Steagul Roşu, decembrie 1972 (Anul 27, nr. 6160-6186)

1972-12-01 / nr. 6160

|Tn ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVII — NR. 6.160 (7.939) VINERI 1 DECEMBRIE 1972 4 pagini — 30 bani • • *­ ••••••••••••••• _ \ - IN PAGINA O Telegrame externe SA FOLOSIM GOSPODĂREȘTE Șantierul II construcții industriale H m­inus scrum­in und CE DETERMINĂ DUPĂ OPINIA INTERLOCU­TORILOR — INTRODUCEREA ACORDULUI GLOBAL ÎN CONSTRUCȚII: © Eficiență economică sporită ; © Productivitate înaltă ; © Folosirea cu înalt randament a utilajelor și for­ței de muncă ; • însemnate economii de materiale,1 manoperă și timp ; • Posibilitatea obținerii, în același interval de timp, a unor cîștiguri superioare de către co­lectivul de salariați. ale Așadar, începînd cu primele zile anului 1973, întreaga activitate a Șantierului II construcții indus­triale, din cadrul Trustului de con­strucții Bacău, va fi organizată în acord global. Am sublinia că este o acțiune de răspundere, care cere o pregătire prealabilă temeinică — atît sub aspect tehnic, organizatoric, cît și psihologic dacă vreți. Investigațiile noastre încep cu o discuție purtată cu inginerul șef al șantierului, Eugen Lateș și Iulian Arhip,­ șeful serviciului plan-organi­­zarea muncii. De la dânșii aflăm că primii pași în aplicarea global s-au făcut în 1971 acordului cînd, cu aproximație, 21 la sută din planul lucrărilor au fost executate în acord global, dar numai la nivelul unor for­mații de muncă, la anumite operații. Rezultatele au fost bune, și, în con­secință, anul acesta s-a ajuns la circa 60 la sută din lucrări executa­te în acord global, dar tot pe acti­vități, pe părți de obiect, așa cum e cazul la : Grupul școlar și școala cu profil special U.R.A.,. 5 hale pentru creșterea păsărilor la „Avicola" (unde doar lucrările necalificate n-au in­trat în acord global), precum și secția fibrotex de la Fabrica „Partizanul". Efectul? Școala de la U.R.A., a fost dată în folosință cu un an,mai de­vreme, fibrotextul cu șase luni, halele de la „Avicola" cu 3 luni . Firește, rezultatele pledează pentru extindere, pentru generalizarea apli­cării acestui sistem stimulativ de re­munerație. Rămâneau însă suficiente „pete albe" de explorat, probleme de rezolvat. Mai întîi că organizatorii și conducătorii producției nu erau su­ficient de cointeresați­­ calculul era foarte complicat. Rezolvarea devine posibilă și eficientă abia prin extin­derea metodei la nivelul unui lot, al întregului șantier, cînd practic tot personalul tehnico-administrativ este cointeresat, direct legat de indicii cantitativi (producția realizată, dura­ta execuției) și cei calitativi (pro­ductivitate, fond salarii, preț de cost). Este de la sine înțeles că stabilirea nivelului unor indicatori — pentru un an și pînă la ultimul punct de lucru — Înseamnă a „vedea" totul antici­pat, precum arhitectul, înseamnă o pregătire­­ prealabilă și amănunțită a întregii activități, a stabili exact ro­lul fiecărui­ om și utilaj. De asemenea — așa cum se exprima inginerul șef — „se cere bine cîntărit nivelul­ pla­nului și al indicatorilor de către trust (în momentul încheierii con­tractului cu șantierul) și respectiv costurile pe obiect, productivitatea specifică fiecărui obiect (în momen­tul încheierii contractului între șan­tier și punctele de lucru sau loturi). E mai greu la început deoarece se calculează toate resursele: fond sa­larii, materiale pe operații și pe în­treg obiectul. Dar, odată terminate sînt extrem de simple și eficiente întrucît se pot urmări cu exactitate și operativ consumurile, producția realizată, se face cu ușurință decon­tarea lucrărilor". — Abia extinderea va demonstra eficiența lui deplină — a completat tovarășul Iulian Arhip, șeful servi­ciului plan-organizarea muncii, deoa­rece, conducătorul punctului de lu­cru, având stabilită o valoare strictă în care trebuie să se încadreze, ter­menele, chiar valorile pe faze de lu­crări, este pus efectiv în situația de a conduce cu adevărat și în totali­tate procesul de producție. Anchetă realizată de Toma DUDAU (Continuare în pag. 3) „Trebuie rezolvată și problema introducerii acordu­lui global în construcții și în alte sectoare de activitate industrială, cu mai multă fermitate, resimțindu-se la tot felul de teorii și pretexte care pun piedici extinderii acestei modalități de remunerație stimulativă". (Din Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Plenara G.G. al P.G.R. din 20-21 noiembrie 1972). Dezbateri și hotăriri care angajează plenar, intr-o continuă autodepâșire în perioad­a ultimilor doi ani — perioadă analizată recent la Confe­rința Organizației orășenești de partid de dare de seamă și a­­legeri —, oamenii muncii din ora­șul Tg. Ocna au obținut numeroase succese notabile. Am menționa aici că, în cursul anului trecut, planul la producția globală a fost depășit cu șapte milioane lei, productivitatea muncii a fost­ cu 2,1 la sută peste cea planificată,­ iar planul la export a fost depășit cu 2,4 la sută, înregistrîn­­du-se beneficii peste plan­ în valoare de aproape cinci milioane lei. Succese importante sunt înscrise și în bilanțul primelor 10 luni ale acestui an­­ pla­nul producției globale a fost realizat în proporție de 106,2 la sută, au fost obținute beneficii peste plan în valoa­re de 4.434.000 lei, a fost expediată că­tre beneficiarii externi o producție su­plimentară, în valoare de peste 300.000 lei­ valută. Așa cum se sublinia în darea de seamă prezentată de tovară­șul Nicolae Filip, secretarul comite­tului orășenesc de partid, „aceste rea­lizări au fost posibile numai acolo unde organizațiile de partid ,au efec­tuat un control permanent asupra modului în care se realizează hotărî­­rile proprii, au întărit disciplina și au reușit să formeze o puternică opi­nie de masă împotriva risipei și a nepăsării, împotriva rutinei și a iner­ției, promovînd spiritul novator și deplina responsabilitate comunistă“. S-au evidențiat în această direcție or­ganizațiile de partid și comitetele oa­menilor muncii de la Mina Salina, Întreprinderea de producție și pres­tări, întreprinderea de gospodărire o­­rășenească, sectorul Întreprinderii in­dustriei locale Tg. Ocna, C.F.R.-L. și C.F.R.-S.C.B. Darea de seamă a surprins, însă, și lacunele ivite pe parcursul perioadei analizate în anumite sectoare ale eco­nomiei locale sau în stilul de muncă al organelor­­ și organizațiilor de partid. Apreciem faptul­ că au fost nominalizate și cauzele care au gene­­­rat aceste­ lacune,­ indicîndu-se cu concretețe măsurile cele mai eficiente care se impun de la caz la­­ caz. Astfel, nefolosirea utilajelor la întreaga ca­­­pacitate și slăbirea disciplinei la Șantierul de construcții au avut drept principală cauză faptul că organizația de partid de la acest șantier, deși a elaborat măsuri foarte bune, nu s-a preocupat de verificarea modului în care sunt îndeplinite aceste măsuri. „Noul organ ce va fi ales — se atră­gea atenția îa darea de seamă — tre­buie să înțeleagă că nu este suficientă numai acțiunea în sine de a elabora o hotărîre, dacă nu se iau măsuri ca membrii biroului comitetului orășe­nesc de partid să aducă la cunoștința tuturor comuniștilor conținutul aces­tor hotărîri, să ajute organizațiile de bază la aplicarea lor neîntîrziată în practică și să controleze permanent modul de aplicare a măsurilor și efi­ciența acestora“. în discuțiile care au urmat, repre­zentanții celor 43 de organizații de bază din orașul Tg. Ocna au analizat aspectele inserate în darea de seamă, făcînd unele completări și numeroase propuneri pentru îmbunătățirea acti­vității­ organelor și organizațiilor de partid. Inginerul Ion Gosav, directo­rul Minei Salina, sublinia eficiența opiniei de masă în lupta împotriva risipei, como­dității și rutinei, în lupta pentru promovarea iniția­tivei și combativității. Comitetul­ de partid și co­mitetul oamenilor mun­cii — arăta vorbitorul — analizează periodic acti­vitatea și ia cu prompti­tudine hotărîrile cele mai eficiente, urmărind în­deaproape aplicarea lor. Inginerul Mircea Mironescu, șeful Șantierului de construcții, făcea cunoscute re­zultatele bune obținute de unitatea pe care o conduce, îndeosebi crește­rea productivității muncii cu 15 pro­cente față de perioada similară a anu­lui precedent. Punetînd succint re­zultatele obținute de tineretul orașu­lui în perioada analizată de conferin­ță, tovarășul Dan Stoica, secretarul comitetului orășenesc al U.T.C. atră­gea atenția că mai sunt încă unele unități unde legătura dintre organi­zația de partid și organizația U.T.C. este prea slabă, din vina ambelor părți. Inițiativa trebuie să pornească de la tineri. Ei trebuie să solicite sprijinul comuniștilor, colaborarea a­­cestora, trebuie să supună aprobării organizației de partid orice hotărîre, înainte de transpunerea acesteia în practică. Tovarășul Vasile Sfîrlea, di­rectorul întreprinderii de producție și prestări Tg. Ocna, s-a oprit asupra realizărilor la planul de export (nici un refuz de calitate în 1972), dar și asupra lipsurilor care mai persistă în activitatea întreprinderii , tărăgă­narea în realizarea planului de inves­tiții, slăbirea disciplinei și responsa­bilității la unii salariați, ritmul scă­zut al muncii în unele sectoa­re. Secretarul comitetului de partid de la Mina Salina, inginerul geolog Carol König, reliefa și el rolul deosebit de eficient al opiniei colec­tive, atît în domeniul economic cît și pe planul educației politice și moral­­cetățenești a salariaților. Vorbitorul a precizat, de asemenea, că trebuie Ștefan OLTEANU (Continuare în pag. 3) Conferința Organizației orășenești Tg. Ocna a P.C.R. © Fabrica de celuloză și hîrtie „Letea“. Aici, acțiunea de autoutilaje se soldează cu rezultate dintre cele mai bune, la obținerea cărora o contri­buție substanțială și-o aduce atelierul mecanic, în imagine: lăcătușul Iordache Drăghici, unul din promotorii succeselor. Foto. C. BURSUC r 0 00000 0 aJ CURM săptămina CURIER i Rubrica­­ tineretului Industria locală a județului și-a realizat planul anual la export La data de 28 noiembrie a. c. industria locală a județului nostru și-a realizat planul anual la export. Acest lucru a fost posibil ca urmare a preocupării ce a existat pentru adaptarea producției la cerințele piețelor externe, diversificarea acesteia cît și datorită operativității în asimilarea sortimentelor solicitate de partenerii străini și introducerea în producție a noi procedee tehnologice. In acest an, industria locală din județul nostru a livrat la export un număr de peste 80 sortimente : articole din mase plastice, piese turnate din fontă, confecții­ textile, produse de morărit, articole din sticlă, împle­tituri răchită, mobilă, artizanat și alte bunuri de consum. Produsele industriei locale sunt livrate și apreciate in peste 14 țări. In realizarea înainte de termen a planului la export, o contribuție însemnată și-au adus-o întreprinderile „23 August" și „Moldova" din Bacău, și „Perchiu“ din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej și altele. Pînă la sfîrșitul anului, se vor livra la export încă o serie de produse, fapt ce va permite ca planul să fie depășit pe total și pe fiecare relație în parte, lucru care asigură îndeplinirea și depășirea angajamentelor luate la acest indicator. Realizarea planului la export de către industria locală cu 33 zile mai devreme, a creat condiții pentru o pregătire temeinică a producției în vederea realizării ritmice a sarcinilor de export pe 1973 încă din prima zi a anului. Acțiuni sportive de masă consacrate aniversării Republicii Comisia sport a Consiliului jude­țean Bacău al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, în cola­borare cu Consiliul județean pentru educație fizică și sport, Comitetul județean al U.T.C. și Consiliul ju­dețean al­ Organizației pionierilor, organizează în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a Republicii So­cialiste România un complex pro­gram de acțiuni sportive, menit să antreneze un număr cît mai mare de salariați în­­ activitatea sportivă de masă. Cităm aici cîteva din aceste ac­țiuni. Sînt în curs de­ desfășurare întrecerile dotate cu „Cupa a XXV-a aniversare“, la volei, tenis de­ masă și popice. Etapa pe între­prinderi și instituții — care se în­cheie în aceste zile — va fi urmată de etapele orășenești și municipale, urmînd ca etapa finală la tenis­ de masă și epopice să se­ desfășoare la Slănic Moldova (17­­ decembrie), iar etapa finală la volei să se desfășoa­re, pe 24 decembrie, la Bacău. S-a încheiat recent întrecerea fotbalis­tică dotată cu „Cupa 30 Decembrie", la care au participat toate cele șapte divizionare C din județul nostru și prima clasată în campionatul jude­țean, Energia Gheorghe Gheorghiu- Dej. De menționat faptul că această echipă a reușit să se califice în fi­nala competiției, cedînd la limită în fața experimentatei divizionare C, Trotușul. O acțiune de amploare, care a antrenat peste 50 de parti­cipanți, a fost „Crosul tipografului“, organizat in Parcul Libertății din municipiul Bacău. Cîștigători: tipo­grafii Mircea Aanei (juniori) și Nicolae Herciu (seniori). Succesul deosebit al acestei acțiuni ne-a con­vins să organizăm cît mai multe ac­țiuni similare. Pentru stimularea interesului tu­turor salariaților în practicarea e­­xercițiilor fizice și a sportului, vom organiza competiția dotată cu „Cu­pa sindicatelor băcăuane", accesibi­lă tuturor vîrstelor. Se vor desfă­șura întreceri la zece atletism, ciclism, fotbal, discipline , handbal, moto, popice, șah, tenis de masă, tenis de cimp și volei, în două e­­diții : de vară și de iarnă. Ne stră­duim ca această competiție să se bucure de o largă adeziune și să devină tradițională în județul nos­tru. De altfel, scopul tuturor acțiu­nilor organizate de noi este atrage­rea unui număr cu­ mai mare de oameni ai muncii, de toate vîrstele, în practicarea sportului. Dumitru PRAVĂȚ, șeful comisiei sport, turism a Consiliului județean Bacău al U.G.S.R. « ■»maimm Din cronice de întrecere a constructorilor de drumuri „Nu exagerez deloc dacă spun că oamenii noștri, constructorii, au înscris în cronica întrecerii din a­­cest an, adevărate fapte de eroism. In ultimul timp ei au­ dat o apri­gă bătălie pentru a înlătura efecte­le nedorite ale calamităților natu­rale ce au distrus kilometri de drumuri, izolînd sonde și parcuri, Profiluri contemporane, fapte socialiste avariind conducte și instalații în­tregi“. Ne-am început însemnările de față despre munca oamenilor de la Șantierul de construcții drumuri petroliere Moinești, a constructori­lor ce deschid căile de acces către zecile de sonde și puncte de lucru ale petroliștilor din Moldova, cu a­­ceste cuvinte ale inginerului Con­stantin Acrobăniței, șeful respecti­vei unități. S.O.S. la punctul de lucru . Zona petrolieră G prezintă un re­lief accidentat, cu pante repezi și abrupte. Aici își dau constructorii nu numai examenul priceperii și al destoiniciei ci, în primul rînd, pe cel al bărbăției și tenacității. Și oamenii șantierului le-au trecut în­totdeauna cu succes. Ca și în această toamnă, care le-a dat multă bătaie de cap. Ploile abundente din octombrie transformaseră drumurile în ade­vărate rîuri de noroi. Sarcina lotu­lui condus de Toader Ciurcanu nu era deloc ușoară. Echipele îndruma­te de Ioan Măciucă, Constantin Ciurcanu, Ion Iliescu, Ion Anton, toți constructorii, trebuiau să lupte, ziua și noaptea, cu pămîntul dis­locat ce amenința să închidă calea spre sonde. Trebuia asigurat, în a­­celași timp, ritmul de execuție a noilor artere de comunicație. Exa­menul a fost trecut cu succes. A fost înlăturat orice pericol ce ar fi putut îngreuna exploatarea normală a sondelor vechi sau darea în pro­ducție a celor noi. Dîrzenia con­structorilor, amplificată de această dată de bătălia cu natura dezlăn­țuită, a făcut ca activitatea petro­liștilor să înregistreze ritmul obișnuit al întrecerii pentru mai mult, mai bine. De 15 ori mai repede... Cele mai multe dintre drumurile petroliere ce duc la sondele din zona sarmațiană a Moineștiului sînt legate, într-un fel sau altul, de numele maistrului de șantier Ioan­­­ Lupu. Sunt peste 20 de ani de cînd, în fruntea unei brigăzi de muncitori de prin părțile Buzăului, veteranul constructor a venit la C. MAFTEI (Continuare în pag. 3) ARATUL ȘI ÎNGROPATUL de strictă actualitate și în ultimii ani cooperativele agri­cole de producție din județul nos­tru au învestit cu ajutorul creditelor acordate de stat sume importante de bani cru organizarea de plantații pen­vi­ticole. Aceste investiții s-au reali­zat în vederea sporirii veniturilor bănești, fapt care asigură dezvolta­rea economică a unităților respecti­ve. Bineînțeles, în majoritatea cazu­rilor plantațiile înființate au fost în­treținute în mod corespunzător, exe­­cutându-se la timp toate lucrările de întreținere. Așa se prezintă situația în cooperativele agricole din Blaga, Nicolae Bălcescu, Faraoani, Căbești, Glăvănești, Frumușelu, Huruiești, Păncești, Sascut Sat, Fruntești și al­tele. Dar sînt însă și unități care nu a­­cordă atenția cuvenită îngrijirii plantațiilor, lucrările de întreținere executîndu-se cu mari întîrzieri, ceea ce dăunează, serios, producția de struguri. Este cunoscut faptul că recolta a­­nului viitor depinde în mare măsu­ră de executarea la timp a arătu­rilor de toamnă, de aplicarea îngră­șămintelor și de modul în care sunt protejate viile împotriva tempera­turilor scăzute din iarnă. Deși la a­­ceastă dată lucrările amintite tre­buiau să fie terminate totuși, aratul viilor nu s-a executat decît în pro­porție de 60 la sută, iar îngropatul pe numai 71 la sută. Mari rămîneri în urmă la executarea arăturilor se întîlnesc în cooperativele agricole din Plopana, Colonești, Mărăști, Go­­dinești, Lipova, Slobozia, Stănișești, Petrești, Orbeni, Corbasca, Coțofă­nești, Urechești și altele. Este ne­cesar ca în aceste unități să se ia măsuri pentru a folosi tractoarele viticole la întreaga lor capacitate, iar pe suprafețele unde nu se poa­te ara mecanizat, să se lucreze cu atelajele. în ce privește îngropatul viilor, timpul este foarte avansat pentru a se mai aminti executarea acestei lu­crări. Știm cu toții că în 1971-1972, din­­ cauza gerurilor, iarna în majoritatea unităților s-au produs pierderi mari de ochi, care au con­dus în final la diminuarea substan­țială a producției de struguri. In condițiile județului nostru, mușu­­roitul plantațiilor tinere și îngro­patul plantațiilor pe rod sunt lu­crări obligatorii, indiferent de am­plasarea plantațiilor (pe platouri, pe coaste sau pe terenuri joase). La această dată mai sînt mari su­prafețe cu viță neîngropată în co­operativele agricole din Lipova, O­­dobești, Plopana, Secuieni, Izvoru Berheciului, Obîrșia, Buda, Dealu Morii, Vultureni, Godinești, Găicea­­na, Petrești, Horgești, Păncești. Este de neînțeles faptul că la Blaga, unitate care a executat în tot cursul anului lucrările de întreținere la timp, îngropatul nu s-a efectuat de­cît pe 50 hectare ! Protejarea viilor împotriva în­ghețului reclamă maximă urgență. De aceea, conducerile cooperative­lor agricole de producție trebuie să ia toate măsurile de mobilizare a cooperatorilor pentru încheierea lucrării în cel mult 3—4 zile. Spe­cialiștii din unități să supraveghe­ze modul cum se execută îngro­patul viei întrucît în multe unități s-a constatat, în anii trecuți, că la aplicarea coardelor și acoperirea lor cu pămînt, un număr însemnat de coarde au fost rupte. Referitor la fertilizarea viilor, trebuie să arătăm că datorită fap­tului că plantațiile sînt organizate în cea mai mare parte pe terenuri de coastă, erodate și cu o fertilitate naturală foarte scăzută, este nece­sar să se execute îngrășarea pe­ su­prafețe cit mai mari. Fără aplica-Ioan COVRIG, inginer șef la întreprinderea viei și vinului Bacău (Continuare în pag. 3) VIILOR - lucrări maximă urgență

Next