Steagul Roşu, decembrie 1972 (Anul 27, nr. 6160-6186)
1972-12-01 / nr. 6160
|Tn ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVII — NR. 6.160 (7.939) VINERI 1 DECEMBRIE 1972 4 pagini — 30 bani • • * ••••••••••••••• _ \ - IN PAGINA O Telegrame externe SA FOLOSIM GOSPODĂREȘTE Șantierul II construcții industriale H minus scrumin und CE DETERMINĂ DUPĂ OPINIA INTERLOCUTORILOR — INTRODUCEREA ACORDULUI GLOBAL ÎN CONSTRUCȚII: © Eficiență economică sporită ; © Productivitate înaltă ; © Folosirea cu înalt randament a utilajelor și forței de muncă ; • însemnate economii de materiale,1 manoperă și timp ; • Posibilitatea obținerii, în același interval de timp, a unor cîștiguri superioare de către colectivul de salariați. ale Așadar, începînd cu primele zile anului 1973, întreaga activitate a Șantierului II construcții industriale, din cadrul Trustului de construcții Bacău, va fi organizată în acord global. Am sublinia că este o acțiune de răspundere, care cere o pregătire prealabilă temeinică — atît sub aspect tehnic, organizatoric, cît și psihologic dacă vreți. Investigațiile noastre încep cu o discuție purtată cu inginerul șef al șantierului, Eugen Lateș și Iulian Arhip, șeful serviciului plan-organizarea muncii. De la dânșii aflăm că primii pași în aplicarea global s-au făcut în 1971 acordului cînd, cu aproximație, 21 la sută din planul lucrărilor au fost executate în acord global, dar numai la nivelul unor formații de muncă, la anumite operații. Rezultatele au fost bune, și, în consecință, anul acesta s-a ajuns la circa 60 la sută din lucrări executate în acord global, dar tot pe activități, pe părți de obiect, așa cum e cazul la : Grupul școlar și școala cu profil special U.R.A.,. 5 hale pentru creșterea păsărilor la „Avicola" (unde doar lucrările necalificate n-au intrat în acord global), precum și secția fibrotex de la Fabrica „Partizanul". Efectul? Școala de la U.R.A., a fost dată în folosință cu un an,mai devreme, fibrotextul cu șase luni, halele de la „Avicola" cu 3 luni . Firește, rezultatele pledează pentru extindere, pentru generalizarea aplicării acestui sistem stimulativ de remunerație. Rămâneau însă suficiente „pete albe" de explorat, probleme de rezolvat. Mai întîi că organizatorii și conducătorii producției nu erau suficient de cointeresați calculul era foarte complicat. Rezolvarea devine posibilă și eficientă abia prin extinderea metodei la nivelul unui lot, al întregului șantier, cînd practic tot personalul tehnico-administrativ este cointeresat, direct legat de indicii cantitativi (producția realizată, durata execuției) și cei calitativi (productivitate, fond salarii, preț de cost). Este de la sine înțeles că stabilirea nivelului unor indicatori — pentru un an și pînă la ultimul punct de lucru — Înseamnă a „vedea" totul anticipat, precum arhitectul, înseamnă o pregătire prealabilă și amănunțită a întregii activități, a stabili exact rolul fiecărui om și utilaj. De asemenea — așa cum se exprima inginerul șef — „se cere bine cîntărit nivelul planului și al indicatorilor de către trust (în momentul încheierii contractului cu șantierul) și respectiv costurile pe obiect, productivitatea specifică fiecărui obiect (în momentul încheierii contractului între șantier și punctele de lucru sau loturi). E mai greu la început deoarece se calculează toate resursele: fond salarii, materiale pe operații și pe întreg obiectul. Dar, odată terminate sînt extrem de simple și eficiente întrucît se pot urmări cu exactitate și operativ consumurile, producția realizată, se face cu ușurință decontarea lucrărilor". — Abia extinderea va demonstra eficiența lui deplină — a completat tovarășul Iulian Arhip, șeful serviciului plan-organizarea muncii, deoarece, conducătorul punctului de lucru, având stabilită o valoare strictă în care trebuie să se încadreze, termenele, chiar valorile pe faze de lucrări, este pus efectiv în situația de a conduce cu adevărat și în totalitate procesul de producție. Anchetă realizată de Toma DUDAU (Continuare în pag. 3) „Trebuie rezolvată și problema introducerii acordului global în construcții și în alte sectoare de activitate industrială, cu mai multă fermitate, resimțindu-se la tot felul de teorii și pretexte care pun piedici extinderii acestei modalități de remunerație stimulativă". (Din Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Plenara G.G. al P.G.R. din 20-21 noiembrie 1972). Dezbateri și hotăriri care angajează plenar, intr-o continuă autodepâșire în perioada ultimilor doi ani — perioadă analizată recent la Conferința Organizației orășenești de partid de dare de seamă și alegeri —, oamenii muncii din orașul Tg. Ocna au obținut numeroase succese notabile. Am menționa aici că, în cursul anului trecut, planul la producția globală a fost depășit cu șapte milioane lei, productivitatea muncii a fost cu 2,1 la sută peste cea planificată, iar planul la export a fost depășit cu 2,4 la sută, înregistrîndu-se beneficii peste plan în valoare de aproape cinci milioane lei. Succese importante sunt înscrise și în bilanțul primelor 10 luni ale acestui an planul producției globale a fost realizat în proporție de 106,2 la sută, au fost obținute beneficii peste plan în valoare de 4.434.000 lei, a fost expediată către beneficiarii externi o producție suplimentară, în valoare de peste 300.000 lei valută. Așa cum se sublinia în darea de seamă prezentată de tovarășul Nicolae Filip, secretarul comitetului orășenesc de partid, „aceste realizări au fost posibile numai acolo unde organizațiile de partid ,au efectuat un control permanent asupra modului în care se realizează hotărîrile proprii, au întărit disciplina și au reușit să formeze o puternică opinie de masă împotriva risipei și a nepăsării, împotriva rutinei și a inerției, promovînd spiritul novator și deplina responsabilitate comunistă“. S-au evidențiat în această direcție organizațiile de partid și comitetele oamenilor muncii de la Mina Salina, Întreprinderea de producție și prestări, întreprinderea de gospodărire orășenească, sectorul Întreprinderii industriei locale Tg. Ocna, C.F.R.-L. și C.F.R.-S.C.B. Darea de seamă a surprins, însă, și lacunele ivite pe parcursul perioadei analizate în anumite sectoare ale economiei locale sau în stilul de muncă al organelor și organizațiilor de partid. Apreciem faptul că au fost nominalizate și cauzele care au generat aceste lacune, indicîndu-se cu concretețe măsurile cele mai eficiente care se impun de la caz la caz. Astfel, nefolosirea utilajelor la întreaga capacitate și slăbirea disciplinei la Șantierul de construcții au avut drept principală cauză faptul că organizația de partid de la acest șantier, deși a elaborat măsuri foarte bune, nu s-a preocupat de verificarea modului în care sunt îndeplinite aceste măsuri. „Noul organ ce va fi ales — se atrăgea atenția îa darea de seamă — trebuie să înțeleagă că nu este suficientă numai acțiunea în sine de a elabora o hotărîre, dacă nu se iau măsuri ca membrii biroului comitetului orășenesc de partid să aducă la cunoștința tuturor comuniștilor conținutul acestor hotărîri, să ajute organizațiile de bază la aplicarea lor neîntîrziată în practică și să controleze permanent modul de aplicare a măsurilor și eficiența acestora“. în discuțiile care au urmat, reprezentanții celor 43 de organizații de bază din orașul Tg. Ocna au analizat aspectele inserate în darea de seamă, făcînd unele completări și numeroase propuneri pentru îmbunătățirea activității organelor și organizațiilor de partid. Inginerul Ion Gosav, directorul Minei Salina, sublinia eficiența opiniei de masă în lupta împotriva risipei, comodității și rutinei, în lupta pentru promovarea inițiativei și combativității. Comitetul de partid și comitetul oamenilor muncii — arăta vorbitorul — analizează periodic activitatea și ia cu promptitudine hotărîrile cele mai eficiente, urmărind îndeaproape aplicarea lor. Inginerul Mircea Mironescu, șeful Șantierului de construcții, făcea cunoscute rezultatele bune obținute de unitatea pe care o conduce, îndeosebi creșterea productivității muncii cu 15 procente față de perioada similară a anului precedent. Punetînd succint rezultatele obținute de tineretul orașului în perioada analizată de conferință, tovarășul Dan Stoica, secretarul comitetului orășenesc al U.T.C. atrăgea atenția că mai sunt încă unele unități unde legătura dintre organizația de partid și organizația U.T.C. este prea slabă, din vina ambelor părți. Inițiativa trebuie să pornească de la tineri. Ei trebuie să solicite sprijinul comuniștilor, colaborarea acestora, trebuie să supună aprobării organizației de partid orice hotărîre, înainte de transpunerea acesteia în practică. Tovarășul Vasile Sfîrlea, directorul întreprinderii de producție și prestări Tg. Ocna, s-a oprit asupra realizărilor la planul de export (nici un refuz de calitate în 1972), dar și asupra lipsurilor care mai persistă în activitatea întreprinderii , tărăgănarea în realizarea planului de investiții, slăbirea disciplinei și responsabilității la unii salariați, ritmul scăzut al muncii în unele sectoare. Secretarul comitetului de partid de la Mina Salina, inginerul geolog Carol König, reliefa și el rolul deosebit de eficient al opiniei colective, atît în domeniul economic cît și pe planul educației politice și moralcetățenești a salariaților. Vorbitorul a precizat, de asemenea, că trebuie Ștefan OLTEANU (Continuare în pag. 3) Conferința Organizației orășenești Tg. Ocna a P.C.R. © Fabrica de celuloză și hîrtie „Letea“. Aici, acțiunea de autoutilaje se soldează cu rezultate dintre cele mai bune, la obținerea cărora o contribuție substanțială și-o aduce atelierul mecanic, în imagine: lăcătușul Iordache Drăghici, unul din promotorii succeselor. Foto. C. BURSUC r 0 00000 0 aJ CURM săptămina CURIER i Rubrica tineretului Industria locală a județului și-a realizat planul anual la export La data de 28 noiembrie a. c. industria locală a județului nostru și-a realizat planul anual la export. Acest lucru a fost posibil ca urmare a preocupării ce a existat pentru adaptarea producției la cerințele piețelor externe, diversificarea acesteia cît și datorită operativității în asimilarea sortimentelor solicitate de partenerii străini și introducerea în producție a noi procedee tehnologice. In acest an, industria locală din județul nostru a livrat la export un număr de peste 80 sortimente : articole din mase plastice, piese turnate din fontă, confecții textile, produse de morărit, articole din sticlă, împletituri răchită, mobilă, artizanat și alte bunuri de consum. Produsele industriei locale sunt livrate și apreciate in peste 14 țări. In realizarea înainte de termen a planului la export, o contribuție însemnată și-au adus-o întreprinderile „23 August" și „Moldova" din Bacău, și „Perchiu“ din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej și altele. Pînă la sfîrșitul anului, se vor livra la export încă o serie de produse, fapt ce va permite ca planul să fie depășit pe total și pe fiecare relație în parte, lucru care asigură îndeplinirea și depășirea angajamentelor luate la acest indicator. Realizarea planului la export de către industria locală cu 33 zile mai devreme, a creat condiții pentru o pregătire temeinică a producției în vederea realizării ritmice a sarcinilor de export pe 1973 încă din prima zi a anului. Acțiuni sportive de masă consacrate aniversării Republicii Comisia sport a Consiliului județean Bacău al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, în colaborare cu Consiliul județean pentru educație fizică și sport, Comitetul județean al U.T.C. și Consiliul județean al Organizației pionierilor, organizează în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a Republicii Socialiste România un complex program de acțiuni sportive, menit să antreneze un număr cît mai mare de salariați în activitatea sportivă de masă. Cităm aici cîteva din aceste acțiuni. Sînt în curs de desfășurare întrecerile dotate cu „Cupa a XXV-a aniversare“, la volei, tenis de masă și popice. Etapa pe întreprinderi și instituții — care se încheie în aceste zile — va fi urmată de etapele orășenești și municipale, urmînd ca etapa finală la tenis de masă și epopice să se desfășoare la Slănic Moldova (17 decembrie), iar etapa finală la volei să se desfășoare, pe 24 decembrie, la Bacău. S-a încheiat recent întrecerea fotbalistică dotată cu „Cupa 30 Decembrie", la care au participat toate cele șapte divizionare C din județul nostru și prima clasată în campionatul județean, Energia Gheorghe Gheorghiu- Dej. De menționat faptul că această echipă a reușit să se califice în finala competiției, cedînd la limită în fața experimentatei divizionare C, Trotușul. O acțiune de amploare, care a antrenat peste 50 de participanți, a fost „Crosul tipografului“, organizat in Parcul Libertății din municipiul Bacău. Cîștigători: tipografii Mircea Aanei (juniori) și Nicolae Herciu (seniori). Succesul deosebit al acestei acțiuni ne-a convins să organizăm cît mai multe acțiuni similare. Pentru stimularea interesului tuturor salariaților în practicarea exercițiilor fizice și a sportului, vom organiza competiția dotată cu „Cupa sindicatelor băcăuane", accesibilă tuturor vîrstelor. Se vor desfășura întreceri la zece atletism, ciclism, fotbal, discipline , handbal, moto, popice, șah, tenis de masă, tenis de cimp și volei, în două ediții : de vară și de iarnă. Ne străduim ca această competiție să se bucure de o largă adeziune și să devină tradițională în județul nostru. De altfel, scopul tuturor acțiunilor organizate de noi este atragerea unui număr cu mai mare de oameni ai muncii, de toate vîrstele, în practicarea sportului. Dumitru PRAVĂȚ, șeful comisiei sport, turism a Consiliului județean Bacău al U.G.S.R. « ■»maimm Din cronice de întrecere a constructorilor de drumuri „Nu exagerez deloc dacă spun că oamenii noștri, constructorii, au înscris în cronica întrecerii din acest an, adevărate fapte de eroism. In ultimul timp ei au dat o aprigă bătălie pentru a înlătura efectele nedorite ale calamităților naturale ce au distrus kilometri de drumuri, izolînd sonde și parcuri, Profiluri contemporane, fapte socialiste avariind conducte și instalații întregi“. Ne-am început însemnările de față despre munca oamenilor de la Șantierul de construcții drumuri petroliere Moinești, a constructorilor ce deschid căile de acces către zecile de sonde și puncte de lucru ale petroliștilor din Moldova, cu aceste cuvinte ale inginerului Constantin Acrobăniței, șeful respectivei unități. S.O.S. la punctul de lucru . Zona petrolieră G prezintă un relief accidentat, cu pante repezi și abrupte. Aici își dau constructorii nu numai examenul priceperii și al destoiniciei ci, în primul rînd, pe cel al bărbăției și tenacității. Și oamenii șantierului le-au trecut întotdeauna cu succes. Ca și în această toamnă, care le-a dat multă bătaie de cap. Ploile abundente din octombrie transformaseră drumurile în adevărate rîuri de noroi. Sarcina lotului condus de Toader Ciurcanu nu era deloc ușoară. Echipele îndrumate de Ioan Măciucă, Constantin Ciurcanu, Ion Iliescu, Ion Anton, toți constructorii, trebuiau să lupte, ziua și noaptea, cu pămîntul dislocat ce amenința să închidă calea spre sonde. Trebuia asigurat, în același timp, ritmul de execuție a noilor artere de comunicație. Examenul a fost trecut cu succes. A fost înlăturat orice pericol ce ar fi putut îngreuna exploatarea normală a sondelor vechi sau darea în producție a celor noi. Dîrzenia constructorilor, amplificată de această dată de bătălia cu natura dezlănțuită, a făcut ca activitatea petroliștilor să înregistreze ritmul obișnuit al întrecerii pentru mai mult, mai bine. De 15 ori mai repede... Cele mai multe dintre drumurile petroliere ce duc la sondele din zona sarmațiană a Moineștiului sînt legate, într-un fel sau altul, de numele maistrului de șantier Ioan Lupu. Sunt peste 20 de ani de cînd, în fruntea unei brigăzi de muncitori de prin părțile Buzăului, veteranul constructor a venit la C. MAFTEI (Continuare în pag. 3) ARATUL ȘI ÎNGROPATUL de strictă actualitate și în ultimii ani cooperativele agricole de producție din județul nostru au învestit cu ajutorul creditelor acordate de stat sume importante de bani cru organizarea de plantații penviticole. Aceste investiții s-au realizat în vederea sporirii veniturilor bănești, fapt care asigură dezvoltarea economică a unităților respective. Bineînțeles, în majoritatea cazurilor plantațiile înființate au fost întreținute în mod corespunzător, executându-se la timp toate lucrările de întreținere. Așa se prezintă situația în cooperativele agricole din Blaga, Nicolae Bălcescu, Faraoani, Căbești, Glăvănești, Frumușelu, Huruiești, Păncești, Sascut Sat, Fruntești și altele. Dar sînt însă și unități care nu acordă atenția cuvenită îngrijirii plantațiilor, lucrările de întreținere executîndu-se cu mari întîrzieri, ceea ce dăunează, serios, producția de struguri. Este cunoscut faptul că recolta anului viitor depinde în mare măsură de executarea la timp a arăturilor de toamnă, de aplicarea îngrășămintelor și de modul în care sunt protejate viile împotriva temperaturilor scăzute din iarnă. Deși la această dată lucrările amintite trebuiau să fie terminate totuși, aratul viilor nu s-a executat decît în proporție de 60 la sută, iar îngropatul pe numai 71 la sută. Mari rămîneri în urmă la executarea arăturilor se întîlnesc în cooperativele agricole din Plopana, Colonești, Mărăști, Godinești, Lipova, Slobozia, Stănișești, Petrești, Orbeni, Corbasca, Coțofănești, Urechești și altele. Este necesar ca în aceste unități să se ia măsuri pentru a folosi tractoarele viticole la întreaga lor capacitate, iar pe suprafețele unde nu se poate ara mecanizat, să se lucreze cu atelajele. în ce privește îngropatul viilor, timpul este foarte avansat pentru a se mai aminti executarea acestei lucrări. Știm cu toții că în 1971-1972, din cauza gerurilor, iarna în majoritatea unităților s-au produs pierderi mari de ochi, care au condus în final la diminuarea substanțială a producției de struguri. In condițiile județului nostru, mușuroitul plantațiilor tinere și îngropatul plantațiilor pe rod sunt lucrări obligatorii, indiferent de amplasarea plantațiilor (pe platouri, pe coaste sau pe terenuri joase). La această dată mai sînt mari suprafețe cu viță neîngropată în cooperativele agricole din Lipova, Odobești, Plopana, Secuieni, Izvoru Berheciului, Obîrșia, Buda, Dealu Morii, Vultureni, Godinești, Găiceana, Petrești, Horgești, Păncești. Este de neînțeles faptul că la Blaga, unitate care a executat în tot cursul anului lucrările de întreținere la timp, îngropatul nu s-a efectuat decît pe 50 hectare ! Protejarea viilor împotriva înghețului reclamă maximă urgență. De aceea, conducerile cooperativelor agricole de producție trebuie să ia toate măsurile de mobilizare a cooperatorilor pentru încheierea lucrării în cel mult 3—4 zile. Specialiștii din unități să supravegheze modul cum se execută îngropatul viei întrucît în multe unități s-a constatat, în anii trecuți, că la aplicarea coardelor și acoperirea lor cu pămînt, un număr însemnat de coarde au fost rupte. Referitor la fertilizarea viilor, trebuie să arătăm că datorită faptului că plantațiile sînt organizate în cea mai mare parte pe terenuri de coastă, erodate și cu o fertilitate naturală foarte scăzută, este necesar să se execute îngrășarea pe suprafețe cit mai mari. Fără aplica-Ioan COVRIG, inginer șef la întreprinderea viei și vinului Bacău (Continuare în pag. 3) VIILOR - lucrări maximă urgență