Steagul Roşu, ianuarie 1970 (Anul 25, nr. 5259-5282)

1970-01-04 / nr. 5259

Anul XXV N r. “5.259 (b.?58) DUMINICĂ 4 ianuarie 1970 4 pagini 50 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN } Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului Nou DR­AGI TOVARĂȘI ȘI PRIETENI, CETĂȚENI AI REPUBLICII SOCIA­­LISTE ROMÂNIA. Peste cîteva minute încheiem un nou an, bogat în evenimente, fapte și împli­niri ale poporului român în construirea socialismului. Evenimentul cel mai remarcabil al aces­tui an, cu profunde consecințe asupra vii­­torului patriei noastre, a fost Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, care a elaborat programul de perspectivă al dezvoltării țării, de întărire continuă a bazei tehnico-materiale a noii orînduiri, de perfecționare a relațiilor de producție și a întregii organizări sociale — în ve­derea făuririi societății socialiste multi­lateral dezvoltate. Anul 1969 a fost, totodată, anul împli­nirii unui sfert de veac de la eliberarea țării, care a prilejuit trecerea în revistă a transformărilor radicale petrecute în structura societății românești, în modul de viață al poporului, în existența națiunii noastre socialiste ; el a marcat jubileul perioadei în care poporul român, liber și stăpîn pe destinele sale, a înălțat lumino­sul edificiu al socialismului. In acest an, munca entuziastă, minunata capacitate de creație a clasei noastre mun­citoare, a țărănimii și intelectualității și-au găsit întruchiparea în noi realizări pe tă­­ținau­l producției de bunuri materiale și spirituale, în îndeplinirea cu succes a pre­vederilor planului de stat, în creșterea a­­vuți­ei naționale. Partidul și guvernul au desfășurat o intensă activitate pentru îm­bunătățirea organizării economiei și spo­rirea eficienței acesteia, pentru valorifi­carea tot mai largă a marilor resurse ale orînduirii noastre socialiste. S-au înălțat, pe întreg cuprinsul țării, noi fabrici și u­­zine, școli și așezăminte de sănătate, lă­­cașuri de cultură și locuințe. Pe baza suc­ceselor obținute în dezvoltarea econo­miei, s-au putut asigura noi măsuri pen­tru creșterea nivelului de trai al poporu­lui, între care un loc important l-a ocu­pat majorarea salariilor la principalele categorii de salariați. Pentru toate aceste succese de seamă, pentru munca eroică consacrată progresului patriei socialiste, vă adresez, dragi compatrioți, cele mai calde felicitări. " Noi îndreptăm acum cu toții privirile spre anul 1970. In fața noastră stă d­oria de a pune în valoare la un nivel și mai înalt potențialul material și uman al so­cietății, de a munci și mai intens pentru a duce mai departe opera de construcție socialistă — în interesul creșterii bună­stării poporului, al înfloririi multilaterale a patriei. Mersul nostru înainte pe drumul progresului și civilizației cere eforturi mari din partea fiecărui cetățean. Este însă mai presus de orice îndoială că e­­roica noastră clasă muncitoare, țără­nimea cooperatistă, intelectualitatea, toți oamenii muncii fără deosebire de naționalitate, animați de un profund patriotism, de devotament nețărmurit pentru cauza socialismului, vor cuceri noi victorii în măreața operă pe care o în­treprind sub conducerea partidului, vor în­deplini și depăși planul pe 1970 — ultimul an al cincinalului — creînd astfel condi­țiile pentru transpunerea în viață a pro­gramului trasat de Congresul al X-lea, în primele rînduri ale acestei clocotitoare activități, acolo unde este mai greu, unde se cere mai mult efort și mai multă răs­pundere, se vor afla, desigur, puternicul nostru activ de partid și de stat, cei a­­proape două milioane de comuniști din patria noastră. STIMAȚI TOVARĂȘI. In acest an, partidul și statul nostru au desfășurat o intensă activitate internațio­nală, aducîndu-și contribuția la efortul general pentru destindere și pace. A spo­rit și mai mult numărul prietenilor Româ­niei socialiste pe toate meridianele glo­bului, prestigiul ei pe arena mondială. în viața internațională a continuat să se dezvolte cursul pozitiv, spre înțelege­re și colaborare ; realitatea a confirmat încă o dată justețea politicii externe a ță­rii noastre îndreptate spre crearea unui climat de încredere și cooperare între po­poare. în pofida încercărilor cercurilor imperialiste de a opri procesul progre­sist al evoluției societății contemporane, popoarele își afirmă tot mai imperios vo­ința de a se dezvolta libere și stăpîne pe soarta lor, de a trăi în pace și înțelegere, pe baza deplinei egalități în drepturi; o­­pinia publică înaintată se ridică tot mai hotărît împotriva politicii de forță și do­minație, a dictatului și agresiunii. Pe con­tinentul nostru s-a accentuat curentul fa­vorabil înfăptuirii securității europene ; masele populare, numeroși oameni po­litici — inclusiv cercuri guvernante — se pronunță pentru o consfătuire consa­crată realizării acestui deziderat major al popoarelor europene, de o însemnătate deosebită pentru Înfăptuirea păcii gene­rale. Desigur, în lumea actuală mai există în­că puncte de încordare ca, de pildă, răz­boiul din Vietnam și conflictul din Orien­tul Apropiat. Aceasta impune fiecărei țări — mari sau mici — datoria de a milita neobosit pentru stingerea tuturor focare­lor de război, pentru instaurarea păcii pe toate continentele. Ca țară socialistă, România va continua să pună în centrul politicii sale externe raporturile multilaterale cu celelalte sta­te socialiste, va acționa consecvent pen­tru unitatea sistemului socialist, a mișcă­rii comuniste și muncitorești mondiale, a tuturor forțelor antiimperialiste. Țara noastră va continua, totodată, să-și ampli­fice legăturile cu toate statele, fără deo­sebire de orînduire social-politică, spo­­rindu-și participarea la schimbul interna­țional de valori, la dezvoltarea colaboră­rii și cooperării mondiale, pe baza princi­piilor suveranității și independenței na­ționale, egalității depline în drepturi, ne­amestecului în treburile interne, avanta­jului reciproc, a respectului față de drep­tul fiecărui popor de a-și hotărî singur soarta. Avem toate temeiurile să pășim cu în­credere și optimism în noul an. Poporului român îi sunt deschise mărețe perspective de muncă și creație, de progres și pros­peritate. Ne exprimăm c­on­vingerea că forțele progres ®x­­tindeni, uriașul front antiimpst^a­l mon­­dial vor dobîndi noi victorii în gran­dioasă pentru realizarea aspirațiilor îna­intate ale omenirii, pentru împlinirea idea­lurilor de bunăstare și pace ale popoare­lor. Desfășurarea evenimentelor creează premise ca anul 1970 să marcheze noi în­făptuiri pe calea destinderii, a securității în Europa și în lume, în aceste clipe solemne ale tradiționalei sărbători de Anul Nou, urez, din toată inima, în numele conducerii partidului și statului, al meu personal, tuturor cetățe­nilor patriei noastre — muncitori, țărani, oameni de știință și cultură, femei și băr­bați, tineri și vîrstnici, români, maghiari, germani și de alte naționalități — viață lungă, sănătate și fericire, împlinirea do­rințelor, cît mai multe satisfacții persona­le, mari succese în munca închinată înflo­ririi patriei, făuririi mărețului ei viitor co­munist J LA MULȚI ANI, TOVARĂȘI ȘI PRIE­TENI ? Hai noroc I i A Io pagina a IIL-a magazin Pagina alV-a Calendarul „STEAGUL ROȘU“ 1970 1970 debutează sub auspicii bune Crnicul a consumat și ultimele clipe ale anului 1969 și iată-ne astăzi în fața celei de-a patra file a calendarului anului 1970. Noul an debutează prestigios. Este actul final al cincinalului în care Ro­mânia socialistă, pe drumul progresului, al continuei prosperități, va constata cu satisfacție îndeplinirea programului de dezvoltare trasat de Congresul al IX-lea al partidului. Obiectivele care au im­pulsionat munca întregului popor timp de un deceniu devin reali­tăți incîntătoare, semn al dăruirii cu care s-a muncit în toate sec­toarele de activitate. Cu o contribuție deosebită la crearea tabloului general al rea­lizărilor țării, județul Bacău, armonioasă unitate economică și so­­cial-culturală a țării, pășește în anul 1970 cu perspectiva sporirii contribuției sale la progresul întregii noastre societăți. 1970 s-a născut și pe meleagurile județului nostru sub cele mai bune aus­picii. El ne găsește pe toți antrenați în marea acțiune de înfăp­tuire exemplară a sarcinilor trasate de partid la cel de-al X-lea Congres. Marile unități ale industriei chimice fac pași noi, deose­bit de însemnați, pe drumul creșterii prestigiului lor, in timp ce schelele constructorilor vorbesc despre continua înălțare a edifi­ciilor chimiei. Petroliștii de la Moinești și Tg. Ocna sfredelesc a­­dîncurile în căutarea aurului negru, pîinea rafinorilor de pe Valea Trotușului. Anul 1970 găsește schelele constructorilor împrejmuind edificii social-culturale ale căror siluete zvelte le vom vedea în curînd, cînd schele noi vor fi înălțate în alte și alte locuri. Gă­sește Noul An pe cooperatori, pe specialiști, pe lucrătorii din în­treprinderile agricole de stat și cele pentru mecanizarea agricul­turii, pa­harnicii lucrători ai ogoarelor, îi găsește, spunem, pregă­tind cu migala bunilor gospodari, un nou an agricol rodnic, unii în liniștea ce o dă aplecarea asupra cărții agrozootehnice, alții în atelierele de reparații sau in tovărășia planurilor ingenioase pe ca­re se vor înfăptui in acest an — dar toți animați de una și aceeași dorință, aceea de a răspunde cu toată puterea minții și brațelor lor sarcinilor deosebite pe care le au. Ca planuri îndrăznețe, dătătoare de putere, se gîndesc în aces­te zile textiliștii buhușeni și băcăuani, minerii Comăneștiului și ai tirgului Ocna, forestierii și toți cei care dau lemnului valoare nouă în unitățile de Industrializare. In fabrici și școli, uzine și facultăți, pe ogoare sau șantiere oamenii se angajează în plenitudinea for* (Continualua ii» pa«, a lî-a) Cuvîntarea tovarășului Nicola­e Ceaușescu, rostită la pos­turile de radio și televiziune, cu prilejul Anului Nou a fost “ vlu Fot.­ C. BURSUC Urare tradițională Ultima zi a lui ’69 își oglindește zimbetul într-un splendid decor de iarnă. Ninge. Bacăul își pune proaspătă cușmă albă. Iar în plin centru, peste urmele automobile­lor ce lunecă-n grabă, un plug fru­mos împodobit, tras de doi boi, apare da­te mici unde. Noul an trebuie întîmpinat du­pă datină. Și prima brazdă a ură­rii cuvine-se a fi trasă aici, în ini­ma orașului, la Comitetul județean de partid și Consiliul popular, cu toată dragostea pentru viața nouă, întru cinstire și din respect față de cei ce conduc cu pricepere și simț de buni gospodari județul­ui­(Continuare în pag. a H-a) Popas la clipa dintre ani Străvechile datini, păs­trate sub grinda fiecărei case, lao­laltă cu busuiocul; datini lingă care ne-am născut, am­ ridi­cat fruntea și am crescut mari, lăsîndu-i apoi pe alții să vi­nă, necontenit, după noi, datini cu sănii săgetînd iernile al­be, trase de cerbi care au fost nuntași la nunta baciului cel moldovean și de-atunci nu-și mai găsesc odihna; toate cite sunt moștenite de la buni și străbuni, aduse în lada de zestre, încrustate pe tăișul fier­ului de plug sau aromite in ochiul de sibilă al ulcelei pline cu vinul acestor plaiuri: colindă de seară, de noapte, colindă de zori și mai ales plugușor cu brad bărbat și bice voinice; ele sînt oglinda în care ne pri­vim chipul nostru din veac, cel pe care nici piatra, nici lutul și nici ciobul de os nu-l mai păstrează, unde ne citim virsta de neam, pînă la cel dinții cerc de copac, pină la cea dinții zămislire­a seminței din care­ au izvodit ochii netulburați de moarte, ai Mioriței... Datinile sînt, desigur, oglinda cea mai fidelă a unui popor și noi ne oglindim, mai presus de orice, în datini. Care în­floresc mai abitir în preajma Anului Nou, cînd le privim cu toții cele 1000 de m­ăști și ne desfătăm cu cele 1000 de feluri de fisuri și 1000 de feluri de urări. Anul Nou, sărbătorit acum, ne-a adus iar față în față cu propriul nostru suflet, iubitor de soare și de zări peste care numai ochiul nostru rămine stăpîn. Anul Nou ne-a pus mar­tori la încă o naștere de vis, nu prea lung, nu prea întins, doar cît cele 12 popasuri ale unui an, doar cu­ calendarul lui 1970. La Buhuși, la Moinești, la Bacău sau pe Trotuș, la Sas­au­, la Traian sau la Slănicul Moldovei am fost alături de m­esenii ce-și schimbau între ei gînduri bune și am văzut, odată cu ei, mijind, sub pleoapa albă a zăpezii, florile de cireș ale primăverii care ne așteap­tă. Dar cum clipa dintre ani e una singură și nici o vrajă n-o îmbuna să adapte, decit poate cea a vinului — și nici atunci destul, reportajul de mai jos va încerca să recheme, în ci­ mai puține rînduri, dulcile ceasuri cînd, în sufletul nostru, al tuturora Vremea a picurat siropul ei greu, și s-a făcut cerc, mai mic, mai mare, din ce în ce mai mare, cerc ca un ochi treaz, ca o masă tăcută, ca o horă, cerc ca un cerc de copac. Deschideți deci, larg, porțile bucuriei : — Bine ai venit, la noi, An Nou 1970 ! Urările se succed. Și dacă am ridicat paha­rul de mai multe ori în noaptea de revelion este pentru că Anul cel Nou l-am dorit în­totdeauna mai plin, mai darnic, mai încăr­cat­ de roadă. Tradi­ționalul „La mulți ani“ nu încălzea inimile, iar cîntecul slobozea sprinten jocul și che­ma nestingherită voia bună. Doi oaspeți cu liberă trecere la Casa de cultură, precum cîntecul și jocul, erau gata să întîmpine pe 1970 cu tot fastul săr­bătorii. Sosiseră odată cu orchestra și grupul de soliști din rîndul artiștilor amatori. Mai e nevoie sa va spu­nem că prinseseră în ritmurile lor pe toți cei de față ? îndemnul muzical rostit de Va­sile Maxim — „Ia mai toarnă­ un păhărel!“ —■ sporea atmosfera de petrecere. I se ală­turau melodiile inter­pretate de Maxim, Elena Viorica Hur­dui, Rozina Cambos și Viorel Baltag, cîțiva dintre interpreții care apăruseră de nenumă­rate ori pe scena lăca­șului de cultură din centrul Bacăului. 1970 era poftit după datină, întîmpinat cu bucurie, primit gospodărește cu paharul plin 2 „Hai noroc a „Horro Castle“­­ trapdia anului 1934 (VI) Ultimul act al dramei In acest timp Mary continuă să înoate în marea agitată. Micul Mervin continuă să o urmeze. Treptat Mary simte că puterile o părăsesc. Băiatul de lângă ea­de­­ (Continuare în pag. a 11-a)

Next