Steagul Roşu, septembrie 1973 (Anul 28, nr. 6392-6417)

1973-09-01 / nr. 6392

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVIII — NR. 6.392 (8.171) SIMBATA 1 SEPTEMBRIE 1973 4 pagini — 30 bani Să îndeplinim exemplar indicațiile secretarului general al partidului privind lucrările de investiții MJ‘I —I UIB^AAMMW fJimj.lMluagas'auxaineWMMfflliAlJaitl Septembrie - luna ritmurilor înalte pe șantierele de construcții Întreprinderea zootehnică intercooperatistă Traian-Dămîenești ANCHETA Optimismul este lăudabil REDACȚIEI doar cînd se întemeiază pe fapte De cîtva cimp, în județul nostru se impune, tot mai mult, o formă deosebit de eficientă de organi­zare și desfășurare a producției a­­nimaliere : întreprinderea zooteh­nică intercooperatistă. Unindu-și eforturile, cooperative agricole din județ au reușit să rezolve mai bine complexele probleme pe care le ri­dică dezvoltarea sectorului zooteh­nic. Pentru că — una este să te o­­cupi de creșterea unui număr res­­trîns de animale — vaci, oi, porci etc — și alta, să organizezi pro­ducția în ferme mari, cu efective de sute și mii de capete, pe baza unei tehnologii moderne, cît mai profitabile. Primele întreprinderi înființate — la Sascut (de creștere și în­­grășare a vițeilor), și la Mărgineni (de vaci de lapte) au însemnat tot atîtea succese. In acest an, s-au înființat alte întreprinderi zooteh­nice intercooperatiste, care con­centrează eforturile unui mare nu­măr de cooperative agricole de producție. Astfel de întreprinderi intercooperatiste există, în prezent, La Hemeiuși, Filipești, Traian , Dămienești, Moinești și în Muni­cipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Mari efective de animale, de ordinul miilor, vor beneficia de condiții de creștere optime, întregul plan de producție, la toți indicatorii — lapte, carne etc., __ fiind organizat pe baze științi­fice, la nivelul unităților zooteh­nice din sectorul de stat. Aceasta înseamnă, de fapt, sfîr­­șitul unei anumite mentalități, con­form căreia, în sectorul coopera­tist „nu poți avea aceleași preten­ții ca în sectorul de stat“. Nu mai discutăm, aici, ce pagube a adus agriculturii județului un asemenea mod de a gîndi — indentificabil, din păcate, nu numai în optica con­ducerilor unor unități cooperatiste, ci chiar a unor organe județene, de îndrumare și control. „Comple­xul zootehnic intercooperatist“, este o realitate calitativ nouă, unde s-au creat (sau sînt în curs de creare) cele mai bune condiții teh­­nico-materiale, de creștere a ani­malelor, unde nu numai că nu tre­buie admis nici un rabat de la e­­xigențele tehnologiilor științifice cele mai rentabile, dar în care, sub­liniem acest lucru, — s-a asigurat sau se află în curs de asigurare o bază materială concretă, pusă în slujba acestui scop, problema care se pune acum, este aceea în legă­tură cu RITMUL în care se reali­zează noile investiții. întreprinderea zootehnică inter­cooperatistă Traian — Dămienești, este una din cele mai mari uni­tăți, înființată prin asocierea unor cooperative agricole cu tradiție în creșterea animalelor: Traian, Roșiori, Prăjești, Dămie­nești, Buhoci și altele. Pentru anul în curs, sunt prevăzute aici impor­tante investiții. E vorba de construi­rea de noi grajduri, de o serie de modernizări la grajduri mai vechi, de executarea unor instalații și a­­menajări fără de care nu este po­sibilă trecerea, în bune condiții, la noile exigențe de producție. încă de la Începutul verii, am pu­tut remarca, la fața locului, pe șantier (lucrarea a început, de fapt, în 1972) eforturile depuse de Di­recția generală a agriculturii, in­dustriei alimentare și apelor și U.J.C.A.P. (întreprinderea intercoo­peratistă de întreținere, revizie și reparații Bacău, care execută a­­ceastă lucrare este controlată di­rect de U.J.C.A.P.) pentru rea­lizarea, la termen, a investi­țiilor prevăzute. Am observat, în­că de pe atunci că, de fapt, con­structorul ducea lipsă de oameni, de utilaje, de materiale. Ritmul de lu­cru era scăzut, zile în șir lucrau cîțiva oameni, fără spor. Intre timp, s-au luat unele mă­suri organizatorice, beneficiarul a devenit mai conștient de răspun­derile ce-i revin. Ritmul lucrări­lor de execuție a crescut, un nu­măr de patru grajduri au fost înăl­țate din temelii, acum se află intr-un stadiu foarte avansat de finisare, sînt, de asemenea, in curs de exe­cuție și alte lucrări, la fel de im­portante. . Acum se trece pragul toamnei, mîine-poimîine se vor porni ploile, zilele bune de lucru pe șantier se vor număra pe de­gete, așa că e firesc să asistăm la această angajare sporită, sub toate raporturile,, a celor prin grija cărora se realizează investițiile a­­gricole de la Traian. — Pînă acum, ne spune tehni­cianul cu investițiile din cadrul : D.G.A.I.A.A. Bacău, Sai­ uu Ghiță, la Traian s-au realizat 3.000.000 lei din planul total de investiții, pe a­ G. NANCU (Continuare în pagina a III-a) INVESTIȚII ’73 Pentru „Carom 30.000 a început numărătoarea inversă­ INSTALAȚIA E 2 la ora finisărilor • Două pompe s-au pierdut prin...­­oră 0 Trebuie in­tensificat ritmul de montaj al conductelor de scurgere • Retușuri care, însumate, dau un volum suficient de mare de lucru ! Lucrările de montaj la linia 5 de la insta­lația E-2 din Uzina de cauciuc se apropie de sfîrșit. Se poate spune, ca în ajunul marilor porniri, că a început numărătoarea inversă. Sîntem prezenți, cu carnetul de însemnări, printre mentorii, con­structorii și instalato­rii care își desfășoară aici o activitate ce se va încheia negreșit cu darea în funcțiune la termenul cunoscut și acceptat i 30 septem­brie a. c. Așadar, mai este o lună de zile! Lucrările care au mai rămas de executat la E-2 sunt de finisaj, dar importanța lor nu tre­buie d­­tuși de puțin neglijată. Finisajele la linia a cincea sînt în­că destul de importan­te avînd în vedere a­­realul și numărul lor. Ce se poate face acum nu trebuie lăsat pe mîine. De pildă, nu ne putem închipui că in­stalația de ventilație de la cota 6 va rămine atît de provizoriu și periculos sprijinită nu­mai „ca să fie“. De a­­semenea, se așteaptă cu febrilitate două pom­pe antiacide, procurate din import. Culmea e că sunt intrate în țară și nimeni nu le dă de urmă. Vor fi fost des­­­cărcate în altă parte ? Nu se știe. Tovarășul inginer Eugen Bucin își exprima nemulțu­mirea că doi tovarăși de la aprovizionare— import sunt tocmai în aceste momente critice, în concediu (? 1). Noi propunem rechemarea lor de urgență ! Mentorii șefului de brigadă Ion Bardan mai lucrează încă la ultimele conducte de scurgere. Lipsesc două capete de bandă care fac legătura între cele două prese care dau forma clasică de balot cauciucului, și banda rulantă transportoare propriu-zisă. Au fost comandate, dar n-au venit. Trei agitatoare care sunt comandate A­­telierului mecanic cen­tral al combinatului trebuie terminate cît mai urgent. La fel și instalatorii inginerului Alexandru Oniga mai au de făcut unele le­gături electrice, dar care, după opinia lor, nu constituie o pro­blemă. Deocamdată atît de la E-2. Vom reveni în zilele următoare. Nu­mărătoarea inversă a început : 30... 66 LA INSTALAȚIA E-8b lucrările de montaj acuză o serioasă rămînere în urmă . O macara revizuită cu în­cetinitorul . Electricienii nu se grăbesc a Ne putem înca­dra în termen — declară ferm montorii. Stadiile la montaj sunt mult ră­mase în urmă la instalația de frig — E-8b. De jur-împrejurul instala­ției așteaptă stive întregi de con­ducte, armături, racorduri etc. Ce­lulele pentru echiparea stației elec­trice din apropierea instalației a­ ing. C. BUCULEI (Continuare în pag. a III-a) ­iLsn í- Vizita oficială la Republica Cuba a tovarășului Nicolae Ceaușescu și a tovarășei Elena Ceaușescu Vineri dimineața, în cea de-a treia zi a vizitei în Cuba frățească, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, îm­preună cu tovarășa Elena Ceaușescu, și celelalte persoane oficiale române au fost oaspeții orașului Santiago de Cuba, capitala provinciei Oriente, cea mai mare ca suprafață și populație, situată în extremitatea răsăriteană a țării și considerată leagănul revolu­ției cubaneze. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și to­varășa Elena Ceaușescu sunt însoțiți de tovarășul P­idel Castro, prim-se­­cretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, prim­­ministru al Guvernului Revoluționar și de tovarășa Vilma Espin, preșe­dinta Federației femeilor cubaneze. De la Varadero la Santiago de Cu­ba se zboară cu un avion special. Pe aeroportul „Antonio Maceo", condu­cătorii României și Cubei sunt salu­tați de comandantul Juan Almeida, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cuba, delegat al conducerii superioare de partid cu însărcinări speciale în această provincie, Ar­mando Hart, membru al Biroului Po­litic al C.C. al P.C. din Cuba, prim­­secretar al Comitetului provincial de partid, precum și de Haydee Santa­­maria, membru al C.C. al P.C. din Cuba. Aeroportul este pavoazat cu dra­pele românești și cubaneze, cu un mare portret al tovarășului Nicolaei Ceaușescu, însoțit de o lozincă în limbile română și spaniolă: „Pro­vincia Oriente urează bun venit pre­ședintelui Nicolae Ceaușescu". Se intonează imnurile celor două state, după care tovarășii Nicolae Ceaușescu și Fidel Castro trec în re­vistă compania de onoare aliniată pe aeroport. Numeroși locuitori ai ora­șului, aflați în incinta aeroportului, ovaționează îndelung pe cei doi con­ducători, pentru prietenia româno­­cubaneză. în continuare, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Fidel Castro, celelalte persoane oficiale române și cubaneze, iau loc în­tîndu-se spre mașini deschise, în drep­­centrul orașului, al doilea ca mărime din Cuba, puternic centru economic, dispunînd de fa­brici de zahăr, de ciment și încălță­minte, de textile și produse alimen­tare, de o importantă rafinărie de petrol. Majoritatea obiectivelor sunt­­ situate în zona portului, care dispu­ne de condiții naturale deosebit de prielnice ce au permis ca orașul să cunoască o dezvoltare intensă. Santiago de Cuba este, totodată, o­­rașul celor mai vechi mărturii revo­luționare cubaneze. Aici se află mor­­mîntul lui Jose Martí, „apostolul revoluției“, căzut eroic pe cîmpul de luptă în 1895, în timpul războiului de eliberare de sub jugul colonial, pre­cum și monumentul înălțat în me­moria sa. Mai presus de toate, San­tiago de Cuba este orașul unde, in­tr-o­­ dimineață de iulie, cu două de­cenii în urmă, răpăitul sec al mi­tralierelor anunța lumii începutul in­surecției naționale cubaneze, încunu­nată cu instaurarea puterii populare în ianuarie 1959. Moncada — fosta garnizoană a o­­rașului —, adevărat simbol al asu­pririi și violenței, era socotită ceta­tea inexpugnabilă a zbirilor regimu­rilor de tiranie al lui Battista, aici erau instruite și găzduite unitățile sale de elită. Asupra acestei garni­zoane, în zorii zilei de 26 iulie 1953, un grup de tineri și înflăcărați re­voluționari, în frunte cu Fidel Cas­tro, și din care făceau parte, printre alții, Raul Castro și Abel Santa­­maria, au lansat un atac cu o în­drăzneală fără precedent. Chiar dacă atacul nu a reușit, chiar dacă Moncada nu a fost cucerită a­­tunci, chiar dacă din cei 135 de ti­neri participanți, mulți au fost uc­­i, printre care și Abel Santamaria, mulți alții fiind prinși și judecați, această acțiune eroică a demonstrat că regimul dictatorial este departe de a fi invulnerabil, așa cum credeau exponenții lui, că el este condam­nat de istorie la dispariție. De aici, de la Moncada, flacăra mișcării in­surecționale a fost reaprinsă în Sierra Maestra. Lupta armată con­dusă de Fidel Castro avea să ducă, după trei ani de bătălii înverșunate, la doborîrea tiraniei, la victoria re­voluției. Astăzi, pe frontispiciul Moncadei se poate citi o inscripție scrisă cu litere uriașe : „Cazarmă transforma­tă în școală“. Intr-adevăr, aici a fost creat com­plexul școlar „26 iulie“, unde au ve­nit să învețe carte în primul rînd copiii celor care au participat la lupta revoluționară și, alături de ei, foștii combatanți, mai tineri sau mai vîrstnici, pentru a mînui cu același elan revoluționar uneltele construc­ției socialiste, tot așa cum au fost mînuite armele insurecției. La intrarea în complexul școlar a­­re loc o emoționantă ceremonie. O pionieră adresează un călduros sa­lut de bun venit oaspeților, în nume­le tuturor copiilor care învață aici. „Cunoaștem luptele poporului român — se spune în mesajul citit de ea —, (Continuare în pag. a IV-a) La Ferma de stat ] | Podu Turcului | ------ s \ Primele cantități J j de struguri j j de masă au fost S­S livrate piețîi ! ( După cum sîntem in­­­­­­formați de către tova­­­­­­rășul ing. Valentin Za­­­­­­haria, șeful Fermei vi­­r­­­ticole nr. 1 Podu Tur­­­­­­cului, de cîteva zile ș­i aici s-a început culesul J­7 strugurilor de masă. A­­­r și fost livrată magazi­­l­o­nului I.A.S. din Bacău ’ I cantitatea de 1.000 kg­­ I struguri din soiul Car­­­­­­dinal, iar în următoa­­r t­rele zile urmează a se l ’ livra alte cantități.­­ Petroliștii moineșteni vor be­neficia, în curînd, de un nou spital cu policlinică, obiectiv la care constructorii lucrează din plin. Secția de sticlărie a unității de industrie locală „Perchiu“, din Municipiul Gheorghe Gheo­rghiu-Dej, în atelierul vestiților artizani de pe Valea Trotușului, sticla capătă forme dintre cele mai frumoase. Vă prezentăm un aspect din munca neîntrecuților artizani A început recoltatul sfeclei de zahăr De cîteva zile, în județul nostru s-a declanșat recoltatul sfeclei de zahăr. Cooperatorii din Negri, Sarata, Gîrleni, Tamași și Pră­jești au fost printre primii care au intrat la strînsul acestei va­loroase plante tehnice. Sfecla se recoltează cu prioritate de pe parcelele destinate a fi însămînțate cu grîu. In scopul livrării ope­rative a sfeclei au fost încheiate grafice cu fabricile de zahăr, spe­­cificîndu-se pe zile suprafața de­ recoltat și cantitatea ce trebuie transportată. în următoarele zile, strînsul și transportul sfeclei de zahăr se va intensifica. La întreprinderea CUVINTUL A FOST RESPECTAT de mașini-unelte teri, a intrat în funcțiune­ cu o lună mai devreme -prima capacitate de producție Bacău 31 august 1973 = prima zi de producție la întreprinderea de ma­­șini-unelte Bacău. Așadar, cuvîntul dat a devenit fapt împlinit, cu 30 de zile mai devreme față de termenul stabilit prin planul de stat, la I.M.U. Bacău a intrat în funcțiune prima capaci­tate de producție! Acest fapt re­prezintă un succes, o încununare a generosului efort, demonstrat deja, al constructorilor și montorilor, o reușită fondată pe strînsa colabo­rare a acestora cu beneficiarul și proiectantul. Acum, în timp ce în spațiile pre­date beneficiarului mașinile pro­duc... mașini, constructorul își con­tinuă activitatea în vederea reali­zării lucrărilor în etapa a doua in­cit să asigure intrarea la întreaga capacitate — eveniment prevăzut pentru anul 1974. După cum este cunoscut, mașina cu nr. 1 de fabricație a fost reali­zată. Pe fluxul tehnologic se află, în diferite stadii de execuție și montaj, primul lot de 10 mașini de alezat și frezat A.F.­85 — produs preluat din fabricația întreprinde­rii de mașini unelte și agregate București. Acestui lot de 10 mașini îi urmează producția de serie, uni­tatea băcăuană înscriindu-se astfel în concertul fluxului economiei noastre naționale. * Este un prilej de a felicita între­gul colectiv al întreprinderii și de a-i ura succes în fabricarea mași­nilor. J Culturale Atitudine fermă, combativă, principială, față de orice tentativă de sustragere Apărarea și dezvoltarea proprie­tății socialiste, introducerea unei ordini riguroase în administrarea fondurilor statului și gospodărirea cu simț de răspundere a mijloace­lor materiale și bănești, sunt sar­cini care presupun și impun preo­cupări permanente, măsuri și ini­țiative din partea organelor de stat și economice. însemnătatea­ acestor sarcini a fost subliniată în repetate rînduri, punîndu-se un accent deosebit asu­pra modalităților de acțiune, în vederea întăririi ordinei și disci­plinei in muncă, a răspunderii co­lective și personale, de creare a unei opinii de masă împotriva fe­nomenelor care generează dezordi­ne, indisciplină și pagube avutului obștesc. In acest context, acțiunea de stă­vilire a oricăror căi de risipire a avutului obștesc, prin întărirea ro­lului controlului financiar și a răs­punderii economice a conducerilor unităților din economia locală asu­pra modului de utilizare a fondu­rilor materiale și bănești, repre­zintă un obiectiv cu caracter per­manent, care a stat și continuă să se afle în centrul preocupărilor or­ganelor de conducere colectivă. Desigur, este bine de menționat, în acest context, faptul că feno­menul de eludare a legii în ceea ce privește obligațiile privind dez­voltarea, conservarea și apărarea proprietății obștești se îngustează din ce în ce mai mult, impunîn­du-se cu pregnanță normele de eti­că socialistă. Acest lucru este de­monstrat, intre altele, de scăderea volumului pagubelor înregistrate, de atitudinea înaintată, de poziția pe care oamenii o iau față de a­bateri de acest gen și efectul lor imediat. Evidențiind această latură pozi­tivă, trebuie să ne oprim, însă, și la celălalt aspect, adică la faptul că mai sunt manifestări de super­ficialitate și toleranță din partea unor cadre față de gospodărirea valorilor materiale și bănești, care nu iau întotdeauna atitudine fermă împotriva celor ce produc nereguli și a acelora care nu exercită un control riguros și temeinic asupra activității angajaților cu gestiune, străduindu-se să imprime colecti­velor de muncă o atitudine hotă­­rîtă pentru apărarea proprietății socialiste, prin desfășurarea unei mai intense munci politice și cul­tural-educative. Din lista abaterilor de această natură vom desprinde, de astă dată, cazul constatat la Direcția ju­dețeană de drumuri și poduri. Ast­fel, la controlul efectuat de orga­nele de control financiar intern, s-au constatat pagube materiale ce totalizează peste 134.000 lei. Se ri­dică o întrebare în legătură cu a­ceasta : cum, cînd, de ce, de către cine s-a ajuns la o asemenea si­tuație. Dar, să derulăm firul fapte­lor : la Șantierul Tescani, din ca­drul Direcției județene de drumuri și poduri, organele de control au identificat o pagubă materială în valoare de 71.263 lei, reprezentînd contravaloarea a 20 tone ciment și 4.120 bucăți borduri nejustificate în consum, precum și plăți ilegale de manoperă în sumă de 8.854 lei. Sînt pagube la producerea cărora Radu RADUȚ, șef de serviciu la Consiliul popular al județului Bacău (Continuare în pagina a III-a) Cum apărăm avutul obștesc ? 1

Next