Steagul Roşu, mai 1971 (Anul 26, nr. 5667-5692)
1971-05-01 / nr. 5667
Frontul Unic Muncitoresc (Urmare din pagina I) lui, cînd se creaseră condiții favorabile pentru lărgirea și dezvoltarea colaborării dintre comuniști și social-democrați. In primii ani ai războiului, lupta pentru înfăptuirea unității de acțiune a clasei muncitoare, care se desfășura în condițiile unei crunte terori, a fost frînată de liderii de dreapta din conducerea P.S.D., cit și de unele elemente pătrunse în P.C.R. care s-au opus și au împiedicat punerea în practică a oricărei măsuri eficiente de unitate a proletariatului. Prin măsurile luate pentru întărirea conducerii de partid și înlăturarea elementelor șovăielnice și capitulante, s-au întărit legăturile partidului cu masele largi de oameni ai muncii și s-a creat posibilitatea mobilizării tuturor forțelor in direcția făuririi unității de acțiune a clasei muncitoare, lărgirii coaliției antihitleriste și pregătirii nemijlocite a răsturnării dictaturii militaro-fasciste, în primăvara anului 1944, în condițiile creșterii în amploare și intensitate a luptei antifasciste, al cărei motor îl reprezenta clasa muncitoare, realizarea Frontului Unic Muncitoresc devenise o problemă de imediată actualitate. Numai unită clasa muncitoare putea să polarizeze în jurul său toate forțele patriotice antihitleriste, să-și îndeplinească misiunea sa de a fi conducătorul întregului popor în lupta pentru eliberarea țării și înfăptuirea unor transformări revoluționare ulterioare. P.C.R. și P.S.D. pornind de la punctele de vedere comune, de la obiectivele care le apropiau, și-au intensificat eforturile pentru realizarea unei înțelegeri pe baza unei platforme comune. în urma tratativelor purtate de delegațiile celor două partide, în urma înfrîngerii împotrivirii elementelor de dreapta din conducerea P.S.D. s-a ajuns, în prima jumătate a lunii aprilie 1944, la realizarea Frontului Unic Muncitoresc. La tratative au participat din partea Partidului Comunist Român, Constantin Pîrvulescu și Constantin Agiu, iar din partea Partidului Social-Democrat, Ștefan Voitec, încheierea Frontului Unic Muncitoresc a avut o însemnătate covîrșitoare pentru grăbirea procesului de unire a tuturor forțelor democratice și patriotice în vederea ..... răsturnării_.dictaturii_fascis4xi.. Făurirea Frontului Unic Muncitoresc a însemnat, in același timp, și prima verigă pe drumul clasei muncitoare spre realizarea unității sale depline. Vestea încheierii Frontului Unic Muncitoresc a fost adusă la cunoștința maselor muncitoare printr-un manifest, in ziua marii sărbători a unității și solidarității internaționale a celor ce muncesc. 1 Mai. Manifestul, pe care-l publicăm alăturat, vestea întregii țări că „proletariatul, clasa cea mai înaintată a societății românești se găsește in fruntea luptei pentru o Românie liberă, independentă și democratică“. „Muncitorimea — se arăta în manifest — își strînge astăzi rîndurile în frontul unic, la noi ca pretutindeni, în ziua de 1 Mai, ziua ei de luptă și de speranță, muncitorimea organizată, unită, de la comuniști pînă la social-democrați, cheamă întreaga clasă muncitoare, pe toți muncitorii organizați și neorganizați, întreg poporul român, toate clasele și păturile sociale, toate partidele și organizațiile, indiferent de culoarea politică, credință religioasă și apartenență socială, la lupta hotărîtă pentru : Pace imediată ; Răsturnarea guvernului Antonescu, formarea unui guvern național din reprezentanții tuturor forțelor antihitleriste , Izgonirea armatelor hitleriste din țară, sabotarea și distrugerea mașinei de război germane“. Constituirea F.U.M. a fost primită cu o vie satisfacție de către clasa muncitoare, de toți oamenii muncii. Realizarea unității de acțiune a clasei muncitoare a dus la creșterea capacității ei de luptă, a posibilităților de influențare și de conducere a celorlalte categorii de oameni ai muncii, a tuturor forțelor patriotice și antifasciste din România. Frontul Unic Muncitoresc n-a însemnat doar o însumare aritmetică de forțe, ci o puternică bază de unire a maselor, coloana vertebrală a coalizării tuturor grupărilor patriotice și democratice pentru înfăptuirea insurecției armate din august 1944. ...*«•£ Kahara ax m v.tL> m.Y.n ^̇ ̇«<3 v. V.. <» mUXșx («. from? Ü*»*«'м & ta '< .L. \y >••>,Я ̇'. .h *«$̇»*. ' $1 x*«' '' f ' ■ ■ [UNK] [UNK] ■ [UNK] [UNK] ■ a ■ aa. *'w 'a v ^ 'tai . tU+nm* tetor**«# ■«'***>* HÎ.'i. «*м ̇**« UfM> #*#«***$ nс.v.xy ̇ [UNK]>,'м [UNK]...|***$* v & •: -ia' M m>a i>'fi>,'a} i :> <•/<<(< \<k tt******* M4 ******* mmn'itl m matvt tefțștew antihâtemty. ■ [UNK]t gamirft» timt»K>» 41» țar», tăiet»re» p «titlumasași gyrny»« i ■vp. » mm»**»y kt^țț py . t**;*«* 1 Hab ziua yf A* urnire mm iRouim mu mwwQmM K wteMiJJ mi pm> *►**$*««•*>W*> • țv.' « dm Volei (1) România - Cuba 3-0 Un joc extrem de util pentru reprezentativa României, care se pregătește pentru campionatul european. Deși 3—0, cubanezele învinse cu au pus nu o dată in dificultate pe experimentatele lor adversare, și nu puțin a lipsit ca cel de-al doilea set să revină oaspetelor. Acestea au avut in Nuris Sebes, Mercedez Pererez, Nelu Bornet și Ana I. Diar cele mai bune jucătoare, care au excelat prin multă mobilitate in teren, forță în atac și chiar subtilități tehnice. Din echipa română, care nu a arătat, totuși, valoarea sa reală, s-au remarcat Aurelia Căunel-Ichim, Gabriela Popa și Florentina Itu. Scor la seturi : 15—10, 15—10, 15—5. A. DUMBRAVEANU Ziarul nostru la aniversarea unui sfert de veac de activitate Se împlinesc astăzi 25 de ani de existență a ziarului „Steagul roșu", organ de presă al Comitetului județean Bacău al P.C.R. și al Comitetului executiv al Consiliului popular județean. Coincidența face ca acest jubileu să se înscrie la loc de cinste in ansamblul manifestărilor organizate in cuprinsul județului cu prilejul sărbătoririi gloriosului Semicentenar al partidului. Apărut la 1 Mai 1946, sub titlul de „Luptătorul“ (organ al regionalei de partid Valea Trotușului — Bistriței), ziarul nostru, asemenea tuturor publicațiilor comuniste românești, s-a înrolat activ încă de la primul său număr în triumfalul marș al luptei conduse de Partidul Comunist Român, slujind cu credință înaltele idealuri comuniste, aducînd o contribuție de seamă la îndelungata și grandioasa operă de edificare a României socialiste. Oglindă vie a transformărilor revoluționare pe care județul nostru și întreaga țară le-au cunoscut de-a lungul anilor, ziarul nostru și-a îndeplinit cum se cuvine funcția sa de agitator, propagandist și organizator colectiv, educind masele largi de oameni ai muncii în spiritul dragostei de patrie, partid și popor, mobilizîndu-se la înfăptuirea neabătuta a politicii partidului. O succintă retrospectivă in istoria de un sfert de veac de existentă a acestei publicații relevă cîteva date semnificative : in perioada 1 Mai 1946—15 februarie 1948 ziarul avea o apariție săptămînală. După această dată „Luptătorul“ devine cotidian pentru județele Bacău și Neamț, ca, la 8 ianuarie 1953, cititorii să cunoască ziarul lor sub noul titlu de „Steagul roșu“. Ințelegînd rolul important pe care ziarul îl are în viața socială, colectivul redacțional s-a străduit să imprime „Steagului roșu“ o ținută grafică tot mai atrăgătoare, modernă, să lărgească sfera genurilor publicistice, să găsească noi modalități de întrepătrundere intre forma literar-gazetărească și conținutul de idei al articolelor. Astfel, an de an, ziarul, sub îndrumarea organului județean de partid, a devenit o prezență tot mai activă în viața județului, un participant de seamă la îndeplinirea sarcinilor construcției socialiste puse în fața întregului popor de către partidul nostru comunist. Permanent, ca o condiție indispensabilă a rolului, a prestigiului și a existenței sale, „Steagul roșu“ și-a desfășurat activitatea pornind de la popularizarea în masele largi de oameni ai muncii a hotărîrilor partidului și statului nostru, înțelegerea de către mase a sensului major al acestor hotărîri și participarea la înfăptuirea lor. Referindu-se la întreaga presă din țara noastră tovarășul Nicolae Ceaușescu în cuvîntarea rostită la aniversarea ziarului „Scînteia“, spunea : „Trebuie să subliniem cu satisfacție că în întreaga perioadă de construcție a socialismului, presa noastră a răspuns cu cinste marilor sarcini ce i-au stat in fată, a slujit cu fidelitate interesele poporului, ale înfloririi României socialiste, dovedindu-și devotamentul nețărmurit față de partidul nostru comunist“. Asemenea tuturor publicațiilor comuniste din țara noastră, avind exemplul ziarului „Scînteia“, organul de presă „Steagul roșu“ în acest răstimp de 25 de ani a înmănunchiat și sumedenie de fapte ce relevă evoluția sa ascendentă în modul de tratare publicistică a complexelor probleme din viața economică, politică și social-culturală a județului. Astăzi, in pragul aniversării jubileului de aur al Partidului Comunist Român, „Steagul roșu“ se prezintă cititorilor ca o publicație profund angajată în vasta activitate propagandistică pe care o desfășoară presa din patria noastră. Animat de dorința îndeplinirii la un nivel calitativ superior a sarcinilor încredințate, colectivul nostru redacțional, sub îndrumarea permanentă a Comitetului județean de partid, își va intensifica eforturile, își va perfecționa continuu activitatea pentru a face ca organul de presă la care lucrează să se prezinte cititorului mai frumos, mai interesant, la nivelul exigențelor etapei actuale. Cu acest prilej, adresăm sincere mulțumiri, urări de sănătate, viață lungă și noi succese în muncă colaboratorilor, tipografilor, corespondenților, celor ce difuzează presa și tuturor cititorilor ziarului nostru. BERE, SPIRT și DROJDIE . MĂRGINENI cifrc căte COMITETELE DE DIRECȚIE, COMITETELE DE PARTID ȘI COMITETELE DE SINDICAT, CONDUCERILE UNITĂȚILOR ECONOMICE ȘI ALE INSTITUȚIILOR DIN JUDEȚ FELICITA cu prilejul zilei de 1 Mai și al gloriosului jubileu al Partidului Comunist Român colectivele de muncă, pe beneficiari și furnizori, unindu-le noi și importante succese în munca lor neobosită pentru înfăptuirea politicii partidului, pentru continua înflorire a patriei socialiste. TEREN PROLETARUL, ora 16 : Proletarul—Fulgerul. TEREN SPORT CLUB, ora 16 : Sănătatea—Voința. TEREN VICTORIA, ora 16: Olimpia—Tăcerea. TEREN PARTIZANUL, ora 16: Viitorul—Oțelul. TEREN „23 AUGUST" — zgură, ora 16 : Metalurgia—Unirea C.F.R. Toate aceste partide se dispută în cadrul campionatului de fotbal al municipiului Bacău. FANDBAL, divizia B . Cele două echipe — băieți și fete — ale Institutului pedagogic Bacău susțin mîine, pe teren propriu, întîlniri decisive pentru configurația celei de-a doua părți a clasamentului diviziei B. La ora 10, pe terenul „Sport Club" (Parcul Libertății), fetele vor întîlni echipa Voința București. La ora 11, pe același teren, băieții întîlnesc echipa Trotușul Gheorghe Gheorghiu-Dej, lidera clasamentului. FOTBAL, divizia B , Știința Bacău are o misiune ceva mai dificilă decit s-ar părea la prima vedere . Metrom Brașov, învinsă de două ori pe teren propriu, va arunca în acest joc toate forțele pentru un rezultat favorabil, care s-o pună la adăpost de pericolul retrogradării. Dar forma bună a studenților băcăuani, manifestată în ultimele partide, îi indică pe aceștia drept favoriți ai întîlnirii. Să nu uităm și avantajul terenului propriu. FOTBAL, divizia C , terenul „Letea" din municipiul Bacău găzduiește partida de fotbal Letea—Nicolina Iași, contînd pentru campionatul diviziei C. O victorie în acest meci ar spori considerabil șansele gazdelor de a supraviețui în divizia C. Nutrim speranța unei partide alerte, cu faze periculoase... numai la poarta ieșenilor. Și, firesc, cît mai multe goluri. uomuomuomuomuomuomuom G yvpe/mÁdeí. MEȘTEȘUGĂREASCĂ I „FLACARA " C MUNICIPIUL GHEORGHE ASTĂZI LA RADIO SI TELEVIZIUNE O SIMBATA 1 MAI 19U IN JURUL OREI 9.00 TRANSMISUL. DE LA MITINGURILE ȘI DEMONSTRAȚIILE OAMENILOR MUNCII DIN CAPITALA ȘI DIN TARA CU PRILEJUL ZILEI DE 1 MAI. 12.30 Rîde iară primăvara — program de cînte patriotice, revoluționare. 13.00 Răsună cîntecul și jocul pe întinsul patriei. 14.00 Melodii cu prioritate. 14.30 Tîrgul internațional București — 1970. Film documentar. 14.50 Concert de prînz. 15.15 Tenis de cîmp : România—Olanda in cadrul „Cupei Davis“. Partida de dublu. Transmisiune directă de la Arena Progresul. 17.00 R.D.G.—Italia în preliminariile turneului olimpic. Transmisiune directă de la Dresda. 18.45 Cintece de voie bună. 19.20 1.001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Desene animate. 20.15 TIMPUL FLORILOR — spectacol TV. In pauză . Desene animate. 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 Cintece de petrecere și romanțe. O PROGRAMUL I SIMBATA 1 MAI 1971 15.00 Selecțiuni din opereta „Marco Polo" de Lopez. 15.30 Recitalul soliștilor Mihaela Mihai, Caterina Caselli și Dick Rivers. 16.00 La horă-n sat — cintece și jocuri populare. 16.30 La microfon Doina Badea, Karel Gott, Salomé și Little Tony. 17.00 Buletin de știri. 17.05 Aici agenția radiofonică a pionierilor Ediție specială de 1 Mai. 17.35 Arii din operete. 18.00 18.30 18.45 19.00 19.15 19.30 20.00 20.05 20.40 21.30 22.00 Cîntă Salvatore Adamo, Adriano Celentano, Florin Bogardo. Fanfara reprezentativă a Armatei. Miniaturi de estradă. Radiojurnal. Din cele mai frumoase melodii populare. Melodii lansate în anul 1971. Tableta de seară. Bijuterii muzicale. La hanul melodiilor : patruzeci și cinci de minute cu Ioana Radu, Ionel Budișteanu, Nicușor Predescu și Constantin Cocriș. Semicentenarul P.C.R. Consemnări de Nicolae Dragoș. Carnavalul primăverii. Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.20 Expres melodii. 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. (Buletine de știri la orele : 2.00 și 4.00). PROGRAMUL II 15.20 Trei dansuri de Theodor Rogalski. 15.35 Mult mi-e dragă primăvara — muzică populară. 16.00 Pagini clasice, ritmuri moderne. 16.30 Sărbătoarea muncii în tradiția literară românească. 16.45 Uverturi la operete. 17.10 Ansambluri românești pe meridianele lumii. 17.30 Magazin științific. 18.00 Buletin de știri. 18.05 18.30 18.45 19.00 19.30 19.45 20.10 20.45 21.20 22.00 22.30 22.45 23.00 23.05 0.55 Pagini alese din muzica populară. Melodii nemuritoare. Partidului, inima și versul. Recital liric. Emisiune literară. 1 Mai pe pămîntul României. Flori de mar — romanțe. Autografe muzicale. Canțonete cu Enrico Caruso, Beniamino Gigli, Valentin Teodorian, Giuseppe di Stefano, Ion Piso, Simfonietta de Ion Dumitrescu, în ritm de dans. „Risipei* se dedă florari“. Versuri de primăvară și dragoste. Recital Amalia Rodriguez. Buletin de știri. Vă invităm la dans.1.00 Buletin de știl f T * ►