Steagul Roşu, martie 1970 (Anul 25, nr. 5307-5332)

1970-03-01 / nr. 5307

*_ >~ ­L. *4 -< Astăzi, Simpozionul inaugural a­ ­stăzi, 1 martie 1970, se ia startul, un start de bun augur într-o nouă ediție băcăuană a acțiunii de mare amploare de propagare a cunoștințelor tehnice și științifice. Din inițiativa Consiliului județean Bacău al sindicatelor și a Cabinetului ju­dețean pentru probleme de organizare științifică a producției și a muncii, în județul Bacău a fost organizată anul trecut, iar a­­cum își deschide a doua ediție, acțiunea, sugestiv intitulată — ECOTEHNICA. De la savantul, astăzi mai aproape ca oricînd de pro­ducție și pînă la ultimul muncitor din uzinele chimice trotu­­șene, schelele petroliere ale Moineștiului sau minele comă­­neștene — mii, zeci de mii de oameni ai muncii din județ își aduc acum contribuția de o eficiență maximă la îmbunătățirea continuă a proceselor tehnologice, în cadrul simpozioanelor, sesiunilor de comunicări teh­­nico-științifice, colocviilor, discuțiilor la masa rotundă — spe­cialiști din întreprinderile județului au fost în anul trecut și vor fi reuniți și în acest an în acțiunea străbătută de dorința plenară de a fi la zi cu noile cuceriri ale geniului uman în ști­ință și tehnică. Reuniunea inaugurală a ediției '70 a Ecotehnicii, se desfă­rIClrílTÍ 1 .1 Í.103 rl rv niiHur ^ n civiliz'ntorir ȚBartaiji^ prilejuiește, sutelor de specialiști din economia județului sa­tisfacția unui bilanț merituos. Ediția precedentă a Ecotehnicii și-a relevat eficiența : specialiștii din țară și din străinătate au colaborat, la aceeași masă de lucru cu specialiștii din întreprin­derile județului, în folosul modernizării producției. Simpozio­nul primei zile a noii ediții se va bucura de aportul acad. prof. dr. Grigore MOISIL, prof. dr. Victor SAHINI, membru cores­pondent al Academiei, conf. univ. Vasile CIOCÎRLAN, de la Universitatea „A­l. Cuza" din Iași și al altor specialiști de prestigiu. IMPEHATIV70: Utilizarea rațională o mainm­tim* li mutul mai prime și materialelor In cadrul preocupărilor pentru realizarea obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea al partidului, un loc central îl ocupă reducerea cheltuielilor de producție. In tota­lul cheltuielilor de producție, pon­derea cheltuielilor materiale la U­­zina metalurgică din Bacău este încă mare, ea influențînd negativ asupra eficientei economici gene­­rale. Nivelul în idim­a rai cuKii­ Uusurilor materiale este­ determinat de fap­tul că în Uzină mai persistă unele deficiența in gospodărirea resurselor materiale, pe de o par­te, iar pe de altă parte se menține încă ridicat procentul de rebut la turnătoria de fontă și neferoase. Pentru a ilustra mai bine acest fapt relevăm că în anul 1969 pro­ducția rebutată a atins valoarea de 609.579 lei. Nu este deloc ceva ne­glijabil. Este vorba de 235 tone pro­duse. Prin retopirea materialului, pierderea efectivă este de 19.000 kg metal. Analizînd influența factorilor care au determinat acest coeficient de rebut sîntem îndreptățiți să afir­măm că există cauze obiective și subiective. In rîndurile de fată nu ne vom referi la cauzele obiective (materia primă, «Midițiile de depo­zitare și de lucru, aparatura de control). Obiectul nostru îl form­ea­ HiiVM Sun­vt? Gretire­­ &KTO ü in­lăturate. Este bine cunoscut faptul că maistrului i se atribuie rolul de conducător unic al producției în sectorul în care lucrează ; el răs­punde în primul rând de calitatea lucrărilor, de executarea corectă a tuturor operațiilor. în scopul Înde­plinirii condițiilor optime a acestei sarcini, conducerea uzinei a promo­vat în funcția aceasta de mare răspundere cadrele cu cea mai bu­nă pregătire profesională. Maiștri ca Ion Bosancea și Ion Gherman, de exemplu, conduc sectoare im­portanta înî Secția de turnătorie. ConcomSbMiifc au fost școlarizate u­nele cadre tinere, bine pregătite profesional. Maiștrii Al. Tănase, Al. Ciobanu și Iamandi Busuioc ne o­­feră și­ci un exemplu bun din a­­cest punct de vedere. După ce re­latăm toate acestea ne apare i­­nexplicabilă producerea unor rebu­turi ale căror defecte sunt: dezaxări, 1­itUtU.jj UlluüctrbUL'lt ctu.<t?h­ull,ex inclu­ziuni de zgură sau de amestec de formare, parazități etc. Priceperea muncitorilor (și avem muncitori de înaltă calificare : numai în timpul mare 63 la sută dintre formatori sunt încadrați în categoriile superi­oare — 4 — 5 — 6) și cunoștințe­le acumulate la cursurile de ridi­care a calificării și de specializare trebuiau să dea alt­fel de roade, să conducă la eliminarea­ rebuturi­lor. Din situația rebuturilor ,cunos­cută la secția turnătorie, distingem clar care sînt acei șefi, de echipă care au­ contribuit la umflarea can­tității de rebut. în luna octom­brie a anului trecut, un „aport“ in mărirea rebuturilor l-au adus e­­chipele conduse de Dumitru To­­dîrcă, Nicolae Patrașcu, Nicolae Coșeraru, Gheorghe V. Niță, Eugen Safciuc și Dumitru Butnaru. In lu­na următoare, echipele care au dat cele mai multe rebuturi sunt cele conduse de Nicolae Pai­rașcu, N­ico­­lae Coșeraru, Nicolae Moraru, Teo­dor Obreja. In luna decembrie, din nou rebuturi, de data aceasta în fruntea listei au fost echipele conduse de Nicolae Patrașcu, Ior­­dache Dumitrașcu și Nicolae Coșe­laru. Bineînțeles că rebutul analizat mai sus se datorează în ultimă in­stanță modului cum a lucrat fie­care muncitor din echipele citate. Astfel, printre muncitorii care deși au absolvit școala profesională nu și-au însușit temeinic cunoștințele și dau produse de proastă calitate, putem cita pe Ovidiu Dumitriu, Constantin Ciopleagă, Gheorghe Dumitriu și alții. Am întîlnit muncitori în turnăto­ing. Gheorghe HUȚU șeful serviciului metalurg-șef de la Uzina metalurgică Bacău (Continuare în pag. a II-a) REBUTURILE-prejudiciu înlăturabil! La Uzina metalurgică Bacău Pagina a Ill-a Preludii la „CERBUL DE AUR“ Teatrul dramatic din Brașov care va găzdui cea de-a III-a ediție a Festivalului. Fotos Gh. BÂNUȚA Ieri s-au încheiat lucrările Consfătuirii de producție pe țară cu tema: „Noutăți în industria alimentară“ Ieri, la Bacău au luat sfîrșit lucră­rile Consfătuirii de producție pe țară avind drept temă :Noutăți în indus­tria alimentară". Desfășurată pe parcursul a trei zile, 26—28 februarie, consfătuirea s-a axat, din multitudinea de probleme pe care le ridică activitatea în acest do­meniu, îndeosebi pe realizările și pers­pectiva în ceea ce privește mecani­zarea, producția de carne tranșată destinată beneficiarilor interni și ex­terni, cea de fructe și legume con­gelate și, de asemenea, producția de preparate și semipreparate culinare conservate prin frig. Constituind un amplu schimb de ex­periență între specialiștii participanți — reprezentanți ai întreprinderilor cu profil similar din țară, lucrările au reliefat tendințele actuale ce se ma­nifestă pe planul producției de bunuri alimentare, îndeosebi în direcția spo­ririi volumului, diversificării și cali­tății acestora, în concordanță cu exi­gențele care se manifestă. Concluziile pe care le oferă dez­baterile, în totalitatea lor, se înscrie in contextul general al actualei eta­pe, caracterizată de angajarea ma­sivă a resurselor materiale și uma­ne, în scopul ridicării eficienței între­gii activități economice. In rîndul unităților cu profil simi­lar, platforma industrială băcăuană se impune cu autoritate, atît datorită ca­racteristicilor tehnice și de construc­ții pe care le oferă intreprinderile componente, cit și ca urmare a efor­turilor depuse in direcția investigării și aplicării cu rezultate economice su­perioare­­ a noului în producție. Participanții la Consfătuire au apre­ciat în mod deosebit avantajele eco­nomice pe care le atrage aplicarea in practică a inovației directorului ge­neral al C.I.A. Bacău — ing. Nicolae Popa, prin care au fost soluționate probleme privind mecanizarea și con­­veierizarea transportului intern din secția de tranșare a cărnii și, de ase­menea, mecanizarea descărcării cărnii din mijloacele de transport auto. De aprecieri deosebite s-au bucurat și celelalte perfecționări aduse proce­selor tehnologice la Industria cărnii, ■Fabrica Vinalcool etc. Bogatul bagaj de­­ noutăți tehnice și cel pe linie de organizare științifică a producției și a muncii, acumulat de participanții la consfătuire, va consti­tui unul din suporturile măsurilor ce urmează a fi luate, încă pe parcursul acestui an, in toate întreprinderile cu profil alimentar existente în țară. Delegați la consfătuire vizitînd secția de tranșare a cărnii din cadrul An­trepozitului frigorific Bacău. Cooperativa „Arta croitorilor“ a primit diploma de unitate fruntașă pe uniune Sala Teatrului de stat din mu­nicipiul Bacău a găzduit ieri o adunare festivă prilejuită de împlinirea a 20 de ani de la înființarea Cooperativei mește­șugărești „Arta croitorilor“. A­­ceastă aniversare a fost întîm­­pinată cu un deosebit succes. Cooperativa „Arta croitorilor" a primit diploma de unitate fruntașă pe Uniunea județeană a cooperativelor meșteșugărești. Bilanțul realizărilor este fruc­tuos. Planul la producția marfă pe perioada anului trecut, de pildă, a fost îndeplinit în pro­porție de 106,93 la sută, iar li­vrările de mărfuri la fondul pie­­ții au fost depășite cu peste 2 milioane lei. Succesele au con­tinuat și în cursul anului aces­ta. Pe lunile ianuarie și februa­rie, bunăoară, cooperativa a reușit să depășească toți indi­catorii planului de producție. Citifi in pagina a IV-a Sosirea in Capitală a astronauților americani CHAR­LES CONRAD, RICHARD GORDON și ALAN BEAN, membrii echipajului navei spațiale „APOL­LO— 12“. Importantă descoperire arheologică în punctul Nedeea din comuna Bîrgăoana, județul Neamț, a fost descoperită o așezare de mari pro­porții, datînd din anii 4.800—4.300 î.e.n. Așezarea aparține culturii­,cu­­­cuteniene și este socotită de specia­liști ca fiind cea mai întinsă zonă locuită, descoperită pe teritoriul Moldovei. Printre numeroasele ves­tigii au fost găsite trei locuințe, care au fost construite dintr-o aglo­merare de chirpici, ridicați pe sche­lete de lemn. In fiecare dintre a­­cestea au fost­­ identificate vetre de foc, ceramică pictată, unelte și ar­me din piatră și os. Intre cele mai interesante obiecte se numără două statutele t­e pretori tind idoli antro­pomorfi, la care picioarele apar pentru prima dată în istorie, încăl­țate într-un fel de mocasini din blană, dînd indicații prețioase asu­pra îmbrăcăminții purtate de oa­menii acelei epoci. De asemenea, o piesă rară, de o excepțională im­portanță, este vasul de ceramică ce poartă ca desene o siluetă femi­nină, alături de decorațiuni zoo - morfe. Este a doua piesă de acest tip găsită în țar­ă, care demonstrea­ză că,­ într-o­ anumită etapă, pe teri­toriul țării noastre a dominat o cul­tură specifică, unitară. Dintre va­sele de ceramică descoperite, cel puțin 20 sunt perfect întregi. Din totdeauna 1 martie a constituit un prilej de a ne arăta afecțiunea față de cei dragi. Simbolicul gest de a oferi un mărțișor este o dovadă sugestivă de a ne arăta dragostea, recunoștința și respectul pentru cei a­­propiați. De altfel, mărțișorul ne anunță apropiata sosire a primăverii. Foto . C. BURSUC AȘA AM ÎNȚELES NOȚIUNILE DE LIBERTATE ȘI DEMOCRAȚIE Păstrez încă vii în amintire a­­cele evenimente de mare însemnă­tate pentru victoria definitivă democrației in tara noastră, eveni­a­mente care au premers actului de la 6 Martie 1945 — instaurarea gu­vernului d­r. Petru Groza. Eram pe atunci elev in ultima clasă la Li­ceul teoretic din Bacău, azi Liceul nr. 1 „George Bacovia“. Școala se deschisese cu citeva luni in urmă in condiții foarte grele. Distrugeri­le, urmările inerente ale războiu­­lui cu întregul său cortegiu de lip­suri și nevoi, evacuarea impusă de autorități, toate acestea și-au spus cuvîntul și asupra situației mate­riale a școlii noastre. In loc de gea­muri, la unele săli erau bătute scinduri, sobele erau încălzite cu lemne primite cu rație, manualele de școală se găseau greu, lipseau materialele didactice din labora­toare și bibliotecă, unii profesori nu se intorseseră încă. Și totuși in acea perioadă, in școa­lă vin[a fremăta mai puternic ca in alti ani. Ecourile evenimentelor ce se petreceau in țară pătrundeau in rîndurile elevilor. Cei mai mari le Înțelegeau semnificația, cei mai mici poate le-o intuiau Actul de la 23 August, care a descătușat un entuziasm general pretutindeni, pe străzi, in fabrici, în birouri, in cămine îndoliate, a lansat cuvinte care au început să devină tot mai uzitate în vocabula­rul de atunci: libertate, democrație, in afară de ce ne puteau spune profesorii de la catedrele lor despre aceste noțiuni, noi cău­tam cu curiozitate, apoi cu pa­siune și aviditate să le deslușim sensurile, să le cunoaștem conținu­tul, începuse setea de cunoaștere, de altare a adevărului. In ghiozda­nele unora dintre noi, in afara căr­ților de școală, se afla și cite un ziar in care simțeam că găsim ce­le ce căutam. Presa democratică, publicațiile progresiste de atunci ne aduceau știri pe care apoi, nu recreații, sau venind în grup de la școală, încercam să ni le explicăm. ■să le pătrundem Astfel, într-o zi am aflat că la Craiova, cetățenii din capitala Olteniei, muncitori, in­telectuali, țărani veniți din satele apropiate, funcționari, liber profe­sioniști, au ocupat prefectura, alun­gind prefectul guvernului și insta­­lând în fruntea județului un om nou, cinstit și stimat. în astă­zi aflam că pe străzile Bucureștiului, mii și mii de bucureșteni, cereau instau­rarea unui guvern democrat, in al­tă zi, că țăranii din numeroase ju­dețe au trecut peste capul autori­tăților la împărțirea moșiilor. Știam că în afar­a granițelor, în Ungaria și Cehoslovacia noștri luptau pentru a reda ostașii țării dreptul la onoarea de a se afla ală­turi de coaliția țărilor antrenate să distrugă hitlerismul, simțeam că acolo, departe,­ bravura ostașilor noștri scria pagini de istorie vie, făcîndu-ne să înțelegem ceea ce în­vățam din filele reci ale cărții de istorie, ce au însemnat ostașii de la Rovine ai lui Mircea, arcașii lui Ștefan de la Războieni, vitejii lui Mihai Viteazul de la Călugăreni. Aici, în țară, se simțea sultul noului, se simțea că ceea ce fusese vechi trebuie schimbat, că elibe­rarea țării de trupele hitleriste nu a fost decit începutul. Clocotul înnoirilor izbucnea de pretutindeni, in multe locuri insă, vechiul se o­­punea marșului irezistibil al nou­lui, încerca să-l oprească cu pro­misiuni goale, cu tergiversări, ba uneori chiar și cu gloanțe. La Bacău, unde era prefect avo­catul democrat Dionisie D. Iones­­cu, reprezentant al F.N.D., manifes­tațiile oamenilor ce cereau demo­cratizarea radicală a țării și înfăp­tuirea întregului program prevă­zut de grupările democratice in frunte cu Partidul Comunist Român, nu s-au izbit de opunerea autorită­ților. La liceu, evenimentele din afara zidurilor școlii erau viu comentate de elevi. Simțeau ei că trăiesc o istorie adevărată, că sunt martorii vîlvătăilor unei­­ istorii fierbinți în care se plămădește o nouă viață, un viitor fericit și luminos pe care bunicii și părinții lor l-au visat doar. Tineretul desfășura o ac­tivitate eficientă. Mediul era pro­pice. Elevii se arătau receptivi la evenimentele ce se succedau cu repeziciune. Crearea Uniunii Tine­retului Comunist, îndrumat din partea conducerii P.C.R. de către tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost primită cu multă insuflețire. Gheorghe DALBAN jurist (Continuare în pag. a IV-a) EVOCĂRI DIN PREAJMA LUI MARTIE 1945 Autotaximetrul Am sosit în gara Bacău cu un tren de noapte. Cum era și firesc, m-am grăbit să prind un mijloc de transport. De autobuz nici vorbă, deși în alte orașe mijloacele de transport în comun deservesc călă­torii care sosesc cu orice tren. Sin­gura speranță rămînea un taxime­tru. Dar și pe acesta în-1 de unde nu-i. Am așteptat în gară mai mult de o jumătate de oră. Presupuneam că alți călători, mai harnici, mi-o luaseră înainte și așteptam re­­­torcerea din cursă a mașinilor. Aș­teptarea mi-a fost însă zădarnică: în cele din urmă, neavînd încotro, mi-am luat bagajele în spinare, co­pilul în brațe și am pornit-o „per pedes" spre casă. Tot timpul m-a frămîntat o întrebare: unde sînt taximetrele ? De la întreprinderea comunală aflăm că în Bacău există 16 taxi­metre. Din acestea însă funcționea­ză permanent doar 6—7. Celelalte stau în garaj așteptînd să le vină tura. Curios lucru! în vreme ce în toate întreprinderile se dă o adevă­rată bătălie pentru folosirea cit mai completă a mașinilor și utilajelor existente, la întreprinderea comu­nală Bacău autotaximetrele sînt fo­losite doar un singur schimb. Apro­po : cum se stă aici cu indicele de folosire a parcului de mașini ? . Din cele 6 taxiuri care funcțio­nează într-un schimb doar două sunt repartizate în stația de la gară. Și, în timp ce acestea sunt supra­solicitate, celelalte mașini stau de pomană în centrul orașului. Nu ar fi oare­ mai înțelept ca și aceste autotaximetre să fie prezente în ga­ră măcar la sosirea principalelor trenuri de noapte ? Noi am făcut propunerile. Rămîne ca măsuri să ia cei în drept. Constantin BARBU Starfighter - sicriele zburătoare (II) Omul pe care nimeni nu voia să-l asculte După ce, în curs de numai o lu­nă, trei „Starfighter“ s-au prăbu­șit împreună cu piloții lor, ingine­rul Kirchhammer i-a mărturisit soției sale: „Acum trebuia să vor­besc“. »Să nu vorbești, e rugă ea. Ai să-ți pierzi postul“. Wilhelm Kirchhammer, locții­torul șefului de șantier al secției „Montaj final Starfighter“ la uzi­nele Messerschmitt din Manching, a trimis totuși consiliului de con­ducere al firmei „Messerschmitt, A.G.“ scrisoarea pe care o purta în buzunar de trei luni. În ea, el 0 (Continuare în pagina a IV-a)

Next