Steagul Roşu, martie 1970 (Anul 25, nr. 5307-5332)
1970-03-01 / nr. 5307
*_ >~ L. *4 -< Astăzi, Simpozionul inaugural a stăzi, 1 martie 1970, se ia startul, un start de bun augur într-o nouă ediție băcăuană a acțiunii de mare amploare de propagare a cunoștințelor tehnice și științifice. Din inițiativa Consiliului județean Bacău al sindicatelor și a Cabinetului județean pentru probleme de organizare științifică a producției și a muncii, în județul Bacău a fost organizată anul trecut, iar acum își deschide a doua ediție, acțiunea, sugestiv intitulată — ECOTEHNICA. De la savantul, astăzi mai aproape ca oricînd de producție și pînă la ultimul muncitor din uzinele chimice trotușene, schelele petroliere ale Moineștiului sau minele comăneștene — mii, zeci de mii de oameni ai muncii din județ își aduc acum contribuția de o eficiență maximă la îmbunătățirea continuă a proceselor tehnologice, în cadrul simpozioanelor, sesiunilor de comunicări tehnico-științifice, colocviilor, discuțiilor la masa rotundă — specialiști din întreprinderile județului au fost în anul trecut și vor fi reuniți și în acest an în acțiunea străbătută de dorința plenară de a fi la zi cu noile cuceriri ale geniului uman în știință și tehnică. Reuniunea inaugurală a ediției '70 a Ecotehnicii, se desfărIClrílTÍ 1 .1 Í.103 rl rv niiHur ^ n civiliz'ntorir ȚBartaiji^ prilejuiește, sutelor de specialiști din economia județului satisfacția unui bilanț merituos. Ediția precedentă a Ecotehnicii și-a relevat eficiența : specialiștii din țară și din străinătate au colaborat, la aceeași masă de lucru cu specialiștii din întreprinderile județului, în folosul modernizării producției. Simpozionul primei zile a noii ediții se va bucura de aportul acad. prof. dr. Grigore MOISIL, prof. dr. Victor SAHINI, membru corespondent al Academiei, conf. univ. Vasile CIOCÎRLAN, de la Universitatea „Al. Cuza" din Iași și al altor specialiști de prestigiu. IMPEHATIV70: Utilizarea rațională o mainmtim* li mutul mai prime și materialelor In cadrul preocupărilor pentru realizarea obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea al partidului, un loc central îl ocupă reducerea cheltuielilor de producție. In totalul cheltuielilor de producție, ponderea cheltuielilor materiale la Uzina metalurgică din Bacău este încă mare, ea influențînd negativ asupra eficientei economici generale. Nivelul în idima rai cuKii Uusurilor materiale este determinat de faptul că în Uzină mai persistă unele deficiența in gospodărirea resurselor materiale, pe de o parte, iar pe de altă parte se menține încă ridicat procentul de rebut la turnătoria de fontă și neferoase. Pentru a ilustra mai bine acest fapt relevăm că în anul 1969 producția rebutată a atins valoarea de 609.579 lei. Nu este deloc ceva neglijabil. Este vorba de 235 tone produse. Prin retopirea materialului, pierderea efectivă este de 19.000 kg metal. Analizînd influența factorilor care au determinat acest coeficient de rebut sîntem îndreptățiți să afirmăm că există cauze obiective și subiective. In rîndurile de fată nu ne vom referi la cauzele obiective (materia primă, «Midițiile de depozitare și de lucru, aparatura de control). Obiectul nostru îl formea HiiVM Sunvt? Gretire &KTO ü inlăturate. Este bine cunoscut faptul că maistrului i se atribuie rolul de conducător unic al producției în sectorul în care lucrează ; el răspunde în primul rând de calitatea lucrărilor, de executarea corectă a tuturor operațiilor. în scopul Îndeplinirii condițiilor optime a acestei sarcini, conducerea uzinei a promovat în funcția aceasta de mare răspundere cadrele cu cea mai bună pregătire profesională. Maiștri ca Ion Bosancea și Ion Gherman, de exemplu, conduc sectoare importanta înî Secția de turnătorie. ConcomSbMiifc au fost școlarizate unele cadre tinere, bine pregătite profesional. Maiștrii Al. Tănase, Al. Ciobanu și Iamandi Busuioc ne oferă șici un exemplu bun din acest punct de vedere. După ce relatăm toate acestea ne apare inexplicabilă producerea unor rebuturi ale căror defecte sunt: dezaxări, 1itUtU.jj UlluüctrbUL'lt ctu.<t?hull,ex incluziuni de zgură sau de amestec de formare, parazități etc. Priceperea muncitorilor (și avem muncitori de înaltă calificare : numai în timpul mare 63 la sută dintre formatori sunt încadrați în categoriile superioare — 4 — 5 — 6) și cunoștințele acumulate la cursurile de ridicare a calificării și de specializare trebuiau să dea altfel de roade, să conducă la eliminarea rebuturilor. Din situația rebuturilor ,cunoscută la secția turnătorie, distingem clar care sînt acei șefi, de echipă care au contribuit la umflarea cantității de rebut. în luna octombrie a anului trecut, un „aport“ in mărirea rebuturilor l-au adus echipele conduse de Dumitru Todîrcă, Nicolae Patrașcu, Nicolae Coșeraru, Gheorghe V. Niță, Eugen Safciuc și Dumitru Butnaru. In luna următoare, echipele care au dat cele mai multe rebuturi sunt cele conduse de Nicolae Pairașcu, Nicolae Coșeraru, Nicolae Moraru, Teodor Obreja. In luna decembrie, din nou rebuturi, de data aceasta în fruntea listei au fost echipele conduse de Nicolae Patrașcu, Iordache Dumitrașcu și Nicolae Coșelaru. Bineînțeles că rebutul analizat mai sus se datorează în ultimă instanță modului cum a lucrat fiecare muncitor din echipele citate. Astfel, printre muncitorii care deși au absolvit școala profesională nu și-au însușit temeinic cunoștințele și dau produse de proastă calitate, putem cita pe Ovidiu Dumitriu, Constantin Ciopleagă, Gheorghe Dumitriu și alții. Am întîlnit muncitori în turnătoing. Gheorghe HUȚU șeful serviciului metalurg-șef de la Uzina metalurgică Bacău (Continuare în pag. a II-a) REBUTURILE-prejudiciu înlăturabil! La Uzina metalurgică Bacău Pagina a Ill-a Preludii la „CERBUL DE AUR“ Teatrul dramatic din Brașov care va găzdui cea de-a III-a ediție a Festivalului. Fotos Gh. BÂNUȚA Ieri s-au încheiat lucrările Consfătuirii de producție pe țară cu tema: „Noutăți în industria alimentară“ Ieri, la Bacău au luat sfîrșit lucrările Consfătuirii de producție pe țară avind drept temă :Noutăți în industria alimentară". Desfășurată pe parcursul a trei zile, 26—28 februarie, consfătuirea s-a axat, din multitudinea de probleme pe care le ridică activitatea în acest domeniu, îndeosebi pe realizările și perspectiva în ceea ce privește mecanizarea, producția de carne tranșată destinată beneficiarilor interni și externi, cea de fructe și legume congelate și, de asemenea, producția de preparate și semipreparate culinare conservate prin frig. Constituind un amplu schimb de experiență între specialiștii participanți — reprezentanți ai întreprinderilor cu profil similar din țară, lucrările au reliefat tendințele actuale ce se manifestă pe planul producției de bunuri alimentare, îndeosebi în direcția sporirii volumului, diversificării și calității acestora, în concordanță cu exigențele care se manifestă. Concluziile pe care le oferă dezbaterile, în totalitatea lor, se înscrie in contextul general al actualei etape, caracterizată de angajarea masivă a resurselor materiale și umane, în scopul ridicării eficienței întregii activități economice. In rîndul unităților cu profil similar, platforma industrială băcăuană se impune cu autoritate, atît datorită caracteristicilor tehnice și de construcții pe care le oferă intreprinderile componente, cit și ca urmare a eforturilor depuse in direcția investigării și aplicării cu rezultate economice superioare a noului în producție. Participanții la Consfătuire au apreciat în mod deosebit avantajele economice pe care le atrage aplicarea in practică a inovației directorului general al C.I.A. Bacău — ing. Nicolae Popa, prin care au fost soluționate probleme privind mecanizarea și conveierizarea transportului intern din secția de tranșare a cărnii și, de asemenea, mecanizarea descărcării cărnii din mijloacele de transport auto. De aprecieri deosebite s-au bucurat și celelalte perfecționări aduse proceselor tehnologice la Industria cărnii, ■Fabrica Vinalcool etc. Bogatul bagaj de noutăți tehnice și cel pe linie de organizare științifică a producției și a muncii, acumulat de participanții la consfătuire, va constitui unul din suporturile măsurilor ce urmează a fi luate, încă pe parcursul acestui an, in toate întreprinderile cu profil alimentar existente în țară. Delegați la consfătuire vizitînd secția de tranșare a cărnii din cadrul Antrepozitului frigorific Bacău. Cooperativa „Arta croitorilor“ a primit diploma de unitate fruntașă pe uniune Sala Teatrului de stat din municipiul Bacău a găzduit ieri o adunare festivă prilejuită de împlinirea a 20 de ani de la înființarea Cooperativei meșteșugărești „Arta croitorilor“. Această aniversare a fost întîmpinată cu un deosebit succes. Cooperativa „Arta croitorilor" a primit diploma de unitate fruntașă pe Uniunea județeană a cooperativelor meșteșugărești. Bilanțul realizărilor este fructuos. Planul la producția marfă pe perioada anului trecut, de pildă, a fost îndeplinit în proporție de 106,93 la sută, iar livrările de mărfuri la fondul pieții au fost depășite cu peste 2 milioane lei. Succesele au continuat și în cursul anului acesta. Pe lunile ianuarie și februarie, bunăoară, cooperativa a reușit să depășească toți indicatorii planului de producție. Citifi in pagina a IV-a Sosirea in Capitală a astronauților americani CHARLES CONRAD, RICHARD GORDON și ALAN BEAN, membrii echipajului navei spațiale „APOLLO— 12“. Importantă descoperire arheologică în punctul Nedeea din comuna Bîrgăoana, județul Neamț, a fost descoperită o așezare de mari proporții, datînd din anii 4.800—4.300 î.e.n. Așezarea aparține culturii,cucuteniene și este socotită de specialiști ca fiind cea mai întinsă zonă locuită, descoperită pe teritoriul Moldovei. Printre numeroasele vestigii au fost găsite trei locuințe, care au fost construite dintr-o aglomerare de chirpici, ridicați pe schelete de lemn. In fiecare dintre acestea au fost identificate vetre de foc, ceramică pictată, unelte și arme din piatră și os. Intre cele mai interesante obiecte se numără două statutele te pretori tind idoli antropomorfi, la care picioarele apar pentru prima dată în istorie, încălțate într-un fel de mocasini din blană, dînd indicații prețioase asupra îmbrăcăminții purtate de oamenii acelei epoci. De asemenea, o piesă rară, de o excepțională importanță, este vasul de ceramică ce poartă ca desene o siluetă feminină, alături de decorațiuni zoo - morfe. Este a doua piesă de acest tip găsită în țară, care demonstrează că, într-o anumită etapă, pe teritoriul țării noastre a dominat o cultură specifică, unitară. Dintre vasele de ceramică descoperite, cel puțin 20 sunt perfect întregi. Din totdeauna 1 martie a constituit un prilej de a ne arăta afecțiunea față de cei dragi. Simbolicul gest de a oferi un mărțișor este o dovadă sugestivă de a ne arăta dragostea, recunoștința și respectul pentru cei apropiați. De altfel, mărțișorul ne anunță apropiata sosire a primăverii. Foto . C. BURSUC AȘA AM ÎNȚELES NOȚIUNILE DE LIBERTATE ȘI DEMOCRAȚIE Păstrez încă vii în amintire acele evenimente de mare însemnătate pentru victoria definitivă democrației in tara noastră, eveniamente care au premers actului de la 6 Martie 1945 — instaurarea guvernului dr. Petru Groza. Eram pe atunci elev in ultima clasă la Liceul teoretic din Bacău, azi Liceul nr. 1 „George Bacovia“. Școala se deschisese cu citeva luni in urmă in condiții foarte grele. Distrugerile, urmările inerente ale războiului cu întregul său cortegiu de lipsuri și nevoi, evacuarea impusă de autorități, toate acestea și-au spus cuvîntul și asupra situației materiale a școlii noastre. In loc de geamuri, la unele săli erau bătute scinduri, sobele erau încălzite cu lemne primite cu rație, manualele de școală se găseau greu, lipseau materialele didactice din laboratoare și bibliotecă, unii profesori nu se intorseseră încă. Și totuși in acea perioadă, in școală vin[a fremăta mai puternic ca in alti ani. Ecourile evenimentelor ce se petreceau in țară pătrundeau in rîndurile elevilor. Cei mai mari le Înțelegeau semnificația, cei mai mici poate le-o intuiau Actul de la 23 August, care a descătușat un entuziasm general pretutindeni, pe străzi, in fabrici, în birouri, in cămine îndoliate, a lansat cuvinte care au început să devină tot mai uzitate în vocabularul de atunci: libertate, democrație, in afară de ce ne puteau spune profesorii de la catedrele lor despre aceste noțiuni, noi căutam cu curiozitate, apoi cu pasiune și aviditate să le deslușim sensurile, să le cunoaștem conținutul, începuse setea de cunoaștere, de altare a adevărului. In ghiozdanele unora dintre noi, in afara cărților de școală, se afla și cite un ziar in care simțeam că găsim cele ce căutam. Presa democratică, publicațiile progresiste de atunci ne aduceau știri pe care apoi, nu recreații, sau venind în grup de la școală, încercam să ni le explicăm. ■să le pătrundem Astfel, într-o zi am aflat că la Craiova, cetățenii din capitala Olteniei, muncitori, intelectuali, țărani veniți din satele apropiate, funcționari, liber profesioniști, au ocupat prefectura, alungind prefectul guvernului și instalând în fruntea județului un om nou, cinstit și stimat. în astăzi aflam că pe străzile Bucureștiului, mii și mii de bucureșteni, cereau instaurarea unui guvern democrat, in altă zi, că țăranii din numeroase județe au trecut peste capul autorităților la împărțirea moșiilor. Știam că în afara granițelor, în Ungaria și Cehoslovacia noștri luptau pentru a reda ostașii țării dreptul la onoarea de a se afla alături de coaliția țărilor antrenate să distrugă hitlerismul, simțeam că acolo, departe, bravura ostașilor noștri scria pagini de istorie vie, făcîndu-ne să înțelegem ceea ce învățam din filele reci ale cărții de istorie, ce au însemnat ostașii de la Rovine ai lui Mircea, arcașii lui Ștefan de la Războieni, vitejii lui Mihai Viteazul de la Călugăreni. Aici, în țară, se simțea sultul noului, se simțea că ceea ce fusese vechi trebuie schimbat, că eliberarea țării de trupele hitleriste nu a fost decit începutul. Clocotul înnoirilor izbucnea de pretutindeni, in multe locuri insă, vechiul se opunea marșului irezistibil al noului, încerca să-l oprească cu promisiuni goale, cu tergiversări, ba uneori chiar și cu gloanțe. La Bacău, unde era prefect avocatul democrat Dionisie D. Ionescu, reprezentant al F.N.D., manifestațiile oamenilor ce cereau democratizarea radicală a țării și înfăptuirea întregului program prevăzut de grupările democratice in frunte cu Partidul Comunist Român, nu s-au izbit de opunerea autorităților. La liceu, evenimentele din afara zidurilor școlii erau viu comentate de elevi. Simțeau ei că trăiesc o istorie adevărată, că sunt martorii vîlvătăilor unei istorii fierbinți în care se plămădește o nouă viață, un viitor fericit și luminos pe care bunicii și părinții lor l-au visat doar. Tineretul desfășura o activitate eficientă. Mediul era propice. Elevii se arătau receptivi la evenimentele ce se succedau cu repeziciune. Crearea Uniunii Tineretului Comunist, îndrumat din partea conducerii P.C.R. de către tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost primită cu multă insuflețire. Gheorghe DALBAN jurist (Continuare în pag. a IV-a) EVOCĂRI DIN PREAJMA LUI MARTIE 1945 Autotaximetrul Am sosit în gara Bacău cu un tren de noapte. Cum era și firesc, m-am grăbit să prind un mijloc de transport. De autobuz nici vorbă, deși în alte orașe mijloacele de transport în comun deservesc călătorii care sosesc cu orice tren. Singura speranță rămînea un taximetru. Dar și pe acesta în-1 de unde nu-i. Am așteptat în gară mai mult de o jumătate de oră. Presupuneam că alți călători, mai harnici, mi-o luaseră înainte și așteptam retorcerea din cursă a mașinilor. Așteptarea mi-a fost însă zădarnică: în cele din urmă, neavînd încotro, mi-am luat bagajele în spinare, copilul în brațe și am pornit-o „per pedes" spre casă. Tot timpul m-a frămîntat o întrebare: unde sînt taximetrele ? De la întreprinderea comunală aflăm că în Bacău există 16 taximetre. Din acestea însă funcționează permanent doar 6—7. Celelalte stau în garaj așteptînd să le vină tura. Curios lucru! în vreme ce în toate întreprinderile se dă o adevărată bătălie pentru folosirea cit mai completă a mașinilor și utilajelor existente, la întreprinderea comunală Bacău autotaximetrele sînt folosite doar un singur schimb. Apropo : cum se stă aici cu indicele de folosire a parcului de mașini ? . Din cele 6 taxiuri care funcționează într-un schimb doar două sunt repartizate în stația de la gară. Și, în timp ce acestea sunt suprasolicitate, celelalte mașini stau de pomană în centrul orașului. Nu ar fi oare mai înțelept ca și aceste autotaximetre să fie prezente în gară măcar la sosirea principalelor trenuri de noapte ? Noi am făcut propunerile. Rămîne ca măsuri să ia cei în drept. Constantin BARBU Starfighter - sicriele zburătoare (II) Omul pe care nimeni nu voia să-l asculte După ce, în curs de numai o lună, trei „Starfighter“ s-au prăbușit împreună cu piloții lor, inginerul Kirchhammer i-a mărturisit soției sale: „Acum trebuia să vorbesc“. »Să nu vorbești, e rugă ea. Ai să-ți pierzi postul“. Wilhelm Kirchhammer, locțiitorul șefului de șantier al secției „Montaj final Starfighter“ la uzinele Messerschmitt din Manching, a trimis totuși consiliului de conducere al firmei „Messerschmitt, A.G.“ scrisoarea pe care o purta în buzunar de trei luni. În ea, el 0 (Continuare în pagina a IV-a)