Steagul Roşu, noiembrie 1970 (Anul 25, nr. 5514-5538)

1970-11-25 / nr. 5534

Pag. 2 In comuna Glăvanești Cercul cultural-formă de activitate in experiment Răspunzînd menirii sale de căpe­tenie — aceea de a fi promotorul principalelor acțiuni ce vizează cu preponderentă factorul psihic, sen­sibilitatea și cultura săteanului — căminul cultural din comuna Glă­­vănești, sub directa îndrumare a comitetului comunal de partid, și-a propus în această toamnă să iniție­ze o serie de activități culturale care să antreneze într-o mișcare po­zitivă un număr important de cadre didactice, artiști amatori, alti factori culturali din localitate. In acest sens, căminul cultural din Glăvă­­nești, împreună cu conducerea ce­lor două școli generale de 10 ani din comună au experimentat de cu­­rind o nouă formă de activitate cultural artistică, care, deși proas­păt inaugurată, s-a dovedit a fi un excelent mijloc de activizare a for­țelor culturale din comună. Este vorba de cercul cultural — for­mă de activitate, prin care se intenționează atragerea cadrelor didactice din comună în miezul u­­nei acțiuni variate, oferindu-le posi­bilitatea de a-și etala calitățile de pedagogi și difuzori ai actului cul­tural, în fața colegilor lor din co­mună. Avînd un caracter demonstrativ, cercul cultural se întrunește dumi­nica. Programul unei astfel de zile, deosebit de bogat, cuprinde o în­treagă gamă de probleme. Astfel, dimineața este afectată susținerii unei lecții model, la una din clasele școlii respective, de către un învă­țător sau profesor calificat. Are loc, apoi, o expunere conținând noutăți din domeniul științific și cultural, sau este prezentat un material psi­­ho-pedagogic, ce vizează extinderea experienței pozitive a unora dintre cadrele didactice cu bune rezultate profesionale. După-amiaza aceleiași zile este rezervată unui­ program artistic, sus­ținut de elevii școlii, în colaborare cu formațiile artistice din comună, în scopul ilustrării nivelului activi­tății culturale depuse de cadrele di­dactice la nivelul localității respec­tive. De asemenea, participanții pot audia o conferință ținută de către un cadru didactic local. Discuțiile deschise, sincere, în­cheie, de obicei, cercul cultural, în cadrul lor făcîndu-se unele apreci­eri asupra modului de desfășurare a acțiunii stabilite. O primă întîlnire de acest gen s-a desfășurat la sfîrșitul lunii trecute, avînd drept loc de întîlnire satul Frumușelu. Secția deschisă, ținu­tă la clasa a IV-a de către înv. Elena Gîlcescu, urmată de un do­cumentar referat metodico-pedago­­gic, a constituit pentru cei prezenți un bun exemplu de felul în care omul de la catedră trebuie să lu­creze cu clasa. După-am­iază, scena căminului fi­lial din Frumușelu a fost inundată de tinerețea și elanul elevilor șco­lii generale. Atrăgătoarea confe­rință ținută de înv. Spiru Florea despre „Onoare și demnitate“, apoi alăturarea la entuziasmul și emoția pe care le dă scena, a grupului vo­cal din sat și, mai ales, a orchestrei de muzică ușoară a căminului de centru, a însemnat o frumoasă în­cheiere a unei acțiuni care,­ chiar de la debut, se arată a fi o impor­tantă formă de activitate cultural­­artistică. Menit să cimenteze legăturile dintre colectivele didactice din co­muna noastră, precum și să ajute la ridicarea continuă a nivelului pro­fesional al fiecărui profesor sau în­vățător, cercul cultural inaugurat la Glăvanești constituie, încă de pe a­­cum, o experiență pozitivă în ca­drul muncii tuturor activiștilor pe tărîm cultural. Prof. Gh. MIHĂILESCU, directorul căminului cultural din comuna Glăvănesti STEAGUL ROȘU CARNET cu Sima. L­a Moinești, reînvierea și descoperirea unor talente Faza orășenească a Festivalului folcloric județean, aflat la cea de-a treia ediție a sa, a constituit un prilej de confruntare artisti­că și pentru cluburile din Moinești și Zemeș. Spectacolul, din sala arhiplină a clubului „23 August“, a demon­strat o adevărată infu­zie de tinerețe, datora­tă depistării de noi ta­lente. Partitura muzi­cală a acestui Festival de folclor a fost susți­nută de orchestra de muzică populară a clu­bului „23 August“ sub­ conducerea lui J. Gantz. Cu toate că dini orchestră lipsește ins­­­trumentul de bază de acompaniament — țam­balul, hora și sârba din Solonț, executate de orchestră, au fost a­­plaudate cu multă căl­dură de iubitorii muzi­cii populare românești. Dintre soliștii vocali, amintim pe Alisa Ma­­cadan (clubul­­,23 Au­gust“], care prin me­lodiile „Uite-acela-i ba­­de-al meu“ și „Are mama doar o fată“, a dovedit certe calități, precum și pe Zinca Zo­­ta de la clubul Zemeș și Mircea Moldoveanu de la clubul „23 Au­gust“. La aceștia din urmă s-a putut re­marca lipsa repetițiilor cu orchestra, rămînînd deficitari ritmului, și lipsa unui repertoriu adecvat, care să le pu­nă în valoare calitățile lor vocale. Soliștii instrumentiști care au evoluat la a­­cest festival au adus un repertoriu specific local. O deosebită im­presie artistică a lăsat fluierașul Ion Matei de la clubul „23 August“, laureat al Festivalului de folclor „Bacău ’69“ care, și de data aceas­ta, pentru hora și sârba executate la fluier primit aplauzele înde­a lungi ale sălii. La un nivel mulțumitor s-au prezentat fluierașul Ion Apetri de la clubul Zemeș și Ion Dobre. Revelația concursului a fost tinărul artist a­mator Ioan Mihai, de la clubul „23 August“, laureat al Festivalului „Slănic 1970“. Autenti­citatea talentului aces­tui interpret sperăm să prilejuiască o surpriză dintre cele mai plăcu­te și la faza județeană a Festivalului de fol­clor „Bacău ’70“. Grupul vocal feminin de la clubul din Zemeș, sub îndrumarea cunos­cutului animator cultu­ral prof. Nelu Crăciun, a adus în concurs un plus de acuratețe, poe­zie, lirism, completate cu paleta de culori a costumelor populare din această zonă fol­clorică. Intre momentele deo­sebite ale concursului trebuie să subliniem și emoționanta întîlnire a publicului moineștean cu octogenarul rapsod popular Constantin Jo­ja, de la clubul „23 Festivalul de folclor „BACAU ’70“ August“, care a cuce­rit inimile tuturor prin interpretarea cu mul­tă dezinvoltură și­­ ori­ginalitate a unor vechi sintece bătrînești, pre­cum și a jocului „Mo­căneasca cu strigă­turi“. O notă distinctă la a­­cest concurs ni s-a pă­rut a fi adus dansatorii de la clubul „23 Au­gust“, care sub îndru­marea competentă a instructorului Aurel Rădulescu, ne-au înfă­țișat în suita moldove­nească prezentată, un frumos desen coregra­fic, eleganță și ritm, optimism, armonizare cu bogăția de culori a costumelor populare. Este un fapt îmbucu­rător pentru iubitorii dansului popular româ­nesc „reînvierea“ for­mației de dansuri a clubului „23 August“. Faza orășenească a Festivalului de folclor „Bacău ’70“ a adus în reprezentația de la Moinești un plus de o­­riginalitate și specific local, o adevărată re­vărsare de talente au­tentice. Prof. Ioan CAZIMIR „Hibernatus“ (La „Muncitorul“) Prezența pe generic a actorului Louis de Funès, nu numai ca inter­pret principal, ci și în calitate de coautor la adaptarea pen­tru ecran a binecunoscutei comedii „HIBER­NATUS“, a lui Jean Bernard-Luc, indică în mare măsură contribuția sa adusă construirii optime a pretex­tului demonstrației de virtuozitate. Timp de nouăzeci de minute, acto­rul nu părăsește ecranul pentru a provoca deseori adevărate cascade de rîs, datorită unei expresivități singulare, a unei neobișnuite exu­beranțe mimice. Regizorul Edouard Molinaro a gă­sit, împreuna cu scenariștii, mijloa­cele adecvate reprofilării cinema­tografice a piesei lui Luc. Se pare că o personalitate artistică de talia lui Frids, devine cu fiecare film tot mai dificil de condus. Astfel, fil­mele în para­el apare, au început a fi mai puțin filme de „regizor“ ci, numai de „interpret“. Este, de altfel, un vechi și declarat deziderat al cu­noscutului actor, de a deveni auto­rul complet al producțiilor al căror protagonist este. Primii pași au fost făcuți odată cu participarea la ela­borarea scenariului filmului „Marele restaurant“. Funds­­ a semnat apoi, cu mici excepții, scenariile, servindu-și întîmplări și situații pline de haz. în „'Hibernatus"* recunoaștem gri­mase întîlnite și altă dată, proprii lui Funds, dar în timpul proiecției uităm și ridam de irezistibilele sale mijloace comise, de stilul său atît de colorat. M. ROZEANU Casa de cultură a sindicatelor din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej. radio o televiziune­ ­ televiziune! MIERCURI 25 NOIEMBRIE 1970 18.00 18.00 Deschiderea emisiunii. Caruselul năzdrăvan... invită pe toți copiii să se urce în el. 18.30 Cabinetul economic TV. 19.10 Tragerea concursului Pronoexpres. 19.20 l.ooi de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Telecinemateca . „Hotarul intun#e­ricului", 22.00 poșta TV. 22.15 Cadran internațional. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. R­ADIO MIERCURI 25 NOIEMBRIE 1970 PROGRAMUL I 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 1 16.20 Orchestra Rodrigo Mendoza. I 1R.30 Consultație juridică. I 17.05 Antena tineretului. 18.03 știință, tehnică, fantezie. 18.30 Pagini simfonice nemuritoare. ► 19.00 Gazeta radio. . I 19.30 Așa cîntă pe la noi — muzică populară. • 20.05 Tableta de seară. ► 20.10 Argheziană. I 20.25 zece melodii preferate. . 21.00 Istoria ideilor.­­ 21.20 Formația Petre Magdin. ► 21.30 Moment poetic. ► 21.35 Solista serii : Anca Agemolu. . 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. * 22.30 Pentru magnetofonul dumneavoas­­­­­­tră. Rarități folclorice. . 23.00 Concert de seară. ’­0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.00 Publicitate radio. 15.20 Uvertura la opera „Fata de la Cozia" de Emil Monția. 15.30 Radio-școală. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Noi Înregistrări de muzică româ­nească. 16.50 Pe teme medicale. 17.00 Un vis romantic — muzică u­­șoară. 17.35 Lieduri paralele. 18.03 Muzică populară cu Ion Radu și Ioana Crăciun. 18.50 — 365 de cîrtiece. 19.00 Revista șlagărelor. 19.30 Meridiane lirice. 19.50 Noapte bună copii . „MadaUna“ poveste de Călin Gruia. 20.00 Piese vocale de George Stephă­­nescu. 20.15 Teatru radiofonic : „Fîntina cu pa­tru adevăruri" de Vasile Rebreanu. 21.18 Tangujul. JOI 26 NOIEMBRIE 1970 PROGRAMUL 1 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 9.30 Odă limbii române. 10.30 Secvențe din festivaluri de muzică ușoară. 11.05 Recital de operetă Peter Anders. 11.15 Din țările socialiste. Reportaje din R.S.F. Iugoslavia. 11.20 Burlesca pentru pian și orches­tră de Emanuel Elenescu. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Muzică ușoară de Constantin A­­lexandru și Richard Stein. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Miniaturi distractive. 13.30 Cine știe ciștigă. 14.00 Compozitorul săptămînii — Giu­seppe Verdi. „ „ 14.30 Din inimă-ți cîntăm partid subit — program de clntece. 14.40 Publicitate radio. „ „ „­­ 14.50 Fantezie din operetele lui Kal­man. PROGRAMUL H 7.15 Program muzical de dimineață (continuare). 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pio­nieri). . . 8.25 Mari Interpreți — Dietrich Fischer-Dieskau. .. . 9.00 Cîntece de Nicolae Buicliu și Gheorghe Bazavan. 9.15 Cu­­e Banatul de mare — muzică populară. 10.30 Piese instrumentale. 10.45 Doine, cîntece și jocuri populare. 11.00 Melodii de Ion Rădulescu și Petre Firulescu. 11.40 Fragmente din opereta „Gura livii de Offenbach. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Concert de print. 13.00 Din muzica popoarelor. 13.15 Consultație juridică. 13.25 Pentru voi, tinerii — muzică u­­șoară. 14.00 Soliști de muzică populară. 14.30 Lexiconul compozitorilor români. 14.55 Știința la zi. Vremea se menține relativ închisă și umedă cu cerul mai mult acoperit. Lo­cal se vor produce precipitații sub for­mă de burniță. Vintul va sufla slab la potrivit din sectorul nord-est. Tempera­tura in scădere ușoară , minimele vor fi cuprinse intre minus 1 și plus 1 gra­de, iar maximele intre plus 2 și plus 5 grade. ­ cinema­ MUNICIPIUL BACĂU Muncitorul : „Hibernatus" Orele : 10:20 : 15,20 17,20 : 19:20 : 21:20. Tel. 12028. Flamura roșie : „Omul care nu poate fi acuzat". Orele : 16 : 18 : 20. Tel. 1950. Progresul : „Departe în apus“. Orele : 10:20 : 14,30 : 16,30 : 18,30 : 20,30. Tel. 11377. Tineretului : „Operațiunea Deontine". Orele : 10,30 ; 15.30 ; 17.30 ; 19,30 ; 21,30. Tel. 12939. MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ 23 August : „Medicul de la asigurări“. Oituz : „Sentința“. TG. OCNA Oituz : „Numai o singură viață". MOINEȘTI Petrolul I „40 de minute până-n zori“. BUHUȘI Textila­t „Un cuib de nobili”. EXPOZIȚII MUNICIPIUL BACAU Galeriile de artă : Expoziția Grigore Vasile. COMUNA RACOVA Expoziția memorială Ion Borcea.­­MUZEE j MUNICIPIUL BACAU Muzeul de științe naturale, strada Karl Marx nr. 7. Muzeul de artă. Calea Mărășești nr. 20. Secția permanentă de artă modernă și contemporană. Muzeul de istorie, strada Karl Marx nr. 23. Expoziție permanentă. m­m PUBLICITATE I///VZ Aff rrmi-----------------------­Ofer contra cost excursie 19 zile U.R.S.S. luna aprilie 1971. Gheor­­ghiță Trovan I.G.O. Tg. Ocna. Joi 26 noiembrie, ora 13,30, va avea loc înmormintarea Fior leal Manolescu 65 ani Cortegiul funebru va pleca de la locuința defunctei din Calea Moi­­nești nr. 42, municipiul Bacău. Grădinarii au rămas datori (Urmare din pagina I) de lucruri. „Eu, spunea interlocuto­rul, in iarnă, atunci tind s-au orga­nizat brigăzile, odată cu întocmirea planului de producție, am primit două tabele cu numele cooperato­rilor repartizați să lucreze la gră­dină, în total 44. După părerea mea, a continuat vorbitorul, sistemul de organizare a brigăzii nici pe depar­te nu a răspuns cerințelor, s-a făcut o treabă formală“. Așa este, spunem și noi. Faptul este demonstrat prin aceea că s-au repartizat să lucreze în legumicul­tura cooperatori care nu au mai practicat această meserie. Din cei 44 cooperatori stabiliți pe bază de simple tabele să lucreze la grădină, nu au participat, chiar în zilele de vîrf, decit cel mult 15! Evident, în aceste condiții lucrările au fost efectuate cu mare întirziere și de calitate inferioară. La plantatul ver­­zei, bunăoară, lucrarea a durat a­­proape o lună de z­ile. Rezultatul , cea plantată la început, în perioada optimă, a dat o producție de toată frumusețea, pe cînd cea sădită în ultimele zile nu a mai legat! Apoi, tot datorită lipsei brațelor de mun­că nu s-a efectuat nici irigatul, cu toate că unitatea a dispus de sufi­ciente utilaje. Ele însă au stat ne­folosite­­ ? Deși culturile au fost întreținute necorespunzător, îngrășăminte s-au administrat, cite 150 kg azotat și 300 kg îngrășăminte complexe la hectar, ceea ce a determinat o creș­tere luxuriantă a buruienilor. Avea dreptate cooperatorul Ion V. Tur­­luianu, cînd afirma că îngrășămin­­tele sînt bune, dar îmburuienează culturile, ceea ce impune aplicarea exemplară a tuturor lucrărilor de întreținere. Rezultatele obținute în grădina de legume de la Berești — Tazlău, trebuie să dea de gîndit serios con­siliului de conducere. Dacă recol­tele au fost slabe, apoi acest lucru se datorește neingrijirii culturilor, fapt determinat de slaba organizare a muncii, a formalismului de care a dat dovadă consiliul de condu­cere încă de la început, de cînd s-a pornit la organizarea brigăzii le­gumicole. Pentru anul viitor, finind seama și de faptul că se prevede crește­rea suprafeței, măsurile care se iau încă de pe acum, trebuie să a­­sigure efectuarea întregului volum de lucrări la timp și de cea mai bună calitate. Să nu se mai repete ceea ce s-a întîmplat în acest an. Brigada legumicolă să fie consti­tuită dintr-un număr corespunzător de membri, calculul făcîndu-se în funcție de suprafață și de structura planului de cultură Campionatul județean de fotbal Oituz Tîrgu Ocna se distanțează.•­ Penultima etapă a turului campionatului județean de fotbal a fost dominată de echi­pele gazdă, care au be­neficiat din plin de a­­vantajul terenului pro­priu, obținînd numai victorii. Din cele șapte întîlniri, oaspeții nu au reușit să „ciupească" nici un punct. Cu toate că jocurile s-au desfă­șurat în condiții clima­terice nefavorabile, s-a marcat, un număr destul de mare de goluri , 23, dintre care doar unul singur înscris de echi­pele în deplasare ! Lăsînd la o parte de­calajul dintre eficaci­tatea unor echipe și totala ineficacitate a altora, s-ar părea, la prima vedere, că înain­tările și-au făcut, da­toria. Dar aceasta-i nu­mai aparent­, deoarece nu mai puțin de 6 e­­chipe nu au înscris nici un gol. Iar dacă mai a­­mintim și faptul că Oi­tuz Tg. Ocna este au­toarea a zece goluri din 23, este cu atît mai evidentă ineficacitatea majorității înaintărilor. Să fie de vină numai condițiile grele de joc ? S-ar putea. Fără îndoială, perfor­mera ultimei etape este Oituz Tg. Ocna, care obținînd o nouă victo­rie și la un scor ne­obișnuit (10—0) în dau­na Unirii Tricolor Moi­nești, a obținut un du­blu avantaj : și-a con­solidat poziția de frun­tașă a clasamentului, indiferent de rezultatul pe care-l va obține în ultima etapă a turului, precum și un golave­­raj care cu greu va fi egalat de echipele ur­mătoare 37—7 ! Dar adevăratul der­by al etapei a XlI-a a avut­ loc în Municipiul Gheorghe Gheorghiu-­ Dej, între Energia din localitate și Partizanul Bacău, oaspeții fiind pe locul doi, iar gaz­dele definind poziția a treia a clasamentului. Cîștigînd cu 1—0, Ener­gia a egalat la puncte pe Partizanul Bacău (15), avînd însă un go­laveraj mai slab. Am­o­bele echipe se află la diferență de trei puncte de Oituz Tg. Ocna, anuntîndu-se ad­versare serioase actua­lului lider pentru re­turul campionatului. Un scor mare s-a în­registrat și în meciul dintre Silvalemn Co­­mănești și Minerul Sa­lina Tg. Ocna. Prin a­­cest 4—0, comăneștenii confirmă, se pare, o re­venire la forma, cu care se obișnuiseră în primele jocuri din cam­pionat. A. DUMBRĂVEANU U­zina metalurgică Bacău angajează INGINERI ELECTROMECANICI ȘI TERMOENERGETICI Relații se pot obține la biroul personal al uzi­nei din strada Gri­vița roșie nr. 10, telefon 10080, interior 905 Miercuri 25 noiembrie 1970 Felicit sportul băcăuan (Urinare din pagina I) care au tradiție în județ și bene­ficiază de posibilități concrete de dezvoltare și afirmare. Intră în­ a­­ceasta categorie gimnastica (fete), handbalul (băieți și fete), fotbalul, atletismul, voleiul ,băieții, luptele, boxul și judo-ul. Trebuie pornit, evident, de la ora de educație fi­zică, urmată succesiv de campiona­tele de tip școlar, campionatele mu­nicipale, județene, interjudețene și naționale, toate beneficiind — con­diție sine qua non — de o excelen­tă organizare și disciplină. Permite­­ți-mi, vă rog o mică digresiune legată de context: C.N.E.F.S. a sa­lutat­­ cu satisfacție inițiativa inau­gurării în județul dv. a celui de-al treilea liceu cu program special pentru o singură ramură de sport, Liceul cu profil de handbal (fete) din orașul Buhuși. Sunt sigur ca județul Bacău va da loturilor naționale multe elemente talentate, de mare perspectivă, în special la gimnastică, fotbal, hand­bal, lupte și box. îmi permit să su­gerez sporirea preocupărilor pentru dezvoltarea atletismului, cunoscută fiind ponderea deosebită a acestei ramuri la Jocurile Olimpice, în a­­cest sens, cadrele de specialitate trebuie să se consacre unor anu­mite probe atletice și nu atletismu­lui în general. Rezulta ele nu s-ar lăsa mult așteptate, mai ales că baza materială necesară e foarte ușor de prixmirat. Atenție însă, la metodică , trebuie să atragem copiii prin jocuri, întreceri, concursuri periodice, aplicarea miniatletismu­­lui etc. ~ — îmi permit să fac, la rândul meu, o digresiune, aparent desprin­să de context, dar cu implicații di­recte (nu totdeauna fericite) asupra formării elementelor de perspecti­vă : ARBITRAJUL. Ce foi acordați acestui factor în evoluția tinerelor talente ? — Arbitrajul este un factor care verifică și potențează munca antre­norilor, in special în direcția edu­cației sportive. De corectitudinea arbitrului depind evoluțiile tuturor sportivilor și însăși atmosfera com­petiției respective. Din nefericire, sunt încă mari deficiențe (vedeți ca­zul boxerului băcăuan Dinu Con­­durat, frustrat de victorie la „euro­pene") și, dacă nu se iau măsuri, se vor accentua pe­ măsura creșterii dinamismului și înverșunării dispu­telor sportive (mai ales la sportu­rile individuale). Se impune, in pri­mul rînd, crearea unei opinii de masă conformă formulei: „arbitrul are întotdeauna dreptate". Apoi, imediat după meci, contestațiile o­­ficiale să fie depuse la juriul res­pectiv. Disciplina nu va suferi. Ba dimpotrivă... — Este vehiculată în presa spor­tivă a mai multor tari occidentale expresia „concediu plătit", definiție umoristică a suspendării unui arbi­tru, dublată de amendă. Credeți că o atare sancțiune ar fi la noi, cumva, neavenită î­n Da. Mișcarea noastră sportivă este clădită pe alte baze, ideologice și organizatorice. Sportul nostru este, în exclusivitate, amator. Spor­tivii și arbitrii, deopotrivă. Așa că nu putem aplica sancțiuni pecu­niare. Dar, mari pasionați ai spor­tului, arbitrii noștri suferă enorm cind „fac tușă" cîteva etape... — Totuși, într-un caz ca acela al arbitrului Cursaru (partida Stea­ua — Politehnica Iași), cînd o e­­chipă pierde întîlnirea datorită — EXCLUSIV — unui arbitru rău in­tenționat, ați avea ceva împotrivă ca echipa beneficiară (clubul, In speță) să suporte o amendă fixată — de la caz la caz — de Federa­ție ? — Ar trebui să avem, în acest caz, dovada indubitabilă a mituirii arbitrului respectiv. Or, prezent, n-au fost depistate plin în ase­menea cazuri. Cel puțin la nivelul primelor două divizii. Dar exigenta noastră este în continuă creștere și vă asigurăm că vor fi din ce in ce mai rare cazurile de arbitraj părti­nitor. um­ut Rtomt mm Bacău, Calea Republicii nr. 126 angajează: Retribuția se face conf. H.C.M. 914/1968. Relații suplimentare se dau la telefon 10070, interior, 239. — electromecanici cu specialitatea radio, absolvenți ai școlii tehnice de specialitate ; — strungari metale J — frezori J (Urmare din pagina I) apoi și el, discret, dindu-ți timp să­ îi observi pe cei din jur, să asculți muzica, să te gîndești la o băutură tare, pe care o comanzi pentru des­chiderea apetitului. O privire asupra sălii restauran­tului. Erau prezenți lucrători din alimentația publică din Bacău și din alte 15 județe, veniți să învețe cite ceva, sau, pur și simplu, să se sim­tă bine, au fost invitați de la dife­rite instituții și întreprinderi, au fost consumatori obișnuiți care au venit sîmb­ătă să petreacă o seară plăcută. La reușita acestei seri, au contribuit și ei prin atitudine, prin ținută, prin discreție și naturalețe. O notă pentru personalul ca­re a servit la mese. Distins. Elevat. Sobru. Inteligent, îndatoritor. Atent. Tăcut — cînd e nevoie, discutînd numai cit trebuie și cum trebuie. Cu tact. E o artă ! Se cuvin aplauze. Le acordăm cu satisfacție, căci ei, tine­rii ospătari, dirijați de P. Burcea, șef de sală la restaurantul „Lido“, din București, și Sanda Romanciuc — cu aceeși funcție la restaurantul „Bis­trița“ din Bacău, au imprimat atmos­fera. Ținuta lor obligă. Te îndeamnă și pe tine să te comporți într-un a­­nume fel. Și nu e puțin. De la înc­e­­­ut, climatul necesar a fost stabilit. Evident, un aport substanțial l-a a­­dus, și în această privință, șeful de Unitate, Mircea Petrescu, prezent pretutindeni, atent cu fiecare, încă două cuvinte despre aspectul servirii consumatorilor. Au fost a­­preciate de toată lumea platourile cu artificii scânteietoare pe care e­­rau purtate bucatele, iar torturile cu flori, iluminate din interiorul lor, au lăsat, de asemenea, o imprestie plăcută, de sărbătoare. Da, asta-i! Avem nevoie de mici sărbători, care să fie numai ale noastre, ale prie­tenilor noștri. Sărbători netrecute în nici un fel de calendare. Cînd vin la restaurant să fie o mică sărbătoa­re. Iată de ce și atmosfera se cere a fi tot festivă. Este posibil ? Da. Seara de la restaurantul „Bistrița“ a fost o demonstrație, o bună de­­monstrație în acest sens. inainte de a vedea ce s-a servit se cere, fără doar și poate, o mențiu­ne pentru muzică. O mențiune bună a cîntat, ca solist, Constantin Nado­­leanu. Frumos a cîntat. Omul ăsta, de cite ori vine în public­, se respec­ta pe sine. Putem să nu-l respectăm? Ne-a făcut să ne simțim bine, ascul­­tîndu-i vocea plăcută și repertoriul ales cu gust. Contextul l-am văzut. Dar am ve­nit să și mîncăm. Sigur, o vorbă din popor spune că atunci cînd ești pof­tit la masă, să pleci sătul de-acasa. Dar, s-o recunoaștem , oricît de să­tul ai fi fost, tot ai fi gustat din pre­paratele servite. Calificativul gene­ral­­ excelent. Fără nici o exagera­re­­ excelent. Aperitivele reci, de­numite „București“, ne-au reținut atenția fiind delicioase. Ciorba de pui transilvăneană, servită la ceaș­că, cu bucățele de carne de pasăre și puțină verdeața, lingă care s-au adăugat cîteva bușeuri mici, a lă­sat o aromă specifică și a contri­buit, de fapt, la deschiderea apeti­tului. Grozav a fost morunul „Delta Dunării“ preparat cu sos de ciuperci și... langustă. Friptura de viței „Ma­maia" a plăcut și datorită frăgezimii realizate prin împănarea ei cu șuncă și mirodenii au fast și elegantă a urmat apoi înghețata „Darclee“, iar vata de zahăr, colorată, de lîngă de­sertul rece, era ca o muzică, în fi­nal — cafea. Amăruie. Bună, Bună mai ales dacă vinul casei, demisec, a fost băut cu nădejde. Și, de ce să n-o recunoaștem, calitatea lui te în­deamnă la așa ceva... A fost o seară reușită. Tovarășul Emilian Rusu, directorul T.A.P.L., care permanent era printre consumatori interesîndu-se de felul cum se simt, ne spunea că în ceea ce privește concepția conducerii Trustului pro­gramarea unor astfel de seri urmează să fie extinsă. „Iată de ce adaugă atent tovarășul Mircea Sulea, direc­torul adjunct al T.A.P.L. — chestio­narul alcătuit pe programul serii se adresează consumatorilor. Vrem ca opinia celor ce ne calcă pragul să fie transpusă, ci­ mai mult, in practică“. Față de astfel de intenții, cronica de restaurant trebuie să se încheie. Fără alte comentarii. Și asta, pentru că T.A.P.L. Bacău ne-a obișnuit, în ultima vreme, să se tină de cuvint. O cină poate fi o mică sărbătoare

Next