Steagul Roşu, noiembrie 1970 (Anul 25, nr. 5514-5538)
1970-11-25 / nr. 5534
Pag. 2 In comuna Glăvanești Cercul cultural-formă de activitate in experiment Răspunzînd menirii sale de căpetenie — aceea de a fi promotorul principalelor acțiuni ce vizează cu preponderentă factorul psihic, sensibilitatea și cultura săteanului — căminul cultural din comuna Glăvănești, sub directa îndrumare a comitetului comunal de partid, și-a propus în această toamnă să inițieze o serie de activități culturale care să antreneze într-o mișcare pozitivă un număr important de cadre didactice, artiști amatori, alti factori culturali din localitate. In acest sens, căminul cultural din Glăvănești, împreună cu conducerea celor două școli generale de 10 ani din comună au experimentat de curind o nouă formă de activitate cultural artistică, care, deși proaspăt inaugurată, s-a dovedit a fi un excelent mijloc de activizare a forțelor culturale din comună. Este vorba de cercul cultural — formă de activitate, prin care se intenționează atragerea cadrelor didactice din comună în miezul unei acțiuni variate, oferindu-le posibilitatea de a-și etala calitățile de pedagogi și difuzori ai actului cultural, în fața colegilor lor din comună. Avînd un caracter demonstrativ, cercul cultural se întrunește duminica. Programul unei astfel de zile, deosebit de bogat, cuprinde o întreagă gamă de probleme. Astfel, dimineața este afectată susținerii unei lecții model, la una din clasele școlii respective, de către un învățător sau profesor calificat. Are loc, apoi, o expunere conținând noutăți din domeniul științific și cultural, sau este prezentat un material psiho-pedagogic, ce vizează extinderea experienței pozitive a unora dintre cadrele didactice cu bune rezultate profesionale. După-amiaza aceleiași zile este rezervată unui program artistic, susținut de elevii școlii, în colaborare cu formațiile artistice din comună, în scopul ilustrării nivelului activității culturale depuse de cadrele didactice la nivelul localității respective. De asemenea, participanții pot audia o conferință ținută de către un cadru didactic local. Discuțiile deschise, sincere, încheie, de obicei, cercul cultural, în cadrul lor făcîndu-se unele aprecieri asupra modului de desfășurare a acțiunii stabilite. O primă întîlnire de acest gen s-a desfășurat la sfîrșitul lunii trecute, avînd drept loc de întîlnire satul Frumușelu. Secția deschisă, ținută la clasa a IV-a de către înv. Elena Gîlcescu, urmată de un documentar referat metodico-pedagogic, a constituit pentru cei prezenți un bun exemplu de felul în care omul de la catedră trebuie să lucreze cu clasa. După-amiază, scena căminului filial din Frumușelu a fost inundată de tinerețea și elanul elevilor școlii generale. Atrăgătoarea conferință ținută de înv. Spiru Florea despre „Onoare și demnitate“, apoi alăturarea la entuziasmul și emoția pe care le dă scena, a grupului vocal din sat și, mai ales, a orchestrei de muzică ușoară a căminului de centru, a însemnat o frumoasă încheiere a unei acțiuni care, chiar de la debut, se arată a fi o importantă formă de activitate culturalartistică. Menit să cimenteze legăturile dintre colectivele didactice din comuna noastră, precum și să ajute la ridicarea continuă a nivelului profesional al fiecărui profesor sau învățător, cercul cultural inaugurat la Glăvanești constituie, încă de pe acum, o experiență pozitivă în cadrul muncii tuturor activiștilor pe tărîm cultural. Prof. Gh. MIHĂILESCU, directorul căminului cultural din comuna Glăvănesti STEAGUL ROȘU CARNET cu Sima. La Moinești, reînvierea și descoperirea unor talente Faza orășenească a Festivalului folcloric județean, aflat la cea de-a treia ediție a sa, a constituit un prilej de confruntare artistică și pentru cluburile din Moinești și Zemeș. Spectacolul, din sala arhiplină a clubului „23 August“, a demonstrat o adevărată infuzie de tinerețe, datorată depistării de noi talente. Partitura muzicală a acestui Festival de folclor a fost susținută de orchestra de muzică populară a clubului „23 August“ sub conducerea lui J. Gantz. Cu toate că dini orchestră lipsește instrumentul de bază de acompaniament — țambalul, hora și sârba din Solonț, executate de orchestră, au fost aplaudate cu multă căldură de iubitorii muzicii populare românești. Dintre soliștii vocali, amintim pe Alisa Macadan (clubul,23 August“], care prin melodiile „Uite-acela-i bade-al meu“ și „Are mama doar o fată“, a dovedit certe calități, precum și pe Zinca Zota de la clubul Zemeș și Mircea Moldoveanu de la clubul „23 August“. La aceștia din urmă s-a putut remarca lipsa repetițiilor cu orchestra, rămînînd deficitari ritmului, și lipsa unui repertoriu adecvat, care să le pună în valoare calitățile lor vocale. Soliștii instrumentiști care au evoluat la acest festival au adus un repertoriu specific local. O deosebită impresie artistică a lăsat fluierașul Ion Matei de la clubul „23 August“, laureat al Festivalului de folclor „Bacău ’69“ care, și de data aceasta, pentru hora și sârba executate la fluier primit aplauzele îndea lungi ale sălii. La un nivel mulțumitor s-au prezentat fluierașul Ion Apetri de la clubul Zemeș și Ion Dobre. Revelația concursului a fost tinărul artist amator Ioan Mihai, de la clubul „23 August“, laureat al Festivalului „Slănic 1970“. Autenticitatea talentului acestui interpret sperăm să prilejuiască o surpriză dintre cele mai plăcute și la faza județeană a Festivalului de folclor „Bacău ’70“. Grupul vocal feminin de la clubul din Zemeș, sub îndrumarea cunoscutului animator cultural prof. Nelu Crăciun, a adus în concurs un plus de acuratețe, poezie, lirism, completate cu paleta de culori a costumelor populare din această zonă folclorică. Intre momentele deosebite ale concursului trebuie să subliniem și emoționanta întîlnire a publicului moineștean cu octogenarul rapsod popular Constantin Joja, de la clubul „23 Festivalul de folclor „BACAU ’70“ August“, care a cucerit inimile tuturor prin interpretarea cu multă dezinvoltură și originalitate a unor vechi sintece bătrînești, precum și a jocului „Mocăneasca cu strigături“. O notă distinctă la acest concurs ni s-a părut a fi adus dansatorii de la clubul „23 August“, care sub îndrumarea competentă a instructorului Aurel Rădulescu, ne-au înfățișat în suita moldovenească prezentată, un frumos desen coregrafic, eleganță și ritm, optimism, armonizare cu bogăția de culori a costumelor populare. Este un fapt îmbucurător pentru iubitorii dansului popular românesc „reînvierea“ formației de dansuri a clubului „23 August“. Faza orășenească a Festivalului de folclor „Bacău ’70“ a adus în reprezentația de la Moinești un plus de originalitate și specific local, o adevărată revărsare de talente autentice. Prof. Ioan CAZIMIR „Hibernatus“ (La „Muncitorul“) Prezența pe generic a actorului Louis de Funès, nu numai ca interpret principal, ci și în calitate de coautor la adaptarea pentru ecran a binecunoscutei comedii „HIBERNATUS“, a lui Jean Bernard-Luc, indică în mare măsură contribuția sa adusă construirii optime a pretextului demonstrației de virtuozitate. Timp de nouăzeci de minute, actorul nu părăsește ecranul pentru a provoca deseori adevărate cascade de rîs, datorită unei expresivități singulare, a unei neobișnuite exuberanțe mimice. Regizorul Edouard Molinaro a găsit, împreuna cu scenariștii, mijloacele adecvate reprofilării cinematografice a piesei lui Luc. Se pare că o personalitate artistică de talia lui Frids, devine cu fiecare film tot mai dificil de condus. Astfel, filmele în parael apare, au început a fi mai puțin filme de „regizor“ ci, numai de „interpret“. Este, de altfel, un vechi și declarat deziderat al cunoscutului actor, de a deveni autorul complet al producțiilor al căror protagonist este. Primii pași au fost făcuți odată cu participarea la elaborarea scenariului filmului „Marele restaurant“. Funds a semnat apoi, cu mici excepții, scenariile, servindu-și întîmplări și situații pline de haz. în „'Hibernatus"* recunoaștem grimase întîlnite și altă dată, proprii lui Funds, dar în timpul proiecției uităm și ridam de irezistibilele sale mijloace comise, de stilul său atît de colorat. M. ROZEANU Casa de cultură a sindicatelor din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej. radio o televiziune televiziune! MIERCURI 25 NOIEMBRIE 1970 18.00 18.00 Deschiderea emisiunii. Caruselul năzdrăvan... invită pe toți copiii să se urce în el. 18.30 Cabinetul economic TV. 19.10 Tragerea concursului Pronoexpres. 19.20 l.ooi de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Telecinemateca . „Hotarul intun#ericului", 22.00 poșta TV. 22.15 Cadran internațional. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. RADIO MIERCURI 25 NOIEMBRIE 1970 PROGRAMUL I 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 1 16.20 Orchestra Rodrigo Mendoza. I 1R.30 Consultație juridică. I 17.05 Antena tineretului. 18.03 știință, tehnică, fantezie. 18.30 Pagini simfonice nemuritoare. ► 19.00 Gazeta radio. . I 19.30 Așa cîntă pe la noi — muzică populară. • 20.05 Tableta de seară. ► 20.10 Argheziană. I 20.25 zece melodii preferate. . 21.00 Istoria ideilor. 21.20 Formația Petre Magdin. ► 21.30 Moment poetic. ► 21.35 Solista serii : Anca Agemolu. . 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. * 22.30 Pentru magnetofonul dumneavoastră. Rarități folclorice. . 23.00 Concert de seară. ’0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.00 Publicitate radio. 15.20 Uvertura la opera „Fata de la Cozia" de Emil Monția. 15.30 Radio-școală. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Noi Înregistrări de muzică românească. 16.50 Pe teme medicale. 17.00 Un vis romantic — muzică ușoară. 17.35 Lieduri paralele. 18.03 Muzică populară cu Ion Radu și Ioana Crăciun. 18.50 — 365 de cîrtiece. 19.00 Revista șlagărelor. 19.30 Meridiane lirice. 19.50 Noapte bună copii . „MadaUna“ poveste de Călin Gruia. 20.00 Piese vocale de George Stephănescu. 20.15 Teatru radiofonic : „Fîntina cu patru adevăruri" de Vasile Rebreanu. 21.18 Tangujul. JOI 26 NOIEMBRIE 1970 PROGRAMUL 1 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 9.30 Odă limbii române. 10.30 Secvențe din festivaluri de muzică ușoară. 11.05 Recital de operetă Peter Anders. 11.15 Din țările socialiste. Reportaje din R.S.F. Iugoslavia. 11.20 Burlesca pentru pian și orchestră de Emanuel Elenescu. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Muzică ușoară de Constantin Alexandru și Richard Stein. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Miniaturi distractive. 13.30 Cine știe ciștigă. 14.00 Compozitorul săptămînii — Giuseppe Verdi. „ „ 14.30 Din inimă-ți cîntăm partid subit — program de clntece. 14.40 Publicitate radio. „ „ „ 14.50 Fantezie din operetele lui Kalman. PROGRAMUL H 7.15 Program muzical de dimineață (continuare). 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). . . 8.25 Mari Interpreți — Dietrich Fischer-Dieskau. .. . 9.00 Cîntece de Nicolae Buicliu și Gheorghe Bazavan. 9.15 Cue Banatul de mare — muzică populară. 10.30 Piese instrumentale. 10.45 Doine, cîntece și jocuri populare. 11.00 Melodii de Ion Rădulescu și Petre Firulescu. 11.40 Fragmente din opereta „Gura livii de Offenbach. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Concert de print. 13.00 Din muzica popoarelor. 13.15 Consultație juridică. 13.25 Pentru voi, tinerii — muzică ușoară. 14.00 Soliști de muzică populară. 14.30 Lexiconul compozitorilor români. 14.55 Știința la zi. Vremea se menține relativ închisă și umedă cu cerul mai mult acoperit. Local se vor produce precipitații sub formă de burniță. Vintul va sufla slab la potrivit din sectorul nord-est. Temperatura in scădere ușoară , minimele vor fi cuprinse intre minus 1 și plus 1 grade, iar maximele intre plus 2 și plus 5 grade. cinema MUNICIPIUL BACĂU Muncitorul : „Hibernatus" Orele : 10:20 : 15,20 17,20 : 19:20 : 21:20. Tel. 12028. Flamura roșie : „Omul care nu poate fi acuzat". Orele : 16 : 18 : 20. Tel. 1950. Progresul : „Departe în apus“. Orele : 10:20 : 14,30 : 16,30 : 18,30 : 20,30. Tel. 11377. Tineretului : „Operațiunea Deontine". Orele : 10,30 ; 15.30 ; 17.30 ; 19,30 ; 21,30. Tel. 12939. MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ 23 August : „Medicul de la asigurări“. Oituz : „Sentința“. TG. OCNA Oituz : „Numai o singură viață". MOINEȘTI Petrolul I „40 de minute până-n zori“. BUHUȘI Textilat „Un cuib de nobili”. EXPOZIȚII MUNICIPIUL BACAU Galeriile de artă : Expoziția Grigore Vasile. COMUNA RACOVA Expoziția memorială Ion Borcea.MUZEE j MUNICIPIUL BACAU Muzeul de științe naturale, strada Karl Marx nr. 7. Muzeul de artă. Calea Mărășești nr. 20. Secția permanentă de artă modernă și contemporană. Muzeul de istorie, strada Karl Marx nr. 23. Expoziție permanentă. mm PUBLICITATE I///VZ Aff rrmi-----------------------Ofer contra cost excursie 19 zile U.R.S.S. luna aprilie 1971. Gheorghiță Trovan I.G.O. Tg. Ocna. Joi 26 noiembrie, ora 13,30, va avea loc înmormintarea Fior leal Manolescu 65 ani Cortegiul funebru va pleca de la locuința defunctei din Calea Moinești nr. 42, municipiul Bacău. Grădinarii au rămas datori (Urmare din pagina I) de lucruri. „Eu, spunea interlocutorul, in iarnă, atunci tind s-au organizat brigăzile, odată cu întocmirea planului de producție, am primit două tabele cu numele cooperatorilor repartizați să lucreze la grădină, în total 44. După părerea mea, a continuat vorbitorul, sistemul de organizare a brigăzii nici pe departe nu a răspuns cerințelor, s-a făcut o treabă formală“. Așa este, spunem și noi. Faptul este demonstrat prin aceea că s-au repartizat să lucreze în legumicultura cooperatori care nu au mai practicat această meserie. Din cei 44 cooperatori stabiliți pe bază de simple tabele să lucreze la grădină, nu au participat, chiar în zilele de vîrf, decit cel mult 15! Evident, în aceste condiții lucrările au fost efectuate cu mare întirziere și de calitate inferioară. La plantatul verzei, bunăoară, lucrarea a durat aproape o lună de zile. Rezultatul , cea plantată la început, în perioada optimă, a dat o producție de toată frumusețea, pe cînd cea sădită în ultimele zile nu a mai legat! Apoi, tot datorită lipsei brațelor de muncă nu s-a efectuat nici irigatul, cu toate că unitatea a dispus de suficiente utilaje. Ele însă au stat nefolosite ? Deși culturile au fost întreținute necorespunzător, îngrășăminte s-au administrat, cite 150 kg azotat și 300 kg îngrășăminte complexe la hectar, ceea ce a determinat o creștere luxuriantă a buruienilor. Avea dreptate cooperatorul Ion V. Turluianu, cînd afirma că îngrășămintele sînt bune, dar îmburuienează culturile, ceea ce impune aplicarea exemplară a tuturor lucrărilor de întreținere. Rezultatele obținute în grădina de legume de la Berești — Tazlău, trebuie să dea de gîndit serios consiliului de conducere. Dacă recoltele au fost slabe, apoi acest lucru se datorește neingrijirii culturilor, fapt determinat de slaba organizare a muncii, a formalismului de care a dat dovadă consiliul de conducere încă de la început, de cînd s-a pornit la organizarea brigăzii legumicole. Pentru anul viitor, finind seama și de faptul că se prevede creșterea suprafeței, măsurile care se iau încă de pe acum, trebuie să asigure efectuarea întregului volum de lucrări la timp și de cea mai bună calitate. Să nu se mai repete ceea ce s-a întîmplat în acest an. Brigada legumicolă să fie constituită dintr-un număr corespunzător de membri, calculul făcîndu-se în funcție de suprafață și de structura planului de cultură Campionatul județean de fotbal Oituz Tîrgu Ocna se distanțează.• Penultima etapă a turului campionatului județean de fotbal a fost dominată de echipele gazdă, care au beneficiat din plin de avantajul terenului propriu, obținînd numai victorii. Din cele șapte întîlniri, oaspeții nu au reușit să „ciupească" nici un punct. Cu toate că jocurile s-au desfășurat în condiții climaterice nefavorabile, s-a marcat, un număr destul de mare de goluri , 23, dintre care doar unul singur înscris de echipele în deplasare ! Lăsînd la o parte decalajul dintre eficacitatea unor echipe și totala ineficacitate a altora, s-ar părea, la prima vedere, că înaintările și-au făcut, datoria. Dar aceasta-i numai aparent, deoarece nu mai puțin de 6 echipe nu au înscris nici un gol. Iar dacă mai amintim și faptul că Oituz Tg. Ocna este autoarea a zece goluri din 23, este cu atît mai evidentă ineficacitatea majorității înaintărilor. Să fie de vină numai condițiile grele de joc ? S-ar putea. Fără îndoială, performera ultimei etape este Oituz Tg. Ocna, care obținînd o nouă victorie și la un scor neobișnuit (10—0) în dauna Unirii Tricolor Moinești, a obținut un dublu avantaj : și-a consolidat poziția de fruntașă a clasamentului, indiferent de rezultatul pe care-l va obține în ultima etapă a turului, precum și un golaveraj care cu greu va fi egalat de echipele următoare 37—7 ! Dar adevăratul derby al etapei a XlI-a a avut loc în Municipiul Gheorghe Gheorghiu- Dej, între Energia din localitate și Partizanul Bacău, oaspeții fiind pe locul doi, iar gazdele definind poziția a treia a clasamentului. Cîștigînd cu 1—0, Energia a egalat la puncte pe Partizanul Bacău (15), avînd însă un golaveraj mai slab. Amobele echipe se află la diferență de trei puncte de Oituz Tg. Ocna, anuntîndu-se adversare serioase actualului lider pentru returul campionatului. Un scor mare s-a înregistrat și în meciul dintre Silvalemn Comănești și Minerul Salina Tg. Ocna. Prin acest 4—0, comăneștenii confirmă, se pare, o revenire la forma, cu care se obișnuiseră în primele jocuri din campionat. A. DUMBRĂVEANU Uzina metalurgică Bacău angajează INGINERI ELECTROMECANICI ȘI TERMOENERGETICI Relații se pot obține la biroul personal al uzinei din strada Grivița roșie nr. 10, telefon 10080, interior 905 Miercuri 25 noiembrie 1970 Felicit sportul băcăuan (Urinare din pagina I) care au tradiție în județ și beneficiază de posibilități concrete de dezvoltare și afirmare. Intră în aceasta categorie gimnastica (fete), handbalul (băieți și fete), fotbalul, atletismul, voleiul ,băieții, luptele, boxul și judo-ul. Trebuie pornit, evident, de la ora de educație fizică, urmată succesiv de campionatele de tip școlar, campionatele municipale, județene, interjudețene și naționale, toate beneficiind — condiție sine qua non — de o excelentă organizare și disciplină. Permiteți-mi, vă rog o mică digresiune legată de context: C.N.E.F.S. a salutat cu satisfacție inițiativa inaugurării în județul dv. a celui de-al treilea liceu cu program special pentru o singură ramură de sport, Liceul cu profil de handbal (fete) din orașul Buhuși. Sunt sigur ca județul Bacău va da loturilor naționale multe elemente talentate, de mare perspectivă, în special la gimnastică, fotbal, handbal, lupte și box. îmi permit să sugerez sporirea preocupărilor pentru dezvoltarea atletismului, cunoscută fiind ponderea deosebită a acestei ramuri la Jocurile Olimpice, în acest sens, cadrele de specialitate trebuie să se consacre unor anumite probe atletice și nu atletismului în general. Rezulta ele nu s-ar lăsa mult așteptate, mai ales că baza materială necesară e foarte ușor de prixmirat. Atenție însă, la metodică , trebuie să atragem copiii prin jocuri, întreceri, concursuri periodice, aplicarea miniatletismului etc. ~ — îmi permit să fac, la rândul meu, o digresiune, aparent desprinsă de context, dar cu implicații directe (nu totdeauna fericite) asupra formării elementelor de perspectivă : ARBITRAJUL. Ce foi acordați acestui factor în evoluția tinerelor talente ? — Arbitrajul este un factor care verifică și potențează munca antrenorilor, in special în direcția educației sportive. De corectitudinea arbitrului depind evoluțiile tuturor sportivilor și însăși atmosfera competiției respective. Din nefericire, sunt încă mari deficiențe (vedeți cazul boxerului băcăuan Dinu Condurat, frustrat de victorie la „europene") și, dacă nu se iau măsuri, se vor accentua pe măsura creșterii dinamismului și înverșunării disputelor sportive (mai ales la sporturile individuale). Se impune, in primul rînd, crearea unei opinii de masă conformă formulei: „arbitrul are întotdeauna dreptate". Apoi, imediat după meci, contestațiile oficiale să fie depuse la juriul respectiv. Disciplina nu va suferi. Ba dimpotrivă... — Este vehiculată în presa sportivă a mai multor tari occidentale expresia „concediu plătit", definiție umoristică a suspendării unui arbitru, dublată de amendă. Credeți că o atare sancțiune ar fi la noi, cumva, neavenită în Da. Mișcarea noastră sportivă este clădită pe alte baze, ideologice și organizatorice. Sportul nostru este, în exclusivitate, amator. Sportivii și arbitrii, deopotrivă. Așa că nu putem aplica sancțiuni pecuniare. Dar, mari pasionați ai sportului, arbitrii noștri suferă enorm cind „fac tușă" cîteva etape... — Totuși, într-un caz ca acela al arbitrului Cursaru (partida Steaua — Politehnica Iași), cînd o echipă pierde întîlnirea datorită — EXCLUSIV — unui arbitru rău intenționat, ați avea ceva împotrivă ca echipa beneficiară (clubul, In speță) să suporte o amendă fixată — de la caz la caz — de Federație ? — Ar trebui să avem, în acest caz, dovada indubitabilă a mituirii arbitrului respectiv. Or, prezent, n-au fost depistate plin în asemenea cazuri. Cel puțin la nivelul primelor două divizii. Dar exigenta noastră este în continuă creștere și vă asigurăm că vor fi din ce in ce mai rare cazurile de arbitraj părtinitor. umut Rtomt mm Bacău, Calea Republicii nr. 126 angajează: Retribuția se face conf. H.C.M. 914/1968. Relații suplimentare se dau la telefon 10070, interior, 239. — electromecanici cu specialitatea radio, absolvenți ai școlii tehnice de specialitate ; — strungari metale J — frezori J (Urmare din pagina I) apoi și el, discret, dindu-ți timp să îi observi pe cei din jur, să asculți muzica, să te gîndești la o băutură tare, pe care o comanzi pentru deschiderea apetitului. O privire asupra sălii restaurantului. Erau prezenți lucrători din alimentația publică din Bacău și din alte 15 județe, veniți să învețe cite ceva, sau, pur și simplu, să se simtă bine, au fost invitați de la diferite instituții și întreprinderi, au fost consumatori obișnuiți care au venit sîmbătă să petreacă o seară plăcută. La reușita acestei seri, au contribuit și ei prin atitudine, prin ținută, prin discreție și naturalețe. O notă pentru personalul care a servit la mese. Distins. Elevat. Sobru. Inteligent, îndatoritor. Atent. Tăcut — cînd e nevoie, discutînd numai cit trebuie și cum trebuie. Cu tact. E o artă ! Se cuvin aplauze. Le acordăm cu satisfacție, căci ei, tinerii ospătari, dirijați de P. Burcea, șef de sală la restaurantul „Lido“, din București, și Sanda Romanciuc — cu aceeși funcție la restaurantul „Bistrița“ din Bacău, au imprimat atmosfera. Ținuta lor obligă. Te îndeamnă și pe tine să te comporți într-un anume fel. Și nu e puțin. De la înceut, climatul necesar a fost stabilit. Evident, un aport substanțial l-a adus, și în această privință, șeful de Unitate, Mircea Petrescu, prezent pretutindeni, atent cu fiecare, încă două cuvinte despre aspectul servirii consumatorilor. Au fost apreciate de toată lumea platourile cu artificii scânteietoare pe care erau purtate bucatele, iar torturile cu flori, iluminate din interiorul lor, au lăsat, de asemenea, o imprestie plăcută, de sărbătoare. Da, asta-i! Avem nevoie de mici sărbători, care să fie numai ale noastre, ale prietenilor noștri. Sărbători netrecute în nici un fel de calendare. Cînd vin la restaurant să fie o mică sărbătoare. Iată de ce și atmosfera se cere a fi tot festivă. Este posibil ? Da. Seara de la restaurantul „Bistrița“ a fost o demonstrație, o bună demonstrație în acest sens. inainte de a vedea ce s-a servit se cere, fără doar și poate, o mențiune pentru muzică. O mențiune bună a cîntat, ca solist, Constantin Nadoleanu. Frumos a cîntat. Omul ăsta, de cite ori vine în public, se respecta pe sine. Putem să nu-l respectăm? Ne-a făcut să ne simțim bine, ascultîndu-i vocea plăcută și repertoriul ales cu gust. Contextul l-am văzut. Dar am venit să și mîncăm. Sigur, o vorbă din popor spune că atunci cînd ești poftit la masă, să pleci sătul de-acasa. Dar, s-o recunoaștem , oricît de sătul ai fi fost, tot ai fi gustat din preparatele servite. Calificativul general excelent. Fără nici o exagerare excelent. Aperitivele reci, denumite „București“, ne-au reținut atenția fiind delicioase. Ciorba de pui transilvăneană, servită la ceașcă, cu bucățele de carne de pasăre și puțină verdeața, lingă care s-au adăugat cîteva bușeuri mici, a lăsat o aromă specifică și a contribuit, de fapt, la deschiderea apetitului. Grozav a fost morunul „Delta Dunării“ preparat cu sos de ciuperci și... langustă. Friptura de viței „Mamaia" a plăcut și datorită frăgezimii realizate prin împănarea ei cu șuncă și mirodenii au fast și elegantă a urmat apoi înghețata „Darclee“, iar vata de zahăr, colorată, de lîngă desertul rece, era ca o muzică, în final — cafea. Amăruie. Bună, Bună mai ales dacă vinul casei, demisec, a fost băut cu nădejde. Și, de ce să n-o recunoaștem, calitatea lui te îndeamnă la așa ceva... A fost o seară reușită. Tovarășul Emilian Rusu, directorul T.A.P.L., care permanent era printre consumatori interesîndu-se de felul cum se simt, ne spunea că în ceea ce privește concepția conducerii Trustului programarea unor astfel de seri urmează să fie extinsă. „Iată de ce adaugă atent tovarășul Mircea Sulea, directorul adjunct al T.A.P.L. — chestionarul alcătuit pe programul serii se adresează consumatorilor. Vrem ca opinia celor ce ne calcă pragul să fie transpusă, ci mai mult, in practică“. Față de astfel de intenții, cronica de restaurant trebuie să se încheie. Fără alte comentarii. Și asta, pentru că T.A.P.L. Bacău ne-a obișnuit, în ultima vreme, să se tină de cuvint. O cină poate fi o mică sărbătoare