Steagul Roşu, martie 1971 (Anul 26, nr. 5615-5640)
1971-03-02 / nr. 5615
Anul XXVI Nr. 5615 (7.094) MARTI 2 martie 1971 4 pagini 30 bani Depășiri apreciabile la principalele sortimente £8 In două luni au fost exploaați, peste prevederile de plan, mai mult de 2.800 m c material lemnos. ■ Forestierii de la industrializare au debitat în toatere cantități sporite de bușteni, reușind să obțină o depășire de cca. 700 m c cherestea. Au trecut două luni din acest prim trimestru al actualului cincinal, timp in care forestierii comăneșteni, utilizînd rațional mijloacele de lucru, organizîndu-și superior activitatea, au înscris noi și însemnate succese pe agenda întrecerii socialiste. Ieri — 1 martie — situațiile operative sosite la serviciul plan cuprindeau ultimele realizări. Puse alături de cele ale lunii ianuarie, constatăm că în această perioadă, aici, la Comănești, au fost exploatați suplimentar: 394 mc bușteni rășinoase, 395 mc bușteni de fag, 180 mc bușteni stejar și 406 mc bușteni diverse esențe, iar depășirile la lemnul de celuloză sunt de 691 mc la rășinoase și de 571 mc la fag. La industrializare, activitatea s-a desfășurat la fel de bine. Producția realizată peste prevederile planului este exprimată de cei 598 mc cherestea rășinoase și 104 mc cherestea de fag. Aceste sporuri demonstrează elanul cu care se muncește, pentru ca obiectivele angajamentului asumat în întrecerea socialistă să fie îndeplinite cu succes. Preocupări complexe - efecte maxime ■ La C.P.L. Comănești, in primele două luni ale acestui an, au fost obținute importante depășiri : 300 m c cherestea rășinoase, 278 m c placaj, mobilă curbată in valoare de 301.000 lei. ■ Livrările către beneficiarii externi prezintă plusuri la toate sortimentele. Concentrată într-un singur punct, activitatea desfășurată de către colectivul de salariați de la C.PNi Comănești vizează creșterea continuă a eficienței economice. Aceasta înseamnă că se acționează deopotrivă asupra ritmicității producției, calității, consumurilor specifice de materii prime și materiale care alcătuiesc, de altfel, și o parte a obiectivelor angajamentului asumat în întrecerea socialistă, cu prilejul recentei adunări a reprezentanților salariaților La finele lunii februarie bilanțul se prezenta, ca de obicei, cu realizări meritorii se produseseră suplimentar : 278 mc placaj, 300 mc cherestea rășinoase, mobilă curbată în valoare de 301.000 lei. Sarcinile la export, de asemenea, au fost realizate și depășite la toate sortimentele. Evenimentul care concentrează toată atenția muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor complexului comăneștean, declanșînd noi surse de energii canalizate spre îndeplinirea exemplară a sarcinilor economice îl constituie aniversarea Semicentenarului partidului cu succese pe măsura hărniciei acestui talentat colectiv. In laboratorul instalației de alchilamine al Uzinei Borzești. Foto: C. BURSUC Trustul de construcții Bacău a lipsit doar o jumătate de procent... Adunarea generală a salariaților de la Trustul de construcții Bacău care a dezbătut bilanțul activității pe anul 1970, a avut un caracter deosebit, dat de faptul că, în aceste zile, cunoscuta întreprindere a împlinit 20 de ani de existență. împrejurarea sărbătorească nu i-a determinat însă pe autorii dării de seamă, prezentată de ing. Aurel Ruset, directorul trustului, să adopte o viziune festivistă asupra situației pe care o prezintă bilanțul muncii din anul 1970. Dimpotrivă, analiza a îmbrăcat, nu arareori, forme deosebit de autocritice, fapt ce a dat întregii dezbateri, încă de la început, un caracter analitic viu, deosebit de eficient. Cu satisfacție au fost privite realizările obținute în 1970. Planul inițial de construcții-montaj a fost depășit cu 12.575.000 lei, cele mai bune rezultate înscriindu-se prin eforturile sporite ale colectivului șantierului 1 Bacău, șantierului 2 și șantierului 3, care, împreună, realizează, de fapt, 87 la sută din producția întregului trust In ce privește planul fizic, acesta a fost îndeplinit la toate capacitățile și obiectivele planificate, nefiind înregistrată nici o întîrziere față de termenele stabilite. Au fost predate 2.219 apartamente, hotelul turistic din Bacău, blocul alimentar Slănic, depozitele O.S.F. Bacău, 0 școli, 4 internate și cămine, 5 centre de vinificație, 5 magazine comerciale, pavilionul tehnic U.A.A. Bacău și altele. De asemenea, producția secundar-industrială a fost realizată și depășită la toate sortimentele. Acest bilanț, hotărît pozitiv, închide în cifrele sale o experiență valoroasă pe care colectivul trustului băcăuan a îmbogățit-o substanțial în cursul anului trecut, experiență care a constituit, de altfel, punctul de pornire la îndeplinirea sarcinilor superioare, ale primului an din noul cincinal 1971-1975. Adunarea generală a salariaților a tras învățăminte prețioase nu doar din trecerea în revistă a succeselor ci, așa cum arătam la început și din profunda analiză la care au fost supuse aspectele mai puțin, sau chiar deloc îmbucurătoare ale activității desfășurate în cursul anului trecut. Un asemenea aspect îl constituie faptul că productivitatea muncii, unul din indicatorii de bază ai activității economice, se realizează, pe total trust, la construcții-montaj, numai in proporție de 99,5 la sută. „Fără această jumătate de procent în minus, arătam cuvîntul său tovarășul inginer M. Armașu, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, trustul băcăuan ar fi putut aspira, cu deplin temei, la titlul de întreprindere fruntașă pe ramură“. Neîndeplinirea planului la acest indicator este însă o realitate peste care nu se poate trece fără a-i explica amănunțit cauzele. Acest lucru l-au făcut mai mulți participanți la dezbateri. Au fost, astfel, invocate cauze obiective pe care nu le contestă nimeni, cum ar fi timpul nefavorabil, calamitățile din cursul semestrului I, care au provocat dese întreruperi și deci, greutăți în procesul de producție. S-au amintit insă și alte motive, care puteau fi remediate din vreme, motive care se referă la unele lipsuri în organizarea producției și a muncii pe șantiere, la slaba utilizare a fondului de timp, la refacerile și remedierile frecvente încă, la insuficienta mecanizare a unor operații și lucrări. Ca urmare, utilizarea timpului de muncă este mai slabă cu 0,5 la sută față de 1969. Acest regres se înregistrează din cauza numărului mare de absențe nemotivate și învoiri (345.000 ore/om). Cu alte cuvinte, în orice moment, se înregistra lipsa a 135 de oameni pe șantierele trustului... Un efect deosebit de păgubitor l-a avut și neîndeplinirea normelor de către un număr destul de însemnat de muncitori și chiar echipe intregi. „Aproximativ jumătate din numărul muncitorilor sunt C.NANCU (Continuare în pag. a IlI-a) • C.A.P. Cleja, lucrând de pe acum intens la pregătirea răsadnițelor, cooperatorii asigură obținerea unor recolte bogate. Președintele Republicii Federale a Germaniei va face o vizită oficială în România la invitația președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale, Elena Ceaușescu, președintele Republicii Federale a Germaniei, Gustav Heinemann și doamna Heinemann vor face o vizită oficială în Republica Socialistă România, în perioada 17—19 mai 1971. »„POETUL IN CETATE“ Inițiată in urmă cu aproape doi ani de Comitetul municipal Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru cultura și artă și Cenaclul literar artistic „G Câlinescu“ din localitate, manifestarea culturala cunoscută sub denumirea de „Poetul în cetate" a Însemnat, încă de la început, un deplin succes pentru iubitorii de literatură din orașul petrochimiștilor, intîlnirile dintre membrii cenaclului și invitații lor de onoare — de regulă scriitori consacrați, binecunoscuți publicului cititor — in cadrul cărora gazdele și oaspeții citeau din creațiile lor reprezentative, au constituit un bun prilej de stabilire a unor schimburi de experiență rodnice, a unei colaborări intre slujitorii consacrați ai condeiului și cei care bat abia la poarta afirmării literare. Ultima manifestare de acest gen, găzduită duminică, 28 februarie, în holul Casei de cultură a sindicatelor din municipiul de pe Trotuș, s-a înscris, prin conținutul ei patriotic, în cadrul acțiunilor închinate Semicentenarului partidului. „Poet în cetate“ a fost, de această dată, acad. Zaharia Stancu, președintele Uniunii scriitorilor din Republica Socialistă România. Manifestîndu-și plăcerea și bucuria de a fi oaspetele cetății chimiei de pe Trotuș, autorul romanului „Desculț“ a ținut să-și mărturisească convingerile sale de scriitor comunist, declarînd în fața celor peste 100 de participanți : „Sînt pentru poetul și scriitorul care aparține cetății, pentru scriitorul care face artă nu numai de dragul de a face artă, ci și de a sluji poporul său, așa cum n-au slujit marii noștri clasici, scriitorii dintre cele două războaie mondiale, pe care noi îi tipărim acum și-i redăm marelui public“, într-o atmosferă emoționantă, versul înaripat, metafora îndrăzneață, discursul liric au pus stăpânire pe inimile celor prezenți la această frumoasă șezătoare literară. Pe rând, aplauzele au răsplătit lectura poeților : Ion Buțanu, Constantin Th. Ciobanu, Ernest Gavrilovich Gheorghe Izbășescu, Candiano Priceputu. Apoi, invitatul de onoare al tînărului oraș industrial de pe Valea Trotușului, acad. Zaharia Stancu, a citit din ultima lui carte de versuri — „Cîntec șoptit“ — apărută de curînd la editura „Cartea românească“: „Sînt versuri, mărturisea autorul lor, fără un prea mare meșteșug, dar în care e turnată toată emoția unui om care scrie“. Și, de altfel, îndelungatele aplauze care au răsunat la sfîrșitul lecturii, au confirmat întrutotul spusele scriitorului. In încheierea acestei reușite acțiuni culturale, acad. Zaharia Stancu a ținut să adauge: „Arez succes în construcția socialistă, tuturor locuitorilor orașului petrochimist și tinerilor literați care, deocamdată, sînt numai ai cetății acesteia, dar pe care eu îi doresc să fie cu mai curînd scriitorii întregii noastre țări, ai tuturor cetăților în care trăiește și muncește poporul român“. Ion ROȘU bucuria împlinirilor Desprins din zestrea de simțire a unui intreg neam, cîntecul și jocul popular s-au integrat entuziast suitei manifestărilor dedicate Semicentenarului partidului. Concursul al X-lea al formațiilor artistice de amatori de la orașe și sate a adus și pe scenele județului Bacău sute și sute de interpreți, cîntecului și jocului din bătrini alăturîndu-li-se momentele muzicale susținute de formații corale și de estradă, orchestre de muzică ușoară, grupuri instrumentale și vocale etc. Spectacole bogate au continuat să cheme spre alte săli — clubul Combinatului textil din Buhuși și Casa de cultură a sindicatelor din Bacău — un public numeros dornic să asiste la faza județeană a întrecerii. Au fost îndelung aplaudate, reprezentația de acum amintind de multele concursuri la care au mai luat parte, formația corală și ansamblul de cintece și dansuri ale Fabricii de postav din Buhuși, taraful și suita de dansuri populare de la Corbasca, formațiile corale ale sindicatului învățămînt Bacău și căminului cultural din satul Prăjești, comuna Traian, orchestra de muzică ușoară a Fabricii „Letea“, taraful cooperativei „Muncă și artă“, formația de dansuri a cooperativelor meșteșugărești din Bacău etc. Aprecierea celor prezenți au cîștigat-o, de asemenea, orchestra semisimfonică a sindicatului învățămînt Bacău, corul Fabricii „Proletarul", o serie de alte formații reorganizate, ori nou înființate. Toate spectacolele de pină acum contînd pentru faza județeană a Concursului al X-lea au reunit aproximativ 2.000 de artiști amatori în manifestări ale bucuriei sincere, spontane, o bucurie a împlinirilor în anii luminoși ai socialismului. O bună parte din unitățile de alimentație publică din orașul Comănești își îndeplinesc cum se cuvine : rolul, în buna aprovizionare și deservire a consumatorilor. Majoritatea lucrătorilor din restaurante și bufete dovedesc pricepere, spirit gospodăresc, inițiativă. Un asemenea exemplu constituie și restaurantul „Trotuș“. Responsabilul unității, tovarășul Moise Platon, acordă multă grijă organizării muncii, manifestînd exigență față de buna desfășurare a întregii activități din restaurant. El se preocupă îndeosebi de calitatea și varietatea preparatelor culinare — sector unde se obțin succese de seamă. La dispoziția clienților, de pildă, stau zilnic cca 15 sortimente de mîncăruri calde, 7—8 minuturi, salate variate și alte preparate din producția proprie. Preocupări de aceeași natură am întîlnit și în alte unități unde problemele de aprovizionare și deservire se află în centrul atenției gestionarilor. La bufetul „Dinamo“ (responsabil Valeriu Zamfir), bunăoară, se găsesc în permanență bogate sortimente de preparate culinare și băuturi alese. Depășirea, cu regularitate, a planului de desfacere este un indiciu care ne vorbește despre hărnicia și priceperea acestui colectiv de muncă. In unitățile de alimentație publică din Comănești există însă și deficiențe, care produc nemulțumiri în rîndul consumatorilor. Unii lucrători au „îmbrățișat“ necinstea, stau cu gîndul mai mult la obținera unor cîștiguri ilicite. E drept, numărul acestora este mic, dar suficient pentru a contribui la știrbirea prestigiului cîștigat de acei oameni care muncesc cu pasiune în comerț. Să exemplificăm : Ne aflăm la bufetul „Ciobănuș“. Un client se îndrepta spre una din mese cu două pahare de vin. — Fiți vă rog amabil și spuneți-ne și nouă cu vin ați plătit ? — O jumătate de litru. Pentru a ne convinge de exactitatea cantității am luat cele două pahare și am mers la barmana Lenuța Baranga, care servise clientul. După măsurarea conținutului, spre stupefacția noastră, am constatat o lipsă de 125 grame vin. Aproape de necrezut. Și totuși... adevărat. Deci, la fiecare pahar cu vin (care este considerat de barman 1/4 1) se dă mai puțin cu cca 60 grame. Și cînd te gîndești că zilnic se vînd sute de asemenea pahare cu vin. Pentru cele petrecute am cerut explicații tovarășului Baranga, responsabilul Constantin bufetului. „Nu aș putea să spun că noi nu avem nici o vină, dar să știți că sînt și greutăți. Nu găsim măsuri de 1/41 nicăieri“. apare asta să fie adevărata cauză gravelor abateri amintite 7 1 Categoric că nu. In esență este vorba de necinste, de căpătuială pentru obținerea de profit nemuncit. Carol CURTEANU (Continuare în pag. a IlI-a) Cîteva sondaje la Comănești Necinstea stă cu barmanul la masă Adunările generale ale salariaților din stațiunile pentru mecanizarea agriculturii, expresie a largului democratism socialist, au constituit prilejul unor ample analize asupra activității economico-financiare desfășurate în anul precedent, de dezbatere și stabilire a celor mai corespunzătoare măsuri pentru îndeplinirea exemplară a tuturor sarcinilor de plan pe anul în curs, creînd astfel posibilitatea exprimării gîndirii colective în principalele probleme ale organizării și desfășurării procesului de producție. Apreciind rezultatele obținute, adunările generale au scos în evidență deficiențele manifestate în munca de zi cu zi, evidențiind totodată marile rezerve și posibilități existente în dezvoltarea agriculturii cooperatiste , stațiunile pentru mecanizarea agriculturii avînd sarcini deosebite în această direcție. Participanții la discuții și-au exprimat adaptate convingerea că măsurile de către conducerea partidului și statului nostru cu privire la îmbunătățirea organizării, conducerii și planificării agriculturii, prezentate de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU în expunerea făcută la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970, creează cadru deosebit de favorabil ridicării pe o treaptă superioară a agriculturii cooperatiste, la nivelul sarcinilor, al cerințelor și posibilităților actuale, în acest sens, răspunderi deosebite revin mecanizatorilor care-și desfășoară activitatea pe tarlalele cooperativelor agricole, de această dată însăși remunerarea lor făcîndu-se în funcție de rezultatele obținute, de producțiile realizate in unitățile respective. în anul precedent, se arăta în darea de seamă prezentată de tovarășul V. Șendrea, inginerul șef al întreprinderii județene pentru mecanizarea agriculturii, planul de venituri a fost depășit cu 11,7 la sută, ceea ce scoate în evidență efortul mecanizatorilor în vederea îndeplinirii sarcinilor stabilite, pentru obținerea unor producții sporite pe tarlalele cooperativelor agricole. Față de realizările anului 1969, s-a înregistrat o creștere a producției valorice de 14.177.000 lei, iar față de producția planificată pe 1970, o creștere de 6.668.000 lei. Pe primul loc se situează S.M.A. Podu Turcului cu 114,2 la sută, urmată de S.M.A. Traian cu 112,7 la sută și S.M.A. Filipești cu 111,4 la sută. De altfel, toate, unitățile de mecanizare și-au realizat și depășit planul la acest capitol. Că rezervele sunt încă mari ne-o demonstrează însuși faptul că din cele 115 secții de mecanizare și-au îndeplinit sarcina doar 86, adică 75 la sută. La unele acțiuni, cum ar fii lucrat cu sapa rotativă, prășit mecanic, recoltat cereale și altele, sarcina de plan a fost realizată în proporție de numai 67, 69 și respectiv 84 la sută, ceea ce indică marile posibilități care nu au fost puse în valoare încă. Dacă la venituri situația este mulțumitoare, nu același lucru se poate spune despre cheltuieli, unde la definitivarea rezultatelor financiare s-a constatat pierdere de 591.695 lei, situații cu o totul necorespunzătoare fiind la S. M. A. Moinești, Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej și Traian, care nu au reușit ca printr-o producție suplimentară mai consistentă să acopere depășirile de cheltuieli. Fără îndoială că la depășirile înregistrate și-au adus contribuția și condițiile speciale în care s-a lucrat, atit în primăvară, anotimp foarte abundent în ploi, citt și în toamnă, cînd seceta, de asemenea, a îngreunat executarea muncilor agricole. Dar, la condițiile obiective se adaugă și unele cauze de natură subiectivă, cum ar fi deplasarea tractoarelor în gol, risipă de carburanți și lubrefianți în depozitele secțiilor de mecanizare etc., aspecte subliniate de altfel și iu darea de seamă. Pe județ, cheltuielile la 1.000 lei venituri au fost depășite cu 4 lei, iar dacă ne referim la realizările anului 1969, cele din 1970 sunt mai mari cu 15 lei. Despre rezervele existente în stațiunile pentru mecanizarea agriculturii, care nu au fost valorificate corespunzător în anul precedent, au vorbit majoritatea participanților la discuții Stațiunea noastră, spunea inginerul C. Popescu, directorul S.M.A. Răcăciuni, și-a realizat planul de venituri în proporție de 104,9 la sută. Rezultatele insă puteau fi cu mult mai bune dacă forța mecanică era utilizată din plin. Spun aceasta întrucît pentru Ing. Gh. LUPU (Continuare în pag. a IlI-a) In creșterea producției agricole Mecanizatorii sînt solicitați tot mai mult ■ Sarcinile de producție s-au îndeplinit în proporție de 108,7 la sută, dar cheltuielile la 1.000 lei venituri au fost depășite cu 4 lei. ■ Cele mai bune rezultate le-a obținut Stațiunea pentru mecanizarea agriculturii Podu Turcului. ■ S.M.A. — unități cu sarcini deosebite în creșterea producției în C.A.P.