Steagul Roşu, iulie 1971 (Anul 26, nr. 5719-5745)

1971-07-22 / nr. 5737

Pag. 2 FESTIVALUL SLĂNICULUI 9 Simpozionul „Folclorul, lite­ratura și artele în perspectiva actu­alității“, continuă lucrările pe sec­ții, începînd cu ora 9. @ Concurs de carting și trici­­clete (se va desfășura pe str. V. Alecsandri la ora 9,30). 9 Spectacole de satiră și umor susținute de brigăzi artistice de a­­gitație și colective de estradă din județele Dîmbovița, Mureș, Dolj și Bacău (estrada din parcul ora­șului, ora 11 , estrada de la cam­­ping„,­ora 14).­­ Simultan de șah susținut de Liviu Dobronăuțeanu (clubul Casei de cultură, ora 17). 9 Concursurile brigăzilor ar­tistice­ de agitație și colectivelor de estradă, al interpreților de satiră și umor. (sala „9 Mai“, orele­ 17 și 20). UlINE 9 Simpozionul „Folclorul, lite­­ratura și artele în perspectiva ac­tualității" (ora 9). — Concurs de orientare turisti­că ce se va desfășura la cascadă (ora 9,30). 0 Concert de muzică ușoară al orchestrelor și soliștilor din jude­țele Constanța, Suceava, Neamț, Vrancea și Bacău (pe estrada din parcul orașului la ora 11 , pe es­­­trada de la camping, la ora 14). 0 Concursul orchestrelor și so­liștilor de muzică ușoară (sala ci­nematografului „9 Mai“, orele 17 și 20). ASTĂZI La aniversarea stațiunii (Urmare din pag. I) grăviți subțire din Iași, Emanuel Bardasare, expune un peisaj de munte, care pare să fie din locuri­le acestea, precum și „Muntele Pu­­fu", care este cunoscut și de re­cunoscut. In ansamblu, expoziția mai cuprinde numai vîrfurile va­lorice, adică numai acele repre­zentări care merită un prim-plan muzeografic. Sava Henția expune un peisaj care mai poartă o sub­­notație — Rucăr — de fapt cores­pondentul acestui munte în par­tea Brașovului. Deosebit de fru­moase, excelente ca lumină, ca im­presie, sunt cele două peisaje ale lui Otto Briese, unul dintre cole­gii lui Tonitza, ai lui Ștefan Di­­mitrescu. Sunt case la marginea u­­nei păduri argintii în care alter­nanța de verde crud și roz face o impresie deosebit de plăcută, apoi un peisaj la Agapia, în care adîn­­cimea se obține printr-un artifi­ciu de lumină, o pregnanță a al­bului din acel punct văruit intr-un imens corolar de verdeață. Ștefan Popescu, Teodorescu Sion, sînt con­tradictorii, unul fiind foarte vapo­­ros, celălalt pietros și dramatic — o casă de munte care pare că se frămîntă aidoma stîncii ce rezis­tă aidoma ei. Este faptul simbol al unei virtuți constructive proprii artei românești și caracterului muntenilor noștri. Nicolae Ver­mont, pictor băcăuan, elev al lui Grigorescu, este reprezentat prin­tr-un foarte frumos mod de așeza­re a petelor fundamentale de cu­loare și anume un verde pal, par­că amenințat de secetă și un cer care promite o deschidere medite­raneană. Pe aceste pete de culoare, un desen foarte riguros al stînii. Este, poate, una dintre piesele cele mai rezistente ca frumusețe. Ma­rius Bunescu, Lucian Grigorescu, apoi, pictori profund tragici cum este Petrașcu — aici aș putea re­marca din nou asemănarea cu locu­rile de azi, pentru că Petrașcu a surprins un aspect de acum 50 de ani al șoselei Tg. Ocna — Slănic. Popa Nicolae cu lucrări decorative — „Dealuri la Bucium“ — și un monumental Dumitru Ghiață — „Procesiune la Tonitza“, evocînd, desigur, Durăul, apoi, Curtea de Argeș cu vechea ctitorie, lucrare sobră, concurînd, într-un fel, ier­nile lui Mihăilescu Craiu care nu se află în această expoziție dar pe care, mental, ni-l putem reevoca alături de Ghiață, Horia Damian, Brăduț Covaliu, cu peisaje compu­se mai mult din imaginație, dar cu o foarte riguroasă structură grafi­că și, desigur, cu o culoare imagi­nat toridă. Micaela Eleutheriade are un foarte frumos Slănic Munteniei, în care mai ales compo­ns­­iția este de remarcat. Și, cîteva surprize , în această expoziție putem întîlni pe unii dintre picto­ri­rii noștri cu predilecții decorative sau abstracți în faza­ lor deiaireah­i, fism în față peisajului, așa este­ „ Maxy, un peisaj în care se înca­­dre,azÂj,fl, naică...compoziție op,titu­­,ri lată „Brigadierii“, sau un Ion Țu­­culescu, din perioada 1­937 — „Pei­­saj din Grecia" și un alt peisaj ro­mânesc ,din 1939, poate de un rea­lism, care trădează chiar note liri­ce. Foarte valoroasă mi se pare a­­cea desfășurare amplă a lui Henri Catargi, maestru în viață al pictu­rii românești, notație nu atît exac­tă de la Măldărăști, cît o notație de atmosferă, un peisaj din 1941, cu o forță deosebită a pensulației și o mare adîncime de vibrație, a culorii cerului, în comparație cu cea a vegetației. Satmari Alexandru, Mützner Sa­muel și Iosif Isei­ sunt reprezentați, unii prin piese de cea mai auten­tică factură, alții prin piese mai puțin remarcabile, dar care le­ punctează, totuși, prezența aici. Foarte frumos mi se pare un ul­tim peisaj care încheie, așa ca impresie bună, finală, expoziția și o anume acel „peisaj muscelean“, semnat de Nutzi Acontz, o exce­lentă acuarelistă, care aici reali­zează efectele de translucid, de e­­vocare a acelei comuniuni dintre cer și pămînt, dintre apă și frun­ză, în ulei. Este, cred, una dintre cele mai virtuoase lucrări sub as­pectul tehnicității. Peisajul de munte nu este unicul în expoziție. Pentru cei care vizi­tează această admirabilă colecție, un florilegiu de peisaj românesc al maeștrilor, mai există și o altă consolare, o compensație pentru ce­le trei săptămîni de concediu, ei pot să-și permită aici să contem­ple măcar la modul imaginar și peisajul marin, falezele Balcicului, sau acele frămîntate momente de corp și mare pe care le semnează Nicolae Ciärascur Expoziția „Peisajul montan în plastica rom­ân­ească“,» integrată virtual Festivalului Slănicului, ce­nstituie­ un gest generos, care se transformă în act de cultură la a­­niversarea stațiunii. „Cazul C.L“ (La cinematograful „Progresul“) E un film polițist, de bună calitate, pentru că urmărește meticulos firele complicate ale unui caz, captivînd prin rațio­namentul limpede și prin cu­rajul celor puși să apere legi­le, viețile și bunurile. Nu se urmăresc de către regizor (Jo­sef Mach) efecte surprinzătoa­re, deși regulile de fier ale genului sînt respectate cu strictețe: împrejurările în ca­re s-a comis crima sînt încon­jurate de mister, bănuielile planează asupra unui grup re­­strîns de oameni, vinovăția, cel puțin a unuia, este certă, dar vinovatul se dovedește a fi cea mai neașteptată persoa­nă. Să adăugăm și momentele de maximă încordare, faptele gradate cu rafinament, doza cuvenită de umor — și poves­tirea clasică se conturează de la sine. Un Maigret mucalit, ofițer de poliție, dispus să rîdă de... Maigret și de toți ceilalți de­tectivi, inventați, are de rezol­vat cîteva probleme dintre cele mai dificile. Furtul unui transport bancar dublat de o crimă odioasă, îl pune pe ur­mele unor bandiți primejdioși. Raționamentele sale se adună unul cîte unul dînd la iveală soluția. Dar nu e un anchetator de birou sau de circumstanță, ci unul care acționează ferm, premeditată și perfect organi­zată, contralovitura legii pune capăt unei activități criminale. Se cuvine amintit, că cine­matografia cehă ne-a dat, sub diferite semnături, cîteva filme de aventuri cu un fond bogat și echilibrat Servind o idee clară, aceea de dreptate și de apărare necondiționată a so­cietății, ele exagerează dar nici nu minimalizează primej­dia pe care o reprezintă rău­făcătorii. Este o preocupare stimabilă, cu atît mai mult cu cît intențiile majore sînt păs­­­trate pînă la capăt și nu se­­ acceptă nici o concesie exigen­ței severe cu care este realizat filmul, într-un gen din păcate mult compromis, tocmai prin asemenea concesii. C. IULIAN MUNICIPIUL BACAU „Muncitorul“ : O floare și doi grădi­nari — seriile I și II (orele 15 , 18,10 ; 21,20) — la grădină, ora 20,30. Tel. 1202H. „Flamura roșie" : O floare și doi gră­dinari — seriile I și II (orele 16 , 13,30). Tel. 11950. „Progresul" : Cazul C. L. (orele 10.30 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). Tel. 11377. „Tineretului" : „Ucigașul lui Timo" (orele 10,30 ; 15,30 ; 17,30 ; 19,30 ; 21,30). Tel. 12939. MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ „23 August“ : „Căpitanul Korda", „Oituz“ , „Moartea filatelistului“. Oamenii cintă, cîntă. (Urmare din pag. 1) rapsod popular, cîntă și acum cu noi în taraf. Nu l-am adus aici la Slănic, că era cam departe pen­tru el , „face“ 80 de ani la toam­nă. Alexandra Andronicescu are un grai ciudat și vorbește multiplicînd „r“-urile, rulîndu-le muzical in gură. E încălzită încă de emoții și de bundița tivită cu dihor („eu am cusut toate florile astea de pe bandă, o lună am lucrat la ele“), abia a ieșit din scenă, și nu e prea sigură dacă spectacolul lor a plă­cut sau nu. Pînă acum un an, Va­ma avea pe la noi cea mai tare echipă. Da, nu ne mai lăsăm, a­­vem ambiții mari, i-am provocat pe cei din Vama la întrecere“. Sincer vorbind, nu prea știu ce șanse de cîștig are prietena mea din Fundul Moldovei și formația ei. Cam greoaie încă, cam crudă, cam nerodată artistic. Dar, la ori­ 0e caz, autentică. Oamenii joacă precum acasă la ei, la horă. Cîntă, cum știu ei din bătrîni. Nimic fă­cut, nimic stilizat, nimic prelucrat. Doi bătrîni se prind într-un dialog al fluierului cu cobza. Șase flăcăi mărunțesc cu foc pămîntul sub călcîie, acoperiți cu țoale frumos colorate și clămpănind din fălci de lemn , sînt „capre“ și joacă după cum le sună strigăturile în ure­che. „V-a plăcut bătrînul care cîn­tă la fluier ? E moșu’ meu, Cazacu Ilie îl cheamă, a luat la Tecuci medalia de aur, el și echipa lui de fluierași , și patru din „capre“ tot nepoții noștri sînt. Și trompetistul mi-e nepot. Iar cel care bătea to­ba era bărbatul meu...“. In Fundul Moldovei, arta are legături de singe. Androniceștii și Cazacii și alții, cresc vite și fac muzică de generații. „înainte, pe la noi plîngeam și cîntem“, îmi spunea Alexandra, că viața ne-a fost tare grea. Am isprăvit acum cu plînsul. Putem cinta cu inima ușoară.. In mijlocul naturii montane, cei prezenți în aceste zile la Si­­­nie gustă deopotrivă frumosul artistic și mireasma aparte a cetinii. MUNICIPIUL BACAU Galeriile­­ de artă Expoziția „Noi opere de artă din pa­trimoniul Muzeului Județean" (pictură, sculptură, tapiserie) „Mongolia — țara păcii și a prieteniei*. Punctul muzeal .Nicu Enea* — Colecția de pictură Nicu Enea (strada Nufărului nr. 31), deschisă între orele 10-18 L­uni închis. TG OCNA Galeria de artă — Expoziția „Pictori români dintre cele două războaie mondiale* Expoziția „Ion Diaconescu**. SLANIC-MOLDOVA „Peisajul montan în plastica româ­nească" (vila „1 M­ai"). Comuna Racova — Expoziția memorială Ion Borcea. STEAGUL ROȘU Asemenea unui gind de-o clipă... Plouă mereu, mărunt, sîcîitor. Și parcă niciodată n-am urît ploaia ca acum... A început în ziua a­­ceea cînd 30 de copii, reprezen­­tînd casele pionierilor din muni­cipiile Bacău și Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej așternuseră cu creta pe asfalt impresiile lor fugare din prima vizită la Slănicul Moldovei, îmi amintesc că unul dintre pio­nieri, încîntați de ceea ce văzuse, începea prin a desena soarele, cu razele bogate limpezind conturu­rile munților, făcînd astfel și mai plăcută plimbarea pe potecile um­broase care duc spre izvoarele de apă minerală. Peste o clipă, ploaia amenința din nou și micul artist anulase soarele cu o linie groasă. Atmosfera din preajmă se schim­base puțin. Rămînea însă aceeași­­ motiv de inspirație: parcul, cu a­­nimația de la ora, amiezii, tre­cătorii grăbiți deschizîndu-și um­brelele, copiii sărind coarda ori alergînd după minge, păstrînd parcă înadins un univers din două municipii, spectacolul de pe sce­na în aer liber — un memento al acestei zile, la Slănicul MpWoxei,... Cerul s-a înseninat și pionierii au continuat să "lucreze sîrguincioși, tăcuți, trim­i­ndu-și uneifi­iuii# fkat lui sau­ o bucățică­ de­ cretă colo­rată (nimeni nu prevăzuse că va fi nevoie de atîta verde, și albas­tru, și roșu), plimbîndu-se cu im­portanță, ca niște Goliați, printre imaginile ce acopereau o porțiune din asfaltul aleii, de fapt cîmpul lor de manifestare artistică, în 45 de minute o adevărată expoziție în aer liber se înfățișa ochilor. Nu mai trecea nimeni prin parc fără să se oprească, fără să admire „tablourile micilor artiști“. Concursul de desene pe „Slănicul văzut de copii“ a asfalt fost poate cea mai originală competiție din cadrul Festivalului Slănicu­lui Moldovei. Iar dacă misiu­nea juriului de a stabili cîștigătorii era dificilă, aceasta s-a datorat deopotrivă talentului con­curenților, rîvnei, sincerității cu care au redat impresiile primei lor vizite în minunata stațiune bal­neară de la poalele Nemirei. Pre­mii le­ au fost acordate pionierilor Artimona Ciocu, Vasile Ungurea­­nu și Neculai Chitoșcă, din Ba­cău, dar toți concurenții au pri­mit diplome cu emblema Slănicu­lui la cea de-a 170-a aniversare a sa. ...La scurt timp după concurs s-a dezlănțuit din nou ploaia. Cea mai aricioasă ploaie pe care am văzut-o vreodată. Din pricina ei simt că nu voi mai putea trece curînd prin parcul Slănicului. Nu­mai așa voi păstra mai mult timp neatinse acele lucrări ale pionie­rilor, gînduri de-o clipă, spuse cu talent și farmec aparte, în cadrul emoționant al unei manifestări cultural artistice de anvergură. Măndica MARDARE 17.30 18.30 18.50 19.15 19.20 19.30 20.10 20.25 21.10 21.35 22.20 22.40 22.55 7.01e 7.25, 7.40­ 8.00 8.08 8.25 8.30 9.00 9.03 9.30 10.00 10.05 10.30 11.00 11.05 11.15 11.25 12.00 12.10 12.30 13.00 13.15 13.27 14.00 14.40 TELEVIZIUNE1 JOI 22 IULIE 1971 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. Azi : JUDEȚUL COVASNA. La volan. Emisiune pentru con­ducătorii auto. Timp și anotimp în agricultură. Publicitate. 1.001 de seri. Telejurnalul de seară. Sport. 15 minute despre sănătatea dr. Anchetă—Dezbatere Turneul tea­tral. Antologia umorului. Cadran internațional. Interpretul săptămînii : Dorina Drăghici. Film documentar. Orașe poloneze. Telejurnalul de noapte. JOI 22 IULIE 1971 PROGRAMUL I 15.00 Buletin de știri. 15.05 Tribuna radio. 15.25 Pagini vocale și orchestrale din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 „Floare roșie aleasă" — cîntece de Gheorghe Danga. 16.30- Interpreți de muzică populară. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Antena tineretului. 17.30 Cîntă Sergiu Cioiu și Betty Curtis. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 La microfon Emil Gavriș. 20.55­0 Știința la zi. 21.00 Bijuterii muzicale. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Pentru magnetofonul dumnea­voastră. 22.55 Moment poetic. 23.00 Concert de seară. 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. (Buletine de știri la orele : 2.00 ; 4.00 ; 5.00). PROGRAMUL II 15.00 Melodii de Ion Cristinoiu și Sile Dinicu. 15.30 Piese vocale de Tudor Ciortea și Marian Marbe interpretate de Oc­­tavia Noaghea. 15.45 Din muzica popoarelor. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Concert al orchestrei de estradă a Radioteleviziunii poloneze. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Buletin de știri. 17.05 Din cele mai frumoase melodii populare. 17.30 Dicționar de literatură universală. 18.00 Publicitate radio. 18.20 Album de cîntece revoluționare și patriotice. 18.40 Retrospectivă lirică. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Melodii de estradă. 19.30 Cadran. 19.50 Noapte bună, copii. „Pădurea de vis“ de Vasile Popescu. 20.00 Arturo Toscanini dirijează Simfo­nia I în Do major de Ludwig van Beethoven, simfonia „Manfred“ de Piotr Ilici Ceaikovski. 21.15 Buletin de știri. 21.20 Cronică literară’ de Nicolae Dra­­goș. 21.30 Actorii cîntă. 21.45 Recital de operă Placido Domingo. 22.00 Estrada melodiilor. 22.30 Momente din istoria civilizației 22.50 Pagini corale. 23.00 Buletin de știri. 23.05 George Enescu — muzicianul pa­triot. 23.45 Cîntă Rodica Paliu. 24.00 Cvintetul pentru corzi și pian op. 80 în Sol minor de Mihail An­­dricu . Serenada pentru clarinet, fagot, trompetă, vioară și violoncel de Alfredo Casella. 0.55—1.00 Buletin de știri. VINERI 23 IULIE 1971 PROGRAMUL I­ unnal* B«­ WTth­» 6.05­7.00 Sumarul presei. Matineu muzical. Moment poetic. La microfon, melodia preferată. Buletin de știri. La microfon, melodia preferată (continuare). Memoria pămîntului românesc. Buletin de știri. Muzică populară din Dobrogea. Fonoteca pentru copii. Buletin de știri. Din folclorul muzical al popoa­relor. Consultație juridică. Corul sindicatelor din Municipiul București. Trei melodii cu Corina Chiriac. Personaje din opere românești. Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. Radiojurnal. Avanpremieră cotidiană. Cîntecul e pretutindeni. Compozitorul săptămînii — Jean Sibelius. Portrete în cîntecele populare. PROGRAMUL II Buletin de știri. Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 8.05 Tot înainte (emisiune pentru pio­nieri). 8.20 Concertul pentru chitară și or­chestră de Manuel Ponce. 9.00 Anii tineri plini de floare — cîn­tece pionierești. 9.10 Curs de limba spaniolă. Ciclul III, secția a 24-a. 9.30 Buletin de știri. 9.35 Jocuri populare. 9.45 Matineu teatral­­ „Ovidiu“ de Va­sile Alecsandri. 11.23 Arii și scene din opere românești. 11.42 Muzică populară egipteană. 11.55 Știința la zi. 12.00 Buleti nde știri. 12.00 Buletin de știri. 12.3­5 Melodii populare bănățene. 12.30 Muzică ușoară cu Doina Spătaru, Tony del Monaco și Daniel Ge­rard. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Varietăți muzicale. 14.00 Buletin de știri. 14.05 Soliști și formații artistice de a­­matori. Joi 22 iulie 1971 Noi victorii ale modeliștilor băcăuani Recent s-au desfășurat la Pitești finalele campionatelor republicane de aeromodele-zbor liber (pentru ju­niori și seniori) la care au luat parte peste 200 de sportivi din întreaga țară. La fel ca și în ediția precedentă a­­­ campionatului, județul Bacău a fost reprezentat la această importantă­­ competiție de echipele de seniori și j juniori ale asociației sportive „Vic­­toria“-U.R.A. In ciuda timpului nefavorabil, ma­estrul sportului, inginerul M. Radu, și-a confirmat încă o dată buna sa­­ pregătire, cîștigînd detașat proba de­­ planoare A. 2., devenind pentru a treia oară campion național cu un a­­ total de 1.206 puncte (rezultat de valoare mondială). O comportare bună a avut-o și sportivul S. Popa, care la categoria propulsoare B a ocupat locul patru, îndeplinindu-și norma pentru catego­ria I. La categoria motomodele, ingine­rul M. Radu și-a etalat încă o dată , clasa, locul trei pe care l-a ocupat asigurîndu-i calificarea pentru cam­pionatul european de motomodele care va avea loc în anul 1972 d­e R.S.F. Iugoslavia. Pe echipe, primul loc a revenit In­stitutului de Cercetări Aviatice Bucu­rești, urmată la 46 puncte de forma­ția băcăuană, care devine astfel vicecampioană națională pe anul 1971. Desfășurate în paralel cu probe­le seniorilor, întrecerile juniorilor au fost la fel de disputate, ele ilustrând progresele înregistrate de băcăuani. Astfel, la categoria propulsoare B. 2., juniorul C. Carp reușește ex­celenta performanță de a cuceri tit­lul de campion național, pentru ca la categoria planoare A. 2. N. Dan să ocupe un merituos loc șase. Pe echipe, titlul de campioană es­te cucerit de formația „Dacia“ Pi­tești, vicecampioană pe anul 1971 fi­ind echipa „Victoria“-U.R.A. Bacău. Aprecierea bunelor rezultate obți­nute de modeliștii băcăuani a fost atestată de juriu, prin conferirea di­plomei de cea mai tehnică echipă. AI. ANDRICI \ VALENȚELE UNEI PROFESIUNI (Urmare din pag. 1)­treținerea și combaterea bolilor și dăunătorilor. Dar am căutat și am găsit­­ acea cheie pe care aș numi-o specificitate. Mai bine zis am făcut un fel de conectare a solului fer­mei la climă, a mașinilor și îngră­­șămintelor la pămînt. Să spun ce a fost cu materialul de plantat. Unii susțineau că Bintje e cel mai bun, alții Brașovean. Ei bine, aflați că Brașovean a repurtat cel mai mare succes, adică l-a în­trecut ca producție pe Bintje. Ioan Lupașcu, economistul fermei intervine : — Producția mai mare cu 13 to­ne cartofi la ha peste plan ca și al­te depășiri ne-au adus un benefi­ciu important. Iar Mircea Nicolau continuă : — Anul trecut a fost un an pri­elnic pentru cartofi, știți, nu tot­deauna cultura asta prinde un an bun. Desigur, hotărîtor a fost cum am lucrat, mi-amintesc că la plan­tare, cînd am introdus în mașină și îngrășămintele complexe, unii s-au uitat la noi mirați. Dar asta a prins bine cartofului. Și apoi cu tratamentele cît ne-am chinuit, îmi aduc bine aminte că atunci cînd gîndacul scosese capul am făcut imediat combaterea și nici n-a apu­cat să guste măcar o fărămitură din frunzele cartofului. Cred că am­ creat condiții ’ma­i bune ca anul t­recut, Sam -é >­ ] "Strigat doar experiență. ■ ■ Teh­­­­­nologia aplicată e aceeași. Dar ceea ce am făcut în plus, subliniez, este cantitatea mai mare de gunoi de grajd dată la hectar, adică 40- 50 de tone, apoi am administrat 400 kg la ha azotat în combinație cu superfosfat de potasiu. Planta­tul a durat vreo 9 zile. Au muncit strașnic tractoriștii Ioan Popescu, Constantin Rotaru și Nichita Dan. Am pus cartofi pe vreo 150 hec­tare. Cultura e tare frumoasă, s-au ierbicidat 130 de hectare, iar tratamentele — căci știți, car­toful e destul de sensibil la gîndac și alte boli, se fac atent, operativ. Inginerul acesta, tînăr, înalt, cu nasul acvilin are un joc aparte în priviri, uneori îți face impresia că gîndurile i se pierd undeva aiurea. Este totuși un visător, dar unul din aceia cu picioarele pe pămînt. M-a impresionat plăcut felul său de a fi. — Mă bucur că am înfrânt scep­ticismul unora care credeau că la Itești se pot obține doar 14—18 tone cartofi la hectar. Bintje și-a păstrat totuși un loc suprem în cul­tură, l-am pus pe vreo 70 ha. Am primit un alt soi, se numește Ora, poate că va da o producție bună, asta înseamnă un cîștig. Și discuția noastră a durat apoi mai mult, despre altceva, mai puțin despre cartofi. Pentru că, sunt aproape sigur, omul din fața mea e îndrăgostit de cultura asta, se vede bine, căci a­­proape tot timpul îl obsedea­ză. M-am interesat ce face în tim­pul liber. A mărturisit că are foar­te puțin timp pentru el, se duce u­­neori la film, a văzut „Mihai Vi­teazul“, i-a plăcut mult, dar ar vrea să vadă și alte spectacole, anii studenției, dar primăvara ca iu și vara ca și toamna pînă tîrziu este extrem de ocupat. Poate că la iarnă își va dedica mai multă vreme pen­tru spectacole. încolo a vorbit mult despre profesiunea lui de inginer, spune că n-ar da-o pe alta, l-a sub­jugat și că n-ar concepe să fără a­­gronomie undeva într-un birou cu hîi­țoage­ multe, se simte bine­ ca fer­mier. A fost la București la cons­,s­fătuirea cu cadrele din agricul­tura de stat, a înțeles mult mai bine acum, din cuvintele secretaru­lui general, că fermierii au un rol însemnat. L-am crezut și­ am dedus din vorbele lui molcome că are vocație pentru meseria de a­­gronom și chiar dacă e aureolat de producția de 31 tone cartofi la hectar, e un om obișnuit, m-a cra­vi­ns că n-are nimic în el extraordi­nar și că ceea ce face și grintește e o profesiune de credință argu­mentează în esență valențele aces­tei nobile profesii care-i agronomia. Reparații auto . SECȚIILE „AUTOSERVICE” din orașul Moinești (telefon 526) și Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej (telefon 1162) execută lucrări de ÎNTREȚINERE, REPARAȚII, TESTĂRI ȘI MĂSURĂTORI, cu aparatură modernă și personal calificat, la AUTOTURISME PROPRIETATE PERSONALĂ. C.I.L. Pipera-București Șoseaua Pipera, nr. 48 (sector 2, telefon 33.00.80) Livrează liber din stoc, vagonabil, uși-ferestre 1. UȘI CELULARE INTERIOARE furniruite, pe foc lamelar, din cherestea de rășinoase, cu și fără căptușeli din PFL, de 12 mm grosime, pline sau cu ochi de geam, conf. STAS 466-66 și 5333- 66, cu dimen­siune­e x 2090, 784 x 2090, 684 x 2090. 2. UȘI CLASICE EXTERIOARE, din cherestea de rășinoase, cu pragul tocului din stejar, conf. STAS 466-66 și 5333-66 cu dimensiunile : 984 x 1890, cu 1/3 gol geam sau 2/3 gol geam . 1484 x 1­890, cu 2/3 gol geam. 3. FERESTRE DUBLE, din cherestea rășinoase, cu pragul tocului de stejar, conf. STAS 465-66 și 5333-66, cu dimensiunile : 1184 x 1280 — in 2 canate, 1584 x 1280 — în 3 canate. Livrează de asemenea, fără repartiție, pe bază de comandă : PEL­MET,AM­IN­AT, PFL EMAI­LAT, H.D.L. (Hîrtie decorativă stratificată). Plăcile se livrează în desene și culori variate, inclusiv imitație de furnire.

Next