Steagul Roşu, martie 1970 (Anul 25, nr. 5307-5332)
1970-03-28 / nr. 5330
1 Pag. 2 Ferma zootehnică a C.A.P. Faraoani și-a realizat planul trimestrial De la C.A.P. Faraoani aflăm vești importante privind rezultatele obținute de ferma zootehnică în timpul care a trecut din acest an. In primul rînd faptul că a fost îndeplinit înainte de termen planul trimestrial la producția de lapte și carne pentru fondul central al statului. Pînă la 26 martie se livrase, peste planul lunilor ianuarie—martie, 103 hi, lapte și 4,2 tone carne, planul fiind depășit atît la carnea de bovine cit și la cea de porcine. In aceeași perioadă s-au înregistrat și însemnate depășiri la sporul de creștere în greutate a animalelor la îngrășat. Atît la bovine cit și la porcine s-a obținut un spor cu 0,200 kg/zi mai mare față de prevederile primelor două luni. Rezultatele bune, cu care zootehniștii de la Faraoani încheie primul trimestru din acest an, au la bază, în special, măsurile de perfecționare a cointeresării oamenilor în lumina Hotăririlor plenarei Consiliului UJ Si.C.A.P. din decembrie 1969. Dintre lucrătorii fermei, condusă de medicul veterinar Mihai Friciu, s-au evidențiat, prin realizări deosebite, Anton Diac, Gheorghe Jitaru, Mihai Bulai, Ion Farcaș, Verona Duma și Varvara Farcaș. Insămînțează și pregătesc terenul cu mijloace mecanizate Pe solele zvîntate ale C.A.P. SAUCEȘTI a început, de joi, semănatul culturilor de primăvară. Mecanizatorul Constantin David, ajutat de cooperatorii din brigada a Il-a condusă de Ludovic Achiții, a insămînțat primele cinci hectare cu mazăre la punctul „Costei". De asemenea, — ne informează în continuare tovarășul N. Plugaru, locțiitorul secretarului comitetului comunal de partid — pe deal la Bogdan Vodă se lucrează în prezent cu cinci discuri și trei grupe reglabile la pregătirea terenului în vederea însămînțârii borceagului, ovăzului, sfeclei de zahăr și altor culturi. La indicația specialistului unității, și la C.A.P. Siretul s-au însămînțat joi primele suprafețe cu mazăre din cele 40 ha planificate. La C.A.P. Urechești, campania agricolă de primăvară este în toi. Se lucrează cu toate forțele. Pînă in prezent s-au arat cu tractoarele și atelajele suprafața de 30 hectare teren, s-au însămînțat cu mazăre și ovăz, cite 15 hectare, se lucrează la fertilizarea solului pe ultimele suprafețe care vor fi cultivate cu sfeclă, floarea-soarelui și cartofi. Concomitent cu aceasta au loc lucrări în vie. Astfel a fost dezgropată via de pe suprafața de 45 hectare, se continuă cu tăiatul la vița de vie hibridă, se amenajează suprafața de 30 hectare teren care va fi plantată cu viță de vie. STEAGUL ROȘU RAȚIONALIZAREA CONSUMURILOR SPECIFICE Gospodărirea rațională a materiei prime și a materialelor, înlăturarea oricăror mijloace de risipă, reducerea normelor de consum de metal, cherestea, materiale de construcții, sunt sarcini bine precizate în planul de stat pe acest an. Locul lor în sporirea eficienței economice, în îndeplinirea angajamentelor asumate în întrecerea socialistă, au determinat unitățile consumatoare de astfel de materii prime și materiale din Bacău să le acorde o atenție deosebită, să declanșeze o adevărată acțiune de masă pentru a le înfăptui. Cum anume s-a acționat în acest scop ? La Uzina metalurgică, bunăoară, comitetul de partid a elaborat un plan de măsuri, incluzînd mai multe obiective printre care constituirea, la nivelul uzinei, a unui colectiv format din membrii comisiei economice a comitetului de partid, specialiști de la serviciile funcționale și din secții care să analizeze în mod științific unde, cum și cu se poate economisi. Asemenea colective au fost organizate și la nivelul organizațiilor de bază pe secții și sectoare. Membrii comitetului de partid și specialiștii repartizați pe organizații de bază, în adunări operative, organizate la intrarea, ieșirea din schimb sau in pauze, arătau comuniștilor și celorlalți salariați, sarcinile trasate de partid privind reducerea consumurilor specifice de metal și alte materiale, neajunsurile existente la diferitele locuri de muncă și ce trebuie făcut concret pentru înlăturarea lor. Pe baza experienței în producție și a studierii atente a posibilităților existente la fiecare loc de muncă, muncitorii, tehnicienii și inginerii erau solicitați să facă propuneri concrete privind rezervele existente de economisire a metalelor și a altor materiale, propuneri pe care să le înainteze comitetului de partid și apoi serviciilor funcționale spre a le soluționa. Concomitent, specialiștii din uzină au fost antrenați ca pe fluxul tehnologic să analizeze posibilitățile de reducere a materiilor prime și a materialelor, și, în funcție de concluziile desprinse, să se facă reproiectarea unor produse în scopul reducerii adaosului de prelucrare; în același scop, comitetul de direcție, în adunarea cu salariații, a analizat temeinic căile de reducere a consumurilor specifice, iar prin cuvîntul lui, secretarul comitetului de partid și-a spus punctul de vedere în legătură cu această importantă acțiune. Comitetul de partid la rîndul lui și-a propus și a analizat, în luna februarie, cum au muncit organizațiile de partid, sindicat și U.T.C., conducerile secțiilor, sectoarelor pentru realizarea sarcinilor de reducere a consumurilor specifice. Cu acest prilej s-au adoptat măsuri pentru buna desfășurare a acțiunii pînă la sfîrșitul anului. S-a stabilit, de asemenea, ca propunerile făcute de muncitori, ingineri și tehnicieni să fie analizate cu toată atenția și să se adopte măsurile ce se impun pentru valorificarea lor, să fie mai eficient folosite formele colective de influentare (punerea in discuția colectivă a cazurilor de încălcare a disciplinei tehnologice și a disciplinei în muncă, a manifestărilor de risipă, neglijență etc.). La fel s-a procedat și la Fabrica de șuruburi și Trustul de construcții. Care este eficiența acțiunilor întreprinse ? Uzina metalurgică și-a propus să economisească în acest an 157 tone metal, Fabrica de șuruburi 120 — în afară de 1.476 tone prin planul de stat, iar Trustul de construcții 200 tone. La Uzina metalurgică s-au făcut deja 20 de propuneri, 14 de către secția prelucrări metalice, 5 de către secția mecanic șef, și una de către secția turnătorie. Prin studierea lor de către serviciul tehnologic șef, 11 au fost deja aplicate, aducînd o economie de 31.446 kg fontă, bronz și otel, în valoare de peste 100.000 lei. In sprijinul acțiunilor inițiate, atît la U.M.B. și Fabrica de șuruburi, cit și la Trustul de construcții din Bacău au fost folosite și alte forme și mijloace ale muncii politice de masă. La gazetele de perete au fost popularizate chemările comitetului de partid, propunerile venite de la salariați, privind reducerea consumului de materii prime și materiale. Articole scurte, scrise cu caractere mari, evidențiau pe cei care au obținut rezultate bune și criticați pe cei care fac risipă. La panouri special amenajate — denumite „Reflector“, „Ilie mistrie“ etc, au fost afișate fotografii și caricaturi de la diferite locuri de muncă. Colectivul de redacție al gazetei de perete de la Uzina metalurgică, bunăoară, a preluat cu bune rezultate susținerea acțiunii de reducere a consumului de metal și alte materiale. Aici articolele se schimbă la 3—4 zile ; sunt popularizate operativ propunerile venite din rîndul salariaților, în formulări scurte, precise, concludente. Tot la gazeta de perete se înserează și articole cu conținut critic ca: „știați că, pe luna ianuarie 1970 Mihai Lareș de la secția a II-a a rebutat piese în greutate de 95 kg, iar Gh. Vernica de 39 kg ?. In concluzie, colectivul de redacție propune penalizarea celor care rebutează piese din metal". . Și agitația vizuală a început să capete un conținut mai concret, fiind axată în întregime pe sarcinile trasate de Plenara C.C. al P.C.R.. din 10—13 decembrie 1969 în legătură cu sporirea eficienței activității economice. Prin lozinci și panouri se indică concret căile și mijloacele ce trebuie folosite pentru economisirea materiilor prime materialelor pe bază ,de calcule știiințifice, afișate în secții și sectoare. Exemplificăm aceasta prin cîteva texte : „La fiecare oală de fontă care se transportă, dacă se elimină vărsarea fontei lichide, se economisesc zilnic aproximativ 100 kg fontă“, sau „Dacă strungarul care lucrează cu bronz își așează apărătoarea în fața cuțitului, zilnic poate face economie de 1 kg bronz“. în același scop, în secțiile de producție a fost organizată „Vitrina calității“, cu piese de calitate superioară și rebutate, indicîndu-se cauzele care le-au determinat. Și stațiile de radioficare de la U. M. B. și Fabrica de șuruburi transmit zilnic, în pauze, la intrarea și ieșirea din schimb, materiale care oglindesc rezultatele obținute și neajunsurile existente în reducerea consumurilor specifice, folosirea timpului de lucru. Am enumerat numai cîteva din preocupările organizațiilor de partid de la U.M.B., Fabrica de șuruburi și Trustul de construcții — Bacău în vederea raționalizării consumurilor specifice, a unei mai bune organizări a materiilor prime și materialelor. Din partea organizațiilor de partid de aici se impune, în continuare, inventivitate și receptivitate la ceea ce este nou în munca politică de masă, folosirea acestor forme și mijloace cu eficiență în stimularea inițiativei creatoare, înlăturarea deficiențelor care se mai manifestă. Trebuie să facem totul pentru a ridica nivelul de conștiință al salariaților, să-i ajutăm să înțeleagă însemnătatea sarcinilor puse de conducerea partidului nostru cu privire la creșterea eficienței economice în toate domeniile de activitate. C. STAN, activist al Comitetului județean de partid Un obiectiv concret al muncii politice de masă uNMLERAI^ r nm LIzĂRI a PAJIȘTILOR NATURALE! Creșterea și îmbunătățirea efectivelor de animale, impune acordarea unei atenții deosebite bazei furajere în cadrul căreia pajiștile naturale reprezintă o sursă importantă de producere a nutrețurilor. Cu toate că în județul nostru pajiștele ocupă suprafețe întinse, trebuie spus că aportul lor la asigurarea bazei furajere este încă redus, datorită îndeosebi producțiilor scăzute ce se realizează la unitatea de suprafață. Trebuie spus că în zona submontană sunt condiții ca pajiștile naturale să constituie cultura principală în asigurarea nutrețului verde din perioada de vară, însă aceste condiții nu sunt suficient valorificate. Datele obținute în cîmpurile experimentale din această zonă dau indicii asupra posibilităților, cu condiția să se treacă la folosirea intensivă a pajiștilor naturale. Prin folosirea intensivă înțelegem aplicarea pe pajiștile cu potențial ridicat de producție a tuturor măsurilor de întreținere, fertilizare, precum și practicarea unui pășunat rațional. Pe baza datelor de cercetare, apreciem că fertilizarea constituie veriga principală în prima etapă cînd se urmărește sporirea producției. Această metodă trebuie însoțită în permanență de o îngrijire adecvată a pășunii respective prin curățirea de cioate, tufărișuri, spini, pietre etc. Fertilizarea pajiștilor naturale se poate executa cu ajutorul îngrășămintelor chimice și naturale (gunoi de grajd, urină, compost etc). Dacă îngrășămintele organice arătate mai sus sînt mai anevoios de folosit pe pajiștile naturale datorită terenurilor accidentate pe care se găsesc, îngrășarea prin tîrlire, constituie o metodă practică cu rezultate foarte bune. Durata de tîrlire nu trebuie să fie mai mare de 2—3 nopți după care ocoalele trebuie mutate in alt loc. Prin această metodă, cu o turmă de 300—400 oi se pot tîrli 3—4 ha pășune într-o perioadă de vegetație. Efectul tîrlitului este mai accentuat dacă se adaugă la 2—3 ani cste 150—200 kg superfosfat. Covorul vegetal al pajiștilor naturale reprezintă cultura care reacționează cel mai puternic la aplicarea îngrășămintelor, dublîndu-și, chiar triplîndu-și producția. Efectul cel mai rapid îl au îngrășămintele chimice care oferă și avantajul de a reclama mai puțină munca pentru transportul și împrăștierea lor. Pe suprafețe întinse, cum sunt în zona de munte și submontană, considerăm că avionul va constitui în viitor mijlocul cel mai eficient pentru împrăștierea îngrășămintelor chimice. Dintre îngrășămintele chimice, de obicei, se folosește azotatul de amoniu și superfosfatul. Efectul lor asupra covorului vegetal este diferit. Astfel, superfosfatul are influență favorabilă mai mult asupra calității furajului, în sensul că stimulează creșterea leguminoaselor din pajiști, ceea ce duce în mod direct la sporirea procentajului de proteină din furaj și mai puțin asupra producției de masă verde sau fin. Azotatul de amoniu reprezintă îngrășământul care, prin elementul fertilizat ce-l conține (N), contribuie la creșterea masei vegetative a plantelor și în special a celor din familia gramineelor, în ce privește îngrășămintele potasice, datorită faptului că solurile din zona noastră sunt bine aprovizionate în acest element nu este necesară aplicarea lui. Datele experimentale obținute de S.E.A. becueni, in diferite cîmpuri din zona submontană (Tg. Neamț, Crăcăoani — județul Neamț, Darmanești —■ Bacau) arată că pentru a spori producția sa unitatea de suprafață este necesar sa aplicăm 300 kg azotat de amoniu și 200 kg superfosfat la hectar. Prin administrarea acestor doze de îngrășăminte chimice se obțin producții medii, de 6—7 tone fîn la hectar, realizîndu-se un spor de 10—20 kg fin la 1 kg substanță activă îngrășămint. Azotatul de amoniu se recomandă a se aplica primăvara devreme, înainte de pornirea vegetației. Superrosialui este indicat a se aplica toamna, chiar și din doi în doi ani. De rețintă azotul își mărește eficacitatea în prezenta fosforului. Doza de îngrășămint (300 kg azotat de amoniu+ 200 kg supenoslat la hectar) reprezintă cantitatea minimă eficienta . Prin micșorarea dozei de azotat de amoniu la unitatea de suprafață, efectul îngrășămîntului (sporul la 1 kg substanță activă îngrășămint) scade. In cazul cînd nu dispunem de cantități suficiente pentru fertilizarea întregii suprafețe cu doza indicată, este greșit și constituie risipă încercarea de a se fertiliza cu doze de îngrășăminte chimice inferioare celor recomandate , în asemenea situații este bine să se fertilizeze o suprafață corespunzătoare cantităților de îngrășăminte de care dispunem, dînd prioritate pajiștilor cu potențialul productiv mai ridicat. ing. Vladimir VINES Stațiunea experimentală zonală agrozootehnică Secueni—Roman lin. Gheorghiu-Dej Semne înalte pe graficul întrecerii Recunoscută pentru simțul gospodăresc cu care descoperă și folosește resursele materiale de care dispune. U.E.S.S. din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej se străduiește ca și în anul acesta să-și afirme din nou priceperea, spiritul de răspundere și de inițiativă ce o caracterizează. Oamenii care dau lemnului întruchipări noi au făcut importanți pași pe drumul Îndeplinirii angajamentelor asumate în întrecerea socialistă în ultimul an al cincinalului. In această ordine de idei ei și-au sporit eforturile pentru materializarea obiectivelor stabilite pe linia îmbunătățirii continue a organizării științifice a producției și a muncii. Acționînd cu competență profesională sporită in exploatarea și punerea în valoare maximă a patrimoniului păduros pe care îl gestionează, forestierii din Municipiul Umudghe Gheorghiubej își iar un titlu de cinste din a raporta că au îndeplinit planul trimestrial mai devreme, creînd astfel posibilitatea ca în lunile următoare să sporească volumul realizărilor lor; dezideratul principal îl constituie aici îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Ascendența notabilă a faptelor de muncă își găsește o exprimare grăitoare în rezultatele înscrise în evidența întreprinderii la această dată : îndeplinirea indicatorului producției globale cu 106 la sută, valoarea producției suplimentare obținută reprezentînd 1.440.000 lei. In acest interval de timp, productivitatea muncii a crescut cu 3 la sută, fapt ce semnifică, printre altele, prețuirea de care se bucură fiecare unitate de timp pusă în evidentă cu folos pentru stabilirea de noi performante economice. îndeplinirea și depășirea prevederilor stabilite la indicatorul sortimente a permis, de asemenea, depășirea cu 5 la sută a planului producției marfă vîndută și încasată, cu un echivalent cifric de 1.267.000 lei. Printre altele, peste sarcinile prevăzute s-au obținut 1.549 mc bușteni rășinoase, 1.937 mc bușteni fag, 895 mc bușteni stejar, 103 mc diverse specii. Un alt fapt care demonstrează grija manifestată de forestieri, pentru menținerea și consolidarea bunului lor renume, este și livrarea la export a unor produse în valoare de 3.397.000 lei. Mihai PAULIUC Plenara Comitetului județean al U.T.C. La Bacău a avut loc plenara Comitetului județean al U.T.C. Pe lângă membrii Comitetului județean Bacău al U.T.C. au participat ca invitați secretarii comitetelor comunale ale U.T.C., președinții comisiilor de cenzori și alți tineri din activul U.T.C. La lucrările plenarei a luat parte tovarășul Valerian Ghineț, secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R. Plenara a analizat care este preocuparea organizațiilor U.T.C. pentru întărirea lor numerică și calitativă. Dezbaterile, care au avut loc pe marginea referatului prezentat, au scos în evidență principalele coordonate ale preocupării organelor U.T.C. pentru întărirea vieții interne de organizație, precum și necesitatea intensificării muncii de educație politico-ideologică. Strungarul Ștefan Naumcei de la sectorul II prelucrător al Uzinei metalurgice din Bacău este unul din fruntașii în întrecerea socialistă. —Buhuși A doua zi a turneului dotat cu,Cupa primăverii“ la handbal feminin Debutul echipei gazdă în turneul feminin de handbal dotat cu „Cupa primăverii" a atras în tribunele stadionului „Textila" peste 1.500 spectatori. Interesul apare firesc dată fiind poziția celor două echipe care urmau să se înfrunte : Textila, lideră autoritară a seriei a 11-a din divizia 13, avea ocazia să-și verifice acum forțele în compania unei formații din prima divizie a țării. Începutul furtunos (3—1 în,min. 7) le dădea pe buhușence învingătoare la scor. Profitînd însă de relaxarea gazdelor, brașovencele reușesc să recupereze și să ia conducerea (4—3) pentru cîteva minute numai, pentru că zvîcnirea irezistibilă a textilistelor restabilește egalitatea la pauză : 5—5. Repriza secundă este la discreția echipei gazdă care termină partida în forță: 15—10. Principalele realizatoare ale învingătoarelor : Viorica Vieru (4), Emilia Munteanu și Elena Aseroaie (cite 3). Alias și Oancea (cite 4) au fost cele mai bune din echipa brașoveană. în cel de-al doilea meci al zilei, Rapid București (divizia A) a întrecut divizionara B Politehnica Galați cu 24—3 (12—1), la capătul unei partide fără istoric. Astăzi : Textila Buhuși—Confecția București și Politehnica Galați— I.E.F.S. LO l O TRAGEREA DIN 27 a II-a 1970 Extragerea I , 21, 2, 89, 64, 35, 27, 11, 72, 77. 1 Fond de premii : 683.934 lei. 1 Extragerea a II-a : 85, 37, 78, 40, 42, 26, 71. 1 Fond de premii : 624.283 lei. I întreprinderea de rețele electrice Bacău EAZ A curs ANGAJ prin con Maistru mecanic principal; Maiștri electromecanici; Maiștri lăcătuși confecții metalice ; Tehnician principal (aprovizionare) Magazineri principali; Ingineri principali proiectanți. CONDIȚIILE PENTRU OCUPAREA POSTURILOR SUNT CELE PREVĂZUTE ÎN H.C.M. 2004/1969 ȘI H.C.M. 1053/1960 ȘI 1061/1960. CANDIDAȚII SE VOR ADRESA LA SEDIUL ÎNTREPRINDERII DIN STRADA KARL MARX NR. 33, TELEFON 14606 LA SERVICIUL PERSONAL. Sîmbătă 28 martie 1970 IteleviziuneI SIMBATA 28 MARTIE 1970 17.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. 18.05 Bună seara, fete 1 Bună seara, băieți ! 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Desene animate . „Litera M“. 19.30 REFLECTOR. 19.45 Tele-enciclopedia. 20.40 Microavanpremiera. 20.45 „Alte aventuri în epoca de piatra". 21.10 Marele premiu al Euroviziunii. 22.45 Telejurnalul de noapte. Telesport. 23.05 Deschizători de drumuri — Anton Pann. 23.30 închiderea emisiunii programului I. RADI~CÎ BUCUREȘTI SÎMBATA 20 MARTIE 1970 PROGRAMUL I 15.00 DE LA 3 LA 7. 16.00 Radiojurnal. 19.00 GAZETA RADIO. 19.30 Săptamîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară. 20.10 365 de cîntece. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 în jurul globului. 21.20 Trei melodii... trei interpreți. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii — Eddie Mitchell. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Muzică de dans. 23.00 Expres melodii. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL NI 15.00 Viața de concert a Capitalei. 15.35 Cînta Maria Sterian și Nelu Orian. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. B16.20 Uvertura „Carnavalul roman" de Hector Berlioz ; Concertul nr. 4 pentru vioară și orchestră de Nicolo Paganini. 17.05 Antena tineretului. 17.20 Melodii lăutărești. I 17.35 Compozitori interpret de muzică ușoară. 18.00 Varietăți muzicale. 18.30 Odă limbii române (reluare). I 19.00 Varietăți muzicale — continuare. 19.30 Bibliotecă de poezie românească. 19.50 Noapte buna, copii. 20.00 Concert simfonic. 22.00 Romanțe. 22.20 Muzica pentru pian a lui Claude Debussy. 23.05 Muzica românească azi. 0.02—1.00 Simfonia a 11l-a în re minor de Anton Bruckner. DUMINICA 29 MARTIE 1970 PROGRAMUL I 8.00 Sumarul presei. 8.10 Ilustrate muzicale. 9.00 Radiomagazinul femeilor. 9.30 Avanpremieră cotidiană. 9.42 Cavalcada ritmurilor (reluare). 11.05 Poșta radio. 11.15 Întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 12.00 De toate pentru toți. 13.00 Radiojurnal. Sport. 13.15 Melodiile săptâmînii — muzică ușoară. 13.30 Unda veselă. 14.00 Cîntă Irina Loghin. 14.15 Cine știe, cîștiga. 14.45 Interpreți de muzică ușoară. PROGRAMUL II 6.00 Matineu duminical. 7.45 Radio publicitate. 8.00 Piese pentru vioara de Kreisle** 8.10 Teatru radiofonic pentru copii. 9.00 Avanpremieră cotidiană. 9.12 Caleidoscop muzical. 9.45 Primăvara a sosit — cîntece pentru copii. 110.00 Opera și cele cinci necunoscute. 10.30 A 7-A ARTA. 11.00 Transmisiune din Timișoara. 13.00 Mozaic muzical. 14.05 Albumul vocilor celebre. 14.30 Valsuri celebre. IAȘI SIMBATA 28 MARTIE 1970 PROGRAM DE SEARĂ 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estrada zilei. 17.30 Dialog cu ascultătorii. 17.45 Nestemate folclorice. 18.00 Radio-ancheta noastră. 18.20 Pe portativul undelor, melodia prefirată. 19.00 Radiojurnal. 1 19.15 Amintiri, amintiri (romanțe). j 19.30 Teatru scurt. ÎNGÎMFATA PLOPAMA îN REASĂ de C. Caragiale. 20.20 Program de serenade. i 20.30 Compozitori moldoveni din trecutui de astăzi. Theodor Burda. I 20.50 Zece minute cu Anca Agemolu. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Invitație la dans 21.30 Arte plastice. 21.40 Invitație la dans (continuare). DUMINICĂ 29 MARTIE 1970 PROGRAM DE DIMINEAȚĂ 7.00 Buletin de știri. 7.05 Matineu muzical. 7.30 Satul românesc contemporan. 7.50 Asta-i hora horelor. 8.00 Buletin de știri. 8.05 Raliul, melodiilor. 8.30 Cutezătorii. (teatru) Teatrul de stat Bacău prezintă la sediu* orele 16,30 și 19,30, spectacolul cu piesa „Moartea ultimului golan". 1 cinema) [ MUNICIPIUL BACAU Muncitorul : „GHICI CINE VINE LA CINA ?* (orele 10,20 , 15 , 17,10 , 19,20 , 21,30). Tel. 12028. Flamura roșie : „CIND SE AUD CLOPOTELE" (orele 15,00; 17,00; 19,00; 21,00). Tel. 11950. Progresul: „ULTIMA DRAGOSIE latele i 10.30 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). lei. 11377. Tineretului : „IDIOTUL" (orele 10,30 ; 15.30 ; 18,00 ; 20,30). Tel. 12939. [EXPOZITIIJ MUNICIPIUL BACAU Galeriile de artă : Expoziția de tapiserie si sculptură românească. Sediul Muzeului de istorie * Expoziția comemorativă A. D. Xenopol , Holul Teatrului de stat : Expoziția de acurtrelă a elevei Cristina Neagu. TG. OCNA I Galeriile de artă, strada Păcii nr. II Expoziția de pictură, sculpturi și grafică românească deschisă zilnic (cu excepția zilei de luni) între orele 10—13 și 15—19. COMUNA RACOVA 1 Expoziție memorială 1 Ion Borcea. I Oficiul pentru construirea j I de locuințe proprietate personală j ! BACĂU I > II anunță: j ! Contractarea apartamentelor din blocul în turn P (cu 10 etaje), Cornișa II, începe i ! pe data de 30 martie 1910. j ! I ! Angajează ! ! TEHNICIENI CONSTRUCTORI ! ! salarizarea conform H.C.M. 914\1970 j W ■ I ir a tem— a mmm a mmmm a aammr a armem a amama a asaam a aamar 0 mamr a amaoor 0 aamm a atama 0 aamar 0 waam 0 Mica publicitate Familia NIȚĂ anunță cu durere încetarea din viată a scumpului lor NIJA SIMBRIAN pensionar 69 ani Inmormîntarea va avea loc duminică 29 martie ora 15. Cortegiul va pleca din strada Martir Horia 13 Bacău. Familia Sîrbu, anunță cu durere încetarea din viață în ziua de 26 martie, a scumpului lor Gheorghe FILIP înmormîntarea va avea loc sîmbătă, 28 martie ora 14. Corpul neînsuflețit se află depus la biserica cimitirului orașului Bacău, din Calea toterășești.