Steagul Roşu, ianuarie 1971 (Anul 26, nr. 5566-5590)

1971-01-22 / nr. 5582

J y is > V V T' [ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVI — NR. 5.582 (7.061) VINERI 22 IANUARIE 1971 4 PAGINI — 30 BANI Pe șantierul uzinei de vane PIERDUTA N CI ȘTIINTĂ, FIECARE ZI AR[ O GREUTATE K­ML Judecind după ima­ginea pe care o oferă privitorului, se poate spune, fără a mai a­­pela la metafore, că noua uzină de vane, obiectiv de primă mă­rime a metalurgiei ju­dețului nostru, a in­trat în peisajul indus­trial al municipiului Bacău. Prima capaci­tate — de 10.000 t­ur­mături finite din fon­tă — se poate consi­dera pusă în funcțiune la sfîrșitul anului tre­cut. Nu de mult, ziarul nostru a consemnat e­­venimentul turnării primei șarje realizate în noua unitate, fapt care nu trebuie să a­­bată însă atenția de la problemele de cons­trucție și montaj ce aș­teaptă să fie rezolvate în momentul de fată, astfel incit noul obiec­tiv să se poată înscrie in circuitul economic al țării, în cel mai scurt timp, cu întreaga capacitate proiectată. Cum se străduiesc să îndeplinească acest im­perativ factorii anga­jați în realizarea noii uzine ? Ing. TEODOR ARTENIE, șeful lotului I.M.B.­­ în prezent, mai toți care lucrăm aici resimțim, intr-un fel sau altul, consecințele dificultăților înregistrate în cursul anului trecut. Cred că nu e cazul să înșir, de la capăt, toate greutățile de care ne-am lovit. Aș vrea să spun doar că au fost luni întregi (iunie și august 1970, bunăoară) cînd noi, montorii, n-am putut folosi toate forțele de care dispunem, din cauza nesosirii pe șantier, la termenele­­ prevăzute, a utilajelor ce trebuiau mon­tate. Cu vremea, lucrurile s-au mai îmbunătățit, astfel că în noiembrie și decembrie am intrat, cum s-ar zice, în ritmul normal de lucru. Acest ritm bun îl menținem și în prezent, cînd lucrăm la definitivarea montajului liniilor tehnologice 3—4 și la montajul liniilor 1—2. Liniile tehnologice 3—4 puteau fi definitivate mai devreme dacă nu s-ar fi ivit unele greu­tăți care provin încă din faza inițială, de proiectare. De exemplu, ne-a ținut mult pe loc mașina de întors forme. Această mașină a avut unele dimensiuni de gabarit necorespunzătoare, ceea ce a făcut necesară re­­proiectarea lor. De aici s-a trecut la modificarea fundației și, deci, alt timp pierdut. Știm că fiecare zi cu care apropiem termenul de intrare în funcțiune a întregii capacități proiectate, înseamnă producție, livrată economiei na­ționale. Aceste zile nu pot fi însă ciștigate — deși acest lucru e totuși posibil — dacă furnizorii de utilaje nu vor depune eforturile corespunză­toare... Ing. R. MARCUS, șeful serviciului investiții al Uzinei metalurgice Bacău . Timp de mai multe luni, cei care au hotărît data intrării totale în funcțiune a uzinei de vane, n-au fost constructorii, nici chiar montorii, ci furnizorii cu care am încheiat contractele pentru livrarea utilajelor necesare. Multe din termenele prevăzute de aceste contracte, dintr-un motiv sau altul, n-au fost respectate. La exemplul dat de tovarășul Ar­­tenie, aș putea adăuga multe altele. Măcar pe „U.N.I.O.“ Satu Mare, care trebuie să ne livreze grupul de acționare hidraulică la calea 408 — uti­laj ce condiționează, de fapt, punerea în funcțiune a liniei a III-a de for­mare, l-aș cita, încă odată, ca exemplu de nerespectare a termenelor de­­ livrare Tot de la dinști așteptăm 5 benzi transportoare. Am fixat nu­meroase termene, am purtat multe discuții, am mers personal acolo, în repetate rînduri, nicit am devenit o cunoștință obișnuită a portarului — toate acestea nereușind să grăbească în nici un fel ritmul în care furni­zorul crede că trebuie să-și îndeplinească obligațiile contractuale. Zilele acestea, trebuie să fac o nouă deplasare acolo... (Continuare în pagina a II-a) C. NANCU Coloane ale petrolului. Angajamentul Consiliului popular al Municipiului Gheorghe Gheorghiu-Dej în întrecerea patriotică Obiective pe măsura cerințelor de modernizare Chemarea la întrecere patriotică, lansată în acest an, al marelui ju­bileu al partidului, de către Con­siliul popular al județului Neamț, răspunsul Consiliului popular ju­dețean Bacău, au găsit un pu­ternic ecou în conștiința ce­tățenească a petrochimiștilor de pe Trotuș, a tuturor locuito­rilor din Municipiul Gheorgh­e Gheorghiu-Dej. Ei sînt hotărîți să întîmpine evenimentul aniversă­rii a jumătate de veac de la crea­rea partidului cu succese deosebite în ridicarea nivelului edilitar-gos­­podăresc al localităților. Exprimînd dorința unanimă a cetățenilor de a înfăptui neabătut sarcinile trasate de Congresul al X-lea al F.C.R., în direcția dezvoltării continue a co­munelor și orașelor, a modernizării lor, Consiliul popular al Munici­piului Gheorghe Gheorghiu-Dej, în­trunit în cea de-a X-a sesiune or­dinară de adoptare a planului e­­conomic și a bugetului local și-a a­­sumat, în întrecerea patriotică pe 1971, următoarele obiective : — In sectorul de gospodărie co­munală și locativă, printr-o mai rațională folosire a fondurilor ma­teriale și de muncă, mai buna or­ganizare a producției, să realizeze un volum suplimentar de produc­ție de 4.100.000 lei, din care 500.000 lei la transportul în comun, 600.000 lei la prestații în construcții peste volumul de lucrări planificat; se vor extinde lucrările de canalizare cu 500 ml peste plan, se vor mo­derniza suplimentar 10.000 m­p străzi și trotuare­ — în sectorul de investiții, prin pregătirea din timp a documenta­țiilor, amplasamentelor, prin asi­gurarea utilajelor tehnologice și urmărirea execuției, se va asigura­­ darea în folosință, cu o lună mai devreme, a fabricii de pîine și cu două­ luni mai devreme a halei chimice.­­ In vederea îmbunătățirii apro­vizionării și deservirii populației rețeaua comerțului de stat se va dezvolta cu încă două unități noi. Se va reamenaja unitatea de la punctul de agrement Belei. — Prin contribuția voluntar-bă­­nească și prin munca cetățenilor vor fi electrificate, cu un an mai devreme, satele Buciumi și Ră­­căuți. Vor fi întreținute și reparate 30 km drumuri și 100 m­­ poduri și podețe. —­­Pentru înfrumusețarea și bu­na gospodărire a municipiului și a comunele suburbane se vor asi­gura­­ mobilizarea și îndrumarea cetățenilor la efectuarea, prin muncă patriotică, a unor lucrări edilitar-gospodărești în valoare de 11.106.500 lei, revenind pe cap de locuitor 250 lei. Lucrările edilitar­­gospodărești, în anul 1971 vor avea drept obiective : întreținerea a 120 ha parcuri, spații și zone verzi ; ex­tinderea și amenajarea de spații și zone verzi, cu 9 ha ; plantarea a 5.000 arbori și arbuști ornamentali și a 2.500 m l gard viu ; amenaja­rea a numeroase baze sportive, ștranduri, salarii și terenuri de joacă pentru copii; construirea și repararea a 58 fîntîni, din care 3 se vor construi în cartierul Slobozia ; gospodărirea și înfrumusețarea in­trărilor în municipiu, pe traseele turistice, prin extinderea de plan­tații cu flori, gard viu, arbori și arbuști. — în domeniul învățămîntului, culturii și sănătății se vor urmări: îmbunătățirea bazei materiale a școlilor prin darea în folosință, cu posibilități locale, a unui ate­lier central pentru școlile generale de 10 ani, în vederea pregătirii tehnico-productive a elevilor ; continuarea acțiunii de înzestrare a școlilor generale și a liceelor cu material didactic; folosirea resur­selor locale pentru autodotarea la­boratoarelor ; ridicarea pe o treap­tă superioară a activității cultural­­artistice de masă, prin organiza­rea unor echipe de teatru, brigăzi artistice, simpozioane, consfătuiri, folosind judicios mijloacele de ca­re unitățile dispun ; îmbunătăți­rea asistenței medicale prin folosi­rea mai eficientă a bazei materia­le existente, a cadrelor medico-sa­­nitare și utilizarea judicioasă a fondului de medicamente. Consiliul popular municipal își exprimă hotărîrea ca, sub condu­cerea organizației municipale de partid, să-și intensifice eforturile pentru realizarea sarcinilor econo­mice și social-culturale ce-i revin din planul de stat pe 1971, a an­gajamentului asumat în întrecerea patriotică pe 1971, aducîndu-și ast­fel, contribuția la îndeplinirea mărețului program stabilit de Con­gresul al X-lea al Partidului Co­munist Român, de făurire a socie­tății socialiste multilateral dezvol­tate. Modernizări din cooperativele mește­șugărești Printre preocupările de sea­mă ale conducerii Uniunii ju­dețene a cooperativelor mește­șugărești se numără și grija pentru sporirea capacității de producție și îmbunătățirea ne­încetată a condițiilor de mun­că, în acest scop unitățile cooperativelor meșteșugărești din județul Bacău au fost do­tate în anii cincinalului 1966- 1970 cu un important număr de utilaje și cu mobilier în valoare de aproape 15.000.000 lei. Printre noile utilaje a­­mintim : mașini de cusut rihtuit, mașini pentru atelie­și rele de tricotaje și tîmplărie, ca și multe alte asemenea uti­laje, care au contribuit din plin la organizarea în bune condițiuni a procesului de producție din cadrul celor 11 cooperative meșteșugărești ale județului nostru. Vizita de lucru a NICOLAE CEAUȘESCU in mari întreprinderi ieri, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român a fost din nou oaspetele colectivelor de muncitori, tehnicieni și ingineri, cu prilejul vizitei de lucru făcute în mari întreprinderi bucureștene, uni­tăți reprezentative pentru industria constructoare de mașini, pentru sub­­ramuri importante ale acesteia : U­­zina de motoare și compresoare „Timpuri Noi“, Uzina de mașini gre­le, Secția de pereți membrană țevi pentru cazane de aburi a Uzi­și­nei „Vulcan“, uzinele „Autobuzul“, „Steaua roșie“ și „Semănătoarea“. Secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii : Paul Ni­­culescu-Mizil, Ilie Verdeț, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Mihai Ma­­rinescu, vicepreședinte al Consiliu­lui de Miniștri, precum și de minis­trul industriei construcțiilor de ma­șini, Ioan Avram. Ca și cu atîtea alte prilejuri, cînd a avut loc un contact ne­mijlocit al conducerii partidului și statului cu oamenii muncii din fabrici și uzine, de pe­ șantiere, din unitățile agriculturii socialiste, cu reprezentanți ai culturii și ști­inței țării noastre, intr-un cuvînt cu cetățeni de toate vîrstele și profe­siile — români, maghiar­i, ger­mani și de alte naționalități — la început de an, de nou cincinal, și de data aceasta discuțiile de lucru, cunoașterea concretă­ la fa­ța locului a problemelor de via­ță și de muncă ale oamenilor, a­­nalizarea sarcinilor actuale și de perspectivă pentru ridicarea eficien­ței întregii activități, marchează pregnant o revelatorie realitate societății noastre : indisolubila legă­a­tură dintre partid și popor, temelie de granit a orînduirii socialiste a României. Din realizările prezente la locu­rile de muncă vizitate, din cuvîntul oamenilor se desprind nu numai suc­cesele dar și idei apte să se concre­tizeze în noi realizări, în noi fapte de viață menite să ridice patria noa­stră pe noi trepte ale progresului și civilizației. Programul de lucru al zilei începe cu Uzina de motoare și compresoa­re „Timpuri Noi“. In întîmpinarea secretarului general al partidului, al celorlalți conducători de partid și de stat, vin cu bucurie și entuziasm și salută din inimă sute de salariați. Cei prezenți aclamă îndelung, ova­ționează pentru partid și Comitetul său Central, pentru secretarul gene­ral al partidului, pentru indisolubila unitate dintre partid și popor. Este nota obișnuită, de căldură, de dra­goste și respect în care se desfășoară întilnirile conducătorilor partidului, ai țării, cu masele de oameni ai mun­cii de la orașe și sate. Vechile ateliere „Lemaître“ — astăzi „Timpuri noi“ — au devenit în anii construcției socialiste o uni­tate modernă producătoare de mo­toare Diesel cu puteri cuprinse intre 12 și 110 C. P, motoare cu benzină de 9—18 C. P., compresoare de aer cu debite cuprinse între 0,01 și 10 m­c pe minut, agregate care echipea­ză o gamă largă de instalații fabri­cate de întreprinderile constructoare de mașini, toate tipurile de locomo­tive moderne produse în țară. La „Timpuri noi“ nu a fost asimilată nici o licență, totul este produs ori­ginal, în actualul plan cin­cinal valoarea producției uzinei va crește de la 215 milioane lei în acest an,­ la 420 mi­lioane lei in 1975. în secția de prelucrări mecanice se prezintă oaspeților o serie de pie­se și subansamble din componența motoarelor și compresoarelor care în urma reproiectării lor sunt fabri­cate astăzi cu gabarite mult mai mici. In secția montaj motoare, se dau alte explicații în legătură cu para­metrii îmbunătățiți ai motorului D 120, introdus recent în fabricație. Intre oaspeți și factorii de răspun­dere ai uzinei are loc un schimb de opinii în legătură cu dezvoltarea in continuare a acestei întreprinderi și cu profilarea ei mai precisă. Pentru realizarea acestor obiective se dau indicații în vederea extinderii unor suprafețe de producție, dotarea în­treprinderii cu noi instalații și uti­laje, folosirea la întreaga capacitate a mașinilor din dotarea întreprinde­rii. Se ajunge la concluzia că uzinele „Timpuri Noi“ își pot spori eficien­ța printr-o mai bună profilare, prin­­tr-un grad mai înalt de tipizare a produselor. Se recomandă conduce­rii Ministerului Industriei Construc­țiilor de Mașini, specialiștilor uzinei, găsirea unor modalități de coopera­re cu întreprinderi din apropiere pentru construirea și exploatarea în comun a turnătoriei și forjei preco­nizate. — întreprindeți cu­ mai curînd­­ studiile necesare și dați-le curs, spune tovarășul Nicolae Ceaușescu. De asemenea, restudiați toate posi­bilitățile de care dispun uzinele pen­tru dezvoltarea activității. Se cere să realizați un volum al producției mai mare și produse de și mai bună calitate. Se vizitează Uzina de mașini grele­­- București. La intrarea în blocul­­turn care adăpostește birourile cen­tralei industriale de utilaj termo­­energetic și Institutul de cercetări și proiectări energetice și termoe­­nergetice, de pe lingă această uzină, conducătorii de partid și de stat sînt întîmpinați de ing. Nicolae Constan­tin, director general­ al Centralei in­dustriale, și de. ing. Tiberiu Grecu, director general al uzinei, care pre­zintă cîteva din realizările și per­spectivele întreprinderii. Intrată în funcțiune în primul an al ultimului cincinal, uzina a înscris în palmare­sul industriei românești cîteva per­formanțe de înalt nivel tehnic, tur­­nînd piese de mare gabarit și com­plexitate destinate hidro-agregatelor ce se construiesc la Reșița pentru hidrocentrala de la Porțile de Fier. Oțelăria electrică produce anual peste 122.000 tone de oțel. Au fost asimilate mai mult de 150 mărci de oțeluri aliate și speciale menite să acopere cerințele calitative tot mai înalte ale uzinei. — Ați pornit bine, apreciază tova­rășul Nicolae Ceaușescu, dar nu s-ar putea ca în acest cincinal oțelăria să ajungă la o capacitate de 200.000 tone ? — Am putea, intr-adevăr, să am­plasăm un nou cuptor electric de vo­lum mare, sau două de capacitate mai mică, răspunde ministrul indus­triei construcțiilor de mașini, Ioan Avram. — Și, totodată — continuă secre­tarul general al partidului — să fa­cem aici un laminor mic, proiectat și construit în țară. Din acest dialog direct, la obiect, se naște o inițiativă importantă: se conturează un nou obiectiv mobili­zator pentru colectivul uzinei. Discu­ția de lucru continuă. De asemenea, exportul crește vertiginos : de la 6,1 milioane lei — valută în 1971, la 62,4 milioane lei — valută în 1975. Realizări remarcabile a înregistrat în ultimii ani și Institutul de cerce­tări și proiectări energetice și termo­­energetice. Directorul acestuia, ing. Teofil Popovici, prezintă activitatea desfășurată de institut și centrală în­­tr-o frază concludentă : — Sintem­ in măsură să livrăm, centrale electrice „l­a cheie“, dezvoltînd în felul acesta capacitatea creatoare a muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor. (Continuare în pagina a IV-a) Sub conducerea partidului țara urcă noi trepte """',ale împlinirii Cincinalul încheiat, ale cărui prevederi au fost sta­bilite la cel de-al IX-lea Congres al P.C.R., a constituit o importantă etapă în dezvoltarea agriculturii cooperatis­te și de stat. Ca urmare a măsu­rilor întreprinse de partid și guvern a crescut substanțial baza tehnico-materială, ceea ce asigură condiții deosebit de favorabile pen­tru ridicarea agriculturii pe o treaptă superioară, la nivelul ce­rințelor, a rezervelor și posibilită­ților existente. A crescut parcul de mașini și tractoare, au sporit cantitățile de îngrășăminte chimice, s-au extins suprafețele irigate, au fost create și introduse in producție noi și valoroase soiuri de plante culti­vate, a crescut numărul și compe­tența specialiștilor, realizări care manifestă o înrîurire pozitivă asu­pra sporirii eficienței economice a activității desfășurate în acest im­portant sector de activitate al eco­nomiei naționale. Pornind de la faptul că pămân­­tul este principalul mijloc de pro­ducție în agricultură, acțiuni ener­gice s-au întreprins în direcția fo­losirii lui cit mai raționale, în ve­derea prevenirii și combaterii ero­ziunii solului In acest sens, reali­zări deosebite s-au înregistrat pe linia extinderii plantațiilor vitico­le, a aplicării complexului de mă­suri antierozionale. Dezvoltarea bazei tehnico-materiale Județul Bacău in constelația Fundamentul prosperității ® ® fi: i ® ® ■—­srn v­wwnrrviMiTrw’0TfTMi». i — imi~iTrrTinmrrT~,"",i"1 i­­ — cincinalului ........... ,p g 1966-1970 agriculturii cooperatiste Pagina a lINa

Next