Steagul Roşu, aprilie 1970 (Anul 25, nr. 5333-5358)

1970-04-01 / nr. 5333

PAGINA A III-A Q PAGINA A III-A EFICIENȚA Există intre stilul de muncă al organizațiilor de partid și gradul de eficiență cu care se rezolvă multiplele probleme ce se ridică în viața economică și social-culturală o strînsă dependență. Acestui fapt sa datorează locul acordat de Congresul al X-lea al P.C.R. sti­lului de muncă al organizațiilor de partid. Pe plan local, Plenara Co­mitetului județean de partid a elaborat concluzii și măsuri în acest sens. Cum se transpun ele în viață ? Pagina pe care o publicăm astăzi intitulata : „EFICIENȚA — E­­TALONUL DE APRECIERE AL ÎNTREGII ACTIVITĂȚI DE PARTID“, realizată mai ales în urma muncii de îndrumare și control desfășurată la nivel comunal de unele brigăzi ale Comitetului județean de partid, iși propune să răspundă la această întrebare. etalonul de apreciere a întregii acti­vități de partid ANUL XXV — Nr. 5.333 (6.812) MIERCURI 1 APRILIE 1970 4 pagini — 30 bani Coordonate noi, de maximă eficiență , încă de la 1 ianuarie 1970 a in­trat în vigoare Hotărîrea Consiliului de Miniștri care se referă la apli­carea unor noi măsuri în vederea îmbunătățirii activității de comerț exterior. Hotărîrea stabilește sarcini deosebite atît pentru Ministerul Co­merțului Exterior, care conduce și coordonează pe economie activita­tea de comerț exterior, cit și pen­tru ministerele­, centralele industria­le, combinatele, grupurile sau între­prinderile cu gestiune economică proprie prevăzute cu sarcini de ex­port. Noile reglementări au în ve­dere creșterea efi­­cienței în această importantă activi­tate economică. Pentru o mai mare mobilizare a ministerelor și în­treprinderilor pro­ducătoare, acestea au primit, înce­­pînd cu 1 ianua­rie 1970, sarcini de plan de export în locul sarcinilor de plan de livrări de mărfuri pentru ex­port, răspunzînd direct de îndepli­nirea sarcinilor de export și de modul de valorificare a produselor lor pe piața externă. In a­­cest scop, conform indicațiilor meto­dologice elaborate de Ministerul Fi­nanțelor, ministerele și întreprinderi­le producătoare au sarcina de a în­tocmi și planuri privind desfacerea mărfurilor la export pe produse și relații, care constituie anexe ale planurilor financiare. Ministerele și celelalte organe centrale, care au în subordine unități producătoare cu sarcini de export, asigură orga­nizarea evidenței contabile și a ra­portărilor prin dările de seamă con­tabile pentru activitatea de comerț exterior. Pînă în prezent se considera că sarcina de export a fost îndeplinită odată cu facturarea mărfurilor că­tre întreprinderile de comerț exte­rior. în prezent, planul de export­ I se consideră realizat numai din mo­mentul introducerii la Banca de co­merț exterior a documentelor nece­sare încasării de la clienții externi a contravalorii mărfurilor, cu con­diția respectării clauzelor prevăzute în contractele externe. Sarcina de export este considerată ca rea­lizată numai din momentul cind furnizorul va fi în posesia documen­telor din care să rezulte că produ­sele au fost efectiv livrate clienților externi. Practica a dovedit (și în ju­­dețul nostru sînt destule exemple) că pînă acum în cazul cînd con­tractele economi­ce erau inferioare planului de livrări de mărfuri la ex­port, comitetele de direcție nu se în­grijeau de supli­mentarea sarcini­lor la nivelul pla­nului, activitatea lor în această pri­vință fiind apre­ciată ca pozitivă numai dacă con­tractele erau exe­cutate. In noua reglementare se stabilește că pla­nul de export să nu-iiub­i-winiwiw Turww fi e realizat a­tît cantitativ, cît și valoric, la prețuri efec­tive, excepție făcînd unele produse la care planul de export se va con­sidera îndeplinit atunci cînd valoa­rea de plan se realizează pe total și pe relații, ca urmare a obținerii unor prețuri externe superioare ce­lor planificate. Prin tot ceea ce se întreprinde acum se urmărește creș­terea răspunderii furnizorilor în în­deplinirea pe economie a planului de export, întreprinderile de comerț exterior urmînd să-și desfășoare ac­tivitatea în relațiile cu piața ex-Constantin BUCȘA, directorul sucursalei județene Bacău a Băncii Naționale ■“ (Continuare în pagina a Il-a) In activitatea unităților care fac comerț exterior L E PMEPER—rrs­­confi­tMhrfcvr.a. (MnCtjOVS&S­I­1 ■" ....................................... in avans față de grafice După cum­ ne informea­ză ing. Constantin Acio­­baniței, colectivele Trus­tului de construcții Ba­cău, intensificîndu-și e­­forturile în lunile februa­rie și martie, au reușit să recupereze rămînerile în urmă, din luna ianua­rie, îndeplinind planul fi­zic și valoric trimestrial, cu două zile mai devre­me. Valoarea globală a producției realizate este cu 40 la sută mai mare decît cea din perioada co­respunzătoare a anului trecut. Demn de menționat este faptul că in afara realizării tuturor indicato­rilor de plan, de o aten­ție deosebită s-a bucurat îndeplinirea și depășirea ritmică a planului fizic. Astfel, în cursul trimes­trului au fost predate 347 de apartamente (50 dintre ele fiind proprietate par­ticulară) în orașele Ba­cău, Focșani, Moinești, Adjud, Buhuși, un mo­dern bloc alimentar la Slănicul Moldovei, o sală de gimnastică și un ate­lier la Grupul școlar pe­trol Moinești. în avans față de grafic sunt majoritatea obiecti­velor cu termen de pre­dare în trimestrul II, creindu-se premisele în­deplinirii angajamentelor luate de către construc­torii băcăuani în întrece­rea socialistă în acest ul­tim an al cincinalului. CALITATEA PRETORTULUI TRE­BUIE SA FIE IREPROȘABILA. PARE SA SPUNĂ MAISTRUL FI­LATOR GH. VIERU DE LA FA­BRICA „PROLETARUL“ BACĂU. La SA.S. „Avicola"4 Bacău Noi capacități de producție întreprinderea agricolă de stat „Avicola" din Bacău și-a sporit cu 35 la sută capacitatea de pro­ducție, prin intrarea în funcțiune a 10 noi hale in­dustriale de incubație și creștere a păsărilor. In cadrul lucrărilor de dezvoltare, aici sunt într-o fază avansată de construcție alte 4 hale, o stație de in­cubație, o centrală termică și un filtru sanitar de mare capacitate, care vor fi dotate cu utilaje și instalații de înalt nivel tehnic. La­ terminarea a­­cestor lucrări, în iulie a. c., întreprinderea își va spori potențialul de creștere industrială a păsărilor cu încă 85.000 pui și 24.000 găini pe an, asigurînd astfel unitățile agricole din județ cu păsări în rasa selecționate. O importantă cantitate de carne de pasăre și ouă va fi livrată la fondul pieții, contri­buind la mai buna aprovizionare cu aceste produse a""populației din orașul și județul Bacău. Plenara Comitetului județean pentru cultură și artă în sala mică a Casei de cultură a sindicatelor din Bacău a avut loc ieri plenara Comitetului județean pentru cultură și artă la care au participat, ca invitați, și directorii căminelor culturale, instructori ar­tistici, oameni de artă și cultura. La lucrările plenarei au luat par­te tovarășii Aurel Ilie Calimandric, membru al Biroului Comitetului ju­dețean Bacău al P.C.R., vicepreșe­dinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean și Pin­­tilie Rusu, membru supleant al Bi­roului Comitetului județean Bacău al P.C.R., șeful secției propagandă­­ a Comitetului județean de partid, Plenara, a dezbătut probleme în legătură cu realizările și perspecti­vele mișcării artistice de amatori din județul Bacău, și a pus în dis­cuție proiectul regulamentului pri­vind noul Concurs republican al teatrului dramatic de amatori cit și cel al formațiilor păpușerești, pro­iectul de regulament privind „Festi­valul Slănicului", ediția 1970 și o­­ nouă întrecere artistică de masă in­titulată „Trialogul estival". Din cuvîntul participanților la dis­cuții, îndeosebi al tovarășilor Au­rel Ilie Calimandric, Iulian Anto­­­nescu, președintele Comitetului ju­dețean pentru cultură și artă și Constantin Romașcanu, secretar al Comitetului județean al U.T.C., s-a desprins necesitatea conferirii unor­­ eforturi superioare mișcării artis­tice de amatori și creșterii intere­­­sului activiștilor din domeniul cul­turii pentru ridicarea continuă a prestigiului spiritual al județului Bacău. în încheierea lucrărilor a luat cu­vîntul tovarășul Pintilie Rusu, care a subliniat rezultatele bune obținute în perioada precedentă în mișcarea artistică de amatori a județului, re­­ferindu-se apoi la îndeplinirea ho­­tărîtă și operativă a măsurilor pri­vind ridicarea prestigiului județului nostru în ansamblul mișcării cul­tu­­­ral-artistice republicane. TOATE FORJELE PENTRU SUCCESUL CAMPANIEI AGRICOLE! Agenda­­ campaniei In sectorul. cooperatist n Pînă sîmbătă 28 martie a. c„ in cooperativele agricole din județ, se araseră 3.547 ha, ceea ce reprezintă 16,6 la sută din supra­fața planificată. * ■ lasămîn țări (total 3.706 ha) din care mazăre 1.383 ha, adică 59,3 la sută din planul la această cultură. m La insămințărire în răsadnițe planul este depășit. ■ La legume și verdețuri insămințărite au fost făcute pe 61,5 la sută din suprafața planificată. ■I Referitor la fertilizarea solului a fost realizat 91,8 la sută din plan la capitolul îngrășăminte naturale și 70 la sută la îngrășăminte chimice. (Odată cu însămînțatul porumbului va crește și procentajul de fertilizare prin îngrășăminte chimice).­­ Lnii au început plantările de vie și pomi. De la Inspectoratul I.A.S. ■ S-a terminat ceea ce a fost de arat în primăvara acestui an (506 ha). ■ Teren pregătit pentru insămințările de primăvară — 1515 ha. ■ Din cele 6858 ha de însămînțat (total culturi) au fost realizate deja 426 ha cu ovăz, borceaguri, legume ș. a. ■ S-a trecut la plantatul cartofilor. Avînd în vedere sarcinile im­portante ce revin viticulturii în a­­cest an, considerăm de maximă im­portanță aplicarea la timp și în bune condiții a tuturor lucrărilor de sezon. în această perioadă, organizarea fermelor și brigăzilor viticole tre­buie continuată cu acțiuni concrete pentru asigurarea brațelor de mun­că, a mijloacelor de transport, a ma­terialelor și utilajelor necesare etc. Consiliile de conducere și inginerii șefi din C.A.P. au datoria să ajute și să îndrume permanent aceste for­mațiuni de lucru pentru a demara cu mai multă vigoare. Din păcate mai sunt unități în care consiliile de con­ducere s-au mulțumit, numai cu or­ganizarea scriptică a fermelor și atît, cum este cazul la C.A.P. Lipova, Ursa, Răchitoasa ș. a. în primele zile bune de lucru, u­­nitățile care au de plantat viță de vie, cum ar fi Faraoani, Nicolae Bălcescu, Valea Seacă, Prăjești, Ne­gri etc., să treacă cu toate forțele la nivelarea terenului, finisarea t­alu­­zelor, drumurilor, potecilor și zone­lor de întoarcere ; să-și asigure ma­terialul săditor, semințele de ierburi perene, pichetii necesari etc. în plantațiile înființate din anii prece­denți să fie executate toate lucră­rile prevăzute în proiect și să se re­pare cele avariate. Unde au apărut fenomene de eroziune ca la Racă­­ciuni, Parava, Cleja etc., să se treacă la nivelarea terenului și să se con­fecționeze gărdulețe, praguri de be­ton sau piatră, să fie desfundate canalele de scurgere, podețele etc. Atenție deosebită trebuie acordată plantațiilor­ din C.A.P. Lipova, Ursa, Fîntînele, Stănișești, Oncești, Obîr­­șia, unde au rămas multe lucrări neefectuate. în aceste zile trebuie continuate, cu maximum de intensi­tate acțiunile de fertilizare a viilor cu îngrășăminte­ chimice și organice pentru a cuprinde suprafețe cit mai mari, acordîndu-se prioritate parce­lelor cu un grad de fertilitate scă­zut și viilor care n-au fost întreți­nute corespunzător în anul trecut, cum este cazul la Plopana, Odobești, Obîrșia, Buda, Tăvădărăști etc. în scopul extinderii suprafețelor lucrate mecanizat trebuie să se in­staleze spalieri de beton sau lemn, în acest an existînd posibilitatea să se execute astfel de lucrări pe cel puțin 1.000 hectare. Este însă nece­sar ca de pe acum să fie mobilizate toate forțele în direcția arătată, spre a nu se repeta situația din anul trecut, cînd în unele unități lucră­rile au fost tărăgănate la nesfîrșit. In același timp să se asigure, pentru restul suprafețelor, aracii necesari fie prin cumpărare, fie prin confec­ționarea lor din resurse locale, pre­cum și răchita, rafia și sârm­a tre­buincioasă, în atenția consiliilor de conducere să stea verificarea spalie­­rilor instalați, întinderea și comple­tarea sîrmelor cît și transportul a­­rabilor și spalierilor în vie. Deoa­rece temperatura nu va mai scădea sub minus 8 grade, la ordinea zilei stă dezgropatul și tăiatul viței de vie, bineînțeles, dacă terenul s-a zvîntat. Dezgropatul se va face mai întîi pe parcelele joase cu umiditate mai ridicată pentru a evita clocirea ochilor. Concomitent, să fie și reparat tot instrumentarul de tăiat (foarfeci, fierăstraie, cosoare) și uti­laje ca: pluguri de vie, prăjitori, vermorele. în atenția specialiștilor trebuie să stea și completarea golurilor. In viile tinere golurile se vor com­pleta cu vițe altoite, de cea mai bună calitate, iar în cele trecute de anul VI, se vor îngriji lăstarii care au pornit din portaiiól spre a-i altoi in verde. In plantațiile mai vechi se va folosi marcotajul, care va fi făcut în această primăvară cu mențiunea ca marcota să nu fie detașată de planta mamă pentru a nu fi distrusă de filoxeră. O deosebită atenție se va acorda executării tăierilor. în acest scop, specialiștii, ținînd seama de viabili­tatea ochilor și procentul de pierderi peste iarnă, vor stabili pe parcele și soiuri sarcina de ochi la hectar și pe butuc, instruindu-se temeinic e­­­chipele de cooperatori care vor exe­­­­cuta această lucrare. Odată cu tă­­­iatul se va executa și copoitul care se încadrează și ca o lucrare pregă­titoare ierbicidării: întreprinderilor pentru mecaniza­rea agriculturii le revine sarcina să termine grabnic o ultimă verificare a tractoarelor speciale și a utilaje­lor aflate în dotare. De asemenea, se va acorda o atenție deosebită ex­tinderii gamei de lucrări prin adap­tarea unor utilaje, cît și executării concomitente a două lucrări cum este cazul la stropit și prăfuit. Respectarea indicațiilor tehnice, însoțite de o îndrumare atentă și mobilizarea tuturor cooperatorilor la lucru, dau garanția realizării și chiar depășirii în acest an a preve­derilor de plan, sporind în acest fel „aportul viticulturii la formarea veniturilor în cooperativele agricole de producție. Ing. C. GROZAV, de la Direcția agricolă — Bacău Acțiuni de strictă actualitate in plantațiile viticole rara raraea rara rarararararararararararararararararararara raracr mm MOLDOVEI - PERLĂ $1 ȘANTIER Inutil să mai spu­nem vreun cuvînt des­pre frumusețea Slăni­cului Moldovei, de-acum tot omul știe că perla Moldovei își con­solidează pe zi ce tre­ce binemeritata-i fai­mă. Ceea ce vrem să remarcăm acum este faptul că in peisajul o­­bișnuit al stațiunii bal­neoclimaterice se înră­dăcinează bine de tot constructorul, cu tot arsenalul său de utilaje și cu frumoasa-i operă descoperită la retrage­rea schelelor. Noi spa­ții de cazare, social-culturale, edificii dru­muri, străzi moderni­zate. Cu toate acestea, constructorii Șantieru­lui 5 Tg. Ocna al Trus­tului de construcții Ba­cău au pus și pun lot ce au mai bun : price­pere, hărnicie, talent. Am vizitat Slănicul Moldovei cu puțin timp In urmă. Iarna se mai inchirjea in prelungi­­ta-i prezență, incăr­­cînd încă cetinile bra­zilor cu o ultimă ză­padă a anului. Obiecti­vul care ne-a reținut atenția a fost comple­xul sanatorial. Clădi­rea, deocamdată un veritabil șantier, țiș­­nește semeață la poa­lele muntelui, in mij­locul unui buchet de lainici brazi. Construc­torii înălțaseră numai­­ dintre cele 10 nivele ale clădirii. Aceasta e­­ra opera betoniștilor, în urma lor, zidarii strîngeau în chinga scheletului de rezis­tență cărămizile da­toare să dăinuie peste vremi. Le urmau tencu­­itorii din echipa lui I­­lie Popa. Printre ei re­marcăm pe Ștefan Ma­tei, Constantin­­ Schel­muș, Ștefan Zaslău — așii tencuielilor. Spu­nem aceasta pentru că, deși pe șantierul lor condițiile de lucru din timpul iernii au fost destul de vitrege, au reușit totuși să lucreze repede și bine. Ei con­tinuă acum să dea țară, pe rând, celor 250 de camere ale complexu­lui. Lucrează „ca la carte“, și in mod cert viitorii locatari, oa­meni ai muncii veniți aici la odihnă și trata­ment, vor remarca gri­ja cu care niște ano­nimi, pentru că așa ră­­min zidarii-tencuitori pentru cel care le ad­miră opera, au mînuit aici mistria și cancio­­cul. O altă serie de a­­nonimi, dulgherii lui Iosif Cojocaru, (dintre ei consemnăm aici nu­mele lui Andrei Cioba­­nu, Jose Martinas și Nicolae Pașcanu) pre­gătesc, împreună cu fierarii-betoniști, fron­tul de lucru al beto­niștilor, care mai au de­turnat scheletul de rezistență al ultimelor etaje. Procesul tehno­logic își urmează aici fluxul în modul mai corect, așa că cel in final clădirea aceasta dintre munți, cea mai înaltă din Slănic, va fi­cel cu ce incinta. Nu este exclus ca mulți dintre cei 500 de oa­meni cazați aici să aibă curiozitatea să priveas­că stațiunea de la înăl­țimea etajului 10 al complexului sanatorial. De aici, de la cota 34,5 m a celei mai înalte clădiri a Slănicului, am­plasată ea însăși pe o înălțime, se deschide o panoramă încîntătoare a­­ stațiunii.­­Și noi am fost oaspeții celor 130 de constructori și 20 de instalatori aflați la punctul de lucru al complexului am reținut de la maistrul Ion Ber­­ceanu faptul că lotul din Slănia al șantieru­lui din Tg. Ocna mai are schelele înălțate și in jurul altor obiective. Se mai construiește un hotel turistic, s-au ter­minat recent lucrările la o cantină cu 450 de locuri, se lucrează in­tens la un bloc cu 28 de piața apartamente și la alimentară, se înalță zidurile unei școli in vecinătatea sta­țiunii. Forfota șantieru­lui dă stațiunii balneo­climaterice Slănia un farmec aparte. Schelele acelea ale constructo­rilor dau întotdeauna senzația puternică de înnoire, de temeinicie. E3 ca 03103 03 03 IOn­ația 3E303. Panorama stațiunii. De la cota cea mai înaltă a complexului balnear aflat în lucru: Stellan NAM­ANTI ! Complexat balnear­ șantierul. Foto­n S. N, Papuașii - oamenii-păsări (II) Războiul — un dans de operetă Una din cele mai mari bucurii ale papuașilor o constituie lupta, răz­boiul. Dar un război conceput în­­tr-un fel aparte, specific, după niște reguli care te-ar determina să crezi că-i vorba despre vreo operetă băș­tinașă sui generis, dacă „artiștii" nu s-ar prăbuși, din cînd în cînd, ne­însuflețiți la pămînt. Cu toate a­­cestea, distrugerea dușmanului nu e principalul obiectiv al ciocnirilor dintre triburi (dacă inamicul ar pieri, cu cine ai mai putea să te lupți?), ci doar, satisfacerea unei „„ (Continuare în pagina a IV-al

Next