Steagul Roşu, decembrie 1971 (Anul 26, nr. 5850-5876)
1971-12-04 / nr. 5853
A UZINEI DE AUTOCAMIOANE DIN BRAȘOV Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși. Este o deosebită plăcere pentru mine, pentru tovarășul Maurer și pentru ceilalți tovarăși de a lua parte la aniversarea împlinirii a 50 de ani de la înființarea uzinei — eveniment important din istoria întreprinderii dumneavoastră, a minunatului ei colectiv. Doresc să vă adresez cu acest prilej, dumneavoastră, tuturor muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat, a Consiliului de Miniștri, la care adaug salutul meu personal. ( Aplauze puternice, prelungite). În cei 50 de ani de existență, uzina dumneavoastră a parcurs un drum lung, devenind astăzi una din cele mai puternice uzine constructoare de mașini din România, cu un colectiv de peste 15.000 de salariați. După cum cunoașteți in această perioadă în uzină s-au produs multe mașini și utilaje. Mica expoziție pe care am văzut-o astăzi reamintește tot ceea ce întreprinderea a produs mai important în anii de cînd a fost creată ; se arată cum a crescut, cum s-a dezvoltat acest minunat colectiv de oameni ai muncii cu o înaltă calificare pină la realizarea autocamionului românesc de astăzi, ce se bucură de o bună apreciere, atît în țară, cit și în străinătate. (Aplauze prelungite). Vizitând unele sectoare noi ale uzinei mi-a făcut o deosebită plăcere să constat că se introduce cu fermitate tehnica avansată, mecanizarea, automatizarea proceselor de producție, ceea ce contribuie mult la ridicarea nivelului general al producției, la îmbunătățirea continuă a calității camionului românesc. Dacă am compara cum arăta uzina cu trei-patru ani în urmă și cum arată astăzi, am putea spune că ea a suferit transformări radicale în această direcție. Desigur, nu s-ar putea afirma că nu mai este nimic de făcut — dar rezultatele obținute în ultimii doi-trei ani pe acest drum al modernizării uzinei dovedesc că avem aici un colectiv puternic în stare să rezolve orice problemă de ordin tehnic. De aceea, aș dori să exprim convingerea mea, conducerii de partid, că în următorii doi-trei ani uzina de camioane va deveni una din cele mai moderne întreprinderi de construcții de mașini din România. Vă urez din toată inima să atingeți acest nivel în cel mai scurt timp. (Aplauze puternice, urale). Ați obținut an de ani rezultate de seamă în îndeplinirea sarcinilor de plan. Cincinalul trecut l-ați realizat în bune condițiuni, iar planul pe anul acesta — primul an al actualului cincinal în care uzina dumneavoastră urmează să producă un nou camion modern — de asemenea se realizează și chiar se depășește cu un anumit procent. înțeleg că uzina este în transformare, că are loc, o dată cu asigurarea producției, și dezvoltarea și dotarea ei, de aceea consider că rezultatele pe acest prim an al cincinalului sunt bune, cu toate că ele nu sunt încă pe măsura acestui puternic colectiv. Am convingerea că în următorii patru ani ai cincinalului veți obține asemenea rezultate încît, la sfirșitul anului 1975, prevederea înscrisă in plan, de a ajunge la circa 38.000 de camioane, să o depășiți cu cel puțin cîteva mii de camioane. Există toate posibilitățile pentru aceasta, iar construcțiile pe care le realizați acum vor permite să se producă mult mai mult decit este prevăzut în plan. De aceea, felicitîndu-vă pentru rezultatele bune obținute până acum, pentru realizarea cu succes a sarcinilor din primul an al cincinalului, vă urez, totodată, să încheiați cincinalul actual cu realizări mult mai mari. (Aplauze puternice). Pe toți ne bucură faptul că acest colectiv închegat, de inaltă calificare, desfășoară o activitate cu rezultate bune, că în toate domeniile de activitate — al producției, productivității muncii, al calității — obține an de an realizări tot mai însemnate. Dar, — deși sîntem la o sărbătoare și de obicei cu asemenea prilejuri se spun numai lucruri bune — nu am putea afirma că nu mai există, totuși, o serie de deficiențe care trebuie înlăturate. Este necesar să se aibă în vedere ca în următorii ani să se aducă astfel de îmbunătățiri producției uzinei nncit autocamionul românesc să poată concura cu oricare camion modern similar existent pe piața internațională. Eu cred că sarcina nu este prea grea, ținînd seama de dotarea uzinei și mai cu seamă de valoarea colectivului ei de muncitori, tehnicieni și ingineri în stare să răspundă în mod corespunzător cerințelor progresului continuu al uzinei și, prin aceasta, și al economiei noastre naționale. De aceea, este necesar ca întreg colectivul de cercetători, tehnologi, muncitori să acționeze în strînsă colaborare pentru a lichida rapid deficiențele care mai există și pentru a ridica în continuare nivelul tehnic al producției din uzina dumneavoastră In al doilea rind, doresc să arăt că s-au obținut rezultate bune — mai cu seamă în ultimii doi ani — pe linia autodotării. Aveți, în această privință, un program bun pină în 1975. Dar și în legătură cu aceasta ar trebui să spunem că sînteți, de fapt abia la început, cu atît mai mult cu cît uzina dumneavoastră a produs la un moment dat și mașini-unelte, deci are o experiență în această direcție ; producerea utilajelor necesare uzinei nu se poate realiza decît de colectivul uzinei. Iată de ce este necesar să se acorde mai multă atenție dezvoltării sectorului de autodotare, creării de mașini-unelte, de mașini-agregat numai pentru nevoile uzinei, ci nu și pentru necesitățile altor întreprinderi din România. Cu timpul — și aș dori ca acest timp să nu fie prea îndepărtat — va trebui să participăm și la export cu această producție de înaltă tehnicitate, care este cea mai căutată, mai competitivă și mai rentabilă pe piața internațională. Consider că și în această direcție colectivul dumneavoastră este capabil să realizeze la scurt timp programul ce îi revine, chiar să-l depășească. Aș dori din toată inima să obțineți pe acest drum realizări mult mai mari decît prevederile stabilite în plan. (Aplauze prelungite). Nu aș dori să vorbesc pe larg de productivitatea muncii, de economii, de reducerea consumurilor de metal și de materiale ; aceste probleme trebuie să ne preocupe zilnic. De aceasta depinde creșterea producției cu un preț de cost cît mai redus, cu cheltuieli cit mai mici, sporirea beneficiilor întreprinderii, sporirea contribuției la creșterea venitului național, la crearea resurselor necesare pentru dezvoltarea în continuare a economiei și pentru ridicarea nivelului de viață al întregului nostru popor. în această privință, în uzina dumneavoastră sînt încă rezerve însemnate și trebuie acționat pentru punerea lor cît mai deplină in valoare. Cunoașteți că actualul plan cincinal cuprinde sarcini mari de dezvoltare a economiei naționale ; producția industrială urmează să crească într-un ritm anual de 11-12 la sută, iar cea a construcțiilor de mașini într-un ritm mai înalt. Noi am numit actualul cincinal „cincinalul construcțiilor de mașini", pentru că într-adevăr dorim ca în 1975 construcția de mașini din România să se ridice la un asemenea nivel, atit din punct de vedere cantitativ, ci mai cu seamă calitativ, nicit să poată fi competitivă cu orice producție similară din orice țară a lumii. Numai pe această cale industria noastră constructoare de mașini își va putea îndeplini marele său rol în înzestrarea și dotarea economiei naționale, în asigurarea dezvoltării ei în ritm susținut, corespunzător cerințelor revoluției tehnicoștiințifice mondiale. în cadrul acestui program se înscriu și sarcinile uzinei dumneavoastră, în întreaga economie avem rezultate bune. Anul acesta, sarcinile de plan pe economie sunt depășite cu aproape două procente ; realizările uzinei dumneavoastră sunt însă sub această cifră de depășire. Așa cum am spus, sper că în următorii patru ani veți reuși să vă ridicați cel puțin la nivelul depășirii pe țară, deși posibilitățile uzinei dumneavoastră sînt mai mari. Rezultatele economice generale dovedesc că am început noul plan în condițiuni bune, ceea ce exprimă atît realismul planului cincinal, cît și posibilitățile industriei noastre, ale muncitorilor și tuturor oamenilor muncii din România, de a asigura înfăptuirea cu succes a programului elaborat de Congresul al X-lea — program care prevede făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, ridicarea bunăstării și fericirii întregului popor. (Aplauze prelungite , orale). Cunoașteți prevederile din acest cincinal, precum și măsurile ce se au în vedere pentru ridicarea bunăstării clasei muncitoare, a întregului nostru popor. După cum știți, încă din toamna acestui an, s-a trecut la realizarea măsurilor privind creșterea alocațiilor pentru copii. Urmează ca, în anul viitor, să trecem la majorarea salariilor — a celor mici, în primulînd — în conformitate cu prevederile cincinalului, la sporirea pensiilor și, în continuare, să asigurăm ca, pînă la sfîrșitul cincinalului, salariul real să crească cu circa 20 la sută. Sunt prevăzute, de asemenea, măsuri privind îmbunătățirea producției bunurilor de consum în vederea satisfacerii în condițiuni tot mai bune a nevoilor întregului popor. Se are în vedere realizarea unui volum sporit de locuințe pentru a asigura satisfacerea cerințelor și îmbunătățirea condițiilor de locuit , numai in orașe vom construi peste 500.000 de apartamente. Totodată, se vor lua o serie de măsuri de reducere a unor prețuri — pe baza scăderii prețurilor de cost. După cum știți, acum cîteva zile Comitetul Executiv a luat hotărîrea de a se reduce cu 18-20 la sută prețurile aparatelor de radio și televizoarelor, ceea ce înseamnă, la nivelul anului viitor, o economie pentru populație de circa 360-370 milioane de lei; aceasta va influența pozitiv asupra bugetului familiilor. Toate aceste măsuri de îmbunătățire continuă a condițiilor de muncă și viață, de ridicare a nivelului de trai material și spiritual al poporului constituie obiectivul principal al politicii partidului nostru, esența făuririi sa (Continuare in pag a IlI-a) Una din importantele întreprinderi constructoare de mașini, nu numai ale Brașovului, dar și ale țării Uzina de autocamioane, a sărbătorit ieri, 3 decembrie, jubileul unei jumătăți de secol de prodigioasă existență. Cu prilejul festivității, miile de muncitori, ingineri și tehnicieni au avut bucuria de a-l avea din nou în mijlocul lor pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Moment fericit pentru harnicul colectiv de aici de a-și exprima sentimentele de dragoste și prețuire față de conducătorul partidului și statului, de a raporta succesele dobîndite în înfăptuirea sarcinilor cincinalului denumit pe bună dreptate cincinalul construcțiilor de mașini. Aniversarea a prilejuit totodată un bilanț al etapei parcurse de la înființare și pînă astăzi al marilor înfăptuiri obținute sub conducerea partidului în anii socialismului. în vizita la Brașov, secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii: Ion Gheorghe Maurer, Maxim Berghianu și Dumitru Popescu. La sărbătoarea constructorilor de autocamioane iau parte numeroși foști muncitori, ingineri și tehnicieni ai uzinei, astăzi pensionari sau cărora în decursul anilor le-au fost încredințate munci de răspundere în activul de partid și de stat, muncitori și tehnicieni de la uzinele de tractoare, de la Metrom, de la alte mari întreprinderi de renume din centrul industrial Brașov, aniversarea întreprinderii fiind o sărbătoare a tuturor brașovenilor, a întregii ramuri a construcțiilor de mașini. Încă de la intrarea in județ, p.ncW:... tovarășul Nicolae (regușescu, .ceilalți oaspeți sînt salutați de tovarășul Constantin Drăgan, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean — Brașov al P.C.R., de alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, au venit în întîmpinare un mare număr de oameni ai muncii. Toți cei prezenți fac oaspeților o primire deosebit de călduroasă. Se ovaționează îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul pentru prosperitatea patriei generale noastre scumpe — Republica Socialistă România. Pînă la porțile uzinei sărbătorite — la Predeal, la Timiș, la Dîrste —, mulțimea salută cu bucurie trecerea coloanei oficiale. La intrarea în întreprindere, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalț conducători de partid și de stat sînt întîmpinați de Ioan Avram, ministrul industriei construcțiilor de mașini, Constantin Cîrțînă, prim-secretar al Comitetului municipal Brașov al P.C.R., ing. Gheorghe Trică, directorul general al centralei industriale de autocamioane și tractoare, director general al uzinei, Pavel Ștefan, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R., de reprezentanți ai conducerii întreprinderii și un mare număr de muncitori, tehnicieni și ingineri. Populația muncitoare a uzinei ovaționează îndelung, aplaudă, scandează (Continuare în paga III-a) Uzina „Tractorul" Brașov. O ramură-cheie a dezvoltării întregii economii Exprimind totala adeziune a întregului nostru popor, cel mai înalt forum al țării, Marea Adunare Națională, a investit recent, cu putere de lege, planul cincinal 1971—1975, amplu și cutezător program care concretizează prin proporțiile și trăsăturile lui esențiale politica înțeleaptă a Partidului Comunist Român de construire a societății socialiste multilateral dezvoltate, de ridicare a României pe noi culmi ale progresului și civilizației. " Ca rezultat al u —unor ample consul- ———— țări cu colective ————— de muncitori, nn —— gineri, economiști, cercetători și oameni de știință, rod al unor laborioase analize și dezbateri la scara întregii țări, sarcinile cuprinse în planul cincinal reprezintă o sinteză a înțelepciunii colective a oamenilor muncii din industrie, agricultură, din instituțiile de învățămint cultură și artă, din toate sectoarele producției materiale și spirituale. Elaborat în deplină concordanță cu Directivele Congresului al X-lea al P.C.R., noul plan cincinal va permite accelerarea progresului teleconomiei naționale, bazată in principal pe ridicarea eficienței investițiilor, mai buna folosire a capacităților de producție și a forței de muncă, reducerea cheltuielilor materiale, îmbunătățirea structurii producției în toate ramurile printr-o orientare spre produse de cît mai înaltă tehnicitate și valorificarea superioară a muncii naționale în schimburile externe. în acest ansamblu de prevederi un rol important revine construcțiilor de mașini, ramură cheie a dezvoltării întregii economii naționale. Ritmul anual de dezvoltare, de 14,1 — 15,6 la sută, superior celui prevăzut pentru întreaga economie, vorbește de la sine despre rolul principal al acestei ramuri. în cadrul construcțiilor de mașini s-au elaborat o serie de programe speciale __________ pentru dezvoltarea cu prioritate a ramurilor de vîrf. I... Subramura CON________ STRUCȚIEI DE ______________ MAȘINI UNELTE cunoaște creșteri deosebit de importante, producția anului 1975 urmînd să fie de aproape 4 ori mai mare decît cea realizată în 1970. Trebuie de asemenea să reținem orientarea fabricației de mașini unelte spre realizarea unor produse de înaltă tehnicitate, cu parametri funcționali superiori și eficiență ridicată. IN 1975, DOUĂ TREIMI DIN VOLUMUL DE UTILAJE PRODUSE Ing. Vasile TAIPĂ, director al Fabricii de mașini unelte Bacău (Continuare în pagina a 11-a) nic. îmbunătățirea în continuare a repartizării forțelor de producție pe teritoriul național, creează premise pentru a menține și în cincinalul următor un ritm înalt de dezvoltare. Cincinalul prevede realizarea unei creșteri intensive și modernizarea Kmmm mmmm Grădinarii trebuie să intensifice ritmul activităților de sezon in legumicultura Urmare a măsurilor întreprinse de conducerea partidului și statului nostru în direcția îmbunătățirii organizării, conducerii și planificării agriculturii, producția agricolă a cunoscut importante creșteri, asigurind astfel un belșug de produse agroalimentare. Ca în toate ramurile de activitate, însemnate sporuri s-au înregistrat și în legumicultura, sector de activitate care pentru zonele cooperative agricole constituie una din principalele surse de venituri bănești. — In anul 1971, ne declara Emil Viper, șef de serviciu din cadrul I.P.V.I.S.F. Bacău, producția de legume realizată în unitățile cooperatiste a fost mai mare decît în anul precedent cu peste 36 la sută, ceea ce a contribuit într-o măsură sporită la îmbunătățirea aprovizionării populației cu astfel de produse. Și, intr-adevăr, spre deosebire de anii trecuți, piața a fost și va fi mai bine aprovizionată, consumatorii beneficiind de legume din sorturi variate și de calitate superioară, fără a evita să amintim și despre unele deficiențe ce s-au mai întîlnit pe rețeaua de aprovizionare cu legume. Concomitent cu recoltarea și desfacerea producției anului curent, legumicultorii s-au ocupat și de pregătirea recoltei viitoare. Astfel, conform sarcinilor prevăzute, în această toamnă, ei au însămînțat întreaga suprafață stabilită a se cultiva cu ceapă pentru stufat, spanac salată și altele, legume destinate consumului timpuriu de primăvară. Printre unitățile care au realizat suprafețe mai mari se numără cooperativele agricole din Tamași, Mărgineni, Cleja, Letea Veche și altele. In ciuda faptului că timpul este destul de avansat, în această perioadă, spre deosebire de lucrătorii din alte ramuri ale agriculturii, legumicultorii își continuă activitatea, la ordinea zilei fiind înscrise procurarea pămîntului necesar — a mraniței și nisipului, apoi a cherestelei, sticlei și altor materiale. Realizări mai bune se întîlnesc la cooperativa agricolă din Mărgineni, în celelalte unități rezultatele fiind deosebit de mici. „In acest an, ne spunea ing. Ovidiu Tomulescu, șeful fermei legumicole de la C.A.P. Mărgineni, noi am realizat un venit mediu la hectar, de 11.500 lei. Rezultatele puteau fi și mai bune dacă nu au,cam atîtea greutăți iar valorificarea producției. Dar, trecînd peste acest fapt, țin să arăt că grădinarii noștri acordă atenția cuvenită pregătirii recoltei din anul care vine. In prezent, întreaga suprafață este arată, iar pe o bună parte s-au administrat și îngrășăminte, lucrarea urmînd să continue odată cu venirea zăpezii (este vorba despre transportul gunoiului de grajd)". Cu toate că ne aflăm la începutul lunii decembrie, se impune un mai mare interes din partea tuturor unităților pentru a urgenta lucrările din sectorul legumicol. Asigurarea în întregime a amestecului de pămînt, a gunoiului de grajd pentru răsadnițe, fertilizarea terenului și aprovizionarea cu semințe trebuie să preocupe în permanență atît consiliile de conducere, specialiștii, cît și pe șefii de fermă sau brigadierii ce-și desfășoară activitatea în legumicultura. Se știe că, în acest an, urmare a tărăgănării unor treburi de la o zi la alta, însămînțatul în răsadniță a întîrziat, iar pe alocuri datorită faptului că nu s-a asigurat din timp biocombustibilul necesar, răsadurile au suferit, înregistrîndu-se chiar unele compromiteri, fapt ce a influențat negativ asupra producției. Intrucît în această perioadă se găsesc suficiente brațe de muncă, se impune mobilizarea lor din plin, încît toate activitățile de sezon în legumicultura să fie executate la timp, punînd astfel bazele unei producții sporite în anul care vine. Vernisajul expoziției graficienilor amatori Ieri, la Galeriile de artă din Bacău a fost vernisată expoziția județeană a graficienilor amatori, în organizarea Centrului județean al creației populare și a mișcării artistice de masă, în colaborare cu Școala populară de artă. Expoziția cuprinde lucrări ale membrilor claselor de specialitate ale Școlii populare de artă (profesori Ilie Boca și Ion Burdujoc). Roade ale taberei de creație de la Tg. Ocna, exponatele sunt semnate, printre alții, de Ion Mărie — muncitor la C.P. Bacău, deținător al premiului I la Bienala de artă plastică a amatorilor. 1971 Florența Coșevciuc — muncitoare la I.I.S. „23 August" Bacău, premiul al 11-lea la aceeași bienală ; Maricica Lăiu, cooperatoare la C.A.P. Strugari,Maria Cabadaev, studentă la Institutul pedagogic din Bacău. Succese la Centrul de librării Bacău Colectivele de muncă ale Centrului de librării raportează realizarea planului de desfacere pe 11 luni din anul 1971 în proporție de 100,5 la sută. tiei Acest succes este urmarea atenacordate de organizația de partid, de comitetul de direcție, de către toți lucrătorii Centrului de librării față de difuzarea cărții și a articolelor de papetărie. ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]a In pagina a IV-a Dezbaterile din Comitetul pentru probleme economice Fiecare învățător, fiecare profesor UN EDUCATOR COMUNIST Ne aflăm și vom rămîne pentru multă vreme sub puternica impresie produsă de lucrările Plenarei C.C. al P.C.R. din 3-5 noiembrie — înalt forum politic și ideologic. Dezbaterile asupra problemelor activității politico-ideologice și cultural-educative care, prin amploarea și conținutul lor, se înscriu ca un eveniment fără precedent în istoria partidului nostru, constituie o fundamentată poziție împotriva subaprecierii sau tratării unilaterale a tot ce ține de plămădirea conștiinței socialiste, de formarea omului nou al societății noi, animat de claritatea telului, simțul responsabilității civice, de o ideologie revoluționară și de principii etice înalte. " Am desprins din expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea cu activul din domeniul ideologiei, la care am avut posibilitatea să particip, ca și din documentele recentei plenare, atitudinea revoluționară pe care partidul nostru, fidel concepției sale cu privire la caracterul multilateral, complex al operei de edificare a noii orînduiri, o opune tratării de pe poziții simpliste-fataliste a răpunerii în urmă a conștiinței față de dezvoltarea bazei materiale, atitudine care are drept obiectiv armonizarea activității ideologice, politice, educative cu cerințele obiective ale dezvoltării societății socialiste. Expunerea secretarului general al partidului la recenta plenară a C.C. al P.C.R., acest document de mare valoare programatică evidențiază progresele făcute pe linia înfăptuirii Directivelor Congresului X-lea al P.C.R., dezvăluie cu intranas sigentă slăbiciunile din activitatea politico-educativă, fenomenele negative în activitatea ideologică, criticînd atitudini incompatibile cu etica orînduirii noastre?, și pune în lumină întreaga amploare a sarcinilor care se ridică în noua etapă a dezvoltării României socialiste in domeniul transformării conștiinței și moralei oamenilor. De aici cerințe sporite în fata școlii, instrument principal de care dispune societatea noastră în domeniul educației. Privind critic activitatea în domeniul învățămîntului, documentele recente rețin în mod expres atenția asupra a două mari neajunsuri. In primul rind, continuăm să înregistrăm insuficiențe în realizarea caracterului practic, aplicativ al învățămîntului nostru de toate gradele și, în special, în direcția legării acestuia de producție. Legarea învățămintului de practică nu este o sarcină nouă, ea constituie un obiectiv principal al procesului de modernizare a invățămîntului, acțiune unitară prin scop — pregătirea tinerei generații pentru a se adapta și crea într-o societate cu un înalt ritm de dezvoltare — și diversă prin conținut, noțiune uzitată chiar pericolul frecvent, prezentind pierderii sensului real de necesitate obiectivă pentru orice societate, cu atît mai mult pentru tarile socialiste unde sînt create condiții favorabile ce țin de esența orînduirii. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, subliniind încă de la Conferința Națională a cadrelor didactice sensul real al modernizării învățămintului la noi, arăta : „Unul din imperativele ■ fundamentale ■ care se ridică în fața școlii noastre e acela de a răspunde prin structura, conținutul său cerințelor practice, nevoilor actuale și de perspectivă ale diferitelor sectoare ale vieții economice și sociale". Această acțiune complexă în care este angajat educatorul pentru răspunde comenzii sociale actuale a și de perspectivă, nu poate fi redusă la verbalism, învățămîntul abstract și teoretizant în sensul restrîns al cuvîntului, producător de funcționari, trebuie să se transforme pas cu pas în învățămint viu, realist, creator de oameni cu profesii practice, adaptate necesităților vieții moderne, capabili să genereze valori și avuție națională. Totuși, în această direcție s-au înregistrat timide progrese. Puțin reușim să facem pentru a distinge canoanele lecției, să transformam clasa într-un laborator viu în care profesorul și elevul să apară într-o nouă corelație decît cea generată de categoria catedră-bancă. Un alt mare neajuns îl constituie faptul că în practica școlară, lucru întîlnit și la noi în județ, unii educatori, uită că procesul de învățămînt trebuie înțeles ca o activitate educativă complexă, organizată și desfășurată în unitățile școlare sub conducerea și îndrumarea cadrelor didactice, că latura educativ-afectivă e în exclusivitate atributul educatorului și nu poate preluat de nici un sistem de profigramare existent sau imaginat în lume. Ca urmare se limitează corul școlii la un act unilateral de transmitere de cunoștințe. Nu o dată, asistînd la lecții, uneori și de științe sociale, uiți că școala, prin menirea ei, este chemată să facă educație comunistă tinerei generații, și ceea ce este și mai neplăcut, că participînd la observațiile critice făcute de colegi în cadrul interasistențelor la asemenea ore, după cîteva aprecieri general valabile se concluzionează stereotip i „lecția și-a atins scopul, mi-a plăcut !". Subliniind răspunderea ce revine, prof. Maria VICOL, inspector general al Inspectoratului școlar județean(Continuare în pagina a ll-a)