Steagul Roşu, iulie 1970 (Anul 25, nr. 5409-5435)

1970-07-22 / nr. 5427

j A­cțiuni vii, interesante în sprijinul producției . EFICIENTA ECONOMICA MASURA CALITĂȚII MICII POLITICE Este binecunoscut faptul că în ultimă instanță calitatea muncii politice , pe care o desfășoară organizațiile de partid se măsoară, se oglindește în re­­­­zultatele obținute în înfăptuirea sarcinilor economice. Conținutul muncii­­ politice se subordonează îndeplinirii obiectivelor economice, creînd în acest­­ fel posibilitatea ca organele și organizațiile de partid să elaboreze cele mai­­ optime măsuri politice, capabile să asigure îndeplinirea exemplară a sarcini­­­­lor de plan și a angajamentelor asum­ate în întrecerea socialistă. In pagina a­­ III-a a ziarului nostru de astăzi publicăm cîteva constatări pe această temă J la FABRICA DE CONFECȚII „BACĂUL“, TRUSTUL DE CONSTRUC­­­­ȚII, UZINA METALURGICĂ, ȘANTIERUL FABRICII DE VANE ȘI COM­­­­PLEXUL PENTRU PRELUCRAREA LEMNULUI DIN BACĂU. Anul XXV Nr. 5.427 (6.906) Miercuri 22 iulie 1970 4 pagini 50 hani Date fiind condițiile meteorologice din anul 1970, au caracte­rizat printr-o cantitate de precipitații abundente, în prima parte, problema irigațiilor a fost plasată pe undeva în partea de jos a a­­gendei de lucru pe care o presupunem a exista pe biroul fiecăruia dintre factorii în ale căror atribuții intră și subiectul acestor rânduri. Așa se și explică situația, de altfel devenită practică curentă în ultimii ani și anume, că o bună parte din lucrări a rămas neexe­cutată ; despre operațiunile de întreținere a amenajărilor, mulți au uitat , cu­ privește irigatul propriu-zis se desfășoară aproape un a­­nonimat. Singurul indiciu că anonimatul nu e deplin constă în fap­tul că, săptămînal, se cer la operativă suprafețele realizate la uda­rea I, a II-a, a 111-a ! în ultima vreme nimeni nu mai spune nimic despre irigații — spunea cineva de la O.F.F.G.A. — lucru simpto­matic și periculos în același timp. Prin ancheta pe care am între­prins-o am dorit doar să aflăm cum este acționată una din pîrghiile fo­losite în agricultura modernă — irigațiile. Și trebuie s-o spunem din capul locului, constatările din teren nu fac altceva decît să com­pleteze considerațiile de mai sus. Cu inginerul Ovidiu Tomulescu, șeful fermei legumicole din cadrul C.A.P. Mărgineni, stăm de vorbă în cîmp, la grădina de legume, unde l-am găsit (așa cum era și firesc). Ne spune că din suprafața amena­jată în vederea irigării (390 ha) 60 se udă prin brazde — adică întrea­ga suprafață de grădină. în unele situații, pentru operativitate și în situația cînd nu sînt solicitate pe restul suprafeței, aspersoarele se folosesc și la udat în grădină după cum s-a și întîmplat în ultima vre­me. De fapt, ne informa interlocu­torul, udările a doua și a treia le-am făcut pe numai 40 ha — atît cît a fost nevoie. Ne-am interesat de can­titatea de apă administrată la hec­tar. După un moment de ezitare, ne-a răspuns: bulgărește (!!) (adi­că, prin aprecierea vizuală , după cît se afundă piciorul în pămînt). în nici un caz doar atît cît ar fi trebuit, matematic, inginer ește stabi­lit ! Suprafața amenajată pentru irigat, la C.A.P. Hemeiuși, este de 200 ha, din care 30 ha grădină, care, de re­gulă, se irigă gravitațional (prin brazde). Am fost asigurați că săp­­tămîna trecută totul fusese pregă­tit pentru a se trece la irigat. A ve­nit însă ploaia și n-a mai fost ne­voie. Doar pe 5 ha grădină s-a făcut totuși o udare (a treia în acest an) cu circa 300 m c la hectar. Pe terenul de la confluența Si­retului cu Bistrița, s-a­ amenajat (cu ani în urmă) un mare sistem de i­­rigații, în limitele acestuia, un ma­re consumator de apă este Ferma de seminceri Letea. Discutăm des­pre irigații cu șeful fermei, Vasile Zaiț, de la care aflăm lucruri de-a dreptul dramatice. — în 23 de zile, ne declară V. Zait, nu am avut apă deloc în ca­nal, iar în perioada 30 mai — 20 iunie a fost prea puțină ca să poa­tă funcționa toate cele vreo 35 a­­gregate de aspersiune cîte avem noi cei de la fermele I.A.S. Traian, (trei la număr) și C.A.P. Letca Veche. S-a lucrat doar cu 4—5 APT-uri! Cel mai mare necaz e că, practic, nu avem apă cită și cind ne trebuie deoarece digul care a­­sigură dirijarea apei în canalul principal este mereu colmatat, rupt. Și trebuie reținut că în continua­re urmează un timp, de obicei, se­cetos 1 îngrijorare față de situația în perspectivă a debitului de apă în canalul principal de aducțiune am remarcat și la inginerul Cornel Munteanu de la C.A.P. Letea Veche. „Noi avem amenajat în sistem 1.071 ha. Și dacă pînă acum am iri­gat puțin (dată fiind cantitatea în­semnată de precipitații), nu este exclus ca în continuare să avem mare nevoie de apă pentru irigat. Dar și pentru suprafețele extrem de mici care au trebuit irigate am a­­vut necazuri deoarece debitul în canalul de aducțiune e total neco­respunzător. Ar fi de-a dreptul im­posibil să irigăm concomitent și noi și fermele I.A.S. Traian, la întreaga capacitate a agregatelor!! Ceea ce ne-a șocat în dialogurile purtate cu inginerii, tehnicienii, președinții de C.A.P. etc., au fost a­­precierile cu privire la cantitățile de apă administrate, afirmația că a e­­xistat suficientă umiditate și de a­­ceea nu s-au irigat porumbul, sfecla etc, etc. Păcat că nu se recunoaște de la început, că atît stabilirea momentu­lui Începerii udării, cît și a cantită­ții de apă ce se dă, se fac nu pe bază de calcul exact, ci printr-un șir de aproximații, vagul rămînînd nota dominantă. Pentru că a numă­ra pe degete zilele de cînd n-a mai plouat sau a aprecia cu... poliome­­trul cîtă apă s-a dat la o udare pe un hectar, trebuie s-o recunoaștem, nu sînt elemente care să satisfacă orgoliul profesional al niciunui in­giner. Să zicem că inginerul spus­ e nevoie de 400 m­c l­a hec­a­tar. Cum controlați dacă s-au dat, 400, 200 sau 500 mc la hectar ? Normal ar fi ca debitmetre și nu numai atît, să existe la fiecare a­­­gregat de aspersiune, pluviometre, alcoolmetre etc, să aibă fiecare cooperativă fiind indispensabile. De ce oare nu se procură ? Nu se pro­duc în țară, sînt oare atît de scum­­pe, încît să nu-și permită nimeni să le cumpere? Sperăm să fie vorba mai mult de delăsare, și boala a­­ceasta are leac I Un al doilea aspect al problemei irigațiilor pe care vrem să-l adu­cem în atenția Uniunii județene a C.A.P. și Direcției agricole — deși am fost asigurați de interlocutori că e cunoscut la toate nivele în ju­deț — este acela privind debitul și constanta lui în Sistemul de irigații Bistriță (Letea n.n.). Trebuie spus că dincolo de as­pectele neplăcute ale situației (dis­cuții născute între udrătorii de la C.A.P. și I.A.S.), datorate lipsei de apă în canalul principal — acum cînd problema irigatului încă nu e arzătoare, mai sînt cele financiare și de producție. Tovarășul Vasile Zaiț spunea că la un moment dat a pus trei motopompe, în serie, pen­tru a aduce apă direct din Siret. Deci, cheltuieli mari și eficiență redusă în privința irigatului. Dar problema se pune că debitul obiș­nuit care se realizează în sistemul de la Letea nu acoperă decît o par­te din necesar și, așa cum am­ ară­tat mai sus, sînt multe zile cînd apa lipsește cu desăvîrșire. Or, aici, e vorba de 750,ha la I.A.S. și alte pes­te 1.000 ha la C.A.P. Pînă cînd care vor mai tolera forurile noastre ju­dețene rezolvarea, pînă la capăt, a problemelor legate de acest sistem ? De asemenea, socotim că nu mai poate fi tolerată rămînerea în ur­mă, an de an, a unor restanțe în execuția de amenajări pentru iri­gații. Agricultura modernă are e­­fectiv nevoie de apă pentru iri­gații. Dar pentru aceasta se cer e­­xecutate lucrările de amenajare (care să fie și întreținute), este ne­voie de o anumită aparatură, de in­teres în ultimă instanță. T. DUDAU Irigatul culturilor sub semnul incertitudinilor Cu forte sporite la recoltatul griului Dintre primele uni­tăți care au început re­coltatul griului amintim cooperativele agricole Urechești, Glăvănești, Negri, Itești, Letea Veche,­­ Firește, acum se recoltează griul pe un front foarte larg. Combinele trebuie folosite la întreaga lor capacitate, iar cu se­cera să se lucreze in­tens pe suprafețele i­­naccesibile combinelor (pantă mare, grîul prea îmburuienat). Cerințele agrotehni­cii moderne impun ca, paralel cu recoltatul, să se asigure balotatul paielor, eliberatul și a­­ratul, iar pe suprafe­țele planificate, însă­­mînțatul de culturi suc­cesive. Au terminat recoltatul tinerelor zi. Dintre lucrările agricole la .... cu excepția recoltatului la mazăre, grîu și stropitul în vii, tăcutul fi­nului ar putea fi considerată drept una din cele mai pretențioase. De fapt, gospodarii știu, recoltatul la vreme, ridicatul în căpițe, transpor­tul în furajerii și clăditul în sto­guri sau șire al linului — în așa fel ca pldile să nu pătrundă în el — cere, pe lingă pricepere, eforturi, și o bună organizare a muncii. Corelîndu-se sarcinile la zi cu perspectiva imediată, In unele coo­perative agricole s-a Încheiat re­coltatul tunerelor naturale. Dintre cele cu suprafețe ceva mai mari și care au încheiat lucrarea, amintim: Roșiori (158 ha), Valea Seacă (121 ha), Podu Turcului (100 ha), Hor­­gești (80 ha). Cu realizările cele mai mici s-au prezentat, la ultima operativă, coo­perativele agricole Strugari (42 din 305 ha), Solont (65 din 570 ha), Pit­­jol (78 ha din 570). mm R BALIVERNE n­i AKA­A 's! Tractoristul Nicolae Fînaru, pregătind rigolele în vederea plantării verzei cultură masivă, după cartofi pe o parcelă aparținînd C.A.P. Horgești. Foto: C. BURSUC -/ Dezbaterile, în totalitatea lor, au evidențiat aportul cercetătorilor la îmbunătățirea tehnologiilor de fa­bricație și a calității produselor, realizarea unor tehnologii noi și acordarea de asistență tehnică unor instalații recent construite. Dar cercetătorii nu s-au oprit doar asupra rezultatelor obținute, ci au analizat cu simț de răspundere condițiile ce trebuiau create pentru realizarea studiilor la un nivel co­respunzător și tre­cerea la valorifi­­carea lucrărilor definitive. Ingine­ra Carmen Geor­­gescu, bunăoară, s-a referit la ne­cesitatea de a o­­rienta, în 1971, lu­crările de cerceta­re în special asu­pra problemelor ce le ridică coroziu­nea la Uzina chi­mică și a celor le­gate de apele re­ziduale la Uzina de cauciuc și Uzi­na de petrol. Și fiindcă munca cercetătorilor are o caracteristică aparte — aceea de a fi în permanență la curent cu cele mai recente cuceriri ale știin­ței și tehnicii — majoritatea vorbi­torilor și-au exprimat nemulțumi­rea față de sistemul actual de infor­mare tehnică, sectorul de documen­tare al grupului industrial fiind de­ficitar în multe privințe (informarea asupra noutăților intrate în biblio­tecile tehnice, pătrunderea materia­lului documentar la secții și servi­cii, procurarea revistelor și cărților tehnice adecvate activității uzinelor etc.). O altă latură pe care s-a pus ac­cent o constituie aplicabilitatea stu­diilor efectuate. Inginerul D. Dre­­ssnandt s-a referit la faptul că se așteaptă prea mult pînă se hotă­răște fabricarea unui produs pen­tru care s-a elaborat tehnologia, mai ales că este vorba de unele produse menite să înlocuiască pe cele aduse cu efort valutar. Luînd cuvîntul, inginerul Nico­lae Tonoiu — directorul Uzinei de cauciuc, a apreciat ajutorul dat secției stiren-poli­­stiren de către cercetători pentru a punerea la punct fabricației de copolimeri AS și ABS. Nu se cunosc prezent, direc­țiile spre care tre­buie îndreptată a­­tenția, se cu­nosc caracteristi­cile, iar primele sortimente com­er­­ciabile au fost ob­ținute. Ca sarcină pentru secție, și în special pentru cer­cetători, rămîne însă caracteristicilor și lărgirea creșterea sorti­mentelor. Inginerul Nicolae Tonoiu a apreciat, totodată, aportul servi­ciului de cercetări la utilizarea pro­dusului „Nasco“ la tratarea apei, însă a arătat că trebuie adîncit și definitivat procesul pentru sinteza unui produs similar, care să fie fo­losit la tratarea apei, în scopul eli­minării importului. De asemenea, s-a referit la necesitatea urgentării definitivării procesului tehnologic pentru dodeciimercaptan și antioxi­dant, in scopul lărgirii posibilități­lor de sporire a producției și redu­cerii cheltuielilor materiale. Constantin TOMA Serviciul I cercetări de la G.I.P. Borzești: Valoroasă contribuție la imbunătățirea tehnologiei Peisaj industrial — C.P.L. Comănești. Foto i P. IONAȘ In pagina . a ll-a:Camei mlW 1 Dahomey - legende și căutări COMUNĂ CĂȘIN - NN PUN PROCES DE URBANIZARE Nu încape nici o în­doială, comuna Cașin aspiră, cu șanse de re­ușită, la un loc frun­taș în întrecerea pen­tru buna și continua gospodărire înfrumu­sețare a localităților. Cine vizitează în aces­te zile frumoasa așe­zare are impresia că se află la marginea unui oraș în plină dezvolta­re. Impresia aceasta ne-au dat-o multiplele puncte de lucru ale a­­cestui mare șantier ca­re se numește comuna Cașin. La data vizitei noas­tre, în centrul comunei forfota constructorilor era în toi. Se lucra la montarea schelelor pentru finisajul exte­rior — lucrare, acum, mult avansată — al im­pozantei școli de 10 ani cu parter și două etaje, 14 săli de clasă, laboratoare, cu încălzi­re centrală etc. Un alt obiectiv este sala de dans pentru ti­neret (și pentru nunți) a cărei lungime va fi de 22 m­­. în două săp­­tămîni de la atacarea lucrării s-a ajuns la... faza acoperiș. Al trei­lea obiectiv și dintre cele avansate ca stadiu de execuție este baia comunală la care urma să se facă doar monta­jul instalației sanita­re. De asemenea, locui­torii comunei Cașin pot fi mîndri și cu trotua­rele care se întind a­­cum pe vreo 4.800 m­p și se preconizează a se mai realiza în acest an încă 1500 de mp. De reținut că îmbrăcămin­tea asfaltică se așează pe un pat din piatră de rîu ceea ce îi conferă trăinicie, între timp s-a termi­nat de amenajat cabi­na de proiecție din sa­la de vizionare a fil­melor. De asemenea, se va realiza (lucrarea e executată în propor­ție de 50 la sută) îm­prejmuirea școlii, cămi­nului cultural, consiliu­lui popular etc (250 m 1 gard). Peste drum de consiliul popular se a­­flă (ridicat la roșu și acoperit) dispensarul uman pe care l-a pre­luat Direcția sanitară județeană. Ar mai tre­bui făcut un efort din partea comunei, în sensul ca el să fie fi­nisat în Interior și ex­terior, montată tîmplă­­ria și apoi, lucrul cel mai important, dat în folosință. Mai pot fi reținute ca intenții ce se vor materializa în foarte scurt timp : o pentru desfacerea tonetă de dulciuri și răcoritoare pentru școlari, un puț absorbant și altele. Un lucru ce merită atenție este și acela al folosirii cu precădere a materialelor din re­sursele locale, iar ce­lelalte, cu plată, din contribuția bănească, prin voluntară coope­rația de consum. După spusele primarului co­munei, Gheorghe Gră­­dinaru, execuția lucră­rilor, aproape integral și la toate obiectivele se face prin muncă pa­triotică (mai puțin școala — la care cos­tul s-a redus cu peste 200.000 totuși lei prin execuția volunta­ră a lucrărilor ce nu pretindeau mină de lu­cru calificată). Demn de menționat este faptul că pînă a­­cum prin munca patrio­tică a cetățenilor s-au realizat lucrări evalua­te la circa 600.000 lei, ceea ce echivalează a­­proape cu angajamen­tul comunei pe între­gul an (aceste date ne-au fost furnizate de primarul comunei). A­­vem condiții să reali­zăm cel puțin un mi­lion — spunea tov. Gh. Grădinaru făcînd un calcul aproximativ al lucrărilor ce se mai pot efectua în următoarele luni. întrebat despre pro­cedeul folosit și care a asigurat o bază și continuă mobilizarea numărului necesar de cetățeni la o lucrare sau alta, primarul co­munei ne-a înșiruit nu­mele unora dintre cei mai destoinici deputați: Ion Ardeleanu, Gheor­ghe Pogan, Ion Duță, Ion Bucur, Gheorghe X. Neagu. Dar, a adăugat dînsul, ar merita să re­țineți și numele cîtorva dintre meseriașii care au pus suflet în tot ce am făcut. Iată o parte dintre aceștia: Iorgu Corcoveanu, zidar, Gh. Igă și Nicolae T. Toa­­der, tîmplari. De ase­menea, cetățenii Ni­colae Lupu, Busuioc Busuioc, Ion Băncilă. Firește, n-am exempli­ficat decît numele a foarte puțini din nu­mărul mare al locuito­rilor comunei cu care aceasta se poate mîn­dri, dar avem convin­gerea, aceștia și de alt­fel absolut toți cei care au pus umărul la cons­truirea multiplelor o­­biective ridicate în a­­cest an și în anii pre­cedenți n-au făcut-o decît gîndindu-se la e­­voluția localității lor. Adevărata răsplată este mulțumirea lor sufle­tească, datorată faptu­lui că la temelia unuia sau altuia din obiecti­vele din această co­mună în plin proces de urbanizare stă propria lor muncă. D. TOMA In Golful Guineei, acolo unde apele Oceanului au pătruns în continent spre dese și întuneca­te păduri tropicale, navigatorii au dat locurilor nume sugestive­i Coasta de Fildeș, Coasta de Aur, Coasta sclavilor. Ajunse in apele golfului de culoarea opalului, în drumul lor spre himerice țări, e­­chipajele galerelor portugheze în­­cărcau carele cu aur, fildeș, sclavi și părăseau astfel, satisfăcute, a­­ventura lor pe ape. Legenda spune că în apropierea lagunei în care își resfiră apele fluviul Nemé se află înfloritoarea Cana, reședința preabunului rege Dah, într-o zi se alătură pe ace­le meleaguri o ceată de războinici care îi devastară țara, și pe su­veran îl îngropară de viu, iar pe pîntecele său așezară prima piatră a noii lor reședințe — Abomey — leagănul dinastiilor micului stat dintre Yemé și Mono, în istoria Africii, Dahomey — țara născută din pîntecele lui Dah — este legată de numele lui Bé­­hanzin, ultimul rege care a opus o rezistență îndîrjită colonialiștilor ce-i invadeseră țara din 1893, cînd (Continuare în pagina a IV-a)

Next