Steagul Roşu, februarie 1970 (Anul 25, nr. 5283-5306)

1970-02-01 / nr. 5283

Pag. 2 „PE VIU“ Fiind unul din mijloacele efi­ciente de plasare a omului în mie­zul fierbinte al evenimentelor, te­leviziunea menține, săptămină de săptămînă, printre obiectivele sale de prim ordin, preocuparea pen­tru emisiunile „pe viu“, pentru momentele cînd camera de luat ve­deri se îndreaptă asupra faptului concret a cărui desfășurare e si­multană cu participarea noastră la adevăr, dacă vom trece peste tot ce e peliculă, indiferent dacă înțelegem prin aceasta film artis­tic sau simplu documentar, ne ră­­mîn spre vizionare suficiente puncte de atracție la care să luăm parte ca invitați, fie că ele sînt găzduite de studiourile TV, fie de săli de concerte, fie de patinoarele artificiale. Un principal „reprezentant“ al acestui gen de emisiuni rămîne Realitatea ilustrată care, dumi­nică de duminică, realizează două ore antrenante, vii, — varietatea purtînd aici un rol dintre cele mai importante. Din ediția de azi (ora 17,10) recomandăm telefililor un „Maraton pe zăpadă“ ; filmul des­pre fluviul american Colorado — „Prin canioane“ și, în sfîrșit, o în­­tîlnire cu proaspătul membru al Avancronica Academiei Franceze — Eugen Io­­nescu. O emisiune de un real interes pentru cei aflați la virsta întrebă­rilor este Confruntări care-și pro­pune pentru mîine, ora 18,20, un schimb liber de opinii între tinerii de pe băncile liceului. Devenită de cîteva luni o prezen­ță atractivă și prestigioasă, emi­siunea de cultură științifică — Mai aveți o întrebare ? — sintetizează în modul cel mai grăitor caracteris­ticile emisiunii „pe viu“. Aici se realizează, cu promptitudine, nu numai trăirea simultană a unor fapte, dar și acel dialog, de atîtea ori dorit, între curiozitatea noastră și competența invitaților emisiunii. Vineri, începînd cu ora 19,30, nouă problemă în dezbaterea noas­­­tră : „Piese de schimb pentru or­ganismul uman“, problemă care, ■prin experiențele lui Barnard și ale altor chirurgi, a devenit un lucru de o stringentă actualitate. Cu Ion Mustață și invariabila lui întrebare : — „Aveți emoții“ adresată de astă-dată concurenți­i­lor la temele „Charlie Chaplin“ și „Nicolae Bălcescu“, ne putem da întilnire luni, la ora 20,50, în ca­drul emisiunii între metronom și cronometru (sărăcită, din păcate, de vreo două luni, de ineditul disputei dintre cei doi sportivi în luptă cu cronometrul). Sport însă, vom vedea sub alte auspicii, și anume sub cele ale Campionatelor europene de patinaj artistic, des­fășurate la Leningrad, din care te­leviziunea va transmite aspecte în trei zile consecutive: joi, ora 19,30, vineri, 21,55 și sîmbătă 22,30. Așa­dar, sportul de sezon abia începe. Să nu uităm că sosesc mondialele de hochei pe gheață!... Cine n-are televizor, să-și cumpere ! Ion MUNTEANU 60 de ani de la reconsti­tuirea Partidului Social- Democrat din România Moment necesar în procesul de organizare a clasei muncitoare, de transformare a ei într-o clasă conștientă de menirea ce o are, de rolul important pe care-l joa­că — constituirea partidului po­litic muncitoresc a marcat o nouă etapă în cursul mișcării muncito­rești și democratice, a dovedit importanța principială și particu­lară a organizării politice pe te­meiul teoretic al marxismului. Cum se știe însă, partidul munci­toresc a fost dezorganizat, în 1899, datorită atitudinii elemen­telor burghezo-liberale, ceea ce a creat împrejurarea ca un timp muncitorimea din România să fie lipsită de forța politică proprie și aceasta tocmai in momentul cînd muncitorii se ridicau mai insis­tent la greve și demonstrații, cînd mișcările țărănești izbucneau mai des, ca în 1907 să culmineze cu marea răscoală a țărănimii româ­ne. Partea cea mai înaintată a pro­letariatului, militanții revoluțio­nari, în primele rînduri fiind Ion C Frimu și Ștefan Gheorghiu, Mi­­hai Gheorghiu-Bujor și Alexan­dru Constantinescu și nu numai ei, dar mai ales ei, au apărat și dus mai departe ideea organizării politice, a educării muncitorilor, a menținerii legăturilor cu miș­carea socialistă din țările vecine, internațională. încă imediat du­pă 1899, în mintea unor asemenea militanți a fost nelipsită ideea de a se reconstitui partidul; la în­ceput, nu au dispus de toate po­sibilitățile transpunerii în fapt a dorinței lor, însă, procesul con­cret al celor realizate an de an a dus la renașterea treptată a par­tidului, deși acest proces, pînă ia 1909 nu a luat expresiile cele mai directe și mai vizibile. Literatura de specialitate (a a­­pârut și o carte privind tema rân­­durilor de față) a reconstituit în amănunțime și a explicat drumul dintre 1899-1910 pe care s-a mers spre reclădirea partidului, a no­tat momentele mai de seamă și mai legate de procesul ca atare, între acestea fiind, îndeosebi, con­stituirea Uniunii socialiste din România, care de fapt a fost nu­cleul viitorului partid de peste trei ani. Probabil nu numai o seamă de condiții obiective, ci și supraesti­­marea sindicatelor, a formei eco­nomice a luptei de clasă a mun­citorilor, a estompat și întârziat reconstituirea în fapt a partidu­lui. Împrejurările din anul 1909, cînd se adoptă o lege care răcea dreptul de organizare profesio­­nal-politică a lucrătorilor sala­riați din întreprinderile statului, și, după atentatul asupra lui Bră­­tianu, pus, calomnios, pe seama socialiștilor — asemenea împre­jurări agitînd realitățile social­­politice au determinat pe militan­ții muncitori să pună problema trecerii rapide la reconstituirea partidului. Pusă în cuvîntări pu­blice, in articolele din „România muncitoare“, problema refacerii partidului s-a rezolvat la congre­sul, convocat în acest scop, în ca­pitala țării la 31 ianuarie — 2 fe­bruarie 1910. Ca președinte al Congresului, Frimu va găsi cuvinte dintre cele mai potrivite și simple pentru a exprima legătura indiscutabilă în­tre partidul, care se reconstituia, și vechea mișcare socialistă și muncitorească din România : „Un mic grup de lucrători, însă, au ră­mas credincioși steagului roșu și au ținut nestinsă flacăra idealului socialist. In chipul acesta, întoc­mai ca pasărea Phoenix, partidul a putut renaște din cenușa sa pro­prie“. Și la sfîrșitul cuvintului, nu numai ca o concluzie, ci și ca o in­dicație, ca o directivă, spunea : „Din hotărîrile noastre de azi, din energia cu care veți aplica mîine aceste hotărîri, va izvorî tăria par­tidului care se constituie astăzi“. Partidul Social-Democrat din România, reconstituit in urmă cu 60 de ani, a desfășurat o extinsă activitate politico-organizatorică și ideologică-culturală; a avut și neîmpliniri și concepții care nu întotdeauna s-au dovedit a fi bu­ne, revoluționare, el însă a însem­nat poziția cea mai înaintată prin faptele și planurile lui fiind un factor politic însemnat în pro­gresul societății românești. Tot ce a fost mai bun în activitatea lui se află receptat și înglobat organic în tradiția continuată dezvolta­tă de Partidul comunist, conducă­torul care a dus efectiv clasa mun­citoare, masele populare, la crea­ția fără precedent potrivit căreia socialismul nu a mai rămas numai un vis, ci a devenit fapt. Conf. univ. C. MOCANU Moment festiv (Urmare din pag. 1) de industrializare socialistă a țării, de dezvoltare multilaterală a e­­conomiei naționale și ridicare continuă a nivelului de trai al în­tregului popor. Raportăm conducerii partidului că sub conducerea organizației de partid, colectivul uzinei și-a îndeplinit în mod exemplar toate sarcinile de plan pe 1969 și este hotărît ca, și în acest an, să de­pună eforturi sporite pentru a realiza, în plus, față de prevederile planului, o producție marfă în valoare de 1.000.000 lei. Călăuziți de prețioasele indicații cuprinse în documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie 1969, ne angajăm ca, în anul 1970 să sporim produc­tivitatea muncii cu 1 la sută față de plan, prin reducerea consumu­rilor specifice, să realizăm o economie de 157 tone de metal, să li­vrăm la export, peste plan, produse în valoare de 120.000 lei valută. Totodată, ne angajăm să depunem toate eforturile pentru a pu­ne în funcțiune, la termenul stabilit, noua fabrică de vane, cu o ca­pacitate anuală de 20.000 tone piese turnate, și să nu precupețim nici un efort pentru traducerea în viață a sarcinilor izvorîte din documentele celui de-al X-lea Congres al partidului. Luna cărții la sate (Urmare din pagina I) tor cifre prin inițierea unei game largi de măsuri menite să contri­buie în mod decisiv la populariza­rea cărții în rîndul sătenilor, de­termined, totodată un curent fa­vorabil care să polarizeze interesul cititorilor de toate vîrstele pentru opera tipărită. Connjugîndu-și acțiunile într-un efort unic, Uniunea județeană a cooperativelor de consum, Consi­liul județean al U.G.S.R., Uniunea județeană a C­ A.P., cu sprijinul ac­tiv al organizațiilor U.T.C. din fie­care comună, au elaborat un plan comun de acțiuni cu cartea, plan care să asigure acestei importante manifestări culturale baza materia­lă necesară. Astfel, librăriile și ra­ioanele de librării din magazinele cooperativelor de consum vor acor­da în cursul lunii, care a și început, un spațiu sporit expozițiilor de cărți cu vînzare, avînd grijă, tot­odată, să îmbogățească stocul de cărți existent, cu lucrări ce con­cordă cu gustul și interesul citito­rilor. De altfel, o serie de noutăți editoriale au ajuns în aceste zile la magazinele sătești, urmînd ca, pe măsură ce vor apare și alte lu­crări, acestea să fie expediate în timpul cel mai scurt. Concomitent cu aceste acțiuni, secția Cartea prin poștă de la ICOMCOOP—Bacău ex­pediază cu promptitudine cititorilor din comune, oricare titlu solicitat,­­ In cadrul efortului nostru comun de a transforma Luna cărții la sate într-o reușită, un rol important va reveni manifestărilor speciale me­nite să insufle unui număr sporit de locuitori ai satelor pasiunea lec­turii. Pe lîngă adunările de des­chidere a sărbătorii cărții la sate, se preconizează o serie întreagă de acțiuni ca spre exemplu, „Serbarea cărții“, constituită dintr-un mo­ment literar și un program core­grafic, ambele urmate de o tom­bolă cu premii în cărți ; organiza­rea unor standuri de cărți cu vîn­zare în sălile căminelor culturale și bibliotecilor ; alcătuirea unor e­­chipe de popularizare și difuzare a cărții din casă în casă sub îndem­nul „Fiecare casă cu bibliotecă proprie“ , instituirea unor con­cursuri instructive „Cine citește — folosește“ și altele. De asemenea, un rol important se va acorda în­­tîlni­rilor dintre cititorii de la sate și scriitorii băcăuani, programate a avea loc în localitățile Dofteana, Asău, Bogdănești, Mărgineni, Ure­­chești, Răchitoasa etc, precum și vizitelor unor scriitori­­ și editori din București prin cîteva din co­munele județului nostru. Concepută ca un eveniment fes­tiv, de o mare penetrație în rîn­dul locuitorilor din mediul rural, Luna cărții la sate ne va da, cu si­guranță, prilejul să constatăm că, pentru cei care scriu, editează sau difuzează operele tipărite, ea a de­venit o acțiune culturală tot mai importantă, prin amploarea și e­­coul larg pe care le-a căpătat în rîndul maselor, contribuind astfel, într-o măsură însemnată, la înles­nirea apropierii populației sătești de comorile nepieritoare ale cultu­rii românești și universale. STEAGUL ROȘU Duminică 1 februarie 1970 Din nou despre gripă Deși ziarul nostru a publicat un „Sfat al medicului“ concludent și util pentru cititori, gripa continuă să fie în actualitatea preocupărilor factorilor sanitari, interesînd și pe numeroși cetățeni. Datorită im­portanței­ temei, am solicitat un interviu tovarășei dr. Tatiana Sasu, șef al Secției boli contagioa­se de la Spitalul unificat Bacău. — Aș vrea să remarc de la bun început — ne-a spus interlocutoa­rea — că Direcția sanitară jude­țeană a scos un pliant instructiv, intitulat „Ce trebuie să știm des­pre gripă", pliant care este răspîn­­dit în diferite locuri publice. Reie­se limpede din materialul respec­tiv că gripa este o boală infecțioa­­să foarte molipsitoare, mai ales în anotimpul rece. — Sunt cunoscute, de altfel, „ra­vagiile" pe care le-a produs, în a­­cest an, epidemia de gripă, în di­ferite țări ale lumii. — Și nu trebuie să uităm că pen­tru sugari și copilul mic, ca și pentru bătrîni, pentru persoanele cu organism debilitat, pentru bol­navii de inimă, ca și pentru cei ce au suferit de o altă boală contagi­oasă, gripa este un dușman de temut. Virusul gripei se găsește în saliva și în secrețiile din nasul și din gîtul omului bolnav. Prin stră­nut, prin tuse, sau chiar prin vor­bire, bolnavul răspindește în jurul său, pe o rază de circa un metru, numeroase picături încărcate cu a­­cest virus. In felul acesta se pro­duce răspîndirea gripei, și așa se explică repeziciunea transmite­— Totuși, cum ne putem feri de gripă ? — In timpul epidemiilor de gri­pă trebuie evitate aglomerațiile, ca de pildă cele din cinematografe, teatre, mijloace de transport în comun etc. Totodată, atunci cînd s-a produs deja îmbolnăvirea, cel în cauză este necesar să stea izo­lat de cei sănătoși. Obiectele de care s-a servit bolnavul trebuiesc dezinfectate prin fierbere: vindecarea bolii este necesar după să aerisim camera bolnavului și să se facă curățenie generală. — In ce-i privește pe copii... — La primele semne de boală ei nu vor fi trimiși la școală sau la grădiniță. Pentru creșterea rezis­tenței lor, trebuie să fie feriți de o­­boseală, surmenaj (deci mai puți­ne jocuri obositoare, alergături etc.). Să aibă un program ordonat de viață, care duce și la întărirea sistemului nervos, ceea ce, desigur, dă o anume rezistență la îmbolnă­vire. Nu trebuie neglijată de­loc alimentația substanțială, bogată în fructe, produse lactate etc. — Cum cunoaștem care sunt pri­mele semne de boală ? — Bolnavul are dureri în mușchi, frisoane, temperatură ridicată (39- 40 grade), manifestă oboseală, are o stare de toropeală (durerile sunt mai ales în mușchii spatelui, ai șa­lelor și ai picioarelor). 11 doare capul și ochii îi sunt ușor injec­tați. Limba este încărcată, albă. Bolnavul tușește, și strănută. Tem­peratura ridicată ține de obicei 3—5 zile. Simptomatică este și o senzație neplăcută de usturime în gît. — Care sînt măsurile ce trebuiesc luate în caz de îmbolnăvire ? — In primul rînd este necesar să chemăm medicul pentru a pre­ciza dacă bolnavul are, într-ade­­văr, gripă. Gripa se tratează la do­miciliu, iar dacă apare vreo com­plicație, bolnavul trebuie izolat și internat. El trebuie să fie ținut în casă și la pat, chiar și în formele ușoare de boală, pentru a se evita complicațiile. Nu sunt indicate sul­­famidele și antibioticele, care nu au nici un efect asupra virusului și deci nici asupra bolii.­­ Primele medicamente ce tre­buiesc administrate în caz de gripă ? — Mai întîi, piramidon, aspirină, rinofag (sau ungurent gomenolat), ceai de mușețel (pentru gargară), galenica (pentru frecție), siropuri expectorante — Sirogal, sirop de pătlagină — (contra tusei) și vita­mine, cu predilecție, vitamina C. Aș vrea să remarc faptul că a­­ceste cîteva recomandări nu pot în­locui, în niciun caz, prezența me­dicului la patul bolnavului. Rom­ CACIULARU Convorbiri pe teme medicale Drumuri spre inima pădurii... (Urmare din pag. 1) semnificativ să amin­tim că în acest timp pe cele 450 km dru­muri forestiere date în folosința unor benefi­ciari, cum sunt UESL Gheorghe Gheorghiu- Dej, Agăș și Comă­ne­ști, arborii și-au tri­mis soliile către oraș întruchipate în cei peste 6.000.000 m c ma­terial lemnos trans­portat în acești ani pe căile rutiere, amena­jate în zonele pădu­­roase învecinate. Alte date biografice pe care deceniul le-a trecut în neuitare, se referă la faptul că în acest timp au fost cali­ficați pe șantier, prin școli profesionale de diferite grade sau la locul de producție, peste 500 de muncitori, maiștri, șefi de echipe și brigăzi complexe. Un număr egal cu e­­fectivul actual al uni­tății. Ar mai fi de notat, pentru concre­tețea argumentării și consistența ei: în cei 10 ani productivitatea muncii s-a dublat (concomitent cu iefti­nirea costului pe km de drum construit), indicele de mecaniza­re a principalelor lu­crări — terasamente și încârcări-descărcări de materiale, cunoscînd o creștere de 84 și respectiv 86 la sută. Cumpăna timpului, înclinată spre alt an și alt deceniu de activi­tate, indică pe cadra­nul viitoarelor preocu­pări ale celor care pă­trund tot mai adinc spre inima generoasă a pădurii, urarea tra­dițională : „Drum bun“. sport Fotbal MELBOURNE.­­ In conti­nuarea turneului pe care îl întreprinde în Australia, se­lecționata olimpică de fotbal a României a jucat la Melbo­urne cu echipa Victoria. Par­tida s-a terminat cu scorul de 1—0 (0—0), în favoarea fotba­liștilor români. Golul a fost marcat de Bădin în minutul 78. ROMA. — în cadrul turneu­lui internațional de fotbal de la Viareggio, rezervat echipe­lor de juniori, formația Steaua București a terminat la egali­tate 0—0 cu Internazionale Milano. Echipa argentiniană Boca Juniors a surclasat cu 4—1 formația A.S. Roma. BELGRAD. — Echipa de fobal a URSS, care se pregă­tește în Iugoslavia în vederea campionatului mondial din Mexic, a susținut un nou joc de verificare în compania un­nei selecționate din Muntene­­gru. La capătul unui meci e­­chilibrat, scorul a fost egal: 1—1 (1—0). ROMA. — In primul joc din cadrul turneului internațional de fotbal (juniori) de la Via­reggio, Dukla Fraga a termi­nat la egalitate: 0—0 cu Ata­­lanta Bergamo. La această competiție participă 16 echipe, printre care și formația Steaua București. "TELEVIZIUNE! DUMINICĂ 1 FEBRUARIE 1970­­.15 Deschiderea emisiuni. Consultație pen­tru elevi. 8.45 Matineu duminical pentru copii și tine­­­retul școlar. Teatru pentru copii „Fe­l­ciorașul codrilor“. . 10.15 Ora satului. 11.15 Concert simfonic^ Festival Beethoven. 12.00 De strajă patriei. 12.35 Emisiune î­n limba maghiară. 13.35 închiderea emisiuni de dimineață. 16.3Q Deschiderea emisiuni de după-amiazl. Film serial „Rîul întunecat“ (III) 17.10 REALITATEA ILUSTRATĂ. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.15 Noutăți cinematografice. 19.30 „Fantezia culorilor". Film de varietăți. 20.30 Datini și obiceiuri de iarnă din Ma­ramureș. 20.50 Film cu trei stele „Fascinație". 22.35 Telejurnalul de noapte. Telesport. 23.00 închiderea emisiunii programului I. LUNI 2 FEBRUARIE 1970 18.00 Deschiderea emisiunii. Filmul „Pintea Viteazul". 18.20 Confruntări — Liceenii. Fetele ș i băieții. 18.50 Corul sindicatelor din municipiul Bucu­rești. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Actualitatea în economie. 19.30 Muzica populară românească cu Ana Dănilă și Traian Lăscuț Făgărășanuu. 19.40 Reflector. 19.50 Anunțuri — publicitate. 19.55 Roman foileton „Mîndrie­­ î preju­decată" (I). 20.50 Intre metronom și cronometru — e­­msiune concurs. 22.05 Agenda politică. 22.15 Canțonete interpretate de tenorul Ște­fan Pîrjol—Săvulescu. 22.25 Telejurnalul de noapte. 22.35 SCENA. Emisiune de actualitate și cri­tici literală. I CINEMA? MUNICIPIUL BACAC MUNCITORUL I „BASII» pentru Rom»* (seriile I II - orele 10,20 t 16 s 20). Tel. 12028. FLAMURA ROSIE > „Sezon mort* (seriil. Mi - orele 15 r 17.30 1 20V Tel. 11950 PROGRESUL I „Băieti In Semie de piele* se­rele 10.30 s 14,30 1 16,30 1 18.30 i 20.30). Tel. 11377. TINERETULUI­­ „Bestepul" (orele 10.301 15.30! 17,30! 19,30 T 71,301. Tel. 12939 MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ 23 Ansun­t „Răsbolul domnitelor*. Oituz I „Stelele din Eper" TG. OCNA - Oitoz I „Iluzii*. MOINESTI - Petrolul i „Discuție birbi­­teasei*. BUHU51 - Textil» » ..Mai pericoloa«» deci* bărbații*. Filipești » „Cititori» pripită* conferinții La cinematograful „Flamura roșie" are loc la ora 10 conferința „FAMILIE ȘI TRADI­ȚIE". Expune prof. dr. TRAIAN GHEOR­GHIU. Hotărîri (Urmare din pagina I) adaptate la particularitățile acestui sector. O dată cu aplicarea noii sa­larizări se înlocuiește remunerarea pe grupe de vechime a judecătorilor, procurorilor și notarilor cu încadra­rea pe funcții cu gradații. Spre deo­­sebire de vechiul sistem, în care tre­cerea la un salariu tarifar superior în cadrul aceleiași funcții se făcea din cinci în cinci ani, prin noul sis­tem acordarea gradațiilor se face din trei în trei ani, fiind condiționată și de aptitudinile personale, precum și de calitățile profesionale dovedite în muncă. Astfel, cîștigurile celor care activează în aceste domenii sunt ne­mijlocit legate de modul în care fie­care salariat își îndeplinește atribu­țiile stabilite. Totodată, salariile tarifare ale per­sonalului de specialitate au fost mai bine corelate cu cele ale unor funcții similare din alte ramuri de activitate. Ca și în celelalte sectoare de acti­vitate, și personalul din aceste uni­tăți beneficiază de sporul pentru ve­chime neîntreruptă și de gratificații anuale. (Agerpres) DUMINICĂ 1 FEBRUARIE 1970 PROGRAMUL I 15.10 Estrada duminicală. 17.05 Caravana Fanteziei. 18.00 Concert de muzica populara. 18.30 Dezbateri culturale. 18.50 Orchestra Paul Mauriat. 19.00 Gazeta radio. 19.20 Muzică ușoară de Elly Roman. 19.30 Săptămînă unui meloman. 20.05 Tableta de seară. 20.10 — 365 de cîntece. 20.20 Argheziană. Psalmul de taină. 20.25 Zece­ melodii preferate. 21.00 Muzică de café concert. 21.10 Teatru scurt. 22.00 Radiojurnal. 22.10 Panoramic sportiv. 22.30 Romanțe interpretate de Nicolae Florei și violonistul Ionel Banu. 22.50 Moment poetic. 23.00 Revista șlagărelor. 0.03—5.00 Estrada nocturna. PROGRAMUL II 15.00 Muzica­ populară. 15.15 Simfonia I în Mi bemol major de George Enescu. 15.49 Melodii de Nicolae Kirculescu. 16.00 Cîntece și Jocuri. 16.30 Panoramic opera. 17.00 Almanah muzical. 18.00 Revista literară radio. 18.30 Din înregistrările lui Ion Băjescu- Oardă și ale lui Fănică Luca. 18.50 Varietăți muzicale. 20.00 O istorie a muzicii în capodopere co­mentată de George Bălan. Baladele de Chopin. 20.45 Album coral — D. G. Kiriac. 21.05 Muzică de dans. 22.30 Studioul de poezie. Eminesciana —_ As­pecte de la recitalul închinat aniver­sării a 120 de ani de la nașterea poetu­lui. 22.50 Muzică ușoară. 23.05 Concert Mozart al Camerei academice. 24.00—1.00 Divertisment pentru orchestră de coarde și două clarinete de Dumitru Capoianu. LUNI 2 FEBRUARIE 1970 PROGRAMUL I 5.05—6.00 Muzica dimineții. 5.45 Gimnastică. 605—9.30 Muzica și actualități. 9.30 Revista literara radio. 10.10 Curs de limba engleză. Ciclul III, sec­ția 1. 10.30 Selecțiuni din opere­ 11.05 Radio-Prichindel. (Emisiune pentru copiii din grădinițe). 11.15 Arta clavecinistă de-a lungul secolelor. Școala cehă. 11.45 Sfatul medicului. Nicotină și activitatea intelectuală. 12.00 Din muzica popoarelor. 12.15 Melodii de Radu Gheorghiu și Dinu Șer­­bănescu. 12.25 Știința la zi. 12.30 întîlnire cu melodia populară și inter­pretul­­ preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremiera cotidiană. 13.22 Soliști de muzică ușoară : Deni­se Con­stantinescu și Luigi Ionescu. 13.45 Muzică populară interpretata de Elisa­­beta Pavel și naistul Ion Oprea. 14.05 File de poveste „Amnarul" de Hans Christian Andersen. 14.30 Te apăr, te laud, te cint — emisiune muzicala pentru ostași. 5.00 Cronica muzicală. 15.15 Compozitorul saptămînii — Eliaz Schubert. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Melodii populare executate la muzi­­cuță de Florea Țupa. 16.30 Revista economica. 16.50 Noi înregistrări corale. 17.15 Antena tineretului. 17.30 Din comoara folclorului nostru. 18.10 Prezent și viitor în știința agricol». 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tabloa de seară de Lucia Demetrius. 20.10 —■ 365 de cîntece. 20.20 ARGEZIANA. Cuvînt. 20.25 Solista serii — Nicoletta 20.45 Teatru radiofonic .Ciclopul­! <3e Eu­­ripide. 21.37 Frumos c$ti București — muzica u­­șoară. 22­ 00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Melodi aproape uitate­­*■ muzică U­­șoară. 23.00 Cîntece cu și fără cuvinte. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 6.00 Program muzical de dimineață. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 7.10 Program muzical de dimineață (conti­nuare). 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.25 Mari interpreți — Gaspar Cassado. 9.00 Jocuri feciorești. 9.10 Curs de limba engleza. Ciclul II, sec­ția 1. 9.30 Madrigale în interpretarea Corului de copii al Radioteleviziunii. 9.45 Matineu de operă ,,Trei generații*4 de Sergiu Sarchizov — fragmente­ 10.15 Caravana fanteziei. Emisiune pentru ti­neret (reluare). 11.10 Caruselul melodilor. 11.45 Muzică populară. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Suita simfonică ..Noaptea de tjm­" de Rimski-Korsakov. 12.40 Din țările socialiste. Reportaje din R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă și R. P. D. Coreea­nă. 13.00 Concert de prînz. 13.30 Rampa. 14.03 Interpreți de muzică populari. 14.30 Melodii recent lansate. 14.55 Știința la zi. 15.00 De toate pentru toți. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Concertul pentru vioară și orchestră de Max Bruch (Yehudi Mcnuhin). 16.45 Zece minute cu Slava Przy­bylska. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Soliști și orchestre de pretutindeni. 17.35 Teatru aerial ,,Anul 1918" de Alexei Tolstoi. Seria I .Surorile". 18.00 Viața de concert a Capitalei. 18.30 Curs de limba engleză. Ciclul III, sec­ția T (reluare). 18.50 Varietăți muzicale. 19.30 O carte pe săptămîna. 19.50 Noapte bună, copii­ 20.00 Opera românească, cronică a istoriei. 20.30 Universitatea radio. 20.50 Muzică ușoară de George Grigoriu. 21.05 Ora discofilului. Muzică de Henry Purcell. 22.00 Muzica de jazz. 22.30 Profil de muzician —­ Zeno Vancea. 23.05 Cvintetul în Sol minor cu două viole de Mozart, 22.45—1.00 Leonard Bernstein dirijeaza simfo­niile lui Gustav Mahler (Simfonia a V-a). întreprinderea pentru mecanizarea agriculturii din Municipiul Gheorghe Gheorghiu—Dej ANUNJA, că execută prompt pe bază de comenzi ferme următoarele lucrări de prestații : — repară tractoare, motoare și orice ansamble mecanice, lucrări de sudură și confecții me­talice , împrejmuiri metalice, porți, grilaje, stîlpi etc., atît la întreprinderi cît și la parti­culari. — transporturi în județ și în afară cu tractoare rutiere și remorci la prețuri convenabile. Comenzile se adresează la secțiile de­ mecanizare din raza de activitate a întreprinderii : Tg. Trotuș, Hă­­eăuți, Helegiu, precum și la sediul întreprinderii din ■ [UNK]trada Zemeș nr. 1, Municipiul Gheorghe Gheor­­giu-Dej. Informații se pot lua și la telefon 2250, Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej. A

Next