Steagul Roşu, martie 1973 (Anul 28, nr. 6235-6261)
1973-03-23 / nr. 6254
* COMUNICAT in ziua de 22 martie 1973 a avut loc ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, președintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a dezbătut și adoptat DECRETUL PRIVIND STABILIREA NORMELOR UNITARE DE STRUCTURĂ PENTRU UNITĂȚILE ECONOMICE. DECRET privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează : CAPITOLUL I Dispoziții generale ART. 1. — Structura organizatorică a centralelor industriale și unităților asimilate acestora, a întreprinderilor subordonate, precum și a unităților componente fără personalitate juridică ale centralelor — uzine, fabrici, exploatări și altele similare — denumite în cele ce urmează unități economice, se stabilește în mod unitar, potrivit legii, de organele de conducere colectivă ale acestora, pe baza prezentelor norme. ART. 2 — Se aprobă structurile organizatorice tip pentru centralele industriale și alte unități similare și pentru intreprinderile industriale, prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul decret. Pe baza acestor structuri, Consiliul de Miniștrii va prezenta spre aprobare Consiliului de Stat structuri tip pe ramuri și subramuri economice, pentru unități asimilate centralelor, pentru întreprinderi și unitățile componente ale centralelor, precum și pentru alte unități economice. de muncă necesită cel puțin 15 persoane ; în cadrul unui serviciu cu cel puțin 20 persoane, dacă există o activitate care necesită o organizare distinctă se poate înființa și un birou ; la serviciile mai mari pot fi organizate mai multe birouri. ART. 11. — întreprinderile sau combinatele de grad special și I sunt conduse de un director care este ajutat de un director adjunct tehnic și de producție, un director adjunct comercial și un contabil șef. întreprinderile de gradul II și III sunt conduse de un director ajutat de un inginer șef, un director adjunct comercial și un contabil șef. Celelalte întreprinderi au în conducerea lor cîte un director, un inginer șef, său, după caz, un conducător tehnic, precum și un contabil șef. CAPITOLUL II Norme de structură pentru întreprinderi ART. 3. — In funcție de volumul, complexitatea, importanța și specificul activității, structura organizatorică a întreprinderii industriale sau combinatului cuprinde : A) Structura de producție și concepție. a) ateliere de producție, montaj, service, proiectare, precum și pentru alte activități productive ; b) laboratoare de control și cercetare ; c) secții de producție, montaj, service, precum și pentru alte activități productive ; d) uzine, fabrici, exploatări și alte unități similare fără personalitate juridică. B) Structura funcțională. a) birouri ; b) servicii. ART. 4. — Atelierul de producție, montaj, service și alte activități similare cuprinde cel puțin 4 formații de lucru, conduse de cîte un maistru ; mărimea acestor formații de lucru se stabilește pe bază de normative unificate, aprobate pe ramuri, subramuri sau activități, depinzînd de natura și specificul procesului de producție, precum și de diviziunea muncii corespunzătoare acestuia. Maiștrii lucrează sub conducerea nemijlocită a șefului de atelier. Dacă volumul activității necesită un număr de muncitori echivalent cu patru formații de lucru normate, iar specificul muncii permite aceasta, atelierul se poate constitui cu un număr mai mic de maiștri, sau fără maiștri, șeful de atelier conducînd nemijlocit activitatea muncitorilor. In cazul unor procese de producție de complexitate deosebită, formațiile de lucru pot fi conduse de subingineri sau ingineri. Activitatea atelierelor se desfășoară pe schimburi, fiecare atelier avind numărul de maiștri corespunzător normativelor și cîte un șef de atelier pe schimb. Atelierul poate funcționa atît in cadrul secțiilor de producție cit și independent. ART. 5. — Atelierul de proiectare se poate constitui dacă volumul de muncă necesită cel puțin 25 de persoane ; în cazurile în care volumul de muncă este mai redus se vor organiza colective de proiectare. ART. 6. — Laboratorul de control și cercetare execută analize, probe, măsurători pentru determinarea calității materiilor prime, materialelor, subansamblelor, produselor, precum și unele lucrări cu caracter de studiu și cercetare ; ele se constituie dacă volumul de muncă necesită cel puțin 5 persoane. ART. 7. — Secția de producție, montaj, service și pentru alte activități productive se poate organiza pentru conducerea unitară a activităților legate între ele din punct de vedere tehnologic, dacă volumul de activitate necesită cel puțin 3 ateliere de producție ; de asemenea, se pot constitui secții în care șefii acestora conduc direct un număr de cel puțin 6 formații de lucru conduse de câte un maistru. Activitatea în secție se desfășoară pe schimburi. Ea este condusă de uni șef de secție coordonator și de șefi de secție pe schimburi. Se numesc șefi de secție pe schimb numai dacă schimbul respectiv lucrează cu întreaga capacitate a secției. Șeful de secție coordonator îndeplinește și atribuția de șef de secție pe schimb. Șeful de secție coordonator ajutat de ceilalți șefi de schimb răspunde de asigurarea condițiilor necesare pentru buna desfășurare a activității în toate schimburile, precum și pentru realizarea planului pe întreaga secție. ART. 8. — Uzinele, fabricile, exploatările și celelalte unități similare fără personalitate juridică se pot înființa în mod excepțional, în cadrul Întreprinderilor foarte mari și complexe avînd procese de producție diferite, cu aprobarea Consiliului de Conducere al ministerului, pe baza acordului Consiliului pentru problemele organizării economicosociale, ce urmează a lua ființă. Uzinele, fabricile, exploatările și celelalte unități similare fără personalitate juridică sînt conduse de cîte un director sau inginer șef. Unitățile economice prevăzute în alin. 1 au în componența lor mai multe ateliere sau secții de producție, montaj și pentru alte activități productive corespunzător atribuțiilor care le-au fost stabilite potrivit legii, de către organul ierarhic superior și cu respectarea normelor unitare și a structurilor tip ; în cazul în care aceste unități sunt situate în alte localități decât cele în care își are sediul unitatea din care fac parte, ele pot avea în structura lor organizatorică un număr minim de compartimente funcționale strict necesare, care să le asigure o activitate normală. ART. 9. — Biroul este un compartiment funcțional care se poate constitui pentru îndeplinirea unor lucrări sau activități omogene care necesită o organizare distinctă. Biroul poate fi constituit independent dacă volumul de muncă necesită un număr minim de 5 persoane ; de asemenea, se pot constitui, în mod exceptional, birouri in cadrul unor servicii cu număr mare de persoane. ART. 10. — Serviciul este un compartiment funcțional care se poate organiza pentru îndeplinirea unor activități importante, cu volum mare de muncă, sau pentru mai multe activități complementare care trebuie conduse unitar, dacă volumul ART. 12. — Centrala este o unitate economică autonomă, de producție, constituită prin gruparea unor întreprinderi, pe baza criteriilor omogenității produselor și al tehnologiilor de fabricație, al cooperării, al integrării pentru realizarea unor produse finite sau în funcție de amplasarea teritorială a unităților componente. Centrala asigură in mod nemijlocit conducerea întreprinderilor și a celorlalte unități din componența sa. Centrala se constituie, de regulă, pe structura unei mari întreprinderi. In funcție de volumul, complexitatea, importanța și specificul activității, structura organizatorică a centralelor industriale cuprinde : A) structura de producție și concepție. a) întreprinderi (combinate) de producție, transport, comerț exterior ; b) institute sau centre de cercetare-proiectare sau, după caz, de cercetare ori de proiectare , c) uzine, fabrici, exploatări și alte unități similare fără personalitate juridică ; d) subunități de producție și concepție prevăzute pentru întreprinderi la art. 3 pet. A. lit. a, b și c . e) laboratoare de cercetare ; f) secții de cercetare-proiectare sau, după caz, secții de cercetare și secții de proiectare; B) structura funcțională: a) birouri ; b) servicii ; c) direcții. Compartimentele funcționale din structura organizatorică a centralelor industriale și a celorlalte unități similare asigură îndeplinirea atribuțiilor necesare pentru buna desfășurare a activității întreprinderii pe structura căreia s-au constituit. ART. 13. — întreprinderile de producție, transport și alte unități economice similare cu personalitate juridică, din subordinea centralelor, se organizează și funcționează potrivit dispozițiilor legale privind organizarea și conducerea unităților socialiste de stat, în cazuri deosebite, la centralele cu volum mare de export și un număr foarte mare de sortimente se pot înființa, în subordinea centralelor, întreprinderi de comerț exterior. ART. 14. — Institutele și centrele cu personalitate juridică, de cercetare, proiectare sau cercetare-proiectare se organizează ca unități de specialitate în subordinea centralelor industriale și a altor unități similare, a ministerelor și celorlalte organe centrale de stat, cu respectarea normelor unitare de structură specifice acestora, prin hotărîri ale Consiliului de Miniștri. ART. 15. — Uzinele, fabricile, exploatările și alte unități economice similare fără personalitate juridică se organizează un condițiilor prevăzute de art. 8, alin. 2 și 3. Atelierele și secțiile de producție, montaj, service și pentru alte activități productive, atelierele de proiectare și laboratoarele de control și cercetare se constituie potrivit normelor prevăzute la art. 4, 5, 6 și respectiv 7. ART. 16. — Laboratorul de cercetare se poate constitui dacă volumul activității necesită un număr de cel puțin 20 persoane, din care minimum 6 cercetători, la care se adaugă personalul ajutător de cercetare. ART. 17. — Secția de cercetare, de proiectare sau de cercetare-proiectare se poate constitui după cum urmează : a) secția de cercetare se constituie dacă volumul de activitate necesită cel puțin 50 persoane din care minimum 15 cercetători la care se adaugă personalul ajutător de cercetare ; în secțiile mai mari se pot constitui laboratoare de cercetare dacă specificul unor probleme de cercetare necesită o delimitare organizatorică distinctă ; b) secția de proiectare se poate constitui dacă volumul activității necesită cel puțin 80 de persoane ; de regulă, în cadrul secțiilor se organizează colective de proiectare ; în cadrul secțiilor de proiectare cu peste 100 de persoane se pot constitui ateliere de proiectare, dacă specificul unor probleme necesită o delimitare organizatorică distinctă ; c) secția de cercetare-proiectare se organizează în toate cazurile unde se impune o îmbinare strînsă a activității de cercetare cu cea de proiectare, dacă volumul de activitate necesită cel puțin 60 persoane , în secții mai mari se pot organiza, după caz, laboratoare de cercetare sau ateliere de proiectare cu respectarea (Continuare în pagina a IV-a) CAPITOLUL III Norme de structură pentru centralele industriale 1 Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România DECRET pentru convocarea Marii Adunări Naționale In temeiul articolului 64 punctul 1 din Constituție: Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. — Se convoacă Marea Adunare Națională în a zecea sesiune a celei de-a șasea legislaturi, în ziua de 28 martie 1973, ora 10 dimineața. Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU CONSILIUL DE MINIȘTRI A APROBAT 9 normele sintetice privind gradul de ocupare a terenurilor agricole cu obiective de investiții productive și neproductive, precum și de producție Consiliul de Miniștri a aprobat normele sintetice privind gradul de ocupare a terenurilor agricole cu obiective de investiții productive și neproductive, precum și de producție. In vederea restrîngerii și folosirii cit mai eficiente a terenurilor în alte scopuri decit producția agricolă, hotărîrea Consiliului de Miniștri prevede sarcini, potrivit competențelor și profilului de activitate, pentru ministere și celelalte organe centrale, consiliile populare județene, municipale, orășenești și comunale, beneficiarii lucrărilor de investiții, organizațiile de proiectări, institutele de studii și cercetări, precum și pentru comisiile de sistematizare. Intre acestea se menționează obligativitatea amplasării obiectivelor de investiții în perimetrul construibil al orașelor sau în vatra satelor, cu respectarea prevederilor de sistematizare și a altor condiții stabilite de lege, în cazuri cu totul excepționale și bine justificate, se vor folosi terenuri improprii producției agricole, iar în lipsa acestora — slab fertile. Se recomandă comasarea și concentrarea lucrărilor de construcții de toate tipurile, căutarea mijloacelor și metodelor de edificare a construcțiilor pe mai multe nivele, hale monobloc, utilizarea mai intensivă a spațiilor tehnologice și a incintelor existente sau propuse în viitor, aplicarea tehnicii moderne, restrîngerea drumurilor, platformelor și a tuturor construcțiilor auxiliare, reducerea terenurilor ocupate de organizarea șantierelor. De asemenea, se prevede să fie întreprinse măsuri în vederea asigurării studiilor și a cercetărilor care să conducă la conservarea mediului ambiant, vegetal și animal pe terenurile folosite la amplasarea obiectivelor. După două decade ale lunii martie mai puțin fructuoase măsuri energice pentru ca planul trimestrial maximal să fie îndeplinit de toate unitățile . ■> ■ ft. In cele două decade ale lunii martie, doar citeva din unitățile economice din județ și-au realizat planul fizic de producție. Dintre acestea menționăm : G.I.F.E.T. Moinești, Rafinăria Dărmănești, U.E.I.L. Comănești, întreprinderea de industrie locală Moinești. Este o realitate de necontestat; în intervalul 12—17 martie, aproape toate unitățile de producție au fost afectate — unele mai mult, altele mai puțin — de căderile masive de zăpadă. Așa se explică și faptul că, la principalele produse, numeroase sunt cazurile de nerealizare a planului pe primele 20 de zile ale lunii martie. Astfel, nu s-a realizat planul pe aceste două decade cu : 290 tone la cărbune, 335 tone armături industriale din fontă, 24,8 tone antidăunători, 54 tone fenol, 1.538 m cherestea de fag, 574 tone P.F.L., 483 tone celuloză, 5.000 perechi încălțăminte și altele. Să fim insă realiști — aceste nerealizări nu pot fi trecute în exclusivitate pe seama condițiilor nefavorabile din ultima vreme ! Cea mai elocventă dovadă ne-o oferă depășirile substanțiale la alte produse decit cele menționate mai sus. Așa ftind lucrurile, evident, in aceste ultime zile ale lunii martie trebuie luate asemenea măsuri tehnice și organizatorice incit, printr-un efort deosebit, planul celei de-a treia luni a actualului trimestru să fie realizat de către totalitatea unităților noastre economice. Desigur, multe întreprinderi au înregistrat depășiri de plan în precedentele două luni. In această situație se înțelege, puține unități se vor prezenta cu un bilanț trimestrial sub cifrele înscrise in plan. In rîndurile de mai sus noi am menționat doar rezultatele primelor decade ale lunii curente. Datele însă constituie un serios semnal de atenționare și, sintem siguri, conducerile tehnico-administrative, organele și organizațiile de partid, sindicat și U.T.C., toate colectivele de muncă vor ști să-și mobilizeze forțele, energia creatoare, incit, acest prim trimestru să aducă satisfacția datoriei împlinite. I ! PAGINA I: I iBiiiiiii ii 1111 ii 11111111 ! Í CURIER I ! SÂPTÂMÎNA I ! CURIER I ! IBHNBIBiflBl Un conținut bogat, eficient al vieții de partid, presupune: Perspectivă, participare, combativitate, exigență comunistă Printre factorii antrenați și aliniați zi de zi la traducerea in fapt a angajamentului organizației Bacău a P.C.R. privind municipale realizarea cincinalului înainte de termen, la loc de frunte se înscrie și dezvoltarea democrației interne de partid, întărirea disciplinei și asigurarea unui cadru propice dezbaterii aprofundate a tuturor problemelor ce frămîntă viața și activitatea organizațiilor de partid, exprimarea deschisă a opiniilor asupra modului lor de soluționare. Faptele ne dovedesc că acolo unde sunt respectate prevederile statutului partidului, prevederile normelor de muncă, ale activității comuniștilor, de etică și echitate socialistă, viața internă a organizațiilor de partid pulsează cu mai multă vigoare, procesul dezvoltării conștiinței comuniștilor apare mai pregnant, printr-o intensificare continuă a activității fiecăruia și a organizațiilor în ansamblu. Așa, de pildă, există o legătură directă între faptul că Fabrica de confecții, „Proletarul“, „Letea" și altele își îndeplinesc an de an sarcinile de producție în bune condițiuni, că produsele lor se bucură de aprecieri din partea beneficiarilor interni și externi, și între felul în care se desfășoară viața si activitatea organizațiilor de partid din aceste Întreprinderi. Legătura rezidă, mai ales, în aceea că sunt puse în dezbaterea comuniștilor aspectele importante ale producției, că există o largă consultare a membrilor de partid asupra măsurilor ce urmează a fi adoptate, că se stimulează consecvent critica și autocritica și că se promovează exprimarea liberă a părerilor, a ideilor. Intre modul în care se desfășoară viața internă de partid, munca politică în aceste întreprinderi și faptul că ele sînt cîștigătoare, In anul 1972, a primelor 3 locuri în acțiunea „Calitatea producției, o problemă de demnitate și patriotism“, există, de asemenea o legătură strînsă, sunt lucruri care nu pot fi privite izolat. In ultima perioadă, comitetul de partid de la Uzina metalurgică acționează mai eficient pentru ridicarea unui număr tot mai mare de salariați, — comuniști sau nu — la nivelul de competență și responsabilitate impus de gradul actual de dezvoltare a uzinei. Așa se face că, de la un timp încoace, comitetul oamenilor muncii de la Uzina metalurgică nu numai că primește o îndrumare calificată din partea comitetului de partid, dar el însuși are posibilitatea ca în acțiunile sale să se bizuie pe un activ larg, oameni care nu se situează cu nimic mai prejos de organul colectiv de conducere. Este, de asemenea, demn de urmat exemplul organizațiilor de partid din unitățile medico-sanitare, al unor organizații de partid din comerț și șantierele de construcții, care se preocupă ca toți membrii lor să fie tot mai activi, mai consecvenți, mai conștiincioși in îndeplinirea sarcinilor profesionale și obștești. Indeplinindu-și cu cinste rolul de dinamizator al întregului colectiv în mijlocul cărora activează, o serie de organizații de bază de la C.P.L. și industria alimentară trăiesc o viață tot mai intensă, cu efecte mereu mai pozitive în mobilizarea maselor de salariați la îmbunătățirea propriilor activități. Experiența comitetului de partid de la Ii.N. 23 August, de la Șantierul 1, al Trustului de construcții, ca și a organizației de bază de la întreprinderea poligrafică, dovedește că acolo unde hotărîrile și măsurile ce se elaborează sînt aduse la cunoștința masei largi de comuniști, li se explică acestora sensul și semnificația lor, se raportează despre felul în care membrii de partid acționează pentru ducerea lor la în Gheorghe BOCA, secretar al Comitetului municipal Bacău al P.C.R. (Continuare in pagina a III-a) Cm planul trimestrial, la export, îndeplinit U.J.C.C. și Inspectoratul silvic Acordînd importanța cuvenită îndeplinirii planului la export, și aceasta lună de lună, decadă de decadă, primele două colective care reușesc să-și realizeze sarcinile la export pe primul trimestru al anului sunt : Uniunea județeană a cooperativelor de consum și respectiv Inspectoratul silvic. . De remarcat că planul a fost nu numai realizat, ci și depășit, cu 10 zile mai devreme ! Astfel, U.J.C.C. reușește ca de la începutul anului și până la 20 martie să exporte cu 23,3 la sută peste cifrele aferente primelor trei luni ale anului curent, iar Inspectoratul silvic cu 4,3 la sută. Nu trecem cu vederea faptul că ponderea exportului la unitățile amintite este mică in raport cu alte întreprinderi economice din județ, însă merită reținut că, funcție de posibilități, colectivele celor două unități au depus eforturi susținute, care au fost încununate de un binemeritat succes. Produse petrochimice peste plan Din dorința de a satisface în cel mai înalt grad pretențiile beneficiarilor interni externi — atît sub rași port calitativ cit și cantitativ — petrochimiștii de pe Valea Trotușului au dat, și în aceste două decade, însemnate cantități de produse peste plan. In cele 20 de zile ale lunii martie, care fac obiectul acestui grupaj, au fost produse peste prevederile maximale de plan : 296 tone cauciuc, 141 tone policlorură de vinil, 50 tone polistiren și altele. Să nu uităm însă că aceste depășiri s-au realizat în condiții mai puțin prielnice, dată fiind starea de excepție din perioada 12— 17 martie, cînd aprovizionarea tehnico-materială a avut de suferit de pe urma viscolului, a abundenței de zăpadă ! Această situație fiind depășită, în săptămîna care a mai rămas din luna martie, suntem convinși, cantităților amintite li se vor adăuga altele, alături de depășirile la produsele menționate vor apare și altele. Energeticienii la înălțime Asigurînd buna funcționare a centralelor și rețelelor, luînd măsuri temeinice, care să aibă drept efect evitarea avariilor, energeticienii din județul nostru au reușit să satisfacă în condiții optime pretențiile numeroșilor lor beneficiari. In cele două decade expirate, în sistemul energetic național au fost pulsați 680.000 Kw energie electrică peste prevederile planului. Să nu uităm că în acest interval au fost și condiții meteorologice mai mult decât nefavorabile! Totuși, prin modul în care ei și-au făcut datoria, planul n-a fost afectat, ci, dimpotrivă, depășit, marii și micii consumatori primind cu continuitate energia electrică necesară. E un merit al întregului colectiv al întreprinderii electrocentrale Borzești și, implicit, al întreprinderii de rețele electrice Bacău. JL1