Steagul Roşu, iulie 1970 (Anul 25, nr. 5409-5435)
1970-07-22 / nr. 5427
j Acțiuni vii, interesante în sprijinul producției . EFICIENTA ECONOMICA MASURA CALITĂȚII MICII POLITICE Este binecunoscut faptul că în ultimă instanță calitatea muncii politice , pe care o desfășoară organizațiile de partid se măsoară, se oglindește în rezultatele obținute în înfăptuirea sarcinilor economice. Conținutul muncii politice se subordonează îndeplinirii obiectivelor economice, creînd în acest fel posibilitatea ca organele și organizațiile de partid să elaboreze cele mai optime măsuri politice, capabile să asigure îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. In pagina a III-a a ziarului nostru de astăzi publicăm cîteva constatări pe această temă J la FABRICA DE CONFECȚII „BACĂUL“, TRUSTUL DE CONSTRUCȚII, UZINA METALURGICĂ, ȘANTIERUL FABRICII DE VANE ȘI COMPLEXUL PENTRU PRELUCRAREA LEMNULUI DIN BACĂU. Anul XXV Nr. 5.427 (6.906) Miercuri 22 iulie 1970 4 pagini 50 hani Date fiind condițiile meteorologice din anul 1970, au caracterizat printr-o cantitate de precipitații abundente, în prima parte, problema irigațiilor a fost plasată pe undeva în partea de jos a agendei de lucru pe care o presupunem a exista pe biroul fiecăruia dintre factorii în ale căror atribuții intră și subiectul acestor rânduri. Așa se și explică situația, de altfel devenită practică curentă în ultimii ani și anume, că o bună parte din lucrări a rămas neexecutată ; despre operațiunile de întreținere a amenajărilor, mulți au uitat , cu privește irigatul propriu-zis se desfășoară aproape un anonimat. Singurul indiciu că anonimatul nu e deplin constă în faptul că, săptămînal, se cer la operativă suprafețele realizate la udarea I, a II-a, a 111-a ! în ultima vreme nimeni nu mai spune nimic despre irigații — spunea cineva de la O.F.F.G.A. — lucru simptomatic și periculos în același timp. Prin ancheta pe care am întreprins-o am dorit doar să aflăm cum este acționată una din pîrghiile folosite în agricultura modernă — irigațiile. Și trebuie s-o spunem din capul locului, constatările din teren nu fac altceva decît să completeze considerațiile de mai sus. Cu inginerul Ovidiu Tomulescu, șeful fermei legumicole din cadrul C.A.P. Mărgineni, stăm de vorbă în cîmp, la grădina de legume, unde l-am găsit (așa cum era și firesc). Ne spune că din suprafața amenajată în vederea irigării (390 ha) 60 se udă prin brazde — adică întreaga suprafață de grădină. în unele situații, pentru operativitate și în situația cînd nu sînt solicitate pe restul suprafeței, aspersoarele se folosesc și la udat în grădină după cum s-a și întîmplat în ultima vreme. De fapt, ne informa interlocutorul, udările a doua și a treia le-am făcut pe numai 40 ha — atît cît a fost nevoie. Ne-am interesat de cantitatea de apă administrată la hectar. După un moment de ezitare, ne-a răspuns: bulgărește (!!) (adică, prin aprecierea vizuală , după cît se afundă piciorul în pămînt). în nici un caz doar atît cît ar fi trebuit, matematic, inginer ește stabilit ! Suprafața amenajată pentru irigat, la C.A.P. Hemeiuși, este de 200 ha, din care 30 ha grădină, care, de regulă, se irigă gravitațional (prin brazde). Am fost asigurați că săptămîna trecută totul fusese pregătit pentru a se trece la irigat. A venit însă ploaia și n-a mai fost nevoie. Doar pe 5 ha grădină s-a făcut totuși o udare (a treia în acest an) cu circa 300 m c la hectar. Pe terenul de la confluența Siretului cu Bistrița, s-a amenajat (cu ani în urmă) un mare sistem de irigații, în limitele acestuia, un mare consumator de apă este Ferma de seminceri Letea. Discutăm despre irigații cu șeful fermei, Vasile Zaiț, de la care aflăm lucruri de-a dreptul dramatice. — în 23 de zile, ne declară V. Zait, nu am avut apă deloc în canal, iar în perioada 30 mai — 20 iunie a fost prea puțină ca să poată funcționa toate cele vreo 35 agregate de aspersiune cîte avem noi cei de la fermele I.A.S. Traian, (trei la număr) și C.A.P. Letca Veche. S-a lucrat doar cu 4—5 APT-uri! Cel mai mare necaz e că, practic, nu avem apă cită și cind ne trebuie deoarece digul care asigură dirijarea apei în canalul principal este mereu colmatat, rupt. Și trebuie reținut că în continuare urmează un timp, de obicei, secetos 1 îngrijorare față de situația în perspectivă a debitului de apă în canalul principal de aducțiune am remarcat și la inginerul Cornel Munteanu de la C.A.P. Letea Veche. „Noi avem amenajat în sistem 1.071 ha. Și dacă pînă acum am irigat puțin (dată fiind cantitatea însemnată de precipitații), nu este exclus ca în continuare să avem mare nevoie de apă pentru irigat. Dar și pentru suprafețele extrem de mici care au trebuit irigate am avut necazuri deoarece debitul în canalul de aducțiune e total necorespunzător. Ar fi de-a dreptul imposibil să irigăm concomitent și noi și fermele I.A.S. Traian, la întreaga capacitate a agregatelor!! Ceea ce ne-a șocat în dialogurile purtate cu inginerii, tehnicienii, președinții de C.A.P. etc., au fost aprecierile cu privire la cantitățile de apă administrate, afirmația că a existat suficientă umiditate și de aceea nu s-au irigat porumbul, sfecla etc, etc. Păcat că nu se recunoaște de la început, că atît stabilirea momentului Începerii udării, cît și a cantității de apă ce se dă, se fac nu pe bază de calcul exact, ci printr-un șir de aproximații, vagul rămînînd nota dominantă. Pentru că a număra pe degete zilele de cînd n-a mai plouat sau a aprecia cu... poliometrul cîtă apă s-a dat la o udare pe un hectar, trebuie s-o recunoaștem, nu sînt elemente care să satisfacă orgoliul profesional al niciunui inginer. Să zicem că inginerul spus e nevoie de 400 mc la hecatar. Cum controlați dacă s-au dat, 400, 200 sau 500 mc la hectar ? Normal ar fi ca debitmetre și nu numai atît, să existe la fiecare agregat de aspersiune, pluviometre, alcoolmetre etc, să aibă fiecare cooperativă fiind indispensabile. De ce oare nu se procură ? Nu se produc în țară, sînt oare atît de scumpe, încît să nu-și permită nimeni să le cumpere? Sperăm să fie vorba mai mult de delăsare, și boala aceasta are leac I Un al doilea aspect al problemei irigațiilor pe care vrem să-l aducem în atenția Uniunii județene a C.A.P. și Direcției agricole — deși am fost asigurați de interlocutori că e cunoscut la toate nivele în județ — este acela privind debitul și constanta lui în Sistemul de irigații Bistriță (Letea n.n.). Trebuie spus că dincolo de aspectele neplăcute ale situației (discuții născute între udrătorii de la C.A.P. și I.A.S.), datorate lipsei de apă în canalul principal — acum cînd problema irigatului încă nu e arzătoare, mai sînt cele financiare și de producție. Tovarășul Vasile Zaiț spunea că la un moment dat a pus trei motopompe, în serie, pentru a aduce apă direct din Siret. Deci, cheltuieli mari și eficiență redusă în privința irigatului. Dar problema se pune că debitul obișnuit care se realizează în sistemul de la Letea nu acoperă decît o parte din necesar și, așa cum am arătat mai sus, sînt multe zile cînd apa lipsește cu desăvîrșire. Or, aici, e vorba de 750,ha la I.A.S. și alte peste 1.000 ha la C.A.P. Pînă cînd care vor mai tolera forurile noastre județene rezolvarea, pînă la capăt, a problemelor legate de acest sistem ? De asemenea, socotim că nu mai poate fi tolerată rămînerea în urmă, an de an, a unor restanțe în execuția de amenajări pentru irigații. Agricultura modernă are efectiv nevoie de apă pentru irigații. Dar pentru aceasta se cer executate lucrările de amenajare (care să fie și întreținute), este nevoie de o anumită aparatură, de interes în ultimă instanță. T. DUDAU Irigatul culturilor sub semnul incertitudinilor Cu forte sporite la recoltatul griului Dintre primele unități care au început recoltatul griului amintim cooperativele agricole Urechești, Glăvănești, Negri, Itești, Letea Veche, Firește, acum se recoltează griul pe un front foarte larg. Combinele trebuie folosite la întreaga lor capacitate, iar cu secera să se lucreze intens pe suprafețele inaccesibile combinelor (pantă mare, grîul prea îmburuienat). Cerințele agrotehnicii moderne impun ca, paralel cu recoltatul, să se asigure balotatul paielor, eliberatul și aratul, iar pe suprafețele planificate, însămînțatul de culturi succesive. Au terminat recoltatul tinerelor zi. Dintre lucrările agricole la .... cu excepția recoltatului la mazăre, grîu și stropitul în vii, tăcutul finului ar putea fi considerată drept una din cele mai pretențioase. De fapt, gospodarii știu, recoltatul la vreme, ridicatul în căpițe, transportul în furajerii și clăditul în stoguri sau șire al linului — în așa fel ca pldile să nu pătrundă în el — cere, pe lingă pricepere, eforturi, și o bună organizare a muncii. Corelîndu-se sarcinile la zi cu perspectiva imediată, In unele cooperative agricole s-a Încheiat recoltatul tunerelor naturale. Dintre cele cu suprafețe ceva mai mari și care au încheiat lucrarea, amintim: Roșiori (158 ha), Valea Seacă (121 ha), Podu Turcului (100 ha), Horgești (80 ha). Cu realizările cele mai mici s-au prezentat, la ultima operativă, cooperativele agricole Strugari (42 din 305 ha), Solont (65 din 570 ha), Pitjol (78 ha din 570). mm R BALIVERNE ni AKAA 's! Tractoristul Nicolae Fînaru, pregătind rigolele în vederea plantării verzei cultură masivă, după cartofi pe o parcelă aparținînd C.A.P. Horgești. Foto: C. BURSUC -/ Dezbaterile, în totalitatea lor, au evidențiat aportul cercetătorilor la îmbunătățirea tehnologiilor de fabricație și a calității produselor, realizarea unor tehnologii noi și acordarea de asistență tehnică unor instalații recent construite. Dar cercetătorii nu s-au oprit doar asupra rezultatelor obținute, ci au analizat cu simț de răspundere condițiile ce trebuiau create pentru realizarea studiilor la un nivel corespunzător și trecerea la valorificarea lucrărilor definitive. Inginera Carmen Georgescu, bunăoară, s-a referit la necesitatea de a orienta, în 1971, lucrările de cercetare în special asupra problemelor ce le ridică coroziunea la Uzina chimică și a celor legate de apele reziduale la Uzina de cauciuc și Uzina de petrol. Și fiindcă munca cercetătorilor are o caracteristică aparte — aceea de a fi în permanență la curent cu cele mai recente cuceriri ale științei și tehnicii — majoritatea vorbitorilor și-au exprimat nemulțumirea față de sistemul actual de informare tehnică, sectorul de documentare al grupului industrial fiind deficitar în multe privințe (informarea asupra noutăților intrate în bibliotecile tehnice, pătrunderea materialului documentar la secții și servicii, procurarea revistelor și cărților tehnice adecvate activității uzinelor etc.). O altă latură pe care s-a pus accent o constituie aplicabilitatea studiilor efectuate. Inginerul D. Dressnandt s-a referit la faptul că se așteaptă prea mult pînă se hotărăște fabricarea unui produs pentru care s-a elaborat tehnologia, mai ales că este vorba de unele produse menite să înlocuiască pe cele aduse cu efort valutar. Luînd cuvîntul, inginerul Nicolae Tonoiu — directorul Uzinei de cauciuc, a apreciat ajutorul dat secției stiren-polistiren de către cercetători pentru a punerea la punct fabricației de copolimeri AS și ABS. Nu se cunosc prezent, direcțiile spre care trebuie îndreptată atenția, se cunosc caracteristicile, iar primele sortimente comerciabile au fost obținute. Ca sarcină pentru secție, și în special pentru cercetători, rămîne însă caracteristicilor și lărgirea creșterea sortimentelor. Inginerul Nicolae Tonoiu a apreciat, totodată, aportul serviciului de cercetări la utilizarea produsului „Nasco“ la tratarea apei, însă a arătat că trebuie adîncit și definitivat procesul pentru sinteza unui produs similar, care să fie folosit la tratarea apei, în scopul eliminării importului. De asemenea, s-a referit la necesitatea urgentării definitivării procesului tehnologic pentru dodeciimercaptan și antioxidant, in scopul lărgirii posibilităților de sporire a producției și reducerii cheltuielilor materiale. Constantin TOMA Serviciul I cercetări de la G.I.P. Borzești: Valoroasă contribuție la imbunătățirea tehnologiei Peisaj industrial — C.P.L. Comănești. Foto i P. IONAȘ In pagina . a ll-a:Camei mlW 1 Dahomey - legende și căutări COMUNĂ CĂȘIN - NN PUN PROCES DE URBANIZARE Nu încape nici o îndoială, comuna Cașin aspiră, cu șanse de reușită, la un loc fruntaș în întrecerea pentru buna și continua gospodărire înfrumusețare a localităților. Cine vizitează în aceste zile frumoasa așezare are impresia că se află la marginea unui oraș în plină dezvoltare. Impresia aceasta ne-au dat-o multiplele puncte de lucru ale acestui mare șantier care se numește comuna Cașin. La data vizitei noastre, în centrul comunei forfota constructorilor era în toi. Se lucra la montarea schelelor pentru finisajul exterior — lucrare, acum, mult avansată — al impozantei școli de 10 ani cu parter și două etaje, 14 săli de clasă, laboratoare, cu încălzire centrală etc. Un alt obiectiv este sala de dans pentru tineret (și pentru nunți) a cărei lungime va fi de 22 m. în două săptămîni de la atacarea lucrării s-a ajuns la... faza acoperiș. Al treilea obiectiv și dintre cele avansate ca stadiu de execuție este baia comunală la care urma să se facă doar montajul instalației sanitare. De asemenea, locuitorii comunei Cașin pot fi mîndri și cu trotuarele care se întind acum pe vreo 4.800 mp și se preconizează a se mai realiza în acest an încă 1500 de mp. De reținut că îmbrăcămintea asfaltică se așează pe un pat din piatră de rîu ceea ce îi conferă trăinicie, între timp s-a terminat de amenajat cabina de proiecție din sala de vizionare a filmelor. De asemenea, se va realiza (lucrarea e executată în proporție de 50 la sută) împrejmuirea școlii, căminului cultural, consiliului popular etc (250 m 1 gard). Peste drum de consiliul popular se află (ridicat la roșu și acoperit) dispensarul uman pe care l-a preluat Direcția sanitară județeană. Ar mai trebui făcut un efort din partea comunei, în sensul ca el să fie finisat în Interior și exterior, montată tîmplăria și apoi, lucrul cel mai important, dat în folosință. Mai pot fi reținute ca intenții ce se vor materializa în foarte scurt timp : o pentru desfacerea tonetă de dulciuri și răcoritoare pentru școlari, un puț absorbant și altele. Un lucru ce merită atenție este și acela al folosirii cu precădere a materialelor din resursele locale, iar celelalte, cu plată, din contribuția bănească, prin voluntară cooperația de consum. După spusele primarului comunei, Gheorghe Grădinaru, execuția lucrărilor, aproape integral și la toate obiectivele se face prin muncă patriotică (mai puțin școala — la care costul s-a redus cu peste 200.000 totuși lei prin execuția voluntară a lucrărilor ce nu pretindeau mină de lucru calificată). Demn de menționat este faptul că pînă acum prin munca patriotică a cetățenilor s-au realizat lucrări evaluate la circa 600.000 lei, ceea ce echivalează aproape cu angajamentul comunei pe întregul an (aceste date ne-au fost furnizate de primarul comunei). Avem condiții să realizăm cel puțin un milion — spunea tov. Gh. Grădinaru făcînd un calcul aproximativ al lucrărilor ce se mai pot efectua în următoarele luni. întrebat despre procedeul folosit și care a asigurat o bază și continuă mobilizarea numărului necesar de cetățeni la o lucrare sau alta, primarul comunei ne-a înșiruit numele unora dintre cei mai destoinici deputați: Ion Ardeleanu, Gheorghe Pogan, Ion Duță, Ion Bucur, Gheorghe X. Neagu. Dar, a adăugat dînsul, ar merita să rețineți și numele cîtorva dintre meseriașii care au pus suflet în tot ce am făcut. Iată o parte dintre aceștia: Iorgu Corcoveanu, zidar, Gh. Igă și Nicolae T. Toader, tîmplari. De asemenea, cetățenii Nicolae Lupu, Busuioc Busuioc, Ion Băncilă. Firește, n-am exemplificat decît numele a foarte puțini din numărul mare al locuitorilor comunei cu care aceasta se poate mîndri, dar avem convingerea, aceștia și de altfel absolut toți cei care au pus umărul la construirea multiplelor obiective ridicate în acest an și în anii precedenți n-au făcut-o decît gîndindu-se la evoluția localității lor. Adevărata răsplată este mulțumirea lor sufletească, datorată faptului că la temelia unuia sau altuia din obiectivele din această comună în plin proces de urbanizare stă propria lor muncă. D. TOMA In Golful Guineei, acolo unde apele Oceanului au pătruns în continent spre dese și întunecate păduri tropicale, navigatorii au dat locurilor nume sugestivei Coasta de Fildeș, Coasta de Aur, Coasta sclavilor. Ajunse in apele golfului de culoarea opalului, în drumul lor spre himerice țări, echipajele galerelor portugheze încărcau carele cu aur, fildeș, sclavi și părăseau astfel, satisfăcute, aventura lor pe ape. Legenda spune că în apropierea lagunei în care își resfiră apele fluviul Nemé se află înfloritoarea Cana, reședința preabunului rege Dah, într-o zi se alătură pe acele meleaguri o ceată de războinici care îi devastară țara, și pe suveran îl îngropară de viu, iar pe pîntecele său așezară prima piatră a noii lor reședințe — Abomey — leagănul dinastiilor micului stat dintre Yemé și Mono, în istoria Africii, Dahomey — țara născută din pîntecele lui Dah — este legată de numele lui Béhanzin, ultimul rege care a opus o rezistență îndîrjită colonialiștilor ce-i invadeseră țara din 1893, cînd (Continuare în pagina a IV-a)