Steagul Roşu, iulie 1971 (Anul 26, nr. 5719-5745)
1971-07-24 / nr. 5739
tanai roșu ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL PC.R. Și AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Proletari din toate țările .unitivá ( ANUL XXVI — NR. 5739 (7.218) SÎMBATA 24 IULIE 1971 4 pagini 30 bani Cuvîntarea tovarășului NICOLAI CEAUȘESCU rostită la intilnirea cu activul de partid din județul Constanța Stimați tovarăși. Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, precum și celor 60.000 de comuniști ai organizației județene, tuturor locuitorilor municipiului și județului Constanța, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a guvernului României socialiste. (Aplauze puternice), în aceste zile, am vizitat unele unități din județul și municipiul Constanța, atît în industrie cît și în agricultură. Cunosc, de altfel, mai de mult județul Constanța — încă din anii imediat următori eliberării țării, precum și din anii mai apropiați — și pot sa apreciez marile realizări, transformările adînci care au avut loc aici, atît în industrie și agricultură, cît și în domeniul științei, învățământului și culturii, în ridicarea bunăstării oamenilor muncii. Astăzi, Constanța esteun puternic centru industrial al patriei, iar în curînd va deveni și orașul cu cel mai important șantier naval al României. Sper că atît organizațiile de partid de la șantierul naval, cît și organizațiile municipiului și Comitetul județean vor acționa în așa fel încît programul de dezvoltare a șantierelor navale din Constanța să se realizeze cel puțin la termenele planificate, dacă nu chiar ceva mai devreme. (Aplauze puternice). Constanța a fost prima regiune, în care s-a terminat cooperativizarea agriculturii. (Vii aplauze). Sunt de atunci 14 ani. Am vizitat acum cîteva zile unele cooperative, o întreprindere de stat, o stațiune agricolă de cercetare și am putut constata cu satisfacție succesele remarcabile obținute în domeniul agriculturii — atît în ce privește recoltele la producția vegetală, rezultatele în zootehnie, cît și în mecanizarea lucrărilor agricole , pot spune că astăzi județul Constanța se numără printre județele fruntașe în agricultura din România. (Aplauze puternice). Realizările obținute în județul Constanța în dezvoltarea industriei, agriculturii și în celelalte domenii de activitate fac parte integrantă din mărețele victorii obținute de poporul român în făurirea societății socialiste, în transformarea României într-o țară cu o industrie dezvoltată, cu o agricultură în plin progres, cu o știință și cultură socialistă înaintată. (Vii aplauze). înfăptuirile din județul dumneavoastră vorbesc de munca depusă de comuniști, de organizațiile de partid, de Comitetul județean de partid, de toți oamenii muncii, în frunte cu muncitorii. La fel ca întreaga noastră clasă muncitoare, ca întregul nostru popor, ei traduc în viață neabătut politica Partidului Comunist Român, ce corespunde intereselor vitale ale națiunii noastre socialiste. (Aplauze puternice). Aveți, fără îndoială, realizări și în ridicarea nivelului de viață. Tovarășul Vîlcu s-a referit aici la condițiile de trai tot mai bine create oamenilor moneii din județul Constanța. Dacă privim ce s-a construit și se construiește în municipiul și în județul dumneavoastră, putem afirma că Constanța ilustrează în mod grăitor transformările înnoitoare și succesele pe care le obținem în toată țară. Nu există astăzi?județ, oraș sau sat al patriei noastre, unde să nu se simtă pulsul viu al activității constructive — în industrie, în agricultură, în celelalte, domenii ale vieții sociale, unde să nu se reliefeze cu putere preocupările partidului și statului pentru creșterea bunăstării poporului. Viața demonstrează că tot ceea ce întreprinde partidul nostru, întreaga sa politică, întreaga sa activitate sunt închinate omului, făuririi fericirii lui. (Aplauze puternice). Aș dori să adresez, cu acest prilej, călduroase felicitări comuniștilor, muncitorilor, țăranilor, intelectualilor, tuturor locuitorilor din municipiul și județul Constanța pentru felul cum au realizat sarcinile cincinalului care a trecut, pentru rezultatele obținute în primele 6 luni ale noului cincinal. (Aplauze prelungite). Cunoașteți programul de dezvoltare a României în anii 1971-1975. Județului Constanța îi revin sarcini mari ; în acest cincinal, în județul dumneavoastră se prevede un program de investiții de peste 20 miliarde lei, din care un volum important reprezintă dezvoltarea portului și a șantierului naval. Dezvoltarea în domeniul naval va crește mult față de prevederile inițiale ale cincinalului. Șantierul naval din Constanța are sarcina ca pînă în 1975 să construiască nave de 60.000 tone și, în același timp, să înceapă construirea unui vas de 150.000 tone. Acestea sunt sarcini mărețe, de înaltă răspundere, a căror îndeplinire presupune luarea tuturor măsurilor și eforturi susținute din partea organizației de partid județene și municipiului Constanța, din partea a comuniștilor de la șantierul naval, a conducerii administrative, a specialiștilor, a tuturor oamenilor muncii. Nu mai vorbesc de sarcinile deosebite ce revin Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini ; el are obligația de a lua toate măsurile ca oamenii muncii, colectivul șantierului naval să poată îndeplini,în cele mai bune condiții marile obiective cuprinse în noul cincinal. Suntem convinși că județul Constanța va realiza în întregime sarcinile ce-i revin în domeniul industriei, că muncitorii, tehnicienii și inginerii nu vor precupeți nici un efort pentru a îndeplini și depăși programul ce le stă în față. Se doresc tuturor succes deplin în activitatea lor (Aplauze puternice). în agricultură, județul Constanța are, de asemenea, de îndeplinit un program vast. Suprafețele irigate vor fi aici cele mai mari din țară . Constanța va continua, deci, și acum, după cooperativizare,să ocupe locul I în preocupările pentru dezvoltarea agriculturii. Suntem convinși că țărănimea cooperatistă, muncitorii din agricultură, specialiștii, organizația de partid a județului, vor munci în așa fel nicit să ocupe locul I și la producția pe hectar și la producția animalieră. După cite știu, tovarășul Vilcu și-a luat angajamentul că se va obține anul acesta în județ, pe terenurile irigate, o troducție de 12.000 kg porumb la hectar. Am vizitat unele locuri unde s-au obținut, anul trecut, peste 10.000 kg la hectar și cu acest prilej tovarășii m-au asigurat că, anul acesta, vor obține 12.000 kg. Desigur, e vorba de anumite suprafețe de sate sau, poate, de mii de hectare. Județul Constanța va avea, însă, la sfîrșitul cincinalului peste 250.000 de hectare irigate și va trebui să obțină asemenea producții nu pe cîteva mii, ci pe zeci și zeci de mii de hectare cultivate cu porumb. Chiar dacă nu anul acesta, dar aș dori să realizăm asemenea producții, pe mari suprafețe, pînă la sfîrșitul cincinalului. Cred că sunt condiții pentru aceasta și trebuie luate toate măsurile ca de pe terenurile irigate să obținem producții tot mai mari, să obținem cite două culturi, iar la legume chiar trei culturi. Aceasta este singura cale de a face ca agricultura să aducă o contribuție tot mai puternică la dezvoltarea societății noastre socialiste, la ridicarea bunăstării poporului. Urez tuturor lucrătorilor din agricultură, organizației de partid din județul Constanța succese tot mai mari în realizarea acestor sarcini de cinste. (Aplauze puternice). Sunt justificate preocupările de care s-a vorbit aici privind pregătirea cadrelor, precum și, în general, privind ridicarea nivelului de cunoștințe, de cultură al tuturor oamenilor muncii. Fără îndoială, dezvoltarea în următorii ani, intr-un ritm rapid, a marinei noastre comerciale necesită măsuri de pregătire a cadrelor , atît a marinarilor, cit și a cadrelor de comandă, a ofițerilor de marină. Probabil că va trebui, intr-adevăr, să revenim asupra măsurii privind concentrarea intr-un singur loc a școlilor de marină. Pregătirea marinarilor și a ofițerilor pentru marina comercială impune cunoștințe vaste, din multe puncte de vedere superioare celor ce se predau în actuala formă de organizare. Va trebui să rezolvăm rapid această problemă. Desigur probleme de pregătire ,a cadrelor se pun și în alte sectoare. Cunoașteți preocupările conducerii de partid și de stat privind pregătirea cadrelor de conducere pentru toate sectoarele de activitate, programul de recalificare și reciclare a cadrelor, valabil și pentru industrie, și pentru agricultură, și pentru comerț. Fără îndoială că și turismul se încadrează în programul de reciclare și pregătire a cadrelor. Vom adopta în acest sens acele forme care și pe plan mondial se dovedesc eficace și care corespund cel mai bine necesităților dezvoltării activității noastre în diferite domenii. Ceea ce trebuie să ne preocupe este ca, indiferent de formele pe care le vom adopta, indiferent de locul unde vor funcționa diferite cursuri sau școli. (Continuare în pag. a IlI-a) silim Valoros înseamnă, în primul rînd, autentic Nu mai încape îndoială că cea mai spectaculoasă, cea mai atrăgătoare și mai aproape de ceea ce ar putea imprima personalitatea Festivalului nostru rămîne latura folclorică. Parada portului — acel preludiu pitoresc al tuturor manifestărilor programate de-a lungul unei săptămîni, concursurile ansamblurilor folclorice, ale dansatorilor, orchestrelor și soliștilor de muzică populară, precum și carnavalul popular, datorat în primul rînd participării formațiilor de datini și obiceiuri, dau vigoare și farmec unei inițiative băcăuane ridicate la rangul acțiunilor de valoare națională. O anchetă în rîndul spectatorilor ne-a dovedit că ceea ce stăruie în mintea și sufletul fiecăruia este bucuria de a cunoaște frumusețea portului moldovenesc, odată cu meleagurile străbătute de prezența seculară a marelui Ștefan, cîntecul și jocul caracteristice unei zone folclorice care poate deveni tot mai bine cunoscută, întrecerile artistice din anul acesta, datorită unei numeroase participări a amatorilor, pe întreaga țară, au cunoscut o mare diversitate , au fost aplaudate frenetic „Corăghiasca“ de la Asău (județul Bacău), dar și „Călușul“ de la Buftea (județul Ilfov), suitele de dansuri ardelenești, dar și cele muntenești. Totuși, avînd în vedere faptul că la a patra ediție a sa Festivalul se constituie sub ochii noștri intr-o acțiune ce depășește ca amploare și calitate granițele județului, definirea profilului său se pune în mod acut. Iar această definire nu poate porni decît de la manifestările folclorice amintite. La Slănic, în inima Moldovei, folclorul prezentat în diversele sale forme ar trebui să fie nu de oriunde din țară, ci mai ales de aici, din Moldova, recomandînd deopotrivă costumul, eleganța și vigoarea cîntecului, a jocului, tradiția țesutului și cusutului, a olăritului, incrustaturile în lemn etc. După părerea noastră pe acest aspect trebuie insistat. „Pl cc cu un gust amar — ne mărturisea Stelian Vasilescu, de la revista „Familia“, un pasionat culegător de folclor, autorul monografiei „Nunta în Bihor“ — pentru că n-am putut să-mi dau seama pe deplin de folclorul autentic moldovenesc. Nu l-am găsit. Curiozitatea mea a mers pînă acolo încît m-am dus și am stat de vorbă cu cîțiva soliști, l-am întrebat dacă culeg folclor. Oamenii parcă nici nu știau că ar trebui să facă aceasta“... De altfel, despre repertoriul soliștilor vocali — alcătuit din cîntece prea des auzite la radio sau televiziune, ne-au vorbit și alți membri ai juriului. Dirijorul Igor Ciornei era de părere ca regulamentul Festivalului să prevadă, între condițiile participării la concurs, prezentarea unor cîntece și jocuri moldovenești. Adică, de ce Festivalul n-ar putea avea o temă dată, punînd cu fermitate problema autenticului, problemă de cea mai mare importanță ? Am văzut la acest Festival reprezentații frumoase, este adevărat, dar și prea multe piese contrafăcute, prelucrate și aranjate pînă la uniformizare, sau luate de-a dreptul din repertoriul unor soliști profesioniști. — Nu credeți că unul dintre trofeele Festivalului ar trebui acordat pentru presa folclorică cea mai originală, cea mai autentică adusă pe scena concursului ? Răspunsul tovarășului Ernest Gavrilovici, vicepreședinte al Co- Măndria MARDARE (Continuare în pag. a II-a) 0 In actuala campanie agricolă, lucratorii de la I.A.S. Traian sînt hotărîți să execute la timp și la un nivel calitativ superior toate lucrările. Pină în momentul de față ei s-au ținut de cuvînt, fiind tot timpul la zi cu lucrările. în fotografie , o imagine surprinsă la Traian pe cînd se recoltau ultimele suprafețe cultivate cu păioase. Fotografia Alexandru LAZAR Pentru completarea bazei furajere, IlilMIIlWIJULWlliBIlHlIiBMWL^ JUI.ILIllMIIMBLIIIWIII Ilii Ilii WIHIIIIII111 !■ Ill ......I.......... ■■IHWWI ■ Mil 11 HU Ilii III.HIM— Culturi duble pe suprafețe cît mai mari Problemă de mare însemnătate — asigurarea unui indice sporit de utilizare a fondului funciar preocupă acum în grad înalt pe toți lucrătorii ogoarelor. în acest context se înscrie și însămînțarea de culturi succesive pe suprafețe întinse, pentru completarea bazei furajere ceea ce se va repercuta pozitiv în creșterea producției animaliere. în aceste zile, în cooperativele agricole, paralel cu recoltatul cerealelor păioase, se desfășoară o largă acțiune pentru eliberarea terenului, arături și semănatul culturilor duble. La C.A.P. Filipești, bunăoară, imediat după recoltatul orzului și primelor suprafețe de grîu, s-au executat arături și însămînțatul porumbului pentru masă verde. Suprafața realizată pînă în zilele trecute era de 63 hectare, iar inginerul A. Enache ne asigura că imediat ce vremea va permite, concomitent cu strînsul griului, se va continua semănatul culturilor duble. Suprafețe cuprinse între 40-60 hectare se însămințaseră cu culturi duble și în cooperativele agricole din Cleja, Racova, Roșiori, Nicolae Bălcescu, Găiceana și altele. Totuși, analizind datele centralizate zilele trecute la Direcția agricolă a județului se constată un mare decalaj între recoltatul griului și însămînțatul culturilor duble. Sunt cooperative în care nu se trecuse la semănatul culturilor succesive, deși suprafețele de grîu recoltate se cifrează la sute de hectare. Spre exemplu, la cooperativa agricolă din Parincea, deși se recoltaseră 305 ha de grîu, nu se însămînițase decît o suprafață mică cu culturi succesive. Nu începuse decît sporadic această acțiune în cooperativele agricole Letea Veche, Blaga, Dealu Morii, Vultureni, Motoșeni și altele. în județ, potrivit sarcinilor de plan, sunt de însămînțat cu culturi duble circa 19.000 ha. Realizările nesatisfăcătoare de pînă acum, ca și condițiile bune create prin regimul pluviometric, reclamă o largă mobilizare de forțe și mijloace la executarea arăturilor și la semănat. Conducerile cooperativelor trebuie să ia cele mai bune măsuri pentru ca imediat ce se poate intra în brazdă să se accelereze ritmul de lucru la semănatul culturilor duble. Cooperatorii și mecanizatorii sunt chemați să depună toate eforturile pentru ca să fie realizate integral prevederile privind culturile succesive, in interesul progresului economic al fiecărei unități cooperatiste. I în pagina a II-a .....—....... w turistice IO Excursii interne^ O Itinerar în țară : După 2000 km... O împrejurimile Bacăului: Pădurea Buhoci Informarea și formarea obiective interdependente ale muncii organizației de partid Climatul politic generat de propunerile făcute de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU privind măsurile pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, precum și de Expunerea secretarului general al partidului la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative, este predominant. El se manifestă atât la nivelul întregii noastre societăți cît și — în mod specific — în fiecare compartiment al vieții materiale și spirituale. Amplul program politic — primit cu deosebit interes și satisfacție de către oamenii muncii — își găsește un ecou vibrant și creator, în primul rind, în organizațiile de partid cărora le revine rolul hotărîtor în înfăptuirea obiectivelor activității politico-educative în strînsă legătură cu cerințele etapei actuale a construcției socialiste în patria noastră. Inițiativele și acțiunile organizației de partid la locul de muncă unde acestea activează sînt chemate, în lumina Programului prezentat, să ridice munca politicoideologică și cultural-educativă pe trepte superioare. — Și pînă acum ne-am ocupat de educarea marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii — ne spune tovarășa Margareta Niței, secretara comitetului de partid de la Fabrica de confecții „Bacăul“. De fapt aceasta a fost și rămîne una din sarcinile fundamentale ale muncii organizațiilor de partid, în ansamblul formelor și metodelor pe care le-am folosit și le vom folosi, o atenție îndreptățită am dat-o conținutului adunărilor generale ale celor 5 organizații de bază din fabrică. Aflăm, în această ordine de idei, că acordînd, în adunările generale de partid, o grijă deosebită analizei problemelor cu specific economic, comuniștii au stabilit întotdeauna măsuri menite să mobilizeze pe toți oamenii la realizarea întocmai a indicatorilor de plan, a sarcinilor întreprinderii în general. — Am discutat problemele producției — continuă secretara comitetului de partid — nu ca să ne aflăm in treabă, cum se spune. Fiecare organizație de partid a urmărit prin astfel de analize câteva obiective majore din care aș exemplifica două : crearea la fiecare membru de partid a conștiinței necesității realizării exemplare a sarcinilor de producție, și sădirea la toți comuniștii a convingerii că sarcinile de producție ale întreprinderii sînt, in primul rînd, sarcinile lor, ale tuturor. Analize ca cele referitoare la ritmicitatea în realizarea planului și aprovizionarea tehnico-materială, la calitatea producției etc, au stimulat inițiative, au impulsionat colectivele de muncă. Fiecare membru de partid s-a evidențiat și se evidențiază la locul său de producție nu numai ca muncitor, ci și ca un autentic activist al partidului, promotor al muncii însuflețite. Așa cum sublinia secretara organizației de partid de la întreprinderea amintită, adunarea generală a organizației de bază constituie doar o formă de educație partinică, revoluționară a comuniștilor. „în continuare, arăta tovarășa Margareta Niță, o grijă sporită o vom manifesta pentru, folosirea cu eficiență maximă a formelor muncii politice de masă. Informarea comuniștilor și a celorlalți oameni ai muncii cu problemele curente ale politicii partidului nostru, impulsionarea agitației vizuale prin racordarea ei cît mai eficientă la problematica generală a activității politico-ideologice și cultural-educative din fabrică, coordonarea permanentă a activității agitatorilor, constituie doar cîteva din direcțiile spre care am și început să acționăm potrivit măsurilor propuse de tovarășul Nicolae Ceaușescu. în acest context vom milita cu intransigență pentru informarea formarea ca oameni politici a ceșilor care conduc nemijlocit producția, grupurile de oameni“, în formarea conștiinței comuniste, a militantului neobosit pentru transpunerea in viață a liniei politice a partidului, locul și rolul organizațiilor de masă au fost și sunt de o deosebită însemnătate. La fabrica de confecții activează o organizație sindicală care a obținut rezultate importante în activitatea politică desfășurată în rîndul oamenilor muncii. — în prezent — arată tovarășa Elena Stan, președinta comitetului sindicatului — ne-am intensificat eforturile pentru a răspunde cerințelor ce se pun în fața sindicatelor privind educarea marxist-leninistă a oamenilor muncii. Vom folosi pentru aceasta nu numai mijloacele materiale ce ne stau la dispoziție, adică gazeta de perete, stația de radioamplificare, agitația vizuală etc, ci vom iniția și in continuare, împreună cu organizația, U.T.C., acțiuni menite să dezvolte spiritul de răspundere al oamenilor, atitudinea lor combativă, intransigentă față de lipsurile ce se mai manifestă în activitatea colectivelor de muncă din fabrica noastră. Elena Niță, secretara comitetului U.T.C. din întreprindere, ne pune la dispoziție cîteva elemente care atestă preocupările organizației, a tinerilor muncitori din fabrică. — Educarea tuturor tinerilor prin muncă și pentru muncă — ne spune interlocutoarea — este sarcina de căpătîi a organizației noas-Eugen VERMAN (Continuare in pag. a II-a) IN TOATE COMPARTIMENTELE VIETII SOCIALE--eeăcceg/fcete ci Oameni, destine, pasiuni Dăruire 11 ani. Atîția numără activitatea desfășurată de Gheorghe D. Lucaci în meseria pe care și-a ales-o, cea de mecanizator. Acum lucrează în stațiunea de mecanizare a agriculturii din Traian, unitate înființată cu numai cîțiva ani în urmă, care dispune de utilaje și instalații din cele mai moderne. Căsătorit și stabilit definitiv în Traian,Gh. Lucaci își desfășoară întreaga sa activitate pe tarlalele cooperativei agricole din localitate, lucrînd pămîntul după cele mai moderne tehnologii, iar rezultatele muncii lui nu întîrzie să apară. Cîteva cifre sînt concludente in această direcție , numai în primăvara anului în care suntem, suprafața însămînțată cu mașina pe care a avut-o în primire se ridică la circa 370 hectare. . A luat parte din plin și la întreținerea culturilor, iar în actuala campanie de recoltare și treieriș, deși a lucrat doar cîteva zile, vremea nefavorabilă creînd destule greutăți, a reușit totuși să adune de pe cîmp peste 90 tone de cereale, înregistrînd cele mai bune rezultate în comparație cu ceilalți 5 combineri cît numără secția de mecanizare. Dar, așa cum am aflat, Gh. Lucaci nu muncește de unul singur pe tarlalele cooperativei agricole, ci împreună cu soția sa, Elisabeta Lucaci, care de cele mai multe ori lucrează în calitate de mînuitor de agregate, pe semănătoare, combine sau alte mașini agricole. — Timpul ne încurcă, ne spunea interlocutorul. Recolta este bună, dar trebuie adunată repede de pe timp. De aceea, imediat ce vremea va permite, forțele noastre vor fi concentrate spre strîngerea grabnică și fără pierderi a întregii producții. Este rodul muncii noastre de un an de zile, și prin urmare trebuie să facem totul ca să ajungă în hambare. De la șeful secției de mecanizare, Ștefan Gali, am aflat că, pînă la venirea ultimelor ploi, cele 5 combine pe care le are în dotare secția de mecanizare au recoltat circa 120 hectare de grîu, căpaiele au fost balotate de pe 100 hectare, iar aproximativ 50 hectare au fost însămînțate cu culturi duble, pe unele suprafețe plantele fiind deja răsărite.