plan pentru anul 1969 s-au realizat ritmic încă din primele luni ale anului, aceas­­­ta pentru că întregul colectiv s-a străduit să folosească la modul cel mai eficient mijloacele de care dis­pune. Rezultatele sunt concretizate prin depășirea volumului produc­ției marfă cu peste 4.300.000 lei, ceea ce a condus la obținerea unui beneficiu, peste plan, în valoare de 1.900.000 lei. Prin măsurile luate, bugetul de cheltuieli a fost redus cu 1.122.000 lei, fapt care a contri­buit la creșterea ratei rentabilității. Deși această succintă prezentare scoate la iveală o activitate care poate fi bine cotată, considerăm necesar să aruncăm o privire și spre rezervele interne ale unității, care pot fi mai bine puse în valoa­re, prin lărgirea, în principal, a po­sibilităților de perfecționare a în­tregii activități. Un factor care trebuie să rețină în mod deosebit atenția este eco­nomicitatea încărcărilor pe cen­tralele electrice, și în special a cen­tralei din orașul Comănești, care poate aduce însemnate economii de combustibil. Totodată, se impun­e păsuri care să asigure scăderea gradului de încărcare pînă la ni­velul satisfacerii consumatorilor. Concomitent cu aceasta, este nece­sar să se stabilească un sistem îm­bunătățit de urmărire a graficu­lui de putere, care trebuie să asi­gure cererile consumatorilor, eli­­minîndu-se permanent capacitățile ce pot depăși aceste valori. Pentru evitarea opririlor repetate și neprevăzute la agregate (care în acest an au fost numeroase) se im­pune ca de urgență să se delimi­teze activitatea de reparații de cea de întreținere a mijloacelor fixe, stabilindu-se răspunderi mai pre­cise, în același timp cu îmbunătă­țirea activității de planificare și pregătire, asigurîndu-se astfel, fo­losirea mai eficientă a forței de muncă și materialelor. Paralel cu măsurile de organi­zare științifică a producției, este necesară eliminarea cheltuielilor neproductive, deoarece în cele 11 luni din acest an s-a înregistrat, la prețul de cost, amortizări pentru mijloace fixe inactive în sumă de 115.000 lei, iar cheltuieli nepro­ductive în valoare de 121.000 lei. Eliminarea acestui balast, care grevează volumul economiilor la prețul de cost, poate fi obținută numai dacă se manifestă mai multă exigență față de răspunderea ma­terială, cei ce provoacă pierderi fă­­cîndu-se direct răspunzători pen­tru aceasta. Prezentarea situației economico­­financiare a întreprinderii electro­centrale Borzești scoate în evi­dență, pe lângă o activitate rod­nică — susținută de rezultate bune, și însemnate rezerve interne care, valorificate, vor conduce la creș­terea spiritului de răspundere și a cointeresării față de rezultatele în­treprinderii. Costică MARDARE Spre sfîrșitul anului 1967 se înregistra ter­minarea lucrărilor de construcții­­ și montaj la stația intermediară de pompare, care tre­buia să asigure în con­diții mai burne, încăl­zirea nr. 9 din microraionului Municipiul Gheorghe Gheorghiu- Dej. De atunci s-au făcut numeroase încercări pentru punerea în funcțiune a acestei sta­ții. Nu s-a reușit. La diverse perioade, și în special toamna, „ma­sive“ echipe de specia­liști „și-au bătut capul“, pentru dibui­rea secretului de func­ționare, dar... fară re­zultat. Pompele stației se învîrt, dar hidroele­­vatoarele montate in punctul termic nu se rotesc. Cauza ? Nu se poate realiza diferen­ța de presiune cores­punzătoare. Pentru a ne edifica asupra acestei stări de lucruri, am solicitat o­­pinia tovarășului Ioan Andronic — directorul întreprinderii de gos­podărie orășenească, si a inginerului Cutulas Teodor. Interlocutorii ne-au demonstrat, cu lux de amănunte teh­nice, inutilitatea aces­tei lucrări, la actualul stadiu de dezvoltare a orașului. în plus, la a­­ceastă instalație au fost montate pompe ce depășesc de două ori capacitatea necesară, iar din verificările fă­cute a rezultat că la baza concepției de funcționare sînt evi­dente erori. Institutul de proiec­tări energetice Bucu­rești a dat asigurări re­petate, că va reuși să dezlege această enig­mă. Șeful de proiect a călătorit foarte des pe ruta București-Bor­zești, aducînd de fie­care dată noi soluții „tehnice“, dar care nu au asigurat funcționa­rea. în ultimul timp a fost adus și un consi­lier, dar funcționa­rea stației nu realizea­ză încă diferența de presiune necesară func­ționării hidroelevatoa­­relor. Totodată, investiția este foarte costisitoare față de problemele pe care le poate rezolva. Pînă la adevărata punere în funcțiune, I.G.O. a instalat un motor și o singură pompă, hidroelevatoa­­rele merg, iar căldura este realizată în condi­ții optime. între timp, construi­rea noului punct ter­mic din microraion îndepărtează posibili­tatea utilizării stației și a eficienței ei. Un singur lucru ră­mîne neclar. Cum vor putea Grupul proiectantul și industrial de petrochimie (beneficia­rul) să justifice imo­bilizarea investițiilor, și pînă cînd se vor tărăgăna verificările și cercetările, pentru rea­lizarea procedeului teh­nic, care să asigure o funcționare corectă și eficientă a acestei in­vestiții ? Investiții da, rezultate ba © STEAGUL ROȘU Se macină timpul! (Urmare din pagina I) „Mai sunt unele mărunțișuri de pus la punct“, ni se spune. Tovarășul inginer N. Munteanu, din cadrul serviciului mecanic șef al I.M.P. ne informează că I.F.M.A. București, care trebuia să insta­leze ascensoarele, a fost oprită în loc de constructor prin faptul că acesta n-a respectat cotele la care fusese proiectată inițial cabina ascensorului. Ieri, 2 decembrie, am avut o scurtă convorbire cu tovarășul Ioan Răducanu, inginer șef adjunct la întreprinderea de morărit și pani­ficație Bacău (beneficiarul). — Chiar acum cîteva minute, ne-a declarat dînsul, am încheiat o șe­dință cu constructorul, respectiv șantierele 2 construcții industriale și 3 instalații, ale Trustului. Asta, după ce am luat totul de la capăt, în moară, și am constatat — de comun acord — că obiectivul nu poate fi recepțio­nat, împreună, am stabilit ce anume trebuie remediat și ne-am dat întâl­nire din nou la 5 decembrie, cînd deficiențele vor fi — mi s-a spus — îndepărtate. — Ce fel de deficiențe s-au gă­sit ? — De exemplu, stația de pompe pentru incendiu este de pe acum inun­dată cu apă, de la linurile de fermentare ale fabricii de bere — prin ca­nalizare. De asemenea, nu este făcută instalația de forță. Nu e turnată par­doseala la casa pompelor, nu-i gata zugrăvelile, nu sunt achiziționate pompele care cad în sarcina constructorului, nu sunt... ...„Avem materia primă necesară, afirmă beneficiarul, în curînd vom scoate primele cantități de produs finit“. Salutăm optimismul. Dar 30 noiembrie a trecut, iar probele tehnolo­gice n-au început încă nici pînă azi. Pe luna decembrie, noua moară are sarcini de plan precise : ea va trebui să producă cu jumătate din capaci­tatea proiectată, de 33 tone porumb măcinat zilnic. Cine răspunde pentru faptul că, în prezent, în loc să macine porumbul, moderna moară din Ba­cău macină... timpul ? Două cooperative agricole (Urmare din pagina I) de conducere a socotit probabil că, o dată cu terminarea plantării, trebu­rile vor merge de la sine. Și astfel, în acest an, cele mai multe din lu­crări s-au executat cu întîrziere și de proastă calitate. Via pe rod, ca și cea tînără a fost „scăpată“ în mână. O suprafață de 5 ha a fost atacată pu­ternic. Este consecința faptului că n-a fost stropită decât de 2 ori și par­țial a 3-a oară. Despre prășit, nici vorbă, mohorul a crescut îa voie. Ca urmare a neîngriji­rii viei, pro­ducția obținută a fost de 2475 kg la ha față de 5.000 k­g, planificată. Din valorificarea strugurilor au rezultat 97.274 lei, în loc de 300.000 lei și se prevăzuse în planul de producție. Pentru cumpărarea spațierilor, cooperativa a fost creditată anul a­­cesta cu 90.000 lei. Cu chiu cu var, spalierii au fost aduși de la Adjud, dar nici pînă în prezent n-au fost clintiți din locurile de depozitare. Care sînt cauzele care generează asemenea deficiențe în fructificarea investițiilor făcute în sectorul viti­col ? Principala cauză constă în mun­ca neorganizată, în slaba participare a cooperatorilor la efectuarea lucră­rilor agricole, deși forță de muncă e­­xistă suficientă în localitate. în a­­ceasta consta „secretul” diferenței ce exista între cele două unități la care ar trebui să reflecteze conducerea C.A.P. Tăvădărești (președinte Cons­tantin Hîncu). De altfel, se cuvine ca și comite­tul comunal de partid (secretar C. Filip) să analizeze amănunțit aceste cauze, să inițieze un schimb de expe­riență între cele două unități pentru a le apropia sub raportul rezultatelor din viticultură. Cuvîntul specialistului Intreținerea animalelor în timpul stabulației Este bine știut faptul căi în timpul iernii animalele duc o viată deosebită față de sezonul cald. în cazul neasigurării unor condiții de iemare corespunzătoare, în orga­nismul animal se produc pertur­bații fiziologice care duc de re­gulă atit la scăderea producției, la o slabă dezvoltare a greutății corporale, cît și la îmbolnăvirea și mărirea procentajului de mortali­tate. De aceea, în vederea unei bu­ne iernări a animalelor trebuie să se ia din timp energice măsuri de organizare a procesului de produc­ție în­ timpul stabulației, precum și de asigurare a unei adăpostiri bu­ne, în stare să creeze un micro­climat favorabil desfășurării opti­me a proceselor fiziologice. O deosebită atenție trebuie să se acorde și sistemului de aerisire a adăpostului, asigurîndu-se un aer condiționat și în același timp o temperatură optimă, specifică fie­cărei specii și categorii de animale in parte. De asemenea, se cer reparate pa­docurile din apropierea adăpostu­rilor , întrucît numai așa vor putea fi scoase animalele la soare pe timp frumos, iarna. Un alt lucru de care nu trebuie să uite bunul gospodar este acela că supraaglomerarea contribuie la diminuarea produc­țiilor și la îmbolnăvirea animalelor. Deci, corelația optimă între efec­tive și capacitățile de adăpostire. Privind baza furajeră trebuie spus că, deși îndestulătoare în a­­cest an, se cere totuși să fie chib­zuit întrebuințată. Astfel, atît co­cenii, cît și paiele destinate con­sumului, vor fi folosite în furajare numai sub formă pregătită. Cocenii se vor administra numai sub formă tocată și cu adaus de melasă doi la sută, cu saramură sau în ames­tec cu fînuri tocate și tăieței proas­peți de sfeclă de zahăr. Pentru păsări și porci este nece­sar să se prepare furaje însilozate din morcovi, sfeclă, nutrețuri con­centrate și făină de lucernă. Din finul de lucernă se va pregăti făină care va fi folosită în hrana păsă­rilor, porcilor, vițeilor și mieilor. Acolo unde sînt posibilități este mai avantajos ca făina de lucernă să fie pregătită sub formă granulată, în unele unități din județ se ob­servă că uneori nu se dă atenția cuvenită alcătuirii unor rații echi­librate. Iată de ce se cere ca ra­țiile să fie întocmite, avîndu-se în vedere stocul de furaje, încît toate nutrețurile să ajungă pînă la noua recoltă. Aprovizionarea cu furaje bogate în proteine — tărîțe de grîu, șrotu­­rile și mazărea — să fie făcută rit­mic, astfel ca să se poată întocmi rații echilibrate, respectîndu-se ra­porturile proteice necesare fiecă­rei categorii de animale. Nutrețu­rile înghețate și mucegăite se vor elimina din furajare, deoarece pro­duc îmbolnăviri și avorturi. Săru­rile minerale, creta furajeră, sa­rea de bucătărie să nu lipsească din furajare, administrîndu-se în dozele respective. La taurine și o­­vine este recomandat administra­rea de sare-bolovan. Pentru evita­rea pierderilor de viței în timpul iernii, se vor lua măsuri ca lap­tele folosit în alimentație să se ad­ministreze încălzit la 36—38 grade Celsius, în vase perfect curate, în unele cooperative agricole au fost făcute investiții în direcția alimen­tării cu apă. Trebuie ca peste tot să se asigure apa în permanență, a­­dăparea fiind obligatorie de 2—3 ori pe zi. O bună experiență s-a acumu­lat, de asemenea, în folosirea nu­trețurilor combinate. Aceasta con­stituie un imperativ economic al zootehniei noastre și se cere ex­tins în toate unitățile (C.A.P. Său­­cești abia așteaptă comenzile). Obținerea unor producții mari presupune ca animalelor să li se a­­sigure zilnic igiena corporală și aș­ternutul necesar, în zilele însorite, fără vînt și cu temperaturi mode­rate, animalele vor fi scoase la plimbare. Trebuie să se acorde o atenție deosebită maternităților de scroafe și puiernițelor în vederea reducerii la maximum a pierderilor de purcei și pui. Prin luarea din timp a celor mai corespunzătoare măsuri, și mai ales prin aplicarea lor cu riguro­zitate, se vor asigura condiții op­time de viață și producție tuturor animalelor, pentru a obține și în perioada de stabulație, o produc­ție cel puțin egală cu cea din timpul verii. Medic veterinar C. BOBOȘ Program intens la Ferma zootehnică „Letea“ a I.A.S. Traian. O inițiativa în alimentația publică a municipiului Bacău : Restaurantul scoală La ferestre, perdele galbene, o lumină difuză, calmă, pătrunde în salonul restaurantului „Parcul trandafirilor“. Oră de prinz. Am­bianță plăcută, curățenie, liniște și ceea ce este nou aici, deservire la mese. — Nu este restaurant cu auto­servire ? Ne răspunde tovarășul Emi­lian Rusu, directorul T.A.P.L. Ba­cău, pe care-l întîlnim întîmplător la această unitate. — E și nu e. De fapt, prețurile mîncărurilor sunt, ca și înainte, tot ca la autoservire. Numai că servi­rea se face la mese, de către ospă­tari. Stăm la o masă, urmărim ce se întîmplă în sala de consumație. în­­tr-adevăr, „ospătari“ tineri, chiar foarte tineri, cu o emblemă la hai­na albă, servesc, e drept, nu cu prea multă dexteritate, dar, în orice caz, cu multă bunăvoință. Este evi­dentă străduința lor de a-și mul­țumi clienții. Citim pe emblema u­­nuia dintre micii ospătari care se apropie de masa noastră: „Elev. Grupul școlar comercial Bacău“. O emblemă care, sperăm, va căpăta prestigiu. Ne adresăm „puștiului“ care a venit la masă. — Am văzut că, adineauzi, ci­neva ți-a făcut o observație. Cine era ? — Tovarășul Bărbulescu, șeful restaurantului. Mi-a spus să nu mai umblu cu cravata desfăcută, j — în ce an ești ? — Anul II. ' I Nu l-am întrebat cum­ il cheamă.’ Sunt încă scuzabile unele scăpări­­ ale viitorilor ospătari, care acum fac practică. — De fapt, intervine directorul T.A.P.L., la „Parcul trandafirilor“ s-a creat un restaurant-școală, in care servesc 44 de elevi, pregătiți în 3 ture. împreună cu directorul Grupului școlar comercial Bacău, Vasile Gavriliu, am ajuns la con­cluzia că în acest fel elevii „ținuți în mină“, de către șeful u­­nității — se vor pregăti, mai bine. Ne creăm astfel o rezervă de ca­dre mai pricepute, care într-un tre­cut destul de apropiat, iși însușeau cunoștințele mai mult teoretic. Ac­centul, cade acum, în aceeași mă­sură pe ambele laturi ale formării lor profesionale. Din capătul salonului, mai mult din priviri, șeful de unitate diri­jează, discret dar energic, întreaga activitate. — In ce constă tovarășe Ilie Băr­bulescu, organizarea activității de pregătire practică a viitorilor ospă­tari ? — în primul rînd vreau să vă spun că urmărim ca elevii să treacă, prin rotație, în toate com­partimentele de activitate ale unui restaurant (bucătărie, bar, bufet, salon, îndeletniciri gospodărești). Cît privește activitatea în sala de consumație, în funcție de tura în care se află, elevii sînt îndrumați îndeaproape să facă pregătirea me­selor pentru servici, să cunoască meniul zilei, calitățile unor prepa­rate ; se fac și alte pregătiri prea­labile, din care mi lipsește desigur îngrijirea ținutei vestimentare. Ți­nuta lor în ansamblu — foarte le­gată de etică — este un amănunt, după mine, deosebit de important. Modul în care se adresează consu­matorilor, felul în care iau co­manda, cum aduc mîncarea, aten­ție decentă și demnă față de client, modul în care fac nota de plată — iată unele „mici“ aspecte, care conduc la formarea unor ospătari buni. Dincolo de teoria care le-o facem, urmărim, în mare măsură, activitatea lor curentă și, pe loc, atunci cînd greșesc, îi admonestăm cum se cuvine. Legătura dintre res­taurant și școală e zilnică și sus­ținută. — Totuși, tovarășe Bărbulescu — parcă nu ne-am încumeta să ne a­­șezăm la o masă, pentru ca niște „puști“ să facă experiențe pe... nervii noștri. — Nici o grijă. Asigurăm în­treaga activitate din „umbră“ în mod discret, astfel nncit consuma­torii să se simtă cît mai bine. Vă a­­­sigur — peste puțin veți auzi că această formă de funcționare a res­taurantului nostru se bucură de cele mai bune aprecieri. De altfel, vă puteți convinge, servind prânzul la noi. — Este o invitație pentru cititorii ziarului „Steagul roșu“ ? — Exact. Fotbal, divizia C .......................... .. Clasamente SERIA I Nicotină 14 8 4 2 31-14 20 C.F.R. 14 8 2 4 30-15 18 SERIA a II-a Textila Botoșani 14 8 2 4 25-11 18 Victoria 14 7 2 5 37-16 16 Letea 14 7 2 5 25-13 16 Foresta 14 7 2 5 24-17 16 Petrolul M. 14 5 5 4 22-16 15 Minerul C. 14 6 3 5 19-24 15 Minodrad 14 6 2 6 14-22 14 Rarăul 14 5 2 7 23-33 12 Minerul G. H. 14 5 1­8 20-23 11 Constructorul 14 4 3 7 18-25 11 Penicilina 13 5 0 8 12-35 10 Fulgerul 14 4 1 9 20-40 9 Textila Bh. 13 3 1 9 15-25 7 Metalul P. 15 9 5 1 31- 8 23 Șoimii 15 7 6 2 22-11 20 Electronica 15 8 3 4 40-13 19 Ancora 15 8 3 4 28-15 19 Chimia 15 8 3 4 23-17 19 Petrolistul 15 7 4 4 21-14 18 A.S.M. 15 7 2 6 26-19 16 Metalul Bz. 15 7 2 6 24-20 16 Metalurgistul 15 5 6 4 13-17 16 Rulmentul 15 7 1 7 20-31 15 Gloria C.F.R. 15 6 2 7 17-25 14 S.U.T. 15 4 4 7 12-17 12 Únirca 15 3 6 6 16-28 12 Dunărea 15 2 4 9 17-30 8 Locomotiva 15 2 3 10 11-29 7 Petrolul 15 2 2 11 10-37 6 É3 l-JL- E-riNLJL. A CIRCULATIElZÜ Cine a daf aprobare ? Mașina I.M.S. nr. 1 — BC — 345, proprietatea cooperativei meș­teșugărești „Progresul“ din muni­cipiul Bacău, condusă de șoferul Eugen Ciuchi, a fost găsită circu­­lînd, fără foaie de parcurs, pe raza comunei Izvorul Berheciului. în autoturism se aflau 5 persoane, da­migene etc. în fața unei asemenea situații, controlul circulației a cerut expli­cații conducătorului auto Eugen­­ Ciuchi. Acesta a început să dea­­ din umeri spunînd că face pregă­tire pentru o cum­ătire. Așa o fi. Dar, se pune o întrebare firească : cine a dat aprobare pentru efectua­rea acestui transport ilegal ? Sub influența băuturilor alcoolice Cetățeanul Ioan Barabaș, salariat la stația C.F.R. — Ba­cău, a fost găsit circulînd cu motocicleta. Nu ar fi fost ni­mic anormal dacă sus-numi­­tul nu ar fi condus motoci­cleta sub influenta băuturilor alcoolice. Intervenția la timp a controlului circulației a îm­piedicat un accident care pu­tea să aibă loc. Amenda pri­mită și reținerea permisului de conducere (era la a 3-a abatere), credem că vor da de gîndit, în mod serios, motoci­­clistului Ion Barabaș. Și nu numai lui. Pag. 3 Cezar Bălăiță — Buhuși. Despre călătoria întreprinsă de bătrînul Irimia Nedelcu din comu­na Puieni — Buzău și trecerea lui prin județul nostru s-a scris în ziarul nostru cu nr. 5208. Acesta este motivul nepublicării știrii tri­mise de dv. Așteptăm alte cores­pondențe. Ștefan Popa — Consiliul popular al comunei Traian . Conducerea depozitului de petrol — Bacău. Calea Romanului nr. 2, este dispusă să vă satisfacă dolean­țele trimițînd odată pe lună mașina cu butelii la Traian. Pentru soluțio­narea pînă la capăt a acestei pro­bleme, vă indicăm să luați legătura cu conducerea depozitului, în ve­derea stabilirii programului de de­servire. Neculai Gh. Neagu — Glăvănești: Vă putem îndeplini rugămintea numai daca expediați pe adresa administrației ziarului nostru, pe lingă textul anunțului, care trebuie să aibă cel puțin 10 cuvinte și va­loarea lui prin mandat poștal. Pen­tru pierderi se percepe un leu de cuvînt, Ioan Marin, Municipiul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej . Termenul de soluționare a unei cauze adresate comisiei de judecată este de 30 de zile. Gheorghe Popescu, Bacău . Fiind absolvent a ciclului com­plet de 7 clase, și al unei școli pro­fesionale, vă puteți înscrie în clasa a IX-a a liceului seral, conform prevederilor în vigoare. Acest lu­cru îl veți putea face însă numai în anul viitor, cursurile liceului se­ral fiind în momentul de față în plină desfășurare. Ana B. — Bacău : Dacă ați născut trei copii și i-au­ crescut pînă la vîrsta de 10 ani, beneficiaui de reducerea vîrstei de pensionare cu un an. Zîna Zota — Municipiul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej : în județul nostru nu există școli profesionale de conducători auto, care să califice și fete. în Bacău funcționează însă o școală profe­sională de surori, ce își are sediul pe strada Grivița Roșie nr. 35. E­­xamenele de admitere au loc, de obicei, în luna iulie. Pentru amă­nunte adresați-vă secretariatului școlii. Mircea Dubenco — Buhuși : Re­zultatele celei de-a 5-a trageri, și ultima, a loteriei organizate în ca­drul „Expoziției Realizărilor Eco­nomiei Naționale — România 1969“, au fost publicate în ziarul Scînteia nr. 8244 din 11 noiembrie. Tot în­­ ziarul Scînteia găsiți și rezultatele celorlalte trageri. L BOX Dinamo Bacău - C­ Sd Brăila 11-9 Ia sfîrșit, după o absență de peste cinci luni de zile, boxul a fost din nou prezent pe agenda competițională a săptămânii. Gala organizată de Clubul Dinamo Ba­cău în sala „Tineretului“ a avut drept scop verificarea stadiului actual de pregătire a juniorilor de la cele două cluburi, care în cu­rînd vor lua startul în campio­natul național. Cele zece întâlniri oficiale și două amicale au corespuns doar în parte. La unii boxeri s-a sim­țit lipsa de experiență în ring și chiar o insuficientă pregătire fizi­că, tehnică și tactică. In aceste condiții rezultatul general al întâl­nirii, dintre cele două echipe, in­teresează mai puțin. Mai mult ne preocupă comportarea generală a juniorilor dinamoviști care în a­­cest an au obligații mai mari, ei trebuind să confirme rezultatele bune înregistrate în ediția trecu­tă a campionatului național. Dintre boxerii care au evoluat s-au detașat, în mod evident, M.­ Ouatu, R. Auraș și M. Banu, care au practicat un box spectaculos și eficace. în cea de a doua grupă pot fi incluși juniorii I­. Andone, Fr. Laslău, N. Bollă și Gh. Sîrbu, e­­lemente talentate, bine dotate fi­zic, dar cu carențe în pregătirea tehnico-tactică, însușirea mai multor procedee de apărare și atac, le poate asigura o compor­tare bună în întâlnirile viitoare, în ultima grupă includem pe G. Dărăban, D. Arnăutu, V. A­­varvarei și D. Suștac, care sunt în­că la începutul activității lor, așa că mai au încă mult de muncit. De la brăileni ne-au plăcut­­ Pescaru T. Decu, V. Croabă și I. Găgeanu, în concluzie, apreciem că gala a fost utilă, fapt ce impune ca ini­țiativa Clubului Dinamo Bacău să nu se oprească aici. Al. ANDRICI Pronosticul nostru LA CONCURSUL Nr. 49 DIN 7 DECEMBRIE 1969 I Dinamo Bacău — Rapid 1 VIII Cagliari — Bologna 1 ”U“ Craiova — F. C. Argeș 1 IX Florentina — Internazionale 1 III Crișui — Steaua x X Lanerossi — Roma x IV Petrolul — Steagul roșu 1 XI Lazio — Napoli 1 V „U“ Cluj — Jiul 1 XII Milan — Juventus 1 VI U. T. Arad — Politeh. Iași x XIII Palermo — Sampdoria x VII Farul — C.F.R. Cluj 1 Microbuzul... întreprinderea de electri­citate Bacău are în proprie­tate microbuzul nr. 21 — BC — 2.473. într-una din zilele trecute, acest autovehicul a fost găsit circulînd prin co­muna Răcăciuni. în afară de cîțiva muncitori ai întreprin­derii, conducătorul auto Je­nică Lefter transporta per­soane particulare. Totodată,­ în microbuz se aflau saci cu cereale și alte mărfuri. Comentariile asupra acestor fapte le lăsăm pe seama con­ducerii întreprinderii de e­­lectricitate Bacău. Fără forme legale Pe raza comunei Oncești circula autocamionul nr. 21 — BC — 731, proprietatea întreprinderii de in­dustrie locală „Moldova“ — Bacău. La volanul autovehiculului se afla șoferul Benone Măriuță. Controlul circulației a intrat în acțiune. — Vă rugăm actele la control! Prezentați și formele pentru trans­portul deșeurilor din autocamion. Conducătorul auto a rămas în­mărmurit. Nu avea nici un fel de acte legale pentru transportul can­tității de 3.000 kg deșeuri. Controlul circulației și-a făcut datoria aplicînd șoferului amenda cuvenită. Cum își face însă dato­ria conducerea întreprinderii de in­dustrie locală „Mo­ldova“ ? Ce mă­suri a luat pentru curmarea unor asemenea abateri ?

Next