Steagul Roşu, aprilie 1970 (Anul 25, nr. 5333-5358)
1970-04-01 / nr. 5333
PAGINA A III-A Q PAGINA A III-A EFICIENȚA Există intre stilul de muncă al organizațiilor de partid și gradul de eficiență cu care se rezolvă multiplele probleme ce se ridică în viața economică și social-culturală o strînsă dependență. Acestui fapt sa datorează locul acordat de Congresul al X-lea al P.C.R. stilului de muncă al organizațiilor de partid. Pe plan local, Plenara Comitetului județean de partid a elaborat concluzii și măsuri în acest sens. Cum se transpun ele în viață ? Pagina pe care o publicăm astăzi intitulata : „EFICIENȚA — ETALONUL DE APRECIERE AL ÎNTREGII ACTIVITĂȚI DE PARTID“, realizată mai ales în urma muncii de îndrumare și control desfășurată la nivel comunal de unele brigăzi ale Comitetului județean de partid, iși propune să răspundă la această întrebare. etalonul de apreciere a întregii activități de partid ANUL XXV — Nr. 5.333 (6.812) MIERCURI 1 APRILIE 1970 4 pagini — 30 bani Coordonate noi, de maximă eficiență , încă de la 1 ianuarie 1970 a intrat în vigoare Hotărîrea Consiliului de Miniștri care se referă la aplicarea unor noi măsuri în vederea îmbunătățirii activității de comerț exterior. Hotărîrea stabilește sarcini deosebite atît pentru Ministerul Comerțului Exterior, care conduce și coordonează pe economie activitatea de comerț exterior, cit și pentru ministerele, centralele industriale, combinatele, grupurile sau întreprinderile cu gestiune economică proprie prevăzute cu sarcini de export. Noile reglementări au în vedere creșterea eficienței în această importantă activitate economică. Pentru o mai mare mobilizare a ministerelor și întreprinderilor producătoare, acestea au primit, începînd cu 1 ianuarie 1970, sarcini de plan de export în locul sarcinilor de plan de livrări de mărfuri pentru export, răspunzînd direct de îndeplinirea sarcinilor de export și de modul de valorificare a produselor lor pe piața externă. In acest scop, conform indicațiilor metodologice elaborate de Ministerul Finanțelor, ministerele și întreprinderile producătoare au sarcina de a întocmi și planuri privind desfacerea mărfurilor la export pe produse și relații, care constituie anexe ale planurilor financiare. Ministerele și celelalte organe centrale, care au în subordine unități producătoare cu sarcini de export, asigură organizarea evidenței contabile și a raportărilor prin dările de seamă contabile pentru activitatea de comerț exterior. Pînă în prezent se considera că sarcina de export a fost îndeplinită odată cu facturarea mărfurilor către întreprinderile de comerț exterior. în prezent, planul de export I se consideră realizat numai din momentul introducerii la Banca de comerț exterior a documentelor necesare încasării de la clienții externi a contravalorii mărfurilor, cu condiția respectării clauzelor prevăzute în contractele externe. Sarcina de export este considerată ca realizată numai din momentul cind furnizorul va fi în posesia documentelor din care să rezulte că produsele au fost efectiv livrate clienților externi. Practica a dovedit (și în județul nostru sînt destule exemple) că pînă acum în cazul cînd contractele economice erau inferioare planului de livrări de mărfuri la export, comitetele de direcție nu se îngrijeau de suplimentarea sarcinilor la nivelul planului, activitatea lor în această privință fiind apreciată ca pozitivă numai dacă contractele erau executate. In noua reglementare se stabilește că planul de export să nu-iiubi-winiwiw Turww fi e realizat atît cantitativ, cît și valoric, la prețuri efective, excepție făcînd unele produse la care planul de export se va considera îndeplinit atunci cînd valoarea de plan se realizează pe total și pe relații, ca urmare a obținerii unor prețuri externe superioare celor planificate. Prin tot ceea ce se întreprinde acum se urmărește creșterea răspunderii furnizorilor în îndeplinirea pe economie a planului de export, întreprinderile de comerț exterior urmînd să-și desfășoare activitatea în relațiile cu piața ex-Constantin BUCȘA, directorul sucursalei județene Bacău a Băncii Naționale ■“ (Continuare în pagina a Il-a) In activitatea unităților care fac comerț exterior L E PMEPER—rrsconfitMhrfcvr.a. (MnCtjOVS&SI1 ■" ....................................... in avans față de grafice După cum ne informează ing. Constantin Aciobaniței, colectivele Trustului de construcții Bacău, intensificîndu-și eforturile în lunile februarie și martie, au reușit să recupereze rămînerile în urmă, din luna ianuarie, îndeplinind planul fizic și valoric trimestrial, cu două zile mai devreme. Valoarea globală a producției realizate este cu 40 la sută mai mare decît cea din perioada corespunzătoare a anului trecut. Demn de menționat este faptul că in afara realizării tuturor indicatorilor de plan, de o atenție deosebită s-a bucurat îndeplinirea și depășirea ritmică a planului fizic. Astfel, în cursul trimestrului au fost predate 347 de apartamente (50 dintre ele fiind proprietate particulară) în orașele Bacău, Focșani, Moinești, Adjud, Buhuși, un modern bloc alimentar la Slănicul Moldovei, o sală de gimnastică și un atelier la Grupul școlar petrol Moinești. în avans față de grafic sunt majoritatea obiectivelor cu termen de predare în trimestrul II, creindu-se premisele îndeplinirii angajamentelor luate de către constructorii băcăuani în întrecerea socialistă în acest ultim an al cincinalului. CALITATEA PRETORTULUI TREBUIE SA FIE IREPROȘABILA. PARE SA SPUNĂ MAISTRUL FILATOR GH. VIERU DE LA FABRICA „PROLETARUL“ BACĂU. La SA.S. „Avicola"4 Bacău Noi capacități de producție întreprinderea agricolă de stat „Avicola" din Bacău și-a sporit cu 35 la sută capacitatea de producție, prin intrarea în funcțiune a 10 noi hale industriale de incubație și creștere a păsărilor. In cadrul lucrărilor de dezvoltare, aici sunt într-o fază avansată de construcție alte 4 hale, o stație de incubație, o centrală termică și un filtru sanitar de mare capacitate, care vor fi dotate cu utilaje și instalații de înalt nivel tehnic. La terminarea acestor lucrări, în iulie a. c., întreprinderea își va spori potențialul de creștere industrială a păsărilor cu încă 85.000 pui și 24.000 găini pe an, asigurînd astfel unitățile agricole din județ cu păsări în rasa selecționate. O importantă cantitate de carne de pasăre și ouă va fi livrată la fondul pieții, contribuind la mai buna aprovizionare cu aceste produse a""populației din orașul și județul Bacău. Plenara Comitetului județean pentru cultură și artă în sala mică a Casei de cultură a sindicatelor din Bacău a avut loc ieri plenara Comitetului județean pentru cultură și artă la care au participat, ca invitați, și directorii căminelor culturale, instructori artistici, oameni de artă și cultura. La lucrările plenarei au luat parte tovarășii Aurel Ilie Calimandric, membru al Biroului Comitetului județean Bacău al P.C.R., vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean și Pintilie Rusu, membru supleant al Biroului Comitetului județean Bacău al P.C.R., șeful secției propagandă a Comitetului județean de partid, Plenara, a dezbătut probleme în legătură cu realizările și perspectivele mișcării artistice de amatori din județul Bacău, și a pus în discuție proiectul regulamentului privind noul Concurs republican al teatrului dramatic de amatori cit și cel al formațiilor păpușerești, proiectul de regulament privind „Festivalul Slănicului", ediția 1970 și o nouă întrecere artistică de masă intitulată „Trialogul estival". Din cuvîntul participanților la discuții, îndeosebi al tovarășilor Aurel Ilie Calimandric, Iulian Antonescu, președintele Comitetului județean pentru cultură și artă și Constantin Romașcanu, secretar al Comitetului județean al U.T.C., s-a desprins necesitatea conferirii unor eforturi superioare mișcării artistice de amatori și creșterii interesului activiștilor din domeniul culturii pentru ridicarea continuă a prestigiului spiritual al județului Bacău. în încheierea lucrărilor a luat cuvîntul tovarășul Pintilie Rusu, care a subliniat rezultatele bune obținute în perioada precedentă în mișcarea artistică de amatori a județului, referindu-se apoi la îndeplinirea hotărîtă și operativă a măsurilor privind ridicarea prestigiului județului nostru în ansamblul mișcării cultural-artistice republicane. TOATE FORJELE PENTRU SUCCESUL CAMPANIEI AGRICOLE! Agenda campaniei In sectorul. cooperatist n Pînă sîmbătă 28 martie a. c„ in cooperativele agricole din județ, se araseră 3.547 ha, ceea ce reprezintă 16,6 la sută din suprafața planificată. * ■ lasămîn țări (total 3.706 ha) din care mazăre 1.383 ha, adică 59,3 la sută din planul la această cultură. m La insămințărire în răsadnițe planul este depășit. ■ La legume și verdețuri insămințărite au fost făcute pe 61,5 la sută din suprafața planificată. ■I Referitor la fertilizarea solului a fost realizat 91,8 la sută din plan la capitolul îngrășăminte naturale și 70 la sută la îngrășăminte chimice. (Odată cu însămînțatul porumbului va crește și procentajul de fertilizare prin îngrășăminte chimice). Lnii au început plantările de vie și pomi. De la Inspectoratul I.A.S. ■ S-a terminat ceea ce a fost de arat în primăvara acestui an (506 ha). ■ Teren pregătit pentru insămințările de primăvară — 1515 ha. ■ Din cele 6858 ha de însămînțat (total culturi) au fost realizate deja 426 ha cu ovăz, borceaguri, legume ș. a. ■ S-a trecut la plantatul cartofilor. Avînd în vedere sarcinile importante ce revin viticulturii în acest an, considerăm de maximă importanță aplicarea la timp și în bune condiții a tuturor lucrărilor de sezon. în această perioadă, organizarea fermelor și brigăzilor viticole trebuie continuată cu acțiuni concrete pentru asigurarea brațelor de muncă, a mijloacelor de transport, a materialelor și utilajelor necesare etc. Consiliile de conducere și inginerii șefi din C.A.P. au datoria să ajute și să îndrume permanent aceste formațiuni de lucru pentru a demara cu mai multă vigoare. Din păcate mai sunt unități în care consiliile de conducere s-au mulțumit, numai cu organizarea scriptică a fermelor și atît, cum este cazul la C.A.P. Lipova, Ursa, Răchitoasa ș. a. în primele zile bune de lucru, unitățile care au de plantat viță de vie, cum ar fi Faraoani, Nicolae Bălcescu, Valea Seacă, Prăjești, Negri etc., să treacă cu toate forțele la nivelarea terenului, finisarea taluzelor, drumurilor, potecilor și zonelor de întoarcere ; să-și asigure materialul săditor, semințele de ierburi perene, pichetii necesari etc. în plantațiile înființate din anii precedenți să fie executate toate lucrările prevăzute în proiect și să se repare cele avariate. Unde au apărut fenomene de eroziune ca la Racăciuni, Parava, Cleja etc., să se treacă la nivelarea terenului și să se confecționeze gărdulețe, praguri de beton sau piatră, să fie desfundate canalele de scurgere, podețele etc. Atenție deosebită trebuie acordată plantațiilor din C.A.P. Lipova, Ursa, Fîntînele, Stănișești, Oncești, Obîrșia, unde au rămas multe lucrări neefectuate. în aceste zile trebuie continuate, cu maximum de intensitate acțiunile de fertilizare a viilor cu îngrășăminte chimice și organice pentru a cuprinde suprafețe cit mai mari, acordîndu-se prioritate parcelelor cu un grad de fertilitate scăzut și viilor care n-au fost întreținute corespunzător în anul trecut, cum este cazul la Plopana, Odobești, Obîrșia, Buda, Tăvădărăști etc. în scopul extinderii suprafețelor lucrate mecanizat trebuie să se instaleze spalieri de beton sau lemn, în acest an existînd posibilitatea să se execute astfel de lucrări pe cel puțin 1.000 hectare. Este însă necesar ca de pe acum să fie mobilizate toate forțele în direcția arătată, spre a nu se repeta situația din anul trecut, cînd în unele unități lucrările au fost tărăgănate la nesfîrșit. In același timp să se asigure, pentru restul suprafețelor, aracii necesari fie prin cumpărare, fie prin confecționarea lor din resurse locale, precum și răchita, rafia și sârma trebuincioasă, în atenția consiliilor de conducere să stea verificarea spalierilor instalați, întinderea și completarea sîrmelor cît și transportul arabilor și spalierilor în vie. Deoarece temperatura nu va mai scădea sub minus 8 grade, la ordinea zilei stă dezgropatul și tăiatul viței de vie, bineînțeles, dacă terenul s-a zvîntat. Dezgropatul se va face mai întîi pe parcelele joase cu umiditate mai ridicată pentru a evita clocirea ochilor. Concomitent, să fie și reparat tot instrumentarul de tăiat (foarfeci, fierăstraie, cosoare) și utilaje ca: pluguri de vie, prăjitori, vermorele. în atenția specialiștilor trebuie să stea și completarea golurilor. In viile tinere golurile se vor completa cu vițe altoite, de cea mai bună calitate, iar în cele trecute de anul VI, se vor îngriji lăstarii care au pornit din portaiiól spre a-i altoi in verde. In plantațiile mai vechi se va folosi marcotajul, care va fi făcut în această primăvară cu mențiunea ca marcota să nu fie detașată de planta mamă pentru a nu fi distrusă de filoxeră. O deosebită atenție se va acorda executării tăierilor. în acest scop, specialiștii, ținînd seama de viabilitatea ochilor și procentul de pierderi peste iarnă, vor stabili pe parcele și soiuri sarcina de ochi la hectar și pe butuc, instruindu-se temeinic echipele de cooperatori care vor executa această lucrare. Odată cu tăiatul se va executa și copoitul care se încadrează și ca o lucrare pregătitoare ierbicidării: întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii le revine sarcina să termine grabnic o ultimă verificare a tractoarelor speciale și a utilajelor aflate în dotare. De asemenea, se va acorda o atenție deosebită extinderii gamei de lucrări prin adaptarea unor utilaje, cît și executării concomitente a două lucrări cum este cazul la stropit și prăfuit. Respectarea indicațiilor tehnice, însoțite de o îndrumare atentă și mobilizarea tuturor cooperatorilor la lucru, dau garanția realizării și chiar depășirii în acest an a prevederilor de plan, sporind în acest fel „aportul viticulturii la formarea veniturilor în cooperativele agricole de producție. Ing. C. GROZAV, de la Direcția agricolă — Bacău Acțiuni de strictă actualitate in plantațiile viticole rara raraea rara rarararararararararararararararararararara raracr mm MOLDOVEI - PERLĂ $1 ȘANTIER Inutil să mai spunem vreun cuvînt despre frumusețea Slănicului Moldovei, de-acum tot omul știe că perla Moldovei își consolidează pe zi ce trece binemeritata-i faimă. Ceea ce vrem să remarcăm acum este faptul că in peisajul obișnuit al stațiunii balneoclimaterice se înrădăcinează bine de tot constructorul, cu tot arsenalul său de utilaje și cu frumoasa-i operă descoperită la retragerea schelelor. Noi spații de cazare, social-culturale, edificii drumuri, străzi modernizate. Cu toate acestea, constructorii Șantierului 5 Tg. Ocna al Trustului de construcții Bacău au pus și pun lot ce au mai bun : pricepere, hărnicie, talent. Am vizitat Slănicul Moldovei cu puțin timp In urmă. Iarna se mai inchirjea in prelungita-i prezență, incărcînd încă cetinile brazilor cu o ultimă zăpadă a anului. Obiectivul care ne-a reținut atenția a fost complexul sanatorial. Clădirea, deocamdată un veritabil șantier, țișnește semeață la poalele muntelui, in mijlocul unui buchet de lainici brazi. Constructorii înălțaseră numai dintre cele 10 nivele ale clădirii. Aceasta era opera betoniștilor, în urma lor, zidarii strîngeau în chinga scheletului de rezistență cărămizile datoare să dăinuie peste vremi. Le urmau tencuitorii din echipa lui Ilie Popa. Printre ei remarcăm pe Ștefan Matei, Constantin Schelmuș, Ștefan Zaslău — așii tencuielilor. Spunem aceasta pentru că, deși pe șantierul lor condițiile de lucru din timpul iernii au fost destul de vitrege, au reușit totuși să lucreze repede și bine. Ei continuă acum să dea țară, pe rând, celor 250 de camere ale complexului. Lucrează „ca la carte“, și in mod cert viitorii locatari, oameni ai muncii veniți aici la odihnă și tratament, vor remarca grija cu care niște anonimi, pentru că așa rămin zidarii-tencuitori pentru cel care le admiră opera, au mînuit aici mistria și canciocul. O altă serie de anonimi, dulgherii lui Iosif Cojocaru, (dintre ei consemnăm aici numele lui Andrei Ciobanu, Jose Martinas și Nicolae Pașcanu) pregătesc, împreună cu fierarii-betoniști, frontul de lucru al betoniștilor, care mai au deturnat scheletul de rezistență al ultimelor etaje. Procesul tehnologic își urmează aici fluxul în modul mai corect, așa că cel in final clădirea aceasta dintre munți, cea mai înaltă din Slănic, va ficel cu ce incinta. Nu este exclus ca mulți dintre cei 500 de oameni cazați aici să aibă curiozitatea să privească stațiunea de la înălțimea etajului 10 al complexului sanatorial. De aici, de la cota 34,5 m a celei mai înalte clădiri a Slănicului, amplasată ea însăși pe o înălțime, se deschide o panoramă încîntătoare a stațiunii.Și noi am fost oaspeții celor 130 de constructori și 20 de instalatori aflați la punctul de lucru al complexului am reținut de la maistrul Ion Berceanu faptul că lotul din Slănia al șantierului din Tg. Ocna mai are schelele înălțate și in jurul altor obiective. Se mai construiește un hotel turistic, s-au terminat recent lucrările la o cantină cu 450 de locuri, se lucrează intens la un bloc cu 28 de piața apartamente și la alimentară, se înalță zidurile unei școli in vecinătatea stațiunii. Forfota șantierului dă stațiunii balneoclimaterice Slănia un farmec aparte. Schelele acelea ale constructorilor dau întotdeauna senzația puternică de înnoire, de temeinicie. E3 ca 03103 03 03 IOnația 3E303. Panorama stațiunii. De la cota cea mai înaltă a complexului balnear aflat în lucru: Stellan NAMANTI ! Complexat balnear șantierul. Foton S. N, Papuașii - oamenii-păsări (II) Războiul — un dans de operetă Una din cele mai mari bucurii ale papuașilor o constituie lupta, războiul. Dar un război conceput într-un fel aparte, specific, după niște reguli care te-ar determina să crezi că-i vorba despre vreo operetă băștinașă sui generis, dacă „artiștii" nu s-ar prăbuși, din cînd în cînd, neînsuflețiți la pămînt. Cu toate acestea, distrugerea dușmanului nu e principalul obiectiv al ciocnirilor dintre triburi (dacă inamicul ar pieri, cu cine ai mai putea să te lupți?), ci doar, satisfacerea unei „„ (Continuare în pagina a IV-al