Steagul Roşu, februarie 1970 (Anul 25, nr. 5283-5306)
1970-02-01 / nr. 5283
Pag. 2 „PE VIU“ Fiind unul din mijloacele eficiente de plasare a omului în miezul fierbinte al evenimentelor, televiziunea menține, săptămină de săptămînă, printre obiectivele sale de prim ordin, preocuparea pentru emisiunile „pe viu“, pentru momentele cînd camera de luat vederi se îndreaptă asupra faptului concret a cărui desfășurare e simultană cu participarea noastră la adevăr, dacă vom trece peste tot ce e peliculă, indiferent dacă înțelegem prin aceasta film artistic sau simplu documentar, ne rămîn spre vizionare suficiente puncte de atracție la care să luăm parte ca invitați, fie că ele sînt găzduite de studiourile TV, fie de săli de concerte, fie de patinoarele artificiale. Un principal „reprezentant“ al acestui gen de emisiuni rămîne Realitatea ilustrată care, duminică de duminică, realizează două ore antrenante, vii, — varietatea purtînd aici un rol dintre cele mai importante. Din ediția de azi (ora 17,10) recomandăm telefililor un „Maraton pe zăpadă“ ; filmul despre fluviul american Colorado — „Prin canioane“ și, în sfîrșit, o întîlnire cu proaspătul membru al Avancronica Academiei Franceze — Eugen Ionescu. O emisiune de un real interes pentru cei aflați la virsta întrebărilor este Confruntări care-și propune pentru mîine, ora 18,20, un schimb liber de opinii între tinerii de pe băncile liceului. Devenită de cîteva luni o prezență atractivă și prestigioasă, emisiunea de cultură științifică — Mai aveți o întrebare ? — sintetizează în modul cel mai grăitor caracteristicile emisiunii „pe viu“. Aici se realizează, cu promptitudine, nu numai trăirea simultană a unor fapte, dar și acel dialog, de atîtea ori dorit, între curiozitatea noastră și competența invitaților emisiunii. Vineri, începînd cu ora 19,30, nouă problemă în dezbaterea noastră : „Piese de schimb pentru organismul uman“, problemă care, ■prin experiențele lui Barnard și ale altor chirurgi, a devenit un lucru de o stringentă actualitate. Cu Ion Mustață și invariabila lui întrebare : — „Aveți emoții“ adresată de astă-dată concurențiilor la temele „Charlie Chaplin“ și „Nicolae Bălcescu“, ne putem da întilnire luni, la ora 20,50, în cadrul emisiunii între metronom și cronometru (sărăcită, din păcate, de vreo două luni, de ineditul disputei dintre cei doi sportivi în luptă cu cronometrul). Sport însă, vom vedea sub alte auspicii, și anume sub cele ale Campionatelor europene de patinaj artistic, desfășurate la Leningrad, din care televiziunea va transmite aspecte în trei zile consecutive: joi, ora 19,30, vineri, 21,55 și sîmbătă 22,30. Așadar, sportul de sezon abia începe. Să nu uităm că sosesc mondialele de hochei pe gheață!... Cine n-are televizor, să-și cumpere ! Ion MUNTEANU 60 de ani de la reconstituirea Partidului Social- Democrat din România Moment necesar în procesul de organizare a clasei muncitoare, de transformare a ei într-o clasă conștientă de menirea ce o are, de rolul important pe care-l joacă — constituirea partidului politic muncitoresc a marcat o nouă etapă în cursul mișcării muncitorești și democratice, a dovedit importanța principială și particulară a organizării politice pe temeiul teoretic al marxismului. Cum se știe însă, partidul muncitoresc a fost dezorganizat, în 1899, datorită atitudinii elementelor burghezo-liberale, ceea ce a creat împrejurarea ca un timp muncitorimea din România să fie lipsită de forța politică proprie și aceasta tocmai in momentul cînd muncitorii se ridicau mai insistent la greve și demonstrații, cînd mișcările țărănești izbucneau mai des, ca în 1907 să culmineze cu marea răscoală a țărănimii române. Partea cea mai înaintată a proletariatului, militanții revoluționari, în primele rînduri fiind Ion C Frimu și Ștefan Gheorghiu, Mihai Gheorghiu-Bujor și Alexandru Constantinescu și nu numai ei, dar mai ales ei, au apărat și dus mai departe ideea organizării politice, a educării muncitorilor, a menținerii legăturilor cu mișcarea socialistă din țările vecine, internațională. încă imediat după 1899, în mintea unor asemenea militanți a fost nelipsită ideea de a se reconstitui partidul; la început, nu au dispus de toate posibilitățile transpunerii în fapt a dorinței lor, însă, procesul concret al celor realizate an de an a dus la renașterea treptată a partidului, deși acest proces, pînă ia 1909 nu a luat expresiile cele mai directe și mai vizibile. Literatura de specialitate (a apârut și o carte privind tema rândurilor de față) a reconstituit în amănunțime și a explicat drumul dintre 1899-1910 pe care s-a mers spre reclădirea partidului, a notat momentele mai de seamă și mai legate de procesul ca atare, între acestea fiind, îndeosebi, constituirea Uniunii socialiste din România, care de fapt a fost nucleul viitorului partid de peste trei ani. Probabil nu numai o seamă de condiții obiective, ci și supraestimarea sindicatelor, a formei economice a luptei de clasă a muncitorilor, a estompat și întârziat reconstituirea în fapt a partidului. Împrejurările din anul 1909, cînd se adoptă o lege care răcea dreptul de organizare profesional-politică a lucrătorilor salariați din întreprinderile statului, și, după atentatul asupra lui Brătianu, pus, calomnios, pe seama socialiștilor — asemenea împrejurări agitînd realitățile socialpolitice au determinat pe militanții muncitori să pună problema trecerii rapide la reconstituirea partidului. Pusă în cuvîntări publice, in articolele din „România muncitoare“, problema refacerii partidului s-a rezolvat la congresul, convocat în acest scop, în capitala țării la 31 ianuarie — 2 februarie 1910. Ca președinte al Congresului, Frimu va găsi cuvinte dintre cele mai potrivite și simple pentru a exprima legătura indiscutabilă între partidul, care se reconstituia, și vechea mișcare socialistă și muncitorească din România : „Un mic grup de lucrători, însă, au rămas credincioși steagului roșu și au ținut nestinsă flacăra idealului socialist. In chipul acesta, întocmai ca pasărea Phoenix, partidul a putut renaște din cenușa sa proprie“. Și la sfîrșitul cuvintului, nu numai ca o concluzie, ci și ca o indicație, ca o directivă, spunea : „Din hotărîrile noastre de azi, din energia cu care veți aplica mîine aceste hotărîri, va izvorî tăria partidului care se constituie astăzi“. Partidul Social-Democrat din România, reconstituit in urmă cu 60 de ani, a desfășurat o extinsă activitate politico-organizatorică și ideologică-culturală; a avut și neîmpliniri și concepții care nu întotdeauna s-au dovedit a fi bune, revoluționare, el însă a însemnat poziția cea mai înaintată prin faptele și planurile lui fiind un factor politic însemnat în progresul societății românești. Tot ce a fost mai bun în activitatea lui se află receptat și înglobat organic în tradiția continuată dezvoltată de Partidul comunist, conducătorul care a dus efectiv clasa muncitoare, masele populare, la creația fără precedent potrivit căreia socialismul nu a mai rămas numai un vis, ci a devenit fapt. Conf. univ. C. MOCANU Moment festiv (Urmare din pag. 1) de industrializare socialistă a țării, de dezvoltare multilaterală a economiei naționale și ridicare continuă a nivelului de trai al întregului popor. Raportăm conducerii partidului că sub conducerea organizației de partid, colectivul uzinei și-a îndeplinit în mod exemplar toate sarcinile de plan pe 1969 și este hotărît ca, și în acest an, să depună eforturi sporite pentru a realiza, în plus, față de prevederile planului, o producție marfă în valoare de 1.000.000 lei. Călăuziți de prețioasele indicații cuprinse în documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie 1969, ne angajăm ca, în anul 1970 să sporim productivitatea muncii cu 1 la sută față de plan, prin reducerea consumurilor specifice, să realizăm o economie de 157 tone de metal, să livrăm la export, peste plan, produse în valoare de 120.000 lei valută. Totodată, ne angajăm să depunem toate eforturile pentru a pune în funcțiune, la termenul stabilit, noua fabrică de vane, cu o capacitate anuală de 20.000 tone piese turnate, și să nu precupețim nici un efort pentru traducerea în viață a sarcinilor izvorîte din documentele celui de-al X-lea Congres al partidului. Luna cărții la sate (Urmare din pagina I) tor cifre prin inițierea unei game largi de măsuri menite să contribuie în mod decisiv la popularizarea cărții în rîndul sătenilor, determined, totodată un curent favorabil care să polarizeze interesul cititorilor de toate vîrstele pentru opera tipărită. Connjugîndu-și acțiunile într-un efort unic, Uniunea județeană a cooperativelor de consum, Consiliul județean al U.G.S.R., Uniunea județeană a C A.P., cu sprijinul activ al organizațiilor U.T.C. din fiecare comună, au elaborat un plan comun de acțiuni cu cartea, plan care să asigure acestei importante manifestări culturale baza materială necesară. Astfel, librăriile și raioanele de librării din magazinele cooperativelor de consum vor acorda în cursul lunii, care a și început, un spațiu sporit expozițiilor de cărți cu vînzare, avînd grijă, totodată, să îmbogățească stocul de cărți existent, cu lucrări ce concordă cu gustul și interesul cititorilor. De altfel, o serie de noutăți editoriale au ajuns în aceste zile la magazinele sătești, urmînd ca, pe măsură ce vor apare și alte lucrări, acestea să fie expediate în timpul cel mai scurt. Concomitent cu aceste acțiuni, secția Cartea prin poștă de la ICOMCOOP—Bacău expediază cu promptitudine cititorilor din comune, oricare titlu solicitat, In cadrul efortului nostru comun de a transforma Luna cărții la sate într-o reușită, un rol important va reveni manifestărilor speciale menite să insufle unui număr sporit de locuitori ai satelor pasiunea lecturii. Pe lîngă adunările de deschidere a sărbătorii cărții la sate, se preconizează o serie întreagă de acțiuni ca spre exemplu, „Serbarea cărții“, constituită dintr-un moment literar și un program coregrafic, ambele urmate de o tombolă cu premii în cărți ; organizarea unor standuri de cărți cu vînzare în sălile căminelor culturale și bibliotecilor ; alcătuirea unor echipe de popularizare și difuzare a cărții din casă în casă sub îndemnul „Fiecare casă cu bibliotecă proprie“ , instituirea unor concursuri instructive „Cine citește — folosește“ și altele. De asemenea, un rol important se va acorda întîlnirilor dintre cititorii de la sate și scriitorii băcăuani, programate a avea loc în localitățile Dofteana, Asău, Bogdănești, Mărgineni, Urechești, Răchitoasa etc, precum și vizitelor unor scriitori și editori din București prin cîteva din comunele județului nostru. Concepută ca un eveniment festiv, de o mare penetrație în rîndul locuitorilor din mediul rural, Luna cărții la sate ne va da, cu siguranță, prilejul să constatăm că, pentru cei care scriu, editează sau difuzează operele tipărite, ea a devenit o acțiune culturală tot mai importantă, prin amploarea și ecoul larg pe care le-a căpătat în rîndul maselor, contribuind astfel, într-o măsură însemnată, la înlesnirea apropierii populației sătești de comorile nepieritoare ale culturii românești și universale. STEAGUL ROȘU Duminică 1 februarie 1970 Din nou despre gripă Deși ziarul nostru a publicat un „Sfat al medicului“ concludent și util pentru cititori, gripa continuă să fie în actualitatea preocupărilor factorilor sanitari, interesînd și pe numeroși cetățeni. Datorită importanței temei, am solicitat un interviu tovarășei dr. Tatiana Sasu, șef al Secției boli contagioase de la Spitalul unificat Bacău. — Aș vrea să remarc de la bun început — ne-a spus interlocutoarea — că Direcția sanitară județeană a scos un pliant instructiv, intitulat „Ce trebuie să știm despre gripă", pliant care este răspîndit în diferite locuri publice. Reiese limpede din materialul respectiv că gripa este o boală infecțioasă foarte molipsitoare, mai ales în anotimpul rece. — Sunt cunoscute, de altfel, „ravagiile" pe care le-a produs, în acest an, epidemia de gripă, în diferite țări ale lumii. — Și nu trebuie să uităm că pentru sugari și copilul mic, ca și pentru bătrîni, pentru persoanele cu organism debilitat, pentru bolnavii de inimă, ca și pentru cei ce au suferit de o altă boală contagioasă, gripa este un dușman de temut. Virusul gripei se găsește în saliva și în secrețiile din nasul și din gîtul omului bolnav. Prin strănut, prin tuse, sau chiar prin vorbire, bolnavul răspindește în jurul său, pe o rază de circa un metru, numeroase picături încărcate cu acest virus. In felul acesta se produce răspîndirea gripei, și așa se explică repeziciunea transmite— Totuși, cum ne putem feri de gripă ? — In timpul epidemiilor de gripă trebuie evitate aglomerațiile, ca de pildă cele din cinematografe, teatre, mijloace de transport în comun etc. Totodată, atunci cînd s-a produs deja îmbolnăvirea, cel în cauză este necesar să stea izolat de cei sănătoși. Obiectele de care s-a servit bolnavul trebuiesc dezinfectate prin fierbere: vindecarea bolii este necesar după să aerisim camera bolnavului și să se facă curățenie generală. — In ce-i privește pe copii... — La primele semne de boală ei nu vor fi trimiși la școală sau la grădiniță. Pentru creșterea rezistenței lor, trebuie să fie feriți de oboseală, surmenaj (deci mai puține jocuri obositoare, alergături etc.). Să aibă un program ordonat de viață, care duce și la întărirea sistemului nervos, ceea ce, desigur, dă o anume rezistență la îmbolnăvire. Nu trebuie neglijată deloc alimentația substanțială, bogată în fructe, produse lactate etc. — Cum cunoaștem care sunt primele semne de boală ? — Bolnavul are dureri în mușchi, frisoane, temperatură ridicată (39- 40 grade), manifestă oboseală, are o stare de toropeală (durerile sunt mai ales în mușchii spatelui, ai șalelor și ai picioarelor). 11 doare capul și ochii îi sunt ușor injectați. Limba este încărcată, albă. Bolnavul tușește, și strănută. Temperatura ridicată ține de obicei 3—5 zile. Simptomatică este și o senzație neplăcută de usturime în gît. — Care sînt măsurile ce trebuiesc luate în caz de îmbolnăvire ? — In primul rînd este necesar să chemăm medicul pentru a preciza dacă bolnavul are, într-adevăr, gripă. Gripa se tratează la domiciliu, iar dacă apare vreo complicație, bolnavul trebuie izolat și internat. El trebuie să fie ținut în casă și la pat, chiar și în formele ușoare de boală, pentru a se evita complicațiile. Nu sunt indicate sulfamidele și antibioticele, care nu au nici un efect asupra virusului și deci nici asupra bolii. Primele medicamente ce trebuiesc administrate în caz de gripă ? — Mai întîi, piramidon, aspirină, rinofag (sau ungurent gomenolat), ceai de mușețel (pentru gargară), galenica (pentru frecție), siropuri expectorante — Sirogal, sirop de pătlagină — (contra tusei) și vitamine, cu predilecție, vitamina C. Aș vrea să remarc faptul că aceste cîteva recomandări nu pot înlocui, în niciun caz, prezența medicului la patul bolnavului. Rom CACIULARU Convorbiri pe teme medicale Drumuri spre inima pădurii... (Urmare din pag. 1) semnificativ să amintim că în acest timp pe cele 450 km drumuri forestiere date în folosința unor beneficiari, cum sunt UESL Gheorghe Gheorghiu- Dej, Agăș și Comănești, arborii și-au trimis soliile către oraș întruchipate în cei peste 6.000.000 m c material lemnos transportat în acești ani pe căile rutiere, amenajate în zonele păduroase învecinate. Alte date biografice pe care deceniul le-a trecut în neuitare, se referă la faptul că în acest timp au fost calificați pe șantier, prin școli profesionale de diferite grade sau la locul de producție, peste 500 de muncitori, maiștri, șefi de echipe și brigăzi complexe. Un număr egal cu efectivul actual al unității. Ar mai fi de notat, pentru concretețea argumentării și consistența ei: în cei 10 ani productivitatea muncii s-a dublat (concomitent cu ieftinirea costului pe km de drum construit), indicele de mecanizare a principalelor lucrări — terasamente și încârcări-descărcări de materiale, cunoscînd o creștere de 84 și respectiv 86 la sută. Cumpăna timpului, înclinată spre alt an și alt deceniu de activitate, indică pe cadranul viitoarelor preocupări ale celor care pătrund tot mai adinc spre inima generoasă a pădurii, urarea tradițională : „Drum bun“. sport Fotbal MELBOURNE. In continuarea turneului pe care îl întreprinde în Australia, selecționata olimpică de fotbal a României a jucat la Melbourne cu echipa Victoria. Partida s-a terminat cu scorul de 1—0 (0—0), în favoarea fotbaliștilor români. Golul a fost marcat de Bădin în minutul 78. ROMA. — în cadrul turneului internațional de fotbal de la Viareggio, rezervat echipelor de juniori, formația Steaua București a terminat la egalitate 0—0 cu Internazionale Milano. Echipa argentiniană Boca Juniors a surclasat cu 4—1 formația A.S. Roma. BELGRAD. — Echipa de fobal a URSS, care se pregătește în Iugoslavia în vederea campionatului mondial din Mexic, a susținut un nou joc de verificare în compania unnei selecționate din Muntenegru. La capătul unui meci echilibrat, scorul a fost egal: 1—1 (1—0). ROMA. — In primul joc din cadrul turneului internațional de fotbal (juniori) de la Viareggio, Dukla Fraga a terminat la egalitate: 0—0 cu Atalanta Bergamo. La această competiție participă 16 echipe, printre care și formația Steaua București. "TELEVIZIUNE! DUMINICĂ 1 FEBRUARIE 1970.15 Deschiderea emisiuni. Consultație pentru elevi. 8.45 Matineu duminical pentru copii și tineretul școlar. Teatru pentru copii „Felciorașul codrilor“. . 10.15 Ora satului. 11.15 Concert simfonic^ Festival Beethoven. 12.00 De strajă patriei. 12.35 Emisiune în limba maghiară. 13.35 închiderea emisiuni de dimineață. 16.3Q Deschiderea emisiuni de după-amiazl. Film serial „Rîul întunecat“ (III) 17.10 REALITATEA ILUSTRATĂ. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.15 Noutăți cinematografice. 19.30 „Fantezia culorilor". Film de varietăți. 20.30 Datini și obiceiuri de iarnă din Maramureș. 20.50 Film cu trei stele „Fascinație". 22.35 Telejurnalul de noapte. Telesport. 23.00 închiderea emisiunii programului I. LUNI 2 FEBRUARIE 1970 18.00 Deschiderea emisiunii. Filmul „Pintea Viteazul". 18.20 Confruntări — Liceenii. Fetele ș i băieții. 18.50 Corul sindicatelor din municipiul București. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Actualitatea în economie. 19.30 Muzica populară românească cu Ana Dănilă și Traian Lăscuț Făgărășanuu. 19.40 Reflector. 19.50 Anunțuri — publicitate. 19.55 Roman foileton „Mîndrie î prejudecată" (I). 20.50 Intre metronom și cronometru — emsiune concurs. 22.05 Agenda politică. 22.15 Canțonete interpretate de tenorul Ștefan Pîrjol—Săvulescu. 22.25 Telejurnalul de noapte. 22.35 SCENA. Emisiune de actualitate și critici literală. I CINEMA? MUNICIPIUL BACAC MUNCITORUL I „BASII» pentru Rom»* (seriile I II - orele 10,20 t 16 s 20). Tel. 12028. FLAMURA ROSIE > „Sezon mort* (seriil. Mi - orele 15 r 17.30 1 20V Tel. 11950 PROGRESUL I „Băieti In Semie de piele* serele 10.30 s 14,30 1 16,30 1 18.30 i 20.30). Tel. 11377. TINERETULUI „Bestepul" (orele 10.301 15.30! 17,30! 19,30 T 71,301. Tel. 12939 MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ 23 Ansunt „Răsbolul domnitelor*. Oituz I „Stelele din Eper" TG. OCNA - Oitoz I „Iluzii*. MOINESTI - Petrolul i „Discuție birbiteasei*. BUHU51 - Textil» » ..Mai pericoloa«» deci* bărbații*. Filipești » „Cititori» pripită* conferinții La cinematograful „Flamura roșie" are loc la ora 10 conferința „FAMILIE ȘI TRADIȚIE". Expune prof. dr. TRAIAN GHEORGHIU. Hotărîri (Urmare din pagina I) adaptate la particularitățile acestui sector. O dată cu aplicarea noii salarizări se înlocuiește remunerarea pe grupe de vechime a judecătorilor, procurorilor și notarilor cu încadrarea pe funcții cu gradații. Spre deosebire de vechiul sistem, în care trecerea la un salariu tarifar superior în cadrul aceleiași funcții se făcea din cinci în cinci ani, prin noul sistem acordarea gradațiilor se face din trei în trei ani, fiind condiționată și de aptitudinile personale, precum și de calitățile profesionale dovedite în muncă. Astfel, cîștigurile celor care activează în aceste domenii sunt nemijlocit legate de modul în care fiecare salariat își îndeplinește atribuțiile stabilite. Totodată, salariile tarifare ale personalului de specialitate au fost mai bine corelate cu cele ale unor funcții similare din alte ramuri de activitate. Ca și în celelalte sectoare de activitate, și personalul din aceste unități beneficiază de sporul pentru vechime neîntreruptă și de gratificații anuale. (Agerpres) DUMINICĂ 1 FEBRUARIE 1970 PROGRAMUL I 15.10 Estrada duminicală. 17.05 Caravana Fanteziei. 18.00 Concert de muzica populara. 18.30 Dezbateri culturale. 18.50 Orchestra Paul Mauriat. 19.00 Gazeta radio. 19.20 Muzică ușoară de Elly Roman. 19.30 Săptămînă unui meloman. 20.05 Tableta de seară. 20.10 — 365 de cîntece. 20.20 Argheziană. Psalmul de taină. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Muzică de café concert. 21.10 Teatru scurt. 22.00 Radiojurnal. 22.10 Panoramic sportiv. 22.30 Romanțe interpretate de Nicolae Florei și violonistul Ionel Banu. 22.50 Moment poetic. 23.00 Revista șlagărelor. 0.03—5.00 Estrada nocturna. PROGRAMUL II 15.00 Muzica populară. 15.15 Simfonia I în Mi bemol major de George Enescu. 15.49 Melodii de Nicolae Kirculescu. 16.00 Cîntece și Jocuri. 16.30 Panoramic opera. 17.00 Almanah muzical. 18.00 Revista literară radio. 18.30 Din înregistrările lui Ion Băjescu- Oardă și ale lui Fănică Luca. 18.50 Varietăți muzicale. 20.00 O istorie a muzicii în capodopere comentată de George Bălan. Baladele de Chopin. 20.45 Album coral — D. G. Kiriac. 21.05 Muzică de dans. 22.30 Studioul de poezie. Eminesciana —_ Aspecte de la recitalul închinat aniversării a 120 de ani de la nașterea poetului. 22.50 Muzică ușoară. 23.05 Concert Mozart al Camerei academice. 24.00—1.00 Divertisment pentru orchestră de coarde și două clarinete de Dumitru Capoianu. LUNI 2 FEBRUARIE 1970 PROGRAMUL I 5.05—6.00 Muzica dimineții. 5.45 Gimnastică. 605—9.30 Muzica și actualități. 9.30 Revista literara radio. 10.10 Curs de limba engleză. Ciclul III, secția 1. 10.30 Selecțiuni din opere 11.05 Radio-Prichindel. (Emisiune pentru copiii din grădinițe). 11.15 Arta clavecinistă de-a lungul secolelor. Școala cehă. 11.45 Sfatul medicului. Nicotină și activitatea intelectuală. 12.00 Din muzica popoarelor. 12.15 Melodii de Radu Gheorghiu și Dinu Șerbănescu. 12.25 Știința la zi. 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremiera cotidiană. 13.22 Soliști de muzică ușoară : Denise Constantinescu și Luigi Ionescu. 13.45 Muzică populară interpretata de Elisabeta Pavel și naistul Ion Oprea. 14.05 File de poveste „Amnarul" de Hans Christian Andersen. 14.30 Te apăr, te laud, te cint — emisiune muzicala pentru ostași. 5.00 Cronica muzicală. 15.15 Compozitorul saptămînii — Eliaz Schubert. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Melodii populare executate la muzicuță de Florea Țupa. 16.30 Revista economica. 16.50 Noi înregistrări corale. 17.15 Antena tineretului. 17.30 Din comoara folclorului nostru. 18.10 Prezent și viitor în știința agricol». 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tabloa de seară de Lucia Demetrius. 20.10 —■ 365 de cîntece. 20.20 ARGEZIANA. Cuvînt. 20.25 Solista serii — Nicoletta 20.45 Teatru radiofonic .Ciclopul! <3e Euripide. 21.37 Frumos c$ti București — muzica ușoară. 22 00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Melodi aproape uitate*■ muzică Ușoară. 23.00 Cîntece cu și fără cuvinte. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 6.00 Program muzical de dimineață. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 7.10 Program muzical de dimineață (continuare). 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.25 Mari interpreți — Gaspar Cassado. 9.00 Jocuri feciorești. 9.10 Curs de limba engleza. Ciclul II, secția 1. 9.30 Madrigale în interpretarea Corului de copii al Radioteleviziunii. 9.45 Matineu de operă ,,Trei generații*4 de Sergiu Sarchizov — fragmente 10.15 Caravana fanteziei. Emisiune pentru tineret (reluare). 11.10 Caruselul melodilor. 11.45 Muzică populară. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Suita simfonică ..Noaptea de tjm" de Rimski-Korsakov. 12.40 Din țările socialiste. Reportaje din R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă și R. P. D. Coreeană. 13.00 Concert de prînz. 13.30 Rampa. 14.03 Interpreți de muzică populari. 14.30 Melodii recent lansate. 14.55 Știința la zi. 15.00 De toate pentru toți. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Concertul pentru vioară și orchestră de Max Bruch (Yehudi Mcnuhin). 16.45 Zece minute cu Slava Przybylska. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Soliști și orchestre de pretutindeni. 17.35 Teatru aerial ,,Anul 1918" de Alexei Tolstoi. Seria I .Surorile". 18.00 Viața de concert a Capitalei. 18.30 Curs de limba engleză. Ciclul III, secția T (reluare). 18.50 Varietăți muzicale. 19.30 O carte pe săptămîna. 19.50 Noapte bună, copii 20.00 Opera românească, cronică a istoriei. 20.30 Universitatea radio. 20.50 Muzică ușoară de George Grigoriu. 21.05 Ora discofilului. Muzică de Henry Purcell. 22.00 Muzica de jazz. 22.30 Profil de muzician — Zeno Vancea. 23.05 Cvintetul în Sol minor cu două viole de Mozart, 22.45—1.00 Leonard Bernstein dirijeaza simfoniile lui Gustav Mahler (Simfonia a V-a). întreprinderea pentru mecanizarea agriculturii din Municipiul Gheorghe Gheorghiu—Dej ANUNJA, că execută prompt pe bază de comenzi ferme următoarele lucrări de prestații : — repară tractoare, motoare și orice ansamble mecanice, lucrări de sudură și confecții metalice , împrejmuiri metalice, porți, grilaje, stîlpi etc., atît la întreprinderi cît și la particulari. — transporturi în județ și în afară cu tractoare rutiere și remorci la prețuri convenabile. Comenzile se adresează la secțiile de mecanizare din raza de activitate a întreprinderii : Tg. Trotuș, Hăeăuți, Helegiu, precum și la sediul întreprinderii din ■ [UNK]trada Zemeș nr. 1, Municipiul Gheorghe Gheorgiu-Dej. Informații se pot lua și la telefon 2250, Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej. A