Steagul Roşu, mai 1971 (Anul 26, nr. 5667-5692)

1971-05-01 / nr. 5667

Frontul Unic Muncitoresc (Urmare din pagina I) lui, cînd se creaseră condiții favo­rabile pentru lărgirea și dezvolta­rea colaborării dintre comuniști și social-democrați. In primii ani ai războiului, lupta pentru înfăptuirea unității de ac­țiune a clasei muncitoare, care se desfășura în condițiile unei crunte terori, a fost frînată de liderii de dreapta din conducerea P.S.D., cit și de unele elemente pătrunse în P.C.R. care s-au opus și au împie­dicat punerea în practică a ori­cărei măsuri eficiente de unitate a proletariatului. Prin măsurile luate pentru întărirea conducerii de par­tid și înlăturarea elementelor șo­văielnice și capitulante, s-au întărit legăturile partidului cu masele lar­gi de oameni ai muncii și s-a creat posibilitatea mobilizării tuturor for­țelor in direcția făuririi unității de acțiune a clasei muncitoare, lărgirii coaliției antihitleriste și pregătirii nemijlocite a răsturnării dictaturii militaro-fasciste, în primăvara anului 1944, în con­dițiile creșterii în amploare și in­tensitate a luptei antifasciste, al că­rei motor îl reprezenta clasa mun­citoare, realizarea Frontului Unic Muncitoresc devenise o problemă de imediată actualitate. Numai u­­nită clasa muncitoare putea să po­larizeze în jurul său toate forțele patriotice antihitleriste, să-și înde­plinească misiunea sa de a fi con­ducătorul întregului popor în lupta pentru eliberarea țării și înfăptui­rea unor transformări revoluțio­nare ulterioare. P.C.R. și P.S.D. pornind de la punctele de vedere comune, de la obiectivele care le apropiau, și-au intensificat efortu­rile pentru realizarea unei înțele­geri pe baza unei platforme comu­ne. în urma tratativelor purtate de delegațiile celor două partide, în urma înfrîngerii împotrivirii ele­mentelor de dreapta din conduce­rea P.S.D. s-a ajuns, în prima ju­mătate a lunii aprilie 1944, la rea­lizarea Frontului Unic Muncitoresc. La tratative au participat din par­tea Partidului Comunist Român, Constantin Pîrvulescu și Constan­tin Agiu, iar din partea Partidului Social-Democrat, Ștefan Voitec, încheierea Frontului Unic Mun­citoresc a avut o însemnătate co­­vîrșitoare pentru grăbirea procesu­lui de unire a tuturor forțelor de­mocratice și patriotice în vederea ..... răsturnării_.dictaturii_fascis4xi.. Fău­­rirea Frontului Unic Muncitoresc a însemnat, in același timp, și prima verigă pe drumul clasei muncitoare spre realizarea unității­ sale depli­ne. Vestea încheierii Frontului U­­nic Muncitoresc a fost adusă la cu­noștința maselor muncitoare prin­­tr-un manifest, in ziua marii sărbă­tori a unității și solidarității inter­naționale a celor ce muncesc. 1 Mai. Manifestul, pe care-l publi­căm alăturat, vestea întregii țări că „proletariatul, clasa cea mai înain­tată a societății românești se gă­sește in fruntea luptei pentru o Ro­mânie liberă, independentă și de­mocratică“. „Muncitorimea — se a­­răta în manifest — își strînge as­tăzi rîndurile în frontul unic, la noi ca pretutindeni, în ziua de 1 Mai, ziua ei de luptă și de speranță, muncitorimea organizată, unită, de la comuniști pînă la social-demo­­crați, cheamă întreaga clasă mun­citoare, pe toți muncitorii organi­zați și neorganizați, întreg poporul român, toate clasele și păturile so­ciale, toate partidele și organiza­țiile, indiferent de culoarea politi­că, credință religioasă și apartenen­ță socială, la lupta hotărîtă pentru : Pace imediată ; Răsturnarea guvernului Antones­­cu, formarea unui guvern național din reprezentanții tuturor forțelor antihitleriste , Izgonirea armatelor hitleriste din țară, sabotarea și distrugerea ma­­șinei de război germane“. Constituirea F.U.M. a fost pri­mită cu o vie satisfacție de către clasa muncitoare, de toți oamenii muncii. Realizarea unității de ac­țiune a clasei muncitoare a dus la creșterea capacității ei de luptă, a posibilităților de influențare și de conducere a celorlalte categorii de oameni ai muncii, a tuturor forțe­lor patriotice și antifasciste din Ro­mânia. Frontul Unic Muncitoresc n-a în­semnat doar o însumare aritmetică de forțe, ci o puternică bază de unire a maselor, coloana vertebrală a coalizării tuturor grupărilor pa­triotice și democratice pentru în­făptuirea insurecției armate din au­gust 1944. ...*«•£ K­aha­r­a ax m v.tL> m.Y.n ^̇ ̇«<3 v. V.. <» mUXșx («. f­rom? Ü*»*«'м & ta '< .L.­­ \­y­ >••>,Я ̇'. .h *«$̇»*. ' $1 x*«' '' f ' ■ ■ [UNK] [UNK] ■ [UNK] [UNK] ■ a ■ aa. *'w 'a v ^ 'tai . tU+nm* tetor**«# ■«'***>* Hέ.­'i. «*м ̇**« UfM> #*#«***$ n­с.v.xy ̇ [UNK]>,'м [UNK].­­..|***$* v & •: -i­a' M m>a i>'fi>,'a} i :> <•/<<(< \<k tt******* M4 ******* mmn'itl m matvt tefțștew antihâtemty. ■ [UNK]t gamirft» tim­t»K>» 41» țar», tăiet»re» p «titlu­masași gyrny»«­ i ■vp. » mm»**»y kt^țț py . t**;*«* 1 Hab ziua yf A* urnire mm iRouim mu mwwQmM K wteMiJJ mi pm> *►**$*««•*>W*> • țv.' « dm Volei (1) România - Cuba 3-0 Un joc extrem de util pen­tru reprezentativa Româ­niei, care se pregătește pentru campionatul eu­ropean. Deși 3—0, cubanezele învinse cu au pus nu o dată in dificultate pe experimentatele lor ad­versare, și nu puțin a lip­sit ca cel de-al doilea set să revină oaspetelor. A­­cestea au avut in Nuris Sebes, Mercedez Pererez, Nelu Bornet și Ana I. Diar cele mai bune jucă­toare, care au excelat prin multă mobilitate in teren, forță în atac și chiar sub­tilități tehnice. Din echipa română, care nu a arătat, totuși, valoa­rea sa reală, s-au remar­cat Aurelia Căunel-Ichim­, Gabriela Popa și Floren­tina Itu. Scor la seturi : 15—10, 15—10, 15—5. A. DUMBRAVEANU Ziarul nostru la aniversarea unui sfert de veac de activitate Se împlinesc astăzi 25 de ani de existență a ziarului „Steagul roșu", organ de presă al Comitetului județean Ba­cău al P.C.R. și al Comitetului executiv al Consiliului popular județean. Coincidența face ca acest jubileu să se înscrie la loc de cinste in ansamblul manifestărilor organizate in cu­prinsul județului cu prilejul sărbătoririi gloriosului Semi­centenar al partidului. Apărut la 1 Mai 1946, sub titlul de „Luptătorul“ (organ al regionalei de partid Valea Trotușului — Bistriței), ziarul nostru, asemenea tuturor publicațiilor comuniste românești, s-a înrolat activ încă de la primul său număr în triumfalul marș al luptei conduse de Partidul Comunist Român, slu­jind cu credință înaltele idealuri comuniste, aducînd o contri­­buție de seamă la îndelungata și grandioasa operă de edifi­care a României socialiste. Oglindă vie a transformărilor revoluționare pe care ju­dețul nostru și întreaga țară le-au cunoscut de-a lungul ani­lor, ziarul nostru și-a îndeplinit cum se cuvine funcția sa de agitator, propagandist și organizator colectiv, educind ma­sele largi de oameni ai muncii în spiritul dragostei de pa­trie, partid și popor, mobilizîndu-se la înfăptuirea neabătuta a politicii partidului. O succintă retrospectivă in istoria de un sfert de veac de e­­xistentă a acestei publicații relevă cîteva date semnificative : in perioada 1 Mai 1946—15 februarie 1948 ziarul avea o a­­pariție săptămînală. După această dată „Luptătorul“ devine cotidian pentru județele Bacău și Neamț, ca, la 8 ianuarie 1953, cititorii să cunoască ziarul lor sub noul titlu de „Stea­gul roșu“. Ințelegînd rolul important pe care ziarul îl are în viața socială, colectivul redacțional s-a străduit să imprime „Steagului roșu“ o ținută grafică tot mai atrăgătoare, mo­dernă, să lărgească sfera genurilor publicistice, să găsească noi modalități de întrepătrundere intre forma literar-gazetă­­rească și conținutul de idei al articolelor. Astfel, an de an, ziarul, sub îndrumarea organului județean de partid, a de­venit o prezență tot mai activă în viața județului, un parti­cipant de seamă la îndeplinirea sarcinilor construcției so­cialiste puse în fața întregului popor de către partidul nos­tru comunist. Permanent, ca o condiție indispensabilă a ro­lului, a prestigiului și a existenței sale, „Steagul roșu“ și-a desfășurat activitatea pornind de la popularizarea în masele largi de oameni ai muncii a hotărîrilor partidului și statului nostru, înțelegerea de către mase a sensului major al aces­tor hotărîri și participarea la înfăptuirea lor. Referindu-se la întreaga presă din țara noastră tovarășul Nicolae Ceaușescu în cuvîntarea rostită la aniversarea ziaru­lui „Scînteia“, spunea : „Trebuie să subliniem cu satisfacție că în întreaga perioadă de construcție a socialismului, presa noastră a răspuns cu cinste marilor sarcini ce i-au stat in fată, a slujit cu fidelitate interesele poporului, ale înfloririi României socialiste, dovedindu-și devotamentul nețărmurit față de partidul nostru comunist“. Asemenea tuturor publicațiilor comuniste din țara noas­tră, avind exemplul ziarului „Scînteia“, organul de presă „Steagul roșu“ în acest răstimp de 25 de ani a înmănunchiat și sumedenie de fapte ce relevă evoluția sa ascendentă în mo­dul de tratare publicistică a complexelor probleme din viața economică, politică și social-culturală a județului. Astăzi, in pragul aniversării jubileului de aur al Parti­dului Comunist Român, „Steagul roșu“ se prezintă cititorilor ca o publicație profund angajată în vasta activitate propa­gandistică pe care o desfășoară presa din patria noastră. A­­nimat de dorința îndeplinirii la un nivel calitativ superior a sarcinilor încredințate, colectivul nostru redacțional, sub în­drumarea permanentă a Comitetului județean de partid, își va intensifica eforturile, își va perfecționa continuu activi­tatea pentru a face ca organul de presă la care lucrează să se prezinte cititorului mai frumos, mai interesant, la nivelul exigențelor etapei actuale. Cu acest prilej, adresăm sincere mulțumiri, urări de să­nătate, viață lungă și noi succese în muncă colaboratorilor, tipografilor, corespondenților, celor ce difuzează presa și tu­turor cititorilor ziarului nostru. BERE, SPIRT și DROJDIE . MĂRGINENI cifrc­ căte COMITETELE DE DIRECȚIE, COMITETELE DE PARTID ȘI COMITETELE DE SINDICAT, CON­DUCERILE UNITĂȚILOR ECONOMICE ȘI ALE INSTITUȚIILOR DIN JUDEȚ FELICITA cu prilejul zilei de 1 Mai și al gloriosului jubileu al Partidului Comunist Român colectivele de muncă, pe beneficiari și furnizori, unin­­du-le noi și importante succese în munca lor neobosită pentru înfăptuirea politicii partidului, pentru continua înflorire a patriei socialiste. TEREN PROLETARUL, ora 16 : Pro­letarul—Fulgerul. TEREN SPORT CLUB, ora 16 : Sănă­tatea—Voința. TEREN VICTORIA, ora 16: Olim­pia—Tăcerea. TEREN PARTIZANUL, ora 16: Vii­torul—Oțelul. TEREN „23 AUGUST" — zgură, ora 16 : Metalurgia—Unirea C.F.R. Toate aceste partide se dispută în cadrul campionatului de fotbal al municipiului Bacău. F­ANDBAL, divizia B . Cele două echipe — băieți și fete — ale Insti­tutului pedagogic Bacău susțin mîi­­ne, pe teren propriu, întîlniri decisive pentru configurația celei de-a doua părți a clasamentului diviziei B. La ora 10, pe terenul „Sport Club" (Par­cul Libertății), fetele vor întîlni echi­pa Voința București. La ora 11, pe a­­celași teren, băieții întîlnesc echipa Trotușul Gheorghe Gheorghiu-Dej, lidera clasamentului. FOTBAL, divizia B , Știința Bacău are o misiune ceva mai dificilă decit s-ar părea la prima vedere . Metrom Brașov, învinsă de două ori pe teren propriu, va arunca în acest joc toate forțele pentru un rezultat favorabil, care s-o pună la adăpost de pericolul retrogradării. Dar forma bună a stu­denților băcăuani, manifestată în ul­timele partide, îi indică pe aceștia drept favoriți ai întîlnirii. Să nu ui­tăm și avantajul terenului propriu. FOTBAL, divizia C , terenul „Le­­tea" din municipiul Bacău găzduiește partida de fotbal Letea—Nicolina Iași, contînd pentru campionatul di­viziei C. O victorie în acest meci ar spori considerabil șansele gazdelor de a supraviețui în divizia C. Nutrim speranța unei partide alerte, cu faze periculoase... numai la poarta ieșeni­lor. Și, firesc, cît mai multe goluri. uomuomuomuomuomuomuom G yvpe/mÁdeí. MEȘTEȘUGĂREASCĂ I „FLACARA " C MUNICIPIUL GHEORGHE ASTĂZI LA RADIO SI TELEVIZIUNE O SIMBATA 1 MAI 19U IN JURUL OREI 9.00 TRANSMISUL. DE LA MITINGURILE ȘI DEMONSTRA­ȚIILE OAMENILOR MUNCII DIN CAPI­TALA ȘI DIN TARA CU PRILEJUL ZI­LEI DE 1 MAI. 12.30 Rîde iară primăvara — program de cînte patriotice, revoluționare. 13.00 Răsună cîntecul și jocul pe în­tinsul patriei. 14.00 Melodii cu prioritate. 14.30 Tîrgul internațional București — 1970. Film documentar. 14.50 Concert de prînz. 15.15 Tenis de cîmp : România—Olanda in cadrul „Cupei Davis“. Partida de dublu. Transmisiune directă de la Arena Progresul. 17.00 R.D.G.—Italia în preliminariile tur­neului olimpic. Transmisiune di­rectă de la Dresda. 18.45 Cintece de voie bună. 19.20 1.001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Desene animate. 20.15 TIMPUL FLORILOR — spectacol TV. In pauză . Desene animate. 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 Cintece de petrecere și romanțe. O PROGRAMUL I SIMBATA 1 MAI 1971 15.00 Selecțiuni din opereta „Marco Polo" de Lopez. 15.30 Recitalul soliștilor Mihaela Mihai, Caterina Caselli și Dick Rivers. 16.00 La horă-n sat — cintece și jocuri populare. 16.30 La microfon Doina Badea, Karel Gott, Salomé și Little Tony. 17.00 Buletin de știri. 17.05 Aici agenția radiofonică a pionie­rilor­­ Ediție specială de 1 Mai. 17.35 Arii din operete. 18.00 18.30 18.45 19.00 19.15 19.30 20.00 20.05 20.40 21.30 22.00 Cîntă Salvatore Adamo, Adriano Celentano, Florin Bogardo. Fanfara reprezentativă a Armatei. Miniaturi de estradă. Radiojurnal. Din cele mai frumoase melodii populare. Melodii lansate în anul 1971. Tableta de seară. Bijuterii muzicale. La hanul melodiilor : patruzeci și cinci de minute cu Ioana Radu, Ionel Budișteanu, Nicușor Predes­­cu și Constantin Cocriș. Semicentenarul P.C.R. Consem­nări de Nicolae Dragoș. Carnavalul primăverii. Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.20 Expres melodii. 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. (Buletine de știri la orele : 2.00 și 4.00). PROGRAMUL II 15.20 Trei dansuri de Theodor Rogalski. 15.35 Mult mi-e dragă primăvara — mu­zică populară. 16.00 Pagini clasice, ritmuri moderne. 16.30 Sărbătoarea muncii în tradiția lite­rară românească. 16.45 Uverturi la operete. 17.10 Ansambluri românești pe meridia­nele lumii. 17.30 Magazin științific. 18.00 Buletin de știri. 18.05 18.30 18.45 19.00 19.30 19.45 20.10 20.45 21.20 22.00 22.30 22.45 23.00 23.05 0.55­ Pagini alese din muzica populară. Melodii nemuritoare. Partidului, inima și versul. Recital liric. Emisiune literară. 1 Mai pe pă­­mîntul României. Flori de mar — romanțe. Autografe muzicale. Canțonete cu Enrico Caruso, Be­niamino Gigli, Valentin Teodorian, Giuseppe di Stefano, Ion Piso, Simfonietta de Ion Dumitrescu, în ritm de dans. „Risipei* se dedă florari“. Versuri de primăvară și dragoste. Recital Amalia Rodriguez. Buletin de știri. Vă invităm la dans.­­1.00 Buletin de știl f T * ►

Next