Steagul Roşu, octombrie 1970 (Anul 25, nr. 5487-5513)

1970-10-20 / nr. 5503

I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN­­ ANUL XXV — NR. 5.503 (6.682) MARȚI 20 OCTOMBRIE 1970 4 pagini ■— 30 bani Cuvintarea președintelui Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU, la sesiunea jubiliară a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite Domnule președinte, Onorați reprezentanți ai statelor mem­bre ale Organizației Națiunilor Unite, Aniversarea creării, cu un sfert de veac în urmă, a Organizației Națiu­nilor Unite prilejuiește atît o retro­spectivă a evoluției internaționale și a schimbărilor petrecute în lume în cei 25 de ani, cit și trecerea în re­vistă a activității desfășurate de O.N.U.­ în acest timp. Totodată, pen­tru a­­ îndreptăți așteptările popoare­lor, această sesiune este chemată să definească cu mai multă claritate di­recțiile , activității viitoare a Organi­zației Națiunilor Unite, căile pentru realizarea unei cooperări multilate­rale între națiuni, pentru asigurarea păcii în lume. După cum se știe, Organizația Na­țiunilor Unite a fost constituită la sfîrșitul celui de-al doilea război mon­dial, cînd nu se uscase încă sîngele vărsat de popoare și nu se vinde­case rana adîncă lăsată de zecile de milioane de victime căzute în pîrjolul nimicitor provocat de Germania h­it­­leristă, însăși denumirea de Organi­zație a­ Națiunilor Unite ne reamin­tește faptul că la crearea ei s-a avut în vedere ca toate națiunile planetei să-și unească eforturile pentru fău­rirea unei epăci durabile, care să asi­gure dezvoltarea liberă a fiecărui popor. Trebuie să spunem­ sincer în fața popoarelor că principiile nobile în­scrise în* Carta organizației nu s-au statornicit­ încă pe de­plin în relațiile dintre* toate­ statele­ lungii. Desigur, or­ganizația noastră a încăt­ un rol de seam­ă în viața internațională. Cele mai importante evenimente din­ pe­­­rioada scursă au stat în atenția O.N.U., au fost adoptate o serie de hotărîri și rezoluții de mare însem­nătate. Din păcate însă, multe din a­­ceste hotărîri nu au fost realizate sau au fost înfăptuite numai parțial. In același timp, trebuie arătat că în unele probleme importante, într-o se­rie de conflicte survenite pe arena mondială, Organizația Națiunilor U­­nite a adoptat hotărîri nejuste, care i-au știrbit prestigiul și au avut re­percusiuni negative asupra dezvoltă­rii vieții internaționale. Evocarea, cu acest prilej, atît a aspectelor pozitive cât și a celor negative din istoria de un sfert de secol a O.N.U. este, cred, necesară pentru a putea trage toate învățămintele în vederea creșterii ro­lului ei în soluționarea problemelor litigioase,­ în asigurarea colaborării între popoare și a păcii în lume. Sunt cunoscute marile transformări cu caracter social și național care au avut loc în lum­e în acești 25 de ani. , La fondarea O.N.U.­ exista un­­ singur stat­ socialist — Uniunea Sovietică. Astăzi în lume sînt 14 state socialiste, reprezentînd mai mult de o treime din populația globului pămîntesc. Alte popoare își orientează dezvoltarea­ e­­conomică-socială pe calea socialistă. Apariția și dezvoltarea unui mare nu­măr de țări socialiste a pus cu acui­tate la ordinea zilei problema coexis­tenței pașnice a statelor cu orînduiri sociale diferite. în ultimele decenii am fost mar­torii unei puternice redeșteptări na­ționale a zeci de popoare care zăceau în robie colonială, sub dominația im­perialistă. Ca rezultat al luptei po­poarelor pentru recîștigarea indepen­denței naționale, sistemul colonial s-a prăbușit, iar pe ruinele imperiilor co­loniale au­­ apărut­ zeci de state noi. Ele joacă astăzi un rol important în Organizația Națiunilor Unite,­ în în­treaga viață internațională. Revoluția tehnico-științifică contem­porană, pătrunderea omului în Cos­mos și uriașa dezvoltare a culturii au produs mari schimbări în gîndirea și conștiința oamenilor. Popoarele, oamenii își dau tot mai mult seama de forța pe care o reprezintă, înțeleg tot mai mult că stă în puterea lor să înfăptuiască pe planeta noastră o lu­me a colaborării între națiuni libere și egale în drepturi, să pună capăt războaielor dintre state, să asigure o pace trainică în stare să permită rea­lizarea bunăstării întregii omeniri. Reuniunea noastră are loc în con­­dițiile internaționale complexe, care oferă încă multe motive de neliniște tuturor popoarelor. La peste 25 de ani de la încetarea celei de-a doua con­flagrații mondiale, în diferite părți ale lumii războiul continuă să pre­(Continuare în pagina a IV-a) CUM SE ÎMPACĂ COOPERATORI! DIN BLĂGEȘTI IN POSTURA DE CODAȘI ? în toamna aceasta cooperatorii din comuna Blăgești au fost, pînă în prezent, mereu codași la efectu­area lucrărilor agricole de sezon. Afirmația este întărită de două ci­fre : pînă luni dimineața aici se în­­sămînțase 160 ha de grîu din cele 300 ha planificate, iar porumbul fusese strîns de pe 110 ha din suprafața totală de 625 ha. Cauza acestei se­rioase rămîneri în urmă constă în slaba preocupare a consiliului de conducere pentru antrenarea coo­peratorilor , la culesul porumbului și in neajunsurile existente în orga­nizarea muncii la arat, pregătirea terenului și însămânțat. De cîteva­­ zile încorporarea sub brazdă a se­minței de grîu se face anevoios, recoltatul cu încetineală a determi­nat ca suprafețele destinate cultu­rii griului să nu fie eliberate ope­rativ, iar mecanizatorii au umblat zile în șir cu tractoarele pentru găsirea unui petec de teren pe care să-l are. Este semnificativă decla­rația făcută de cîțiva mecanizatori printre care Aurel Lupu și Ion Stan­­ciu. — Ca niciodată, în această toam­nă am dus lipsă de teren pentru lucru. Abia acum s-a terminat eli­berarea unei suprafețe de 25 ha de floarea-soarelui pe care trebuie în­sămânțat griul. Nici tractoarelor nu le putem asigura randamentul ne­cesar, iar cîștigurile noastre sunt a­­fectate pentru că umblăm cu uti­lajul in gol. Președintele cooperativei, Prico­­pie Boz, a încercat să motiveze în fel și chip rămînerea în urmă la recoltat și semănat, numai că justi­ficările aveau fisuri. De fapt, du­minică, a fost o zi bună de lucru, dar nu s-a însămînțat nici­un me­tru pătrat de teren. Cîțiva tracto­riști au plecat în cîmp, la arat, pe la ora 8 și s-au reîntors după trei ore. Vreo 4 mecanizatori fuseseră învoiți, probabil pentru a partici­pa la nunțile din sat. Tractoristul Gheorghe Andrieș a avat duminică nici mai mult nici mai puțin de un hectar pe tarlaua „Punga“. Ran­damentul scăzut realizat duminică d­e mecanizatori se explică prin lipsa din, unitate a șefului de sec­ție, ca și a inginerului șef Mihai Ciupercă. Cum s-o fi îndurat specialistul de la Blăgești să lipsească într-o zi de vîrf din campania agricolă, cînd unitatea e codată la lucrările de sezon ? Acum pe cîmp se găsesc 40 va­goane de sfeclă de zahăr. Dumini­că, cînd s-ar fi cuvenit organizată bine acțiunea de transport, la baza de recepție se duseseră (pînă la prînz) doar 25 tone sfeclă. In rit­mul acesta, nu vedem cînd produ­sul va ajunge la destinație! Semnalînd aceste cîteva aspecte negative, care explică în bună mă­sură­­ situația de la C.A.P. Blăgești, întrebăm organele agricole jude­țene ce măsuri intenționează să în­treprindă pentru ca lucrările agri­cole de sezon să intre în cadența normală,la sus amintita unitate? - Tudor STANCIU Duminică, pe ogoare, numai mecanizatorii și elevii ? Duminică a fost o zi frumoasă, ideală pentru lucră­torii ogoarelor care în aceste zile au atîtea de făcut. Ne propusesem să realizăm, pentru numărul de azi al­ ziarului nostru, niște însemnări calde despre cele mai semnificative fapte de întrecere. Și iată-ne la drum. La intrarea în comuna Traian șoferul îmi atrage aten­ția asupra unei coloane de oameni ce veneau din față. Credeam că se îndreaptă spre vreo parcelă de porumb. Apropiindu-ne vedeam însă în loc de seceri, aceștia purtau în mîini sticle de vin. Era un alai de­ nuntă. A­­celași lucru aveam să-l mai constatăm și la Secuieni, la Mărăști, la Lipova, iar la Plopana un fel de tîrg dumini­cal la care mai mult se pierdea timpul decit se tîrguia. în nici una din cooperativele menționate, inclusiv la C.A.P. Odobești, cooperatorii nu au fost mobilizați pe cîmp, la lucru. Singurii care au lucrat peste tot au fost mecanizatorii și specialiștii. Pe aceștia i-am găsit în cîmp, la semănători, la arat. Inginerul șef al C.A.P. LIPOVA, Vasile Bostan, ne-a mărturisit cu regret că are doar doi cooperatori la lu­cru, pe semănătoare, în rest nimic, în schimb ne-a spus că vreo 60 de elevi din Satul Nou, vreo 15 de la Valea Hogii, și circa 30 din satul de centru, Lipova, depășu­­isează porumb. Ar fi fost bine dacă măcar cele 51­ de a­­telaje ar fi lucrat la transportul cocenilor din cîmp! Cînd am ajuns la C.A.P. PLOPANA, inginerul șef, Dumitru Băncilă era gata să plece în cîmp la semănat, întrebat de aportul cooperatorilor pe ziua respectivă a ridicat din umeri... La C.A.P. Odobești, inginerul șef Gheorghe Cojocaru și președintele unității, Enache Popa, era­u gata de ple­care în cîmp. Și aici răspunsul vine limpede că în timp ce toți cei 18 mecanizatori sînt în cîmp, la lucru, coo­peratorii nu au fost chemați. Și câmpul e plin­ de co­ceni. Măcar cei 21 de conductori de atelaje și alți 21 de cooperatori care să-i ajute la încărcat și tot ar fi fost ceva. Numai că nu s-a insistat. Am oprit și la Baza de recepție a sfeclei din Traian. Șeful de sector Alexandru Geangu ne-a lămurit îndată că veniseră doar 10 mașini cu sfeclă (4 de la C.A.P. Negri și clte două de la cooperativele din Secuieni, Tra­­ian și Prăjești), plus 4 căruțe de­ la C.A.P. Traian. Deci, așa, de ochii lumii. Spre convingere nu putem exempli­fica cu faptul că la C.A.P. FARAOANI numai brigada lui Mihai Jitaru a recoltat și încărcat patru autocami­oane de porumb. Participarea cea mai bună au avut-o echipele conduse de Elisabeta Coșa, Roza Jurca și Anița Jurca. După cum se vede, constatările noastre indică insu­ficienta preocupare a consiliilor de conducere, a briga­dierilor, a comitetelor de partid pe C.A.P., față de mobi­lizarea cooperatorilor în a folosi din plin fiecare zi bună de lucru în cîmp. Atît comitetele de partid pe G.A.P. cît și cele comunale, trebuie să considere drept sarcină primordială încheierea grabnică a recoltatului și însămînțatului. Meteorologii anunță, în conti­nuare, temperaturi scăzute, se pot declanșa de la o zi la alta ploile de toamnă.­ Este cazul să se dea mai mul­tă atenție efectuării fără întîrziere a lucrărilor la zi în agricultură. Printr-o muncă politică activă, desfășurată cu maximă responsabilitate, prin participarea zi de zi la lucrări a tu­turor comuniștilor din comună, succesul campaniei va fi asigurat! —* Vizita președintelui Consiliului de stat, NICOLAE CEAUȘESCU în California După ce a vizitat orașul californian San Francisco, președintele Nicolae Ceaușescu a revenit sîmbătă noaptea la New York. A treia zi a prezenței președintelui Nicolae Ceaușescu în California a fost rezervată vizitării orașului San Francisco — cel mai mare port al S.U.A. la Pacific, important centru e­­conomic, politic și cultural al țării, înaltului oaspete român,­­soției sale, persoanelor care îl însoțesc, le-au fost prezentate cartiere avînd fiecare un evident specific arhitectonic, eco­nomic și etnografic, integrate armo­nios într-un complex urbanistic unic în felul său, conferind marelui oraș de la Pacific personalitate și distinc­ție. Reprezentanții municipalității au ți­nut să prezinte președintelui României cîteva monumente semnificative pen­tru istoria acestor locuri, pentru stră­duința generațiilor care prin munca lor au construit — într-o perioada­ is­torică scurtă — acest mare oraș cu tot ceea ce înseamnă el prin uzinele și fabricile sale, prin edificiile econo­mice și culturale care-1 caracterizea­ză, prin portul său — al treilea din lume — prin densa rețea de drumuri și poduri moderne, prin structura și organizarea sa urbanistică. Prima oprire a avut loc la monu­mentul închinat lui Columb. Un turn înalt și suplu, o statuie înfățișînd un bărbat cu o figură senină și ener­gică, sunt plasate pe o culme care domină orașul, golful și un mare parc natural. A urmat vizitarea acestui parc întins pe cîțiva kilometri pă­trați, el însuși un monument natural unic în felul său. Intr-o mică poiană, încadrată de a­semenea arbori giganți a fost fixată în urmă cu 25 de ani o placă imemo­rială consacrată lui F. D. Roosevelt, menită să omagieze contribuția sa la fundația Organizației Națiunilor U­­nite. Președintele Ceaușescu s-a oprit cîteva clipe în fața acestei plăci me­moriale. De-a lungul aleilor, cetățenii aflați în parc l-au salutat cu gesturi prie­tenoase. După popasul la „Muir Woods Na­tional Monument", coloana de mașini și-a continuat drumul îndreptîndu-se spre colina Belvedere Tiburon. La poalele acesteia se afla un teren în­tins care în anul 1945 cînd aci la San Francisco s-a semnat Carta Na­țiunilor Unite, fusese destinat să găz­duiască edificiul sediului O.N.U. transferat ulterior la New York. Itinerariul a inclus, de asemenea, marele pod „Poarta de aur" (Golden Gate), uriașa arcadă construită în de­­­ceniul al patrulea peste o strîmtoare a Golfului San Francisco, precum și vizitarea pe mare la bordul unei șa­lupe a unei părți a portului. La amiază președintele Nicolae Ceaușescu, soția sa, și persoanele o­­ficiale care îl însoțesc și-au luat ră­mas bun de la gazdele cali­forniene pe aeroportul internațional San Fran­cisco. Primarul orașului, J, Alioto, și colaboratorii săi și-au exprimat sa­tisfacția de al fi avut în mijlocul lor, timp de două zile, pe președintele României. Avionul special pus la dispoziție de Casa Albă s-a îndreptat spre New­­ Y­ork, unde șeful statului român a so­sit în cursul nopții de sîmbătă. Duminică, în cursul dimineții, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, soția sa și persoanele care-l însoțesc au răspuns invitației de a face o scurtă plimbare cu yachtul în jurul Insulei Manhat­tan — nucleul întregii vieți econo­mice și sociale a marii metropole a­­mericane. Oaspeții au urcat la bordul navei de croazieră „The Highlander“, care a arborat pe catargul principal trico­lorul românesc. Oficiul de gazdă a fost îndeplinit de Nelcolm Forbes — pro­­prietarul yachtului — cunoscut in­­dustriaș și editor al unor publicații de informație și comentariu economic. Yachtul a parcurs un itinerariu care, început pe fluviul Hudson, în a­­propierea marelui pod „George Wa­shington", a continuat spre sud-est,­­de-a lungul Manhattanu-lui pînă în dreptul monumentalei Statui a Liber­tății, pătrunzînd apoi în apele East­ River-ului, spre est, dincolo de po­dul „Qunsboro". Aceasta a oferit oas­peților posibilitatea să privească de pe apă panorama originală a New­ Yorkului, principalele sale centre și edificii, zgîrie norii din Wall-Street,­­giganticul Empire State Building, pa­ralelipipedul binecunoscut al sediului O.N.U., numeroase docuri, antrepozi­te, dane portuare, podurile suspenda­te peste cele două fluvii, întinsul chei al cartierului Harlem profilat pe aglomerarea urbanistică a acestei zone a orașului. La bordul vasului, tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit explicații asupra locurilor vizitate, s-a interesat de u­­nele probleme de ordin edilitar, eco­nomic și social ale municipiului, s-a întreținut cu persoanele oficiale ame­ricane care îl însoțesc. Corespondență de la trim­ișii speciali / ' In pagina a Il-a j SPORT . FOTBAL • HANDBAL VOLEI COOPERATORI si MECANIZATORI­ au­ ii Tu­ffl Irb­it iilHis lÉiite la RECOLTAT Și ÎNSAMÎNȚAT! . 1 La ferma de stat Scurta 2.400kg semințe de sfeclă la hectar In acest an, la ferma de stat Scur­ta, aparținînd I.A.S. Bacău, cultura sfeclei de zahăr pentru semințe a ocupat suprafața de 42 hectare, la care se adaugă alte 55 hectare pen­tru producerea de butași. Dispunînd de o experiență bogată în tehnologia acestei culturi, unitatea a reușit să depășească sarcinile de plan cu 750 kg semințe pe fiecare hectar, obținînd în medie cite 2.400 kg față de 1.650 kg câ­ fusese planificat. Și la butașii de sfeclă după cum ne-a informat șeful fermei ing. M. Savu, se estimează însemnate depășiri de plan, în momentul de față produc­ția nefiind încă recoltată. Și in cursul zilei de duminică s-a lucrat din plin pe ogoarele C.A.P. Buhuși. La culesul porumbului au luat parte circa 900 membri ai unității, salariați de la consiliul popular, I.G.O., P.T.T.R., sectorul sanitar și mește­șugari. A fost eliberată suprafața de 28 ha teren ocupat cu porumb, s-a transportat, cu cele 25 camioane și 50 atelaje, cantitatea de 4 vagoane porumb. O activitate susținută au desfășurat la recoltatul porumbului mem­brii brigăzilor de cîmp conduse de Anica Apetrei și Costea Costache. Foto: C. BURSUC Constructorii băcăuani se pregătesc pentru confruntarea cu timpul friguros ing. Mihai ARMAȘU, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean Bacău Perioada care a mai rămas acest an și apoi anul 1971 pun din în fața constructorilor trustului băcău­an sarcini deosebite. In condițiile în care ne apropiem tot mai mult de perioada timpului friguros este și firesc să ne intereseze acțiunile întreprinse de conducerea Trustu­lui de construcții Bacău, de condu­cerile șantierelor sale în vederea pregătirii tuturor punctelor de lu­cru pentru anotimpul rece și a creă­rii fronturilor de lucru. Din expe­riența anilor trecuți am putut con­stata că atunci cînd pregătirile s-au făcut cu mult simț de­ răspun­dere, temeinic, din timp, construc­torii au avut numai de câștigat, rit­mul de lucru pe șantiere menținîn­­du-se. Așa se explică faptul că în primul trimestru al anului 1970, deci într-o perioadă în care condi­țiile meteorologice nu erau deloc fa­vorabile, constructorii băcăuani au realizat 21,5 la sută din planul a­­nual, predînd peste plan 169 de a­­partamente. Numai pregătirile pe care le-au făcut în anul 1969 i-au condus pe constructori la obține­rea acestui meritoriu rezultat! Cunoscînd importanța acestei ac­țiuni pentru realizarea indicatori­lor de plan, nu numai în perioada convențională de timp friguros, ci și în tot cursul anului — construc­torii de la Bacău, Moinești, Tg. Ge­na au început încă din luna iulie o adevărată campanie de pregătire a șantierelor pentru timpul rece. Au existat, desigur, unii factori care au facilitat aceste pregătiri. Pro­ducția anului 1970 a fost mai bine pusă la punct, sarcinile de dare în funcțiune au fost stabilite judicios, s-a putut contura mai bine și cu mult timp înainte volumul de lu­­crări ce se va executa pe timpul iernii. Nu de mult s-a reușit să se treacă la faza a doua a proiecte­lor de organizare a lucrărilor care se execută in perioada 15 noiem­brie 1970 — 15 martie 1971. La baza documentației respective au stat cî­­teva elemente: în primul rînd este vorba de sarcinile fizice și valorice prevăzute în planul de stat pe tri­mestrul al IV-lea al acestui an și trimestrul I al anului viitor. Apoi, două elemente de bază, primul re­feritor la mișcarea echipamentelor de glisare și a cofrajelor piane me­talice și al doilea cel referitor la eșalonarea livrărilor de panouri mari în conformitate cu documentul încheiat cu furnizorul. In sfîrșit, organizarea a avut în vedere și ca­pacitatea de producție a secțiilor și atelierelor proprii, în perioada timpului friguros la care ne referim se vor executa lu­crări într-un volum destul de în­semnat : este vorba de 1.700 apar­tamente și o serie de obiective in­­dustriale și social-culturale cum ar fi dezvoltarea de la Fabrica „Parti­zanul“ și cea de la Fabrica de pos­tav Buhuși, un depozit al întreprin­derii de transporturi auto Bacău, magazii pentru cereale la Bacău, o spălătorie chimică și altele. Dintre apartamentele amintite, 750 vor fi predate pînă la sfîrșitul acestui an, restul de lucrări constituind fron­tul de lucru pentru primul trimes­tru al anului 1971. Un lucru foarte bun, care tre­(Continuare în pagina a IlI-a) Premieră pe micul ecran Bucuria a fost gene­rală. O nouă invitație in studiourile T.V. în­semna încă o dovadă de prețuire a sirguin­­ței cu care, de ani de zile, cercul de teatru pentru copii, condus de Melania Ghica, in­cintă mii de spectatori prin reprezentațiile sale. Și, de fapt, pentru a cita oară micile ar­tiste se aflau in fața camerelor de luat ve­deri ? La cererea noastră conducătoarea cercului recapitulează : „Prima dată am apărut cu «O intimplare din pădurea fermecată», apoi cu «Toamna și pinguinul», apoi cu «Visul Deliei» apoi cu..., apoi cu.. “. Sunt în total vreo șap­te spectacole prin ca­re băcăuanii s-au fă­cut cunoscuți, nude duminicale mari­pen­tru copii și școlari pu­­nându-le la dispoziție, cu generozitate, spa­țiul lor. Ultima apari­ție pe micul ecran, cea de duminica trecută, (premiera „Vis printre stele“) chema la o că­lătorie printre astre, pe cit de temerară, tot pe atît de pămintea­­nă, născocită cu fante­zia și puterea de re­prezentare a unui co­pil De aici gingășia, sinceritatea cuceritoa­re a spectacolului transmis fără efort de Luminița Gheorghiu (Irina) și Carmen Șchiopu (Doru). Amîn­­două interpretele păreau că se joacă intr-adevăr ignorind tracul (asta-i doar o poveste bună pentru oamenii mari!). Se țineau compa­nie, cu incontestabil talent și o bună pre­gătire Carmen Chirieș, Misiatela Gavril, Pușa Potoroacă, L­il­iana Pe­tr­­ă, Marțiana Florian (steluțele), Camelia Rotari, Carmen Tomo­­zei (norii), Iulia Apos­tol (Luceafăr și Ful­ger împărat), Carmen Tiron (Luna), in fața micului ecran, urmărindu-se jocul, dlipă ne-am simțit co­o­iii. Numai Melania Ghica, cea care cu­noștea­­ posibilitățile interpreților, avea să spună : — Parcă la repetiția generală a fost mai bine... Dar în drum spre casă medita asupra v­i­it­o­ar­e­i premiere, schița vi gînd decorul și costumele. Pentru fiecare va găsi un rol, pentru fiecare din mi­cii ei prieteni, căci toți fuseseră foarte buni și succesul se da­tora numai lor. M. M. GLOB-GLOB! Ordinatorul prieten și dușman La sfîrșitul deceniului actua folosirea ordinatorului va fi la fe de frecventă ca azi cea a telefo­nului. Acțiunea ordinatoarelor , conducerea economiei și finanțele devine de pe acum indispensabi­lă. Așteptăm de la ele rezultate 1 fel de spectaculoase în învățămînt unde fiecare student va avea po­sibilitatea să-și controleze indivi­dual cunoștințele; în proiectare unde pe baza datelor brute furni­zate de specialiști vom obține șe (Continuare în pagina a Il-a)

Next