Steagul Roşu, februarie 1972 (Anul 27, nr. 5901-5925)

1972-02-01 / nr. 5901

ANUL XXVII — Nr. 5.901­­7.6801 MAPTT 1 FSHPTTAPTS 1Q79 A nantnl . Ort Kami '« f* w» «ț I*« • ' W VMM* ÎN UNITĂȚILE ECONOMICE DIN JUDEȚ Desfășurată cu însuflețire, întrecerea socialistă se soldează cu noi și importante succese Prima lună a celui de-al doilea an al cincina­lului s-a încheiat, în scurt timp vom cunoaște bilanțul. El va fi, de bună seamă, îmbucurător; elanul cu care se muncește zi de zi în unitățile economice din județ pentru înfăptuirea sarcini­lor de plan se va solda și de data aceasta cu rezultate meritorii. Mai bine organizată, desfășurată cu intensi­tate , întrecerea socialistă scoate la iveală fapte de muncă ce reliefează preocuparea co­mitetelor de partid, a comitetelor oamenilor muncii, a comitetelor de sindicat și U.T.C. pen­tru impulsionarea acțiunilor menite să conducă la îndeplinirea și depășirea sarcinilor eco­nomice. Adunările generale ale oamenilor muncii, făcînd bilanțul activității rodnice depuse în anul 1971, jalonînd munca din acest an oglin­desc cum nu se poate mai bine hotărîrea mun­citorilor, inginerilor, tehnicienilor, a tuturor salariaților din economia județului de a-și spori eforturile în vederea depășirii sarcinilor de plan. AUTOUTILAREA capătă un nou impuls Fabrica de postav Buhuși In cadrul planului de dezvoltare a întreprinderii, secțiile de fabri­cație au fost și vor fi în continuare dotate cu utilaje moderne. Dar, în­locuirea războaielor de țesut, vechi de zeci de ani, nu se poate face dintr-o dată, ceea ce a pus în fata specialiștilor,­­ a întregului colectiv de aici sarcina de a le moderniza, de a desfășura o activitate mai am­plă în direcția autoutilării. Pe această linie se înscriu reali­zarea, în anul 1971, a unor măsuri complexe de modernizare a unor utilaje vechi cît și realizarea de noi utilaje și instalații cu forțele pro­prii. S-au construit, printre altele, mașini de ambalat (în pungi), pă­turi, ceea ce a dus atît la efectua­rea acestei operații mai economi­ce, cit și la îmbunătățirea aspectului acestor produse destinate exportu­lui. De asemenea, s-a construit o ghilotină pentru tăiat firele, ducînd la valorificarea superioară a deșeu­rilor. Ținîndu-se cont de sarcinile spo­rite ce trebuie realizate în acest an, s-a prevăzut ca pe linia îmbunătă­țirilor aduse utilajelor vechi, pre­cum și prin autodotări, să se reali­zeze următoarele obiective : — dotarea războaielor mecanice pentru bumbac, semnlate, cu revol­­vere pentru a putea lucra cu mai multe culori de bătătură; — dotarea războaielor „Cord" cu veghetori de urzeală, pentru îm­bunătățirea calității țesăturilor ; — continuarea­ acțiunii de autodo­­­­tare cu gherghețe pentru covoare manuale realizate prin lucruri la domiciliu ; — asimilarea și realizarea în continuare a noi repere și suban­­samble, pe linia diversificării sor­timentului de piese de schimb ne­cesare pentru consumul propriu , de — autodotarea cu unele aparate laborator, mașini de cusut în lanț. Planul întocmit pe acest an cu­prinde și alte obiective; el va fi, desigur, îmbunătățit pe parcurs. Ținînd cont că în acest an fabri­ca are un plan sporit prin autouti­­lări, cit și faptul că planul piese­lor de schimb este majorat față de anul trecut cu peste­ 30 la sută, a și început realizarea documentației, a schițelor pentru execuția pieselor de schimb, pregătindu-se lansarea lor în fabricație de serie la atelie­rul mecanic propriu. C.E.I.S. Bacău Valorificînd eficient posibilită­țile materiale și de creație tehnică proprii, în anul precedent, colec­tivele de muncitori, ingineri și teh­nicieni forestieri au realizat o se­rie întreagă de dispozitive și insta­lații, valorînd sute de mii lei, bi­lanțul la acest capitol fiind cu mult mai rodnic față de perioadele an­terioare. Numai la C.P.L. Comă­­nești, de pildă, au fost realizate astfel de utilaje în valoare de pes­te două milioane lei. Acest lucru demonstrează preocuparea tot mai intensă pentru punerea în valoare a inteligenței de creație proprii, a posibilităților interne, în scopul u­­nei mai bune dotări a proceselor de producție. In acest an, acțiunea de autouti­­laje capătă în unitățile C.E.I.L. va­lențe noi, ea parcurgînd un drum ascendent în direcția confecționării de utilaje procurate mai înainte din import. Iată cîteva obiective aflate pe agenda de lucru : circu­lar de croit P.A.L., agregat de ce­­puit și frezat uși-ferestre, presă pneumatică și agregat de găurit multiplu pentru mobilă, toate pen­tru platforma din Bacău. La C.P.L. — Comănești, de ase­menea, se vor confecționa un tocă­tor de mare capacitate pentru va­lorificarea deșeurilor la P.F.L., un derulor pentru placaje tip „Kre­­raona", o instalație pentru înche­iat rame scaune etc. iiiiiiiiiiiiiiiitiimiiii P­VGI­A liiiiiiiiiiiiimmimiO In sprijinul convo­cării Conferinței ge­­neral-europene pentru securitate și colaborare Din agenda primelor realizări ale inovatorilor Inovatorii Uzinei de cauciuc sin­tetic Borzești își fac simțită prezența, încă din prima lună a anului cu noutăți demne de consemnat, activi­tatea lor fructuoasă vizînd rezolva­rea unor probleme majore ale activi­tății economice. Dintre primele pro­puneri înregistrate la cabinetul teh­nic al uzinei reține atenția propu­nerea de invenție „Suport pentru ca­talizatori de tip aluminiu-crom cu sau fără promotori pentru procese petrochimice" — autori inginerii Cornelia Grigoriu, Ionel Grigoriu, E­­lena Bularda, Ștefan Barabaș și mais­trul Zoltán Gallotsik. De o bună a­­preciere s-au bucurat și propunerile „Procedeu nou de neutralizare a izo­­propilbenzenului recirculat din obiec­tivul F-1“ (autori chimistul Gheor­­ghe Lorincz și maistrul Apostol Grădinaru) și „Manșete de etanșare de înaltă presiune" (autori vulcani­­zatorii Gheorghe Goia și Valeria Goia). iimim­i mii mmmm PAGINA mimimii mimimii. Mobilizatoarea chemare la întrecere lansată de Consiliul popular al comunei Pechea din județul Galați se află în aceste zile în centrul atenției a mii și mii de oameni care muncesc și trăiesc în satele și comunele județului Bacău. A­­semenea sătenilor de pe în­treg cuprinsul patriei, oame­nii muncii din satele băcăua­ne răspund cu entuziasm pa­trioticei c­hlmări, angaj­îndu - se să nu precupețească nici un efort pentru a face satele în care muncesc și trăiesc MAI BOGATE, MAI FRU­MOASE, MAI BINE GOSPO­DĂRITE. In pagina a IlI-a a ziarului nostru de astăzi publicăm o­­biectivele pe care și le pro­pun unele consilii populare din județ răspunzînd chemă­rii Consiliului popular al co­munei Pechea. Intervenție operativă Intr-una din zilele trecute, la U­­zina chimică Borzești s-a semnalat o serioasă defecțiune la una din conductele de alimentare cu apă industrială. In caz de neinterven­ție operativă se contura pericolul opririi instalației de P.C.V. In a­­ceastă situație, o echipă de la sec­torul termoenergetic, condusă de maistrul Augustin Antal, a trecut cu promptitudine la executarea lu­crărilor de remediere. Termometrul indica multe grade sub 0, apa țîș­­nea cu putere, pământul era înghe­țat. Oamenii însă n-au dat nici-o clipă înapoi, pregătind minuțios și operativ operațiile ce aveau drept scop înlăturarea defecțiunii — lu­crări ce-i puneau pe sudorii Mir­­cea Ifrim și Nicolae Maxim în cen­trul atenției. La fel de eroic au muncit și lăcătușii Ion Parnic, Ni­colae Cerogă și Grigore Lazăr. Pro­cesul de producție al instalației s-a desfășurat normal, fapt pentru care petrochimiștii de aici au adresat calde felicitări curajoasei echipe de intervenție. UZINA METALURGICĂ BACAU Dincolo de cauzele obiective La prima vedere, cifrele privind ac­tivitatea de producție pe anul 1971, cuprinse în darea de seamă a comi­tetului oamenilor muncii, prezentată în adunarea generală a salariaților de la Uzina metalurgică din Bacău, par destul de normale : planul valoric al producției globale, îndeplinit în proporție de 101,3 la sută, al pro­ducției marfă — de 100,7 la sută, al producției marfă vîndută și încasa­tă, de 103,7 la sută, al producției des­tinate exportului — de 101,8 la su­tă, iar pentru a întregi această primă impresie pozitivă, productivitatea muncii — se raportează a fost în­deplinită în proporție de sută la sută. Este adevărat, alte cîteva cifre ara­­tă­ clar că bilanțul pe­ anul care­­ s-a încheiat nu­­ poate fi socotit satisfă­cător. Este vo­rba­­ de prevederile planului la sortimentul de bază — armături industriale din fontă — ca­re înregistrează un minus de 7,51 la sută, de cheltuielile la 1.000 lei pro­ducție marfă — depășite cu peste 2.000.000 lei ,și de nerealizarea benefi­­­­ciilor prevăzute — cu o diferență negativă de­ aproape 3 milioane lei.­­ Cei în fața cărora se prezenta a­­­­­­ceasta dare de seamă — salariații u­­­neia din cele mai vechi citadele mun­citorești din județul nostru — au apreciat, de la început, în dezbaterile care au urmat, — purtate, în cea mai mare parte, în spiritul unei înalte responsabilități­, nelipsind accentele critice și autocritice — aceste rezul­tate ca fiind necorespunzătoare posi­­bilităților de care dispune colectivul uzinei, mai ales acum, cînd au fost date în folosință noi capacități de pro­ducție, linii tehnologice cu un ridi­cat nivel de tehnicitate. Dacă la discuțiile din adunarea sa­lariaților ar fi participat cineva care nu e familiarizat cu realitățile speci­fice acestei uzine, mai exact , spus momentului prin care trece aceasta, ar fi rămas, desigur, surprins să con­state că tocmai darea în folosință a noilor capacități de producție, în cursul anului 1971, a fost invocată, adeseori ca o justificare a deficiențe­lor înregistrate în activitatea de pro­ducție. Desigur, greutățile legate de modul cum au fost preluate noile ca­pacități, nu pot fi trecute cu vederea. Proiectanții (IPCM) — după­ cum au dovedit, în intervențiile lor, cei mai mulți dintre participanții la dezbateri — au nesocotit, atunci cînd au con­ceput­ și definitivat proiectele capaci­tăților de producție din platforma nouă, o serie de aspecte­ care influențează, în prezent atît­ de favorabil activita­tea de producție, îndeosebi a celor patru linii tehnologice din noua tur­nătorie. in speță, e vorba de subdi­mensionata stației de preparat a­­mestecurile de formare, a cuptoare­lor de uscare de la linia a III-a și a IV-a de fabricație, a benzilor trans­portoare etc. „Eu și alți tovarăși de muncă de la linia a IV-a de fabricație sîntem de­seori puși In situația de a sta de­geaba, arăta muncitorul Anton But­naru­. Ba nu avem amestecuri de for­mare, ba cuptoarele, de uscare nu a­­coperă necesarul de producție, ori nu funcționează cutare instalație — ia­tă ce fel de „evenimente“ ne sînt rezervate, aproape zilnic, de cînd lu­crăm, la noua turnătorie. Nici chiar la vechea turnătorie, unde făceam față unei tehnologii care nu se compară, sub raport tehnic, cu­ cea utilizată în prezent, nu întîmpinam atîtea neca­zuri". „Din cauza lipsei semifabricatelor, pe care ni le pune la dispoziție tur­nătoria, arăta maistrul Ilie Dumitru, muncitorii din sectorul de prelucrare înregistrează mari fluctuații în înde­plinirea ritmică a planului. Sunt ore cîndi stau și așteaptă piesele de pre­lucrat și alte ore cînd trebuie să lu­creze cit mai repede pentru a recu­pera­ timpul pierdut. Această situație nu avantajează nici­­ uzina nici pe muncitori, și nici mașinile cu care lucrează aceștia". Noile capacități de producție tre­buie să funcționeze în cele mai bune condiții iar pentru aceasta, defecțiu­nile semnalate trebuie­ remediate tăia întîrziere — aceasta a fost o primă idee prețioasă, susținută și însușită de toți metalurgiștii uzinei prezenți la adunare. Desigur, aceasta este o problemă pentru a cărei rezolvare nu sînt su­ficiente doar eforturile, oricît de sus­ținute ar fi, ale colectivului uzinei ci și ajutorul forului fuielar, al cen­tralei industriale de utilaj petrolier (Ploiești,)­­al Ministerului Construcți­ilor de Mașini printre unitățile că­ruia regăsim aproape toate uzinele furnizoare de utilaje și instalații pen­tru noua turnătorie și care se fac vinovate de o bună parte din ne­cazurile întimpinate in prezent ne met­alurgiștii băcăuani, în darea de teamă t­ fost subliniat ajutorul dat uzinei de teul tutelar — ne amin­tim chiar că in luna decembrie a fost stabilit un plan de măsuri ce se a­­nunța­ destul de eficient, cari angaja eforturile mai multor unități din ca­drul MCM și, bineînțeles, ale sectantului, in vederea atingerii, pr­­in cel mai scurt timp a parametrilor proiectați ia noua turnătorie. Chiar daca unele termene din planul res­pectiv n-au fost încă depășite, ne în­trebăm cu ce folos și-au petrecut, la Bacău, atîtea zile de deplasare, co­lectivele de specialiști trimise să-i a­­jute pe metalurgiști să rezolve di­ficilele probleme de producție cu ca­re sînt confruntați de mai bine de pa­tru luni de zile. O asemenea deplasa­re a fost făcută — atît de reprezen­tanți ai Centralei cît și ai MCM — și cu prilejul adunării generale a sala­riaților unde au ascultat, și­ au notat (cum au mai făcut probabil și în alte rânduri) dar n-au spus nici un cuvint drept răspuns la problemele ridicate de oamenii muncii. Ar fi greșit să se considere insă că bilanțul nesatisfăcător pe anul tre­cut al uzinei metalurgice se explică doar prin cauzele „exterioare", „o­­biective" arătate mai sus... Cei dinții care au înțeles acest lucru au fost participanții la adunare. Marele nu­măr de absențe nemotivate și învoiri, asigurarea cu semifabricate, repere și materiale a unor locuri de muncă — cu întîrziere, neacordarea unei asis­tențe tehnice corespunzătoare iar schimburile 2 și­­ 3, delectarea unor mașini unelte, prost întreținute, con­cretizate în stagnări • de­­ peste 10.000 ore/mașină au atîrnat greu în balanța activității de producție. „Dacă cele 13.000 ore/am absențe nem­otivate și învoiri —­ explica maistrul Ion Go­­dea, ar fi fost­ utilizate în folosul uzinei, s-ar fi realizat în plus, o pro­ducție de cîteva milioane de lei. „Mijloacele de transport interuzi­­nal sînt puține, și in plus, sînt prost întreținute și gospodărite. Să renun­țăm oare, la electrocare și să ne în­toarcem la transportul cu calul —cum C. NANCU (Continuare In pag. 2) A NINS BOGAT Comisiile pentru deszăpezire în acțiune Ieri, la Consiliul popular jude­țean a luat ființă serviciul perma­nent (telefon — 14122) al Comisiei pentru deszăpezire. La numărul de telefon indicat pot fi comunicate, la orice oră, situațiile deosebite care, eventual, s-ar ivi, ca urmare a nin­sorii abundente. Pentru a se asigu­ra o circulație rutieră normală, co­municația cu toate localitățile din județ, sînt gata să intervină nume­roase utilaje (pluguri, autogredere, tanchete cu lamă, buldozere etc.). De asemenea, sîntem în măsură să-i informăm pe cititorii noștri că tot in cursul zilei de len­ a luat ființă, în municipiul Bacău, un dispecerat permanent al Comisiei locale pentru deszăpezire. In cazuri deosebite se pot face comunicări la telefon 12424. Totodată, suntem­ a­­nunțati că au fost pregătite, și la nivelul municipiului, circa 130 de utilaje — inclusiv mijloacele de transportare a zăpezii — gata să intervină in orice moment. Institutul de meteorologie și hidrologie comunică un a­­mendament la prognoza me­teorologică anunțată pe luna fe­bruarie : evoluția bruscă a centri­lor de acțiune atmosferică din Eu­ropa a determinat o schimbare a vremii în țara noastră, diferită de cea prognozată. Astfel, in perioada 1—5 februarie vremea va fi frigu­roasă, cu nopți geroase in nord­­estul țării, mai ales in prima par­te a acestui interval. Temperaturile minime vor coborî pînă la minus 20 grade în Moldova și în estul Transilvaniei, iar în celelalte re­giuni ale țârii vor oscila între mi­nus 5 grade și minus 15 Temperaturile maxime vor fi grade, cu­prinse intre minus 7 grade și plus 3 grade. Va ninge temporar, in pri­mele zile, cînd și vîntul va prezen­ta intensificări, viscolind pe alocuri zăpada în estul țării. Apoi, ninsori­le vor deveni izolate. BACǍU, FEBRUARIE 1972. PRIMA ZAPADA CU ADEVARAT DEMNA DE S­UAT ÎN SEAMA. Institutele de învățămint superior capătă o aură cu totul aparte în zilele sesiunilor de examene. At­mosfera obișnuită din amfiteatre, din sălile de seminar, din sălile de lectură ale bibliotecilor, chiar de pe culoare se schimbă subit o dată cu prima zi de examene. Ieri, am ținut să fim prezenți la Institutul pedagogic din Bacău toc­mai într-o asemenea zi. De la în­ceput ambianța specifică sesiunii era sesizabilă prin asaltul cu care au fost luate bibliotecile, prin fi­lele de caiet dictando prinse în bolduri pe mai multe uși și pe care scria simplu : „Liniște, învățăm". Speram că, astfel stînd lucrurile, vom putea găsi ușor vreo grupă de studenți dînd examen. Am luat la rînd tabelele afișate pe la deca­nate și, spre stupefacția noastră, majoritatea grupelor își fixaseră confruntările sesiunii de iarnă abia după 2­3 februarie. Cît pe-aci era să renunțăm la re­portajul ce ni l-am propus. în sfîrșit, un popas la Facultatea de istorie-geografie ne rezervă sur­priza aflării pretextului căutat. Deci, în sala 56, studenți din a­­nul al Ill-lea al acestei facultăți aveau programat examenul parțial la Istorie universală contemporană cu lect. univ. Victor Tăm­ășescu. Deschidem ușa și, pe lângă exa­minatorul știut, l-am întilnit pe asist. univ. Ion Murariu, titularul cursului de Istorie medie a Româ­niei, predat la studenții anului al II-lea. Nu l-am deranjat începută cu studentul din discuția Adrian Se­­dici, apelînd pentru cîteva infor­mații la lect. V. Tănăsescu. — Examenele partiale — ne-a spus dînsul — sînt de mare ajutor pentru studenți. In sesiunea de iar­nă nu pot să aibă mai mult de 2-3 examene, pe cînd în vară numărul lor crește considerabil, își ușurea­ză foarte mult munca prezentîndu­­se spre a fi examinat din cursurile predate în primul semestru. E ade­vărat, în anul trecut s-au înscris și s-au prezentat mai mulți candidați la „parțiale". Și acum, s-au înscris destul de mulți, dar... Intre timp, studentul A. Sechel începuse expunerea la primul su­biect : „Lupta pentru independența Țărilor Române în a doua jumătate a secolului al XIV-lea". Un foarte bun prilej de a pune în evidență studiul său­ aprofundat asupra unei perioade îndeobște mai puțin cu­noscute, dar nu mai puțin frămînta­­te, ca întreaga noastră istorie mul­tiseculară — perioada primilor Mușalimi în Moldova de pînă la A­­lexandru cel Bun, ca și Muntenia in timpul domniilor de pînă la Mircea cel Bătrîn. Subiectul al doilea — „Unirea po­litică în timpul lui Mihai Viteazul“ — este tratat, de asemenea, cu se­riozitate, făcindu-se apel la mate­rialul bibliografic din literatura de specialitate. ~ •­­După o exigentă examinare, ii vedem pe asist. univ. Ion Murariu, lum­inîndu-se la față, solicitînd,­„în sfîrșit", și-a zis probabil, A­­drian Sechel — carnetul. — Nota 9, pentru răspunsurile bune, competente din examen, pen­tru pregătirea constantă, perma­nentă la seminarii. Sînt mulțumit! — încheia examinatorul. ...Cîteva minute după aceea, pe coridor. Il așteptăm pe studentul Adrian Sechel să apară. — Dar dumneavoastră sînteli mulțumit de nota ce v-a fost acor­dată ? — intrăm direct, în... primul subiect, dintr-un nou „examen". — Dacă tovarășul asistent a fost mulțumit — și să știți că e rareori mulțumit — n-aș avea nici un mo­tiv să nu fiu și eu. Poate în alte condiții — Adică ? — Am avut, înainte de examen, o noapte cam scurtă. Am repetat materia până la vreo 3 noaptea, iar dimineața la 5-5,30 am fost în pi­cioare. Și acum, spre amiază, m-a cam ajuns oboseala. Era mai normal ca recapitularea s-o fi eșalonat în timp, dar totdeauna în ajun de fi­xamen se aglomerează sarcinile și preocupările. — Următoarele examene din se­siune ? — In sesiunea de iarnă am dou­ă examene: “Istoria media universa­lă, cu lect. dr. Al. Andronic, și Geom­orfologia, cu lect. C. Brinduș. — Speranțele ? — Năzuiesc într-o reușită măcar asemănătoare cu cea din anul I, cînd media generală obtinuta a fost 9,12. — O ultimă întrebare. Sinteți student la istorie-geografie, dar a­­vem­ impresia că preferați.. — Istoria. — De ce ? — Am un singur răspuns : profe­soara de istorie de la Liceul „V. A­lecsandri’’ din Bacău — Sonia Vlad. — E un foarte frumos compliment pentru un profesor. O să i-l trans­mitem. — De altfel, cred că mă cunoaș­te. După cum îmi știe și activitatea în domeniul unor încercări de cercetări istorice întreprinse ca student. Chiar în acest an universi­tar am­ obținut premiul al IlI-lea, la Oradea, la cea de-a XI-a Confe­rință națională a cercurilor științi­fice studențești, cu comunicarea „Autohtoni și migratori în regiuni­le de la est de Carpați“, redactată având ca îndrumător științific pe loct. univ. Ion Milrea. De altfel, cu aceeași temă am ob­ținut premiul 1 la institutul nuistru, în 1970. Ulterior, lucrarea am im­­bunătățit-o cu date inedite aflate cu ocazia noilor descoperiri arheo­logice de la Berești-Bistrița. Nu l-am mai reținut pe studen­tul Seb­el. Și așa era destul de o­­bosit după dublul maraton la care fusese supus. I-am urat succes și la examene și in activitatea de cercetare științifică. ...Examenele continuă în urmă­toarele două săptămini. Ieri a fost abia începutul, a fost prima zi... Constantin LUPU Sesiune studențească de examene 9 ...ȘI A FOST PRIMA ZI A in culisele spionajului industrial III încotro călătorește fotograful ? De data aceasta este vorba des­pre două puternice companii con­structoare de automobile: „Ford" și „Chrysler". O revistă de spe­cialitate din domeniul promovării desfacerilor relatează următorul e­­pisod de spionaj industrial : „în urm­ă cu cîțiva ani, un ob­servator al societății Chrysler a sur­prins la un cocteil în orașul De­troit, informația că unul din cei mai buni fotografi ai firmei Ford se afla în misiune la Paris. Era în luna iunie : era deci logic că mi­siunea acestuia era pregătirea campaniei publicitare a lui Ford pentru anul următor. O verificare rapidă printr-unul din reprezentan­ții firmei Chrysler de la Paris a confirmat această grafiau noile modele știre. Se foto­Ford în um­bra Turnului Eiffel, iar tema pro­pagandei Ford, așa cum a fost în măsură să stabilească Chrysler, se situa, in mod vădit la scară in­ternațională de vreme ce etapa ur­mătoare a fotografului era Hong­ Kong“. „In anul acela, firma Chrysler a contraatacat rapid printr-o campanie publicitară reprezentând modelele sale in cadrul unor peisaje din toa­tă America, companie care urma să aibă un efect mai puternic decât tema aleasă de firma Ford, deoa­rece cumpărătorii de automobile Chrysler se puteau identifica mai ușor cu podul George Washington decât cu hotelul Hilton din Hong- Kong". Iată deci ce a însemnat pentru firma Chrysler obținerea la timp a unei informații, chiar dacă a fost vor­ba doar de „a trage cu ure­chea" la ceea ce se discută în cercurile interesate. Căci cînd este vorba de beneficii atunci de milioane scopul scuză întotdeauna mijloacele folosite. La vînătoare de secrete Industriale în Statele Unite s-a înregistrat în ultimii ani un fenomen deosebit de interesant. Marile firme americane, preocupate preponderent de pă­­ r L. MIRCEA (Continuare în pag. 4)

Next