Steagul Roşu, septembrie 1971 (Anul 26, nr. 5772-5797)
1971-09-26 / nr. 5794
Pag. 2 Privind lucrurile în perspectiva strict locală, „blindul" poet Sergiu Adam (nume îndeajuns de bine cunoscut cititorilor ziarului nostru, unde, timp de aproape doi ani, a susținut o rubrică săptămînală) încheie, o dată cu apariția volumului său de versuri Țara de lut (Editura „Eminescu“( 1971), o primă suită de manifestări editoriale oferite de grupul de scriitori care în ultimul deceniu au ilustrat viața literară a Bacăului. Cuvîntul „grup" de mai sus degajă, astăzi, cel mult, o imagine morală ori reconstituie un moment biografic la care, poeți, prozatori, critici și dramaturgi ca Radu Cârneci, George Bălăiță, Ovidiu Genaru, Mihail Sabin, Horia Cane, Cicerone Cernegura, Vlad Sorianu, George Genoiu, sau autorul nostru au început să privească oarecum nostalgic. Numai într-o interpretare aproximativă și fortuită el va căpăta și un sens estetic. Spun asta, întrucît, după părerea mea, unei perioade de afirmare (iar cei citați și-au afirmat, între timp, pregnant, talentul) îi urmează, în chip firesc, o perioadă de diferențiere valorică, în care nici elanurile, nici valoarea realizărilor nu mai pot fi egale. Solidare moral, garanție unui început comun, individualitățile creatoare își urmează, fiecare destinul artistic asumat, în acest cadru dinamic, de emulații reale. Sergiu Adam reprezintă un exemplu de modestie și constantă artistică. De o evoluție a sa (în raport chiar cu propriul debut publicistic) se poate vorbi doar în măsura în care se are în vedere efortul său de transcriere mereu mai clară a sentimentelor. El n-a schimbat genuri, moduri, registre de expresie, n-a trecut — tematic — dincolo de hotarele „țării" (sale) de „lut“, care e, mai degrabă, evocarea unui peisaj moral decît a unuia propriu-zis social, determinabil printr-un anume timp și un anume loc. Consecințele vizibile ale situației amintite sunt: numărul restrîns de piese poetice publicate, dintre care o parte alcătuiesc sumarul recentului volum, și uniformitatea atitudinii lirice. Sergiu Adam e, prin temperament, un sentimental, împovărat de amintiri, ca toți sentimentalii. Altădată, în astfel de naturi se identifica „poetul", egal cu sine în viața obișnuită și în creație. Astăzi, tipul de „poet" se întîlnește tot mai rar, pînă și în literatură unde, în detrimentul sentimentului a cîștigat un spațiu larg de manifestare, inteligența artistică, unde elementul contemplativ a pierdut din importanță în favoarea elementului activ, mobilizator, unde se cere — ca și-n alte domenii — o sporită productivitate. Și totuși mă tulbură „anacronismul" acestui poet al dulcelui alean, care cîntă, în versuri cu tăietura clasică, priveliștile vieții simple, conforme cu natura, ale satului românesc dintr-un timp revolut, proiectîndu-le legendar, exotic („Acolo, iarna era mai lungă, vorba cețoasă / albastru repede, luna verde, vara / cai leneși duceau doruri de fugă / în verdea lor coamă / iar fetele se pierdeau cu mirii lor prin alte sate / fără să știe — adesea cum îi cheamă") pentru a imprima apoi un accent de intensitate realității dramatice și ideii morale — lume săracă, dar muncitoare, demnă („bărbații mureau simplu, fără gesturi inutile / cum cade, spre exemplu, iarba sub coasă. / Plinea era aur, acolo, pururi ca viața plătită, / puținul se aduna încet, n-avea vreme să ajungă comoară" — Țara de lut). Mă tulbură, așadar, pasiunea acestui poet de a explora suferințe și bucurii obscure, prinse in datini și ritualuri, subtilul acord al expresiei, al gestului său liric cu stările exaltate. Nu mi se pare de aceea exagerat să-l numesc pe Sergiu Adam un cîntăreț al datinilor românești, al aspectelor de viată rurală infraistorice, evocate în forme poetice similare cu cele tradiționale : bocete, rugi, colinde, balade. Țara de lut e, într-o primă definiție generală o cronică nostalgică a unor priveliști din ce în ce mai perisabile, dacă nu și dispărute ! „...A fost odată și odată / o mamă bătrînă, nu-i mai știe astăzi / numele — satul, / pasul — drumul lung al Jităriei, / muntele ei de credință — icoanele vechi. / Tot ce-a rămas este lemntul bălțat, / ars de ploaie, spurcat de păsări, / printre vrejuri de flori și iarbă curată / dincolo de hotarele zilei, / amară depărtare fără apus" (Amar). Concentrarea autorului asupra mesajului etic face ca majoritatea poemelor sale să capete finalmente, o tentă ușor alegorică, efectul lor asupra cititorului atenuîndu-se : „Mușc dintr-un măr necopt, tresare vara, / din coajă crește-un timp încețoșat, / coline moi se-aștern, priveliști prea știute, / soare și iarbă și gîze mărunte / care se duc și vin de undeva / în crucea amiezii, străinul coboară — pe țărmul rămas se-nfioară candori / și-n suflet se face de mult și curat / ca-n depărtatele case de țară / cînd veneau sărbători ” (Țărm). Starea sufletească a poetului e pusă, romantic, pe seama unei stări a peisajului — surprins cînd în lumina încă rece și puțină a dimineții, cînd în izolarea lunilor de iarnă și de toamnă : „Noiembrie, / umblă o mină străină,/ prin ramuri, prin frunza puțină, / departe, sub steaua Canopus, / zăpezile cheamă un semn / și tu, / ca-ntr-o veche gravură — așteptind / viața mea o-mpletești cu andrele de lemn" (Sub steaua Canopus). Iată de ce la lectura volumului Țara de lut cauți mai cu seamă acele mărturisiri nedisimulate, directe, acele autodescrieri care ne permit să apreciem profunzimile unei sensibilități. Le descoperi însă, abia după ce dintr-un poem sau altul izolezi fragmentele evocative. Operațiunea merită făcută întrucît aoi descoperi cîntecul suav (...Spune veste tristă, glas frumos / peste cîmp de lună cu zăpadă, / leagănă-se ca un fruct uscat / steaua mea pe-o creangă stînd să cadă — Ce datorii ?), fiorul bucuriei curate („Orbiți de floare arborii dansează / în revărsarea palidei lumini, / dansează lent, parcă plutind fantastic / și nu mai știu, din nou, și nu mai știu / durerile ascunse-n rădăcini" — Și nu mai știu). De altminteri trebuie să spun că principala calitate, în afară de cea a sentimentului puternic trăit, a cărții de debut a lui Sergiu Adam constă în armonia, în unitatea structurii ei melodice. Țara de lut (volum al cărui avantaj și dezavantaj, totodată, e că ne trimite la un univers ușor de recunoscut) e o monodie tandră pe care, sper, o vor îndrăgi atît cei complicați de lecturi cît și cei cu sufletul simplu, încă nepervertit de vreo modă literară. Pentru că Țara de lut ne înfățișează nu numai un poet sincer, fidel naturii sale, dar și un om. Aș putea încheia cu versurile sale : „Trecu-ntr-o zi pe-acolo un străin, / Frumos ne-nchipuit și demodat; / Prea visător să poată fi crezut / Și mult prea blind să fie adevărat“ (Baladă). Constantin CĂLIN Sergi« AHAM; JARA DE LUT" cronica______literară Peisaj bucureștean. Foto : V. BOGDANEȚ * \ Școala de șoferi profesioniști BICAZ angajează de urgență: • maiștri cu practică de conducere auto — I — avînd 5 ani vechime ca șofer și fiind absolvenți ai școlii medii. Salarizarea de la 1.920 la 2.600 lei lunar, în raport cu vechimea în muncă. • maiștri cu practică de conducere auto — II — având o vechime de 5 ani ca șofer și fiind absolvenți ai școlii generale. Salarizarea de la 1.740 la 2.130 lei lunar, în raport cu vechimea în muncă. Școala asigură pregătirea necesară în vederea obținerii autorizării ca instructori de către organele de miliție.' DE LA CEC . Direcția județeană C.E.C. Bacău informează pe cei interesați că în vederea participării la tragerea la sorți pentru trimestrul IV 1971 a libretelor de economii cu dobîndă și cîștiguri în autoturisme pot depune surmele necesare pînă la data de 30 septembrie a. c., inclusiv. ? De asemenea, pină la aceeași dată, se pot efectua și depunerile pe 11- b bretele de economii pentru turism, necesare participării la tragerea la sorți pentru ultimul trimestru al anului curent. . Este important că în afara ciștigurilor în autoturisme și, respectiv a cîștigurilor constînd în excursii in străinătate, C.E.C. acordă și dobînzi ^ depunătorilor care au astfel de librete de economii. Informații suplimentare se pot lua de la toate unitățile C.E.C. din județ. 1 __________ STEAGUL ROȘU O nouă expoziție la Galeriile de artă ale Muzeului județean Bacău RETROSPECTIVA LUCIA DEM. BALACESCU, oferită anul acesta marelui public de către Oficiul pentru organizarea expozițiilor de artă, cu concursul binevoitor al unor instituții de stat și particulari, a intrat în circuitul orașelor mari din țară. După ultimul popas, gălățean, vine să încălzească cu bogăția coloristică și aspectul sărbătoresc al lucrărilor, sufletul iubitorilor de frumos din urbea noastră. De o fermitate deosebită, voluntară, înclinată spre confesiuni cromatice, strălucitoare, ce-și primește din adîncul ființei artistului torentul de lumină și căldură, opera pictoriței bucureștene Lucia Dem. Bălăcescu convinge, copleșește, cîștigă și cucerește definitiv marele public. Artista a călătorit mult, evident, înregistrînd cu lăcomie, avid, pe o hipersensibilă peliculă a propriei personalități, instantanee, colțuri de peisaj, personaje în multiple ipostaze. Dar mai ales, cu intuiție și sclipitoare imaginație, știe a construi lumi noi, așa cum le-a văzut și gîndit numai dînsa. Există la pictorul Lucia Dem. Bălăcescu o forță creatoare a verbului plastic, din care nasc, potrivit unor proprii formule arhitectonice, elemente noi peisagistice, urbane sau umane. Profesîndu-și cu credință și nesecată vervă crezul artistic de mai bine de cinci decenii, pictorița respiră prin întreaga sa operă o pasionantă dragoste de viață și o nedesmințită fugă de comun, de convenționalism, dovedindu-se imună la febra epidemică a diferitelor curente, școli, mode. Nu s-a vrut nicicînd în vogă, în pas cu moda, ci, credincioasă sie însăși își păstrează nealterată personalitatea. Și acest adevăr se simte de la o expoziție personală sau de grup la alta, de la prima din 1919, după care urmează un impunător palmares expozițional, în țară și străinătate, la București, Paris, Barcelona, în Grecia sau Belgia. O atrage strălucirea spirituală a unor mari maeștri ai condeiului românesc, de la Ion Luca Caragiale, Ion Minulescu la Tudor Arghezi, cărora le ilustrează cu o deosebită forță interpretativă operele. Se face inspiratul comentator grafic al ideaticii baudlairiene. Se transpune în lumea marilor creatori, într-o adevărată simfonie a unor variațiuni pe multiple și generoase teme; în mod firesc, de-a lungul acestei bogate cariere plastice, pictorul și graficianul Lucia Dem. Bălăcescu atrage atenția binevoitoare a unor critici și specialiști de talia unui G. Călinescu, N. N. Tonitza, A. Paleologu, G. Oprescu, Șerban Cioculescu. Toți îi remarcă inteligența, originalitatea, înrudirea spirituală cu marea artă europeană, afinitățile matisseiene. Expoziția adăpostită de Galeriile de artă ale Muzeului din Bacău este ceea ce marele Boileau ar numi „Mesajul armonios, nealterat și sincer al unui spirit viu ce nu cunoaște preget în a sluji frumosul...". Ea înmănunchează o sinteză izbutită a definirii creației pictoriței Lucia Dem. Bălăcescu prin peisaje, naturi moarte, portrete. în portret, artista realizează cu pasiune fotografică instantaneul, actul surprinderii totale pe care îl înnobilează interpretativ cu ascuțind de pătrundere și cu un rafinat dar al ironiei. („Eu și prietenele mele" 1925, "Portretul lui Felix Aderca" 1958). într-un mod cu adevărat original, artista creează, cu ingeniozitate, o topografie proprie a personajelor de roman intrate în galeria mitului literar : Kira Kiralina — sau istoric: moartea lui Hangerli. Cu discreție feminină pătrunde în taina interioarelor de curți și case, le sesizează individualitatea, le definește personalitatea : Casa lui Tudor Arghezi din Mărțișor... Artista conferă valori și atribute nebănuite peisajului urban: „Iașul cenușiu", „Cheiul Dîmboviței", „Scuar bucureștean", „Cișmigiu", „Constanța", intuind personalitatea colectivă a fiecărui colț citadin. E îndrăgostită de om, de prezența sa covîrșitoare, ce-și pune amprenta peste tot în grava oficiere a actului cultural contemporan („Țărani la Palatul Culturii din Iași“) sau în minuscula trăire a actului cotidian de demult sau de azi, de departe, de pe alte meleaguri sau de la noi („Măgăruși la Montmorency", „Scenă bucureșteană". Cîteodată se lasă furată de magia atracției lumii de evocare istorică cu ineditul ei grav de stampă : „Plata haraciului în timpul lui C. Brâncoveanu", „Sibiul vechi", „Petre Mavrogheni la plimbare", „Ceremonial în timpul lui Vasile Lupu". Salutînd cu deosebită satisfacție prezența valoroasă și elevată a acestei expoziții în repertoriul tematic al galeriei de artă, nu ne îndoim că ea se va bucura de interesul și prețuirea inteligentă a unui mare public, dotat din ce în ce mai mult cu un spirit selectiv și critic. Eugenia ANTONESCU De strictă actualitate și maxima urgenta (Urmare din pag. 1) existent în cutia mașinii spunînd „ceva“. Am spus „ceva“ întrucît ceea ce trebuia să se facă nu s-a executat cu răspundere, semănătoarea avînd fondurile mobile dereglate, ceea ce face ca sămința să fie distribuită neuniform. De fapt, aceleași deficiențe le-am constatat și la celelalte semănători. Și atunci, cum rămîne cu răspunderea celor ce au avut sarcina să controleze și să îndrume activitatea secției de mecanizare ? Iată deci că după pregătiri îndelungate, lucrurile nu stau așa cum se cer a fi, deși la prima vedere s-ar părea că micile amănunte nu ar avea prea mare importanță. Subliniem însă faptul că este vorba despre latura calitativă a muncilor agricole, factor hotărîtor în obținerea unor recolte bogate. De aceea, considerăm că încă nu este prea tîrziu pentru a se apăsa mai cu răspundere pe acea pedală care asigură efectuarea unor semănături de cea mai bună calitate și în cadrul epocii optime. PRUNE»MERE» valorificare si industrializare Mt S = ^jj LEGUMELOR si FRUCTELOR V ■ ■ ■ ... , ■ ■ ■ M ___^^^^Jy5|j]||I[Hi|||] *| U ® Hüll JtiiimniLTM.ILIM O ’c’enlvele G jr si fructelor, depozitele acestora c/in toeatt- J ^ Itați te: Bacău, Buhuși, Municipiul Gfr. Gheorghiu, Pocu Turcului și Moinești și achizitorii) ! 1 CfMTMȚ^DE FRUCTE J iiI«Iți 11 ^ ^ J&Leevwe, se asegtora si czm&zAye pen foc reco&cwe și afmzspart. | FOTBAL: Sport Club — Farul începută ieri după-amiază, cu partidele Dinamo București — „U" Craiova și Jiul — U.T.A., cea de-a V-a etapă a campionatului primei Divizii programează astăzi întîlnirile Steaua — F.C. Argeș (televizat, la ora 14), Steagul roșu — „U“ Cluj, Crișul — A.S.A., Politehnica Iași — Petrolul, C.F.R. Cluj — Rapid și Sport club Bacău — Farul Constanța. Cuplul Costică și Petre Rădulescu au anunțat pentru astăzi următorul „unsprezece" : GHIȚĂ — MIOC, CATARGIU, SMÄUCEANU, TAFU, HRIȚCU KISS — VA— PANĂ, DEMBROVSCHI, BUGIUBEI, SORIN AVRAM. Așadar, formația standard (mai puțin absența fortuită a titularilor Comănescu și Duțan). Nu vor fi, probabil, modificări nici în echipa constănțeană, antrenorul oaspeților avînd la dispoziție întregul lot, fără nici o indisponibilitate. Echipa probabilă a adversarilor noștri : ȘTEFĂNESCU — N. CONSTANTINESCU, ANTONESCU, BĂLOSU, GHIRCA — OPREA, I. CONSTANTINESCU, TANASE — CARAMAN, TUFAN, OLOGU. SPECTACOL DE GALĂ (Urmare din pag. I) ziste „asediului" la care au recurs o noapte întreagă forțele reacționare, înlăturind, în final, pericolul aproape iminent ce plana asupra clădirii Prefecturii și, evident, a conducerii proaspăt instaurate. După spectacolul de gală ce va avea loc în prezența scenaristului Corneliu Leu, a regizorului Mircea Mureșan și a interpretei de muzică ușoară Mihaela Mihai (în film o simpatică secretară) va urma un interesant colocviu dintre realizatorii filmului și o parte a publicului spectator, pe tema preocupării cineaștilor români pentru îmbunătățirea producției naționale de filme. Duminică 26 septembrie 1971 BACAUL-o prezență prestigioasă (Urmare din pagina I) și altele. Marea majoritate a vizitatorilor își exprimau dorința de a găsi aceste sortimente și în magazinele de desfacere ale comerțului, iar alții, dornici de a intra cît mai repede în posesia lor, au solicitat adresa întreprinderilor noastre pentru a comanda direct o serie de sortimente de mobilă și oglinzi. — La acest pavilion au fost invitați și parteneri străini. Ce ați oferit pentru contractare la export? — Intr-adevăr, ILEXIM — unitate profilată pe țară prin care industria locală își exportă produsele sale, a invitat peste 200 de firme străine pentru contractare la acest pavilion. In general noi oferim la export tot ceea ce am expus în stand. Pînă în prezent am primit solicitări pentru mobilă, confecții pentru copii, împletituri din răchită, articole din fontă, artizanat din sticlă, produse de morărit și altele. De exemplu, pentru o serie de piese dispersate de mobilă și artizanat am fost solicitați de firme străine să trimitem mostre la tîrgul internațional de la Lyon care va avea loc în perioada 1—5 octombrie 1971. Pe lingă sortimentele expuse, noi am lăsat la biroul de tratative al ILEXIM o listă cu încă o serie de produse pe care le oferim la export și pe care nu le-am expus din cauza spațiului limitat. — Ce a însemnat pentru industria locală a județului Bacău participarea la cel de-al V-lea Pavilion de mostre de bunuri de consum și ce vă propuneți pentru viitor ? — Așa după cum menționa tovarășul Nicolae Ceaușescu în discuțiile purtate la standul nostru, participarea tuturor consiliilor populare județene la Pavilion a prilejuit un util schimb de experiență. Am avut satisfacția de a constata că, datorită ajutorului primit din partea organelor de partid și de stat, a efortului depus de către lucrătorii din industria locală, județul nostru s-a prezentat cu o gamă largă de sortimente de bunuri de consum, aceasta fiind o urmare a organizării, în ultimii ani, de noi capacități de producție pentru mase plastice, sticlă, fire și fibre sintetice etc, fapt care ne-a permis să ajungem din urmă o serie de județe care aveau tradiție în acest domeniu. Pentru viitor ne propunem să folosim și să punem în valoare condițiile tehnico-materiale existente, talentul și inițiativa creatoare a lucrătorilor din industria locală, în vederea obținerii unor progrese și mai însemnate pe linia realizării unor produse care, prin caracteristicile și calitatea lor, prin varietate și mod de prezentare, să satisfacă pe deplin exigențele în continuă creștere ale oamenilor muncii. Vom căuta să transpunem în viață, într-un timp cît mai scurt, indicațiile tovarășului Nicolae Ceaușescu trasmise prin scrisoarea adresată oamenilor muncii din domeniul producției și desfacerii bunurilor de consum. TELEVIZIUNE DUMINICA 26 SEPTEMBRIE 1971 8.30 Deschiderea emisiunii. Sport și sănătate. 9.00 Matineu duminical pentru copii. Film serial . SEBASTIAN ȘI MISTERUL EPAVEI (I). Episodul Conacul de la Morșan. 10.00 VIATA SATULUI. 11.15 Albumul compozitorilor români. Gherase Dendrino. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Emisiune în limba maghiară. 14.00 FOTBAL : Steaua—F. C. Argeș (Divizia A). Transmisiune directă de la stadionul Republicii. 15.30 Polo pe apă : România—S.U.A. și România—Italia. (înregistrări de la Hvar). 16.20 BOX : Finalele turneului internațional de la Ostrava (Aspecte înregistrate) . POSTMERIDIAN. 16.45 Magazin. 18.10 Film serial pentru tineret : PLANETA GIGANȚILOR. 19.00 Vetre folclorice : Bistrița-Năsăud. 19.20 1001 DE SERI. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reportajul săptămînii. Pe locul viitoarelor orașe. 20.20 Film artistic : „Asasinul din cartea de telefon". 21.50 „Zi-le d-alea, de-ale noastre". Emisiune de varietăți muzicale. 22.45 Telejurnalul de noapte. Sport. LUNI 27 SEPTEMBRIE 1971 18.00 Deschiderea emisiunii. Muzică populară. 18.15 ECRANUL. Emisiune de informație și critică cinematografică. 18.45 STOP CADRU. 19.15 Publicitate. 19.20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.10 Te laud, și te apăr și te cint. 20.40 Roman foileton : „Aghiotantul excelenței sale" (III). 21.20 Prim plan : ALEXANDRU POPESCU, primarul municipiului Ploiești. 21.50 Parada vedetelor : Juliette Greco și Sergio Endrigo. 22.20 Din țările socialiste. 22.35 Telejurnalul de noapte. DUMINICA 26 SEPTEMBRIE 1971 PROGRAMUL I 15.00 Buletin de știri. 15.05 Caravana fanteziei (emisiune pentru tineret). 15.45 Sport și muzică. 18.15 Estrada duminicală. 19.00 Radiojurnal. 20.00 Tableta de seară. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.10 Panoramic sportiv. 22.30 Meridiane melodii. 22.50 Moment poetic. 23.00 Meridiane melodii (continuare). 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. (Buletine de știri la orele 2.00 ; 4.00 ; 5.00). PROGRAMUL II 13.30 Melodii nemuritoare. 15.45 Publicitate radio. 16.00 Muzică de promenadă. 16.30 Serial radiofonic pentru tinerii ascultători : „Iancu Jianu". 17.00 Buletin de știri. 17.05 Almanah sonor. 18.00 Cărturari români. Ion Borcea. 18.30 Gala marilor interpreți de operă. 18.45 Imnul Internaționala — simbol de luptă al proletariatului. 19.00 Melodii populare. 19.15 Teatru scurt. Premiera : „Feminitate“ de Anna Halasz. 19.50 Orchestra Bebe Prisada. 20.00 Buletin de știri. 20.05 Revista literară radio. 20.35 Trei melodii cu Nicolae Nițescu. 20.45 Simfonia a II-a în Re major op. 73 de Johannes Brahms. 21.26 Recital Luciano Totoli. 21.40 Studioul de poezie. 22.00 Muzică de dans. 23.00 Buletin de știri. 23.05 Uvertură de Sigismund Toduță . LUNI 27 SEPTEMBRIE 1971 PROGRAMUL I 7.25 Bună dimineața, copii ! 7.45 Sfatul medicului. 8.00 Sumarul presei. 8.08 Matineu muzical. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.00 Buletin de știri. 9.03 La microfon, melodia preferată (continuare). 9.30 Revista literară radio. 10.00 Buletin de știri. 10.05 Melodii populare din județele Timiș și Vîlcea. 10.40 Uvertura la „Raimonda“. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Muzică populară iraniană. 11.15 Prezent și viitor în știința agricolă. 11.35 Constantin Romașcanu și cîntecele sale. 12.00 Orchestra Kurt Edelhagen. 12.10 Recital de operă Nicolae Florei. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.27 Cîntecul e pretutindeni. 14.00 Compozitorul săptămînii — Joseph Haydn. 14.30 Te apăr, te laud, te cînt — emisiune muzicală pentru ostași. 15.00 Buletin de știri. 15.05 înșir-te mărgărite (emisiune pentru copii). 15.35 Pagini vocale și orchestrale din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier 16.15 Prelucrări corale. 16.30 Recitalul soliștilor Puica Igiroșanu, Dinu și Irena Santo. 17.00 Antena tineretului. 17.30 Concert de muzică populară. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.30 Teatru radiofonic ștafeta nevăzută“ de Paul Everac. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 22.30 Concert de seară. 22.55 Moment poetic. PROGRAMUL II 9.00 Corul Palatului culturii din Ploiești. 9.15 Recital de operetă Vali Niculescu. 9.30 Buletin de știri. 9.35 Ansambluri folclorice : „Ciocîrlia". 10.00 Selecțiuni din opera comică „O zi de domnie" de Verdi. 10.30 Ritmuri și melodii cu soliștii Corina Chiriac, Romana Farres, Alexandru Jula, Lucky Blondo, orchestrele Cornel Popescu și Caravelli. 11.05 Radio Prichindel (emisiune pentru cei mici). 11.20 Microrecital Zafir Dadzimanov. 11.30 Muzică populară. 11.55 știința la zi. 12.00 Buletin de știri. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.30 Din țările socialiste. Reportaje din R. P. Bulgaria, R. Cuba și R. P. Mongolă. 12.50 Melodii interpretate de Brenda Lee. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Varietăți muzicale. 14.00 Buletin de știri. 14.05 Soliști de muzică populară. 14.30 Viața cărților. 15.00 Muzică ușoară. 15.20 Dragi mi-s cintecele mele. 15.30 Noi înregistrări. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 O nouă ediție a lucrărilor pentru vioară și orchestră de Mozart. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Buletin de știri. 17.05 Melodii populare. 17.30 Arte frumoase. 18.00 Actualitatea muzicală. 18.40 Duete din opere. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Melodii de estradă. 19.30 Lecturi la cererea iubitorilor de literatură de la Liceul nr. 2 din Ploiești. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Studioul tînărului interpret : clarinetistul Gheorghe Mihai. 20.30 Mozaic în cheia sol. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Simfonia op. ie de Pascal Bentoiu. 21.30 Orizont științific. 21.50 Doină zic și doină cînt. 22.00 Lucrări de Henry Purcell. 22.30 Rampa. 23.00 Buletin de știri. MUNICIPIUL BACAU Muncitorul : „Hello Dolly” seriile I—II. (Orele 10,20 : 15,20 : 19:20). Tel. 12028. Flamura roșie : „Hello Dolly” seriile I—II. (Orele 16 : 20). Tel. 11950. Progresul : „Bătălia de pe Neretva” seriile I—II. (Orele 10,30 : 14,30 : 17,30 : 20,30). Tel. 11377. Tineretului : „Dispariția lui Timo”. (Orele : 10,30! 15,30; 17.30 : 19.30 : 21,30). Tel. 12039. MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DE I 23 August : „Cum am declanșat al doilea război mondial"". Oituz : „Asediul”. BUHUȘI Textila : Serbările galante". MOINEȘTI Petrolul : „Legenda din tren" TG. OCNA Oituz : „Poveste sentimentală" MUNICIPIUL Bili ti Galeriile de artă Expoziția Lucia Dem. Bolâcescu. Punctul muzeal „Nicu Enea" Colecția de pictură Nicu Enea (strada Nufărului nr. 31), deschis între orei 10—18. Luni Închis. TG. OCNA Galeria de artă „Peisajul montan în plastica romănească“. SLANIC-MOLDOVA „Pictori români dintre cele două războaie mondiale" (vila „1 Mai"). Comuna Racova Expoziția memorială Ion Borcea MUNICIPIUL BACAU Muzeul de științe naturale — strad Karl Marx nr. 2, nr. Muzeul de Istorie — strada Karl Mar 23. PRĂJEȘTI — Muzeul sătesc. Vreme frumoasă cu cerul ma mult senin. Vîntul va sufla slab Temperatura în creștere ușoară minimele vor fi cuprinse între și 8 grade, iar maximele între 2 și 25 grade. Dimineața, local, s va semnala ceață.