Steagul Roşu, februarie 1972 (Anul 27, nr. 5901-5925)
1972-02-01 / nr. 5901
ANUL XXVII — Nr. 5.9017.6801 MAPTT 1 FSHPTTAPTS 1Q79 A nantnl . Ort Kami '« f* w» «ț I*« • ' W VMM* ÎN UNITĂȚILE ECONOMICE DIN JUDEȚ Desfășurată cu însuflețire, întrecerea socialistă se soldează cu noi și importante succese Prima lună a celui de-al doilea an al cincinalului s-a încheiat, în scurt timp vom cunoaște bilanțul. El va fi, de bună seamă, îmbucurător; elanul cu care se muncește zi de zi în unitățile economice din județ pentru înfăptuirea sarcinilor de plan se va solda și de data aceasta cu rezultate meritorii. Mai bine organizată, desfășurată cu intensitate , întrecerea socialistă scoate la iveală fapte de muncă ce reliefează preocuparea comitetelor de partid, a comitetelor oamenilor muncii, a comitetelor de sindicat și U.T.C. pentru impulsionarea acțiunilor menite să conducă la îndeplinirea și depășirea sarcinilor economice. Adunările generale ale oamenilor muncii, făcînd bilanțul activității rodnice depuse în anul 1971, jalonînd munca din acest an oglindesc cum nu se poate mai bine hotărîrea muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor, a tuturor salariaților din economia județului de a-și spori eforturile în vederea depășirii sarcinilor de plan. AUTOUTILAREA capătă un nou impuls Fabrica de postav Buhuși In cadrul planului de dezvoltare a întreprinderii, secțiile de fabricație au fost și vor fi în continuare dotate cu utilaje moderne. Dar, înlocuirea războaielor de țesut, vechi de zeci de ani, nu se poate face dintr-o dată, ceea ce a pus în fata specialiștilor, a întregului colectiv de aici sarcina de a le moderniza, de a desfășura o activitate mai amplă în direcția autoutilării. Pe această linie se înscriu realizarea, în anul 1971, a unor măsuri complexe de modernizare a unor utilaje vechi cît și realizarea de noi utilaje și instalații cu forțele proprii. S-au construit, printre altele, mașini de ambalat (în pungi), pături, ceea ce a dus atît la efectuarea acestei operații mai economice, cit și la îmbunătățirea aspectului acestor produse destinate exportului. De asemenea, s-a construit o ghilotină pentru tăiat firele, ducînd la valorificarea superioară a deșeurilor. Ținîndu-se cont de sarcinile sporite ce trebuie realizate în acest an, s-a prevăzut ca pe linia îmbunătățirilor aduse utilajelor vechi, precum și prin autodotări, să se realizeze următoarele obiective : — dotarea războaielor mecanice pentru bumbac, semnlate, cu revolvere pentru a putea lucra cu mai multe culori de bătătură; — dotarea războaielor „Cord" cu veghetori de urzeală, pentru îmbunătățirea calității țesăturilor ; — continuarea acțiunii de autodotare cu gherghețe pentru covoare manuale realizate prin lucruri la domiciliu ; — asimilarea și realizarea în continuare a noi repere și subansamble, pe linia diversificării sortimentului de piese de schimb necesare pentru consumul propriu , de — autodotarea cu unele aparate laborator, mașini de cusut în lanț. Planul întocmit pe acest an cuprinde și alte obiective; el va fi, desigur, îmbunătățit pe parcurs. Ținînd cont că în acest an fabrica are un plan sporit prin autoutilări, cit și faptul că planul pieselor de schimb este majorat față de anul trecut cu peste 30 la sută, a și început realizarea documentației, a schițelor pentru execuția pieselor de schimb, pregătindu-se lansarea lor în fabricație de serie la atelierul mecanic propriu. C.E.I.S. Bacău Valorificînd eficient posibilitățile materiale și de creație tehnică proprii, în anul precedent, colectivele de muncitori, ingineri și tehnicieni forestieri au realizat o serie întreagă de dispozitive și instalații, valorînd sute de mii lei, bilanțul la acest capitol fiind cu mult mai rodnic față de perioadele anterioare. Numai la C.P.L. Comănești, de pildă, au fost realizate astfel de utilaje în valoare de peste două milioane lei. Acest lucru demonstrează preocuparea tot mai intensă pentru punerea în valoare a inteligenței de creație proprii, a posibilităților interne, în scopul unei mai bune dotări a proceselor de producție. In acest an, acțiunea de autoutilaje capătă în unitățile C.E.I.L. valențe noi, ea parcurgînd un drum ascendent în direcția confecționării de utilaje procurate mai înainte din import. Iată cîteva obiective aflate pe agenda de lucru : circular de croit P.A.L., agregat de cepuit și frezat uși-ferestre, presă pneumatică și agregat de găurit multiplu pentru mobilă, toate pentru platforma din Bacău. La C.P.L. — Comănești, de asemenea, se vor confecționa un tocător de mare capacitate pentru valorificarea deșeurilor la P.F.L., un derulor pentru placaje tip „Kreraona", o instalație pentru încheiat rame scaune etc. iiiiiiiiiiiiiiiitiimiiii PVGIA liiiiiiiiiiiiimmimiO In sprijinul convocării Conferinței general-europene pentru securitate și colaborare Din agenda primelor realizări ale inovatorilor Inovatorii Uzinei de cauciuc sintetic Borzești își fac simțită prezența, încă din prima lună a anului cu noutăți demne de consemnat, activitatea lor fructuoasă vizînd rezolvarea unor probleme majore ale activității economice. Dintre primele propuneri înregistrate la cabinetul tehnic al uzinei reține atenția propunerea de invenție „Suport pentru catalizatori de tip aluminiu-crom cu sau fără promotori pentru procese petrochimice" — autori inginerii Cornelia Grigoriu, Ionel Grigoriu, Elena Bularda, Ștefan Barabaș și maistrul Zoltán Gallotsik. De o bună apreciere s-au bucurat și propunerile „Procedeu nou de neutralizare a izopropilbenzenului recirculat din obiectivul F-1“ (autori chimistul Gheorghe Lorincz și maistrul Apostol Grădinaru) și „Manșete de etanșare de înaltă presiune" (autori vulcanizatorii Gheorghe Goia și Valeria Goia). iimimi mii mmmm PAGINA mimimii mimimii. Mobilizatoarea chemare la întrecere lansată de Consiliul popular al comunei Pechea din județul Galați se află în aceste zile în centrul atenției a mii și mii de oameni care muncesc și trăiesc în satele și comunele județului Bacău. Asemenea sătenilor de pe întreg cuprinsul patriei, oamenii muncii din satele băcăuane răspund cu entuziasm patrioticei chlmări, angajîndu - se să nu precupețească nici un efort pentru a face satele în care muncesc și trăiesc MAI BOGATE, MAI FRUMOASE, MAI BINE GOSPODĂRITE. In pagina a IlI-a a ziarului nostru de astăzi publicăm obiectivele pe care și le propun unele consilii populare din județ răspunzînd chemării Consiliului popular al comunei Pechea. Intervenție operativă Intr-una din zilele trecute, la Uzina chimică Borzești s-a semnalat o serioasă defecțiune la una din conductele de alimentare cu apă industrială. In caz de neintervenție operativă se contura pericolul opririi instalației de P.C.V. In această situație, o echipă de la sectorul termoenergetic, condusă de maistrul Augustin Antal, a trecut cu promptitudine la executarea lucrărilor de remediere. Termometrul indica multe grade sub 0, apa țîșnea cu putere, pământul era înghețat. Oamenii însă n-au dat nici-o clipă înapoi, pregătind minuțios și operativ operațiile ce aveau drept scop înlăturarea defecțiunii — lucrări ce-i puneau pe sudorii Mircea Ifrim și Nicolae Maxim în centrul atenției. La fel de eroic au muncit și lăcătușii Ion Parnic, Nicolae Cerogă și Grigore Lazăr. Procesul de producție al instalației s-a desfășurat normal, fapt pentru care petrochimiștii de aici au adresat calde felicitări curajoasei echipe de intervenție. UZINA METALURGICĂ BACAU Dincolo de cauzele obiective La prima vedere, cifrele privind activitatea de producție pe anul 1971, cuprinse în darea de seamă a comitetului oamenilor muncii, prezentată în adunarea generală a salariaților de la Uzina metalurgică din Bacău, par destul de normale : planul valoric al producției globale, îndeplinit în proporție de 101,3 la sută, al producției marfă — de 100,7 la sută, al producției marfă vîndută și încasată, de 103,7 la sută, al producției destinate exportului — de 101,8 la sută, iar pentru a întregi această primă impresie pozitivă, productivitatea muncii — se raportează a fost îndeplinită în proporție de sută la sută. Este adevărat, alte cîteva cifre arată clar că bilanțul pe anul care s-a încheiat nu poate fi socotit satisfăcător. Este vorba de prevederile planului la sortimentul de bază — armături industriale din fontă — care înregistrează un minus de 7,51 la sută, de cheltuielile la 1.000 lei producție marfă — depășite cu peste 2.000.000 lei ,și de nerealizarea beneficiilor prevăzute — cu o diferență negativă de aproape 3 milioane lei. Cei în fața cărora se prezenta aceasta dare de seamă — salariații uneia din cele mai vechi citadele muncitorești din județul nostru — au apreciat, de la început, în dezbaterile care au urmat, — purtate, în cea mai mare parte, în spiritul unei înalte responsabilități, nelipsind accentele critice și autocritice — aceste rezultate ca fiind necorespunzătoare posibilităților de care dispune colectivul uzinei, mai ales acum, cînd au fost date în folosință noi capacități de producție, linii tehnologice cu un ridicat nivel de tehnicitate. Dacă la discuțiile din adunarea salariaților ar fi participat cineva care nu e familiarizat cu realitățile specifice acestei uzine, mai exact , spus momentului prin care trece aceasta, ar fi rămas, desigur, surprins să constate că tocmai darea în folosință a noilor capacități de producție, în cursul anului 1971, a fost invocată, adeseori ca o justificare a deficiențelor înregistrate în activitatea de producție. Desigur, greutățile legate de modul cum au fost preluate noile capacități, nu pot fi trecute cu vederea. Proiectanții (IPCM) — după cum au dovedit, în intervențiile lor, cei mai mulți dintre participanții la dezbateri — au nesocotit, atunci cînd au conceput și definitivat proiectele capacităților de producție din platforma nouă, o serie de aspecte care influențează, în prezent atît de favorabil activitatea de producție, îndeosebi a celor patru linii tehnologice din noua turnătorie. in speță, e vorba de subdimensionata stației de preparat amestecurile de formare, a cuptoarelor de uscare de la linia a III-a și a IV-a de fabricație, a benzilor transportoare etc. „Eu și alți tovarăși de muncă de la linia a IV-a de fabricație sîntem deseori puși In situația de a sta degeaba, arăta muncitorul Anton Butnaru. Ba nu avem amestecuri de formare, ba cuptoarele, de uscare nu acoperă necesarul de producție, ori nu funcționează cutare instalație — iată ce fel de „evenimente“ ne sînt rezervate, aproape zilnic, de cînd lucrăm, la noua turnătorie. Nici chiar la vechea turnătorie, unde făceam față unei tehnologii care nu se compară, sub raport tehnic, cu cea utilizată în prezent, nu întîmpinam atîtea necazuri". „Din cauza lipsei semifabricatelor, pe care ni le pune la dispoziție turnătoria, arăta maistrul Ilie Dumitru, muncitorii din sectorul de prelucrare înregistrează mari fluctuații în îndeplinirea ritmică a planului. Sunt ore cîndi stau și așteaptă piesele de prelucrat și alte ore cînd trebuie să lucreze cit mai repede pentru a recupera timpul pierdut. Această situație nu avantajează nici uzina nici pe muncitori, și nici mașinile cu care lucrează aceștia". Noile capacități de producție trebuie să funcționeze în cele mai bune condiții iar pentru aceasta, defecțiunile semnalate trebuie remediate tăia întîrziere — aceasta a fost o primă idee prețioasă, susținută și însușită de toți metalurgiștii uzinei prezenți la adunare. Desigur, aceasta este o problemă pentru a cărei rezolvare nu sînt suficiente doar eforturile, oricît de susținute ar fi, ale colectivului uzinei ci și ajutorul forului fuielar, al centralei industriale de utilaj petrolier (Ploiești,)al Ministerului Construcțiilor de Mașini printre unitățile căruia regăsim aproape toate uzinele furnizoare de utilaje și instalații pentru noua turnătorie și care se fac vinovate de o bună parte din necazurile întimpinate in prezent ne metalurgiștii băcăuani, în darea de teamă t fost subliniat ajutorul dat uzinei de teul tutelar — ne amintim chiar că in luna decembrie a fost stabilit un plan de măsuri ce se anunța destul de eficient, cari angaja eforturile mai multor unități din cadrul MCM și, bineînțeles, ale sectantului, in vederea atingerii, prin cel mai scurt timp a parametrilor proiectați ia noua turnătorie. Chiar daca unele termene din planul respectiv n-au fost încă depășite, ne întrebăm cu ce folos și-au petrecut, la Bacău, atîtea zile de deplasare, colectivele de specialiști trimise să-i ajute pe metalurgiști să rezolve dificilele probleme de producție cu care sînt confruntați de mai bine de patru luni de zile. O asemenea deplasare a fost făcută — atît de reprezentanți ai Centralei cît și ai MCM — și cu prilejul adunării generale a salariaților unde au ascultat, și au notat (cum au mai făcut probabil și în alte rânduri) dar n-au spus nici un cuvint drept răspuns la problemele ridicate de oamenii muncii. Ar fi greșit să se considere insă că bilanțul nesatisfăcător pe anul trecut al uzinei metalurgice se explică doar prin cauzele „exterioare", „obiective" arătate mai sus... Cei dinții care au înțeles acest lucru au fost participanții la adunare. Marele număr de absențe nemotivate și învoiri, asigurarea cu semifabricate, repere și materiale a unor locuri de muncă — cu întîrziere, neacordarea unei asistențe tehnice corespunzătoare iar schimburile 2 și 3, delectarea unor mașini unelte, prost întreținute, concretizate în stagnări • de peste 10.000 ore/mașină au atîrnat greu în balanța activității de producție. „Dacă cele 13.000 ore/am absențe nemotivate și învoiri — explica maistrul Ion Godea, ar fi fost utilizate în folosul uzinei, s-ar fi realizat în plus, o producție de cîteva milioane de lei. „Mijloacele de transport interuzinal sînt puține, și in plus, sînt prost întreținute și gospodărite. Să renunțăm oare, la electrocare și să ne întoarcem la transportul cu calul —cum C. NANCU (Continuare In pag. 2) A NINS BOGAT Comisiile pentru deszăpezire în acțiune Ieri, la Consiliul popular județean a luat ființă serviciul permanent (telefon — 14122) al Comisiei pentru deszăpezire. La numărul de telefon indicat pot fi comunicate, la orice oră, situațiile deosebite care, eventual, s-ar ivi, ca urmare a ninsorii abundente. Pentru a se asigura o circulație rutieră normală, comunicația cu toate localitățile din județ, sînt gata să intervină numeroase utilaje (pluguri, autogredere, tanchete cu lamă, buldozere etc.). De asemenea, sîntem în măsură să-i informăm pe cititorii noștri că tot in cursul zilei de len a luat ființă, în municipiul Bacău, un dispecerat permanent al Comisiei locale pentru deszăpezire. In cazuri deosebite se pot face comunicări la telefon 12424. Totodată, suntem anunțati că au fost pregătite, și la nivelul municipiului, circa 130 de utilaje — inclusiv mijloacele de transportare a zăpezii — gata să intervină in orice moment. Institutul de meteorologie și hidrologie comunică un amendament la prognoza meteorologică anunțată pe luna februarie : evoluția bruscă a centrilor de acțiune atmosferică din Europa a determinat o schimbare a vremii în țara noastră, diferită de cea prognozată. Astfel, in perioada 1—5 februarie vremea va fi friguroasă, cu nopți geroase in nordestul țării, mai ales in prima parte a acestui interval. Temperaturile minime vor coborî pînă la minus 20 grade în Moldova și în estul Transilvaniei, iar în celelalte regiuni ale țârii vor oscila între minus 5 grade și minus 15 Temperaturile maxime vor fi grade, cuprinse intre minus 7 grade și plus 3 grade. Va ninge temporar, in primele zile, cînd și vîntul va prezenta intensificări, viscolind pe alocuri zăpada în estul țării. Apoi, ninsorile vor deveni izolate. BACǍU, FEBRUARIE 1972. PRIMA ZAPADA CU ADEVARAT DEMNA DE SUAT ÎN SEAMA. Institutele de învățămint superior capătă o aură cu totul aparte în zilele sesiunilor de examene. Atmosfera obișnuită din amfiteatre, din sălile de seminar, din sălile de lectură ale bibliotecilor, chiar de pe culoare se schimbă subit o dată cu prima zi de examene. Ieri, am ținut să fim prezenți la Institutul pedagogic din Bacău tocmai într-o asemenea zi. De la început ambianța specifică sesiunii era sesizabilă prin asaltul cu care au fost luate bibliotecile, prin filele de caiet dictando prinse în bolduri pe mai multe uși și pe care scria simplu : „Liniște, învățăm". Speram că, astfel stînd lucrurile, vom putea găsi ușor vreo grupă de studenți dînd examen. Am luat la rînd tabelele afișate pe la decanate și, spre stupefacția noastră, majoritatea grupelor își fixaseră confruntările sesiunii de iarnă abia după 23 februarie. Cît pe-aci era să renunțăm la reportajul ce ni l-am propus. în sfîrșit, un popas la Facultatea de istorie-geografie ne rezervă surpriza aflării pretextului căutat. Deci, în sala 56, studenți din anul al Ill-lea al acestei facultăți aveau programat examenul parțial la Istorie universală contemporană cu lect. univ. Victor Tămășescu. Deschidem ușa și, pe lângă examinatorul știut, l-am întilnit pe asist. univ. Ion Murariu, titularul cursului de Istorie medie a României, predat la studenții anului al II-lea. Nu l-am deranjat începută cu studentul din discuția Adrian Sedici, apelînd pentru cîteva informații la lect. V. Tănăsescu. — Examenele partiale — ne-a spus dînsul — sînt de mare ajutor pentru studenți. In sesiunea de iarnă nu pot să aibă mai mult de 2-3 examene, pe cînd în vară numărul lor crește considerabil, își ușurează foarte mult munca prezentînduse spre a fi examinat din cursurile predate în primul semestru. E adevărat, în anul trecut s-au înscris și s-au prezentat mai mulți candidați la „parțiale". Și acum, s-au înscris destul de mulți, dar... Intre timp, studentul A. Sechel începuse expunerea la primul subiect : „Lupta pentru independența Țărilor Române în a doua jumătate a secolului al XIV-lea". Un foarte bun prilej de a pune în evidență studiul său aprofundat asupra unei perioade îndeobște mai puțin cunoscute, dar nu mai puțin frămîntate, ca întreaga noastră istorie multiseculară — perioada primilor Mușalimi în Moldova de pînă la Alexandru cel Bun, ca și Muntenia in timpul domniilor de pînă la Mircea cel Bătrîn. Subiectul al doilea — „Unirea politică în timpul lui Mihai Viteazul“ — este tratat, de asemenea, cu seriozitate, făcindu-se apel la materialul bibliografic din literatura de specialitate. ~ •După o exigentă examinare, ii vedem pe asist. univ. Ion Murariu, luminîndu-se la față, solicitînd,„în sfîrșit", și-a zis probabil, Adrian Sechel — carnetul. — Nota 9, pentru răspunsurile bune, competente din examen, pentru pregătirea constantă, permanentă la seminarii. Sînt mulțumit! — încheia examinatorul. ...Cîteva minute după aceea, pe coridor. Il așteptăm pe studentul Adrian Sechel să apară. — Dar dumneavoastră sînteli mulțumit de nota ce v-a fost acordată ? — intrăm direct, în... primul subiect, dintr-un nou „examen". — Dacă tovarășul asistent a fost mulțumit — și să știți că e rareori mulțumit — n-aș avea nici un motiv să nu fiu și eu. Poate în alte condiții — Adică ? — Am avut, înainte de examen, o noapte cam scurtă. Am repetat materia până la vreo 3 noaptea, iar dimineața la 5-5,30 am fost în picioare. Și acum, spre amiază, m-a cam ajuns oboseala. Era mai normal ca recapitularea s-o fi eșalonat în timp, dar totdeauna în ajun de fixamen se aglomerează sarcinile și preocupările. — Următoarele examene din sesiune ? — In sesiunea de iarnă am două examene: “Istoria media universală, cu lect. dr. Al. Andronic, și Geomorfologia, cu lect. C. Brinduș. — Speranțele ? — Năzuiesc într-o reușită măcar asemănătoare cu cea din anul I, cînd media generală obtinuta a fost 9,12. — O ultimă întrebare. Sinteți student la istorie-geografie, dar avem impresia că preferați.. — Istoria. — De ce ? — Am un singur răspuns : profesoara de istorie de la Liceul „V. Alecsandri’’ din Bacău — Sonia Vlad. — E un foarte frumos compliment pentru un profesor. O să i-l transmitem. — De altfel, cred că mă cunoaște. După cum îmi știe și activitatea în domeniul unor încercări de cercetări istorice întreprinse ca student. Chiar în acest an universitar am obținut premiul al IlI-lea, la Oradea, la cea de-a XI-a Conferință națională a cercurilor științifice studențești, cu comunicarea „Autohtoni și migratori în regiunile de la est de Carpați“, redactată având ca îndrumător științific pe loct. univ. Ion Milrea. De altfel, cu aceeași temă am obținut premiul 1 la institutul nuistru, în 1970. Ulterior, lucrarea am imbunătățit-o cu date inedite aflate cu ocazia noilor descoperiri arheologice de la Berești-Bistrița. Nu l-am mai reținut pe studentul Sebel. Și așa era destul de obosit după dublul maraton la care fusese supus. I-am urat succes și la examene și in activitatea de cercetare științifică. ...Examenele continuă în următoarele două săptămini. Ieri a fost abia începutul, a fost prima zi... Constantin LUPU Sesiune studențească de examene 9 ...ȘI A FOST PRIMA ZI A in culisele spionajului industrial III încotro călătorește fotograful ? De data aceasta este vorba despre două puternice companii constructoare de automobile: „Ford" și „Chrysler". O revistă de specialitate din domeniul promovării desfacerilor relatează următorul episod de spionaj industrial : „în urmă cu cîțiva ani, un observator al societății Chrysler a surprins la un cocteil în orașul Detroit, informația că unul din cei mai buni fotografi ai firmei Ford se afla în misiune la Paris. Era în luna iunie : era deci logic că misiunea acestuia era pregătirea campaniei publicitare a lui Ford pentru anul următor. O verificare rapidă printr-unul din reprezentanții firmei Chrysler de la Paris a confirmat această grafiau noile modele știre. Se fotoFord în umbra Turnului Eiffel, iar tema propagandei Ford, așa cum a fost în măsură să stabilească Chrysler, se situa, in mod vădit la scară internațională de vreme ce etapa următoare a fotografului era Hong Kong“. „In anul acela, firma Chrysler a contraatacat rapid printr-o campanie publicitară reprezentând modelele sale in cadrul unor peisaje din toată America, companie care urma să aibă un efect mai puternic decât tema aleasă de firma Ford, deoarece cumpărătorii de automobile Chrysler se puteau identifica mai ușor cu podul George Washington decât cu hotelul Hilton din Hong- Kong". Iată deci ce a însemnat pentru firma Chrysler obținerea la timp a unei informații, chiar dacă a fost vorba doar de „a trage cu urechea" la ceea ce se discută în cercurile interesate. Căci cînd este vorba de beneficii atunci de milioane scopul scuză întotdeauna mijloacele folosite. La vînătoare de secrete Industriale în Statele Unite s-a înregistrat în ultimii ani un fenomen deosebit de interesant. Marile firme americane, preocupate preponderent de pă r L. MIRCEA (Continuare în pag. 4)