Steagul Roşu, septembrie 1973 (Anul 28, nr. 6392-6417)
1973-09-15 / nr. 6404
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVIII — NR. 6.404 (8.183) SÎMBĂTĂ 15 SEPTEMBRIE 1973— 4 pagini — 30 bani Traducînd în fapt inițiativa: Din aceeași cantitate de materie primă și materiale, superior valorificate, mai multe produse finite Rafinării din Borzești au obținut succese deosebite S-a scris, în repetate rînduri, despre succesele de producție obținute de către colectivul rafinăriei din Borzești, colectiv care, în mod ritmic, își realizează și depășește sarcinile de producție. Fără a ocoli datele de producție, de această dată ne propunem să scoatem în evidență, în primul rînd, preocupările și rezultatele obținute pe linia valorificării materiei prime, pe linia gospodăririi atente a combustibilului, aburului și energiei electrice necesare procesului de rafinare. Din discuția purtată pe această temă cu inginerul șef Traian Costin, am reținut că unitatea și-a realizat principalii indicatori în proporție de 103,10 la sută la producția globală și 103,57 la sută la producția marfă. In aceste condiții, de depășire a planului, ne așteptam ca și consumul de combustibili și utilități (abur, energie electrică) să fie depășit. Iată însă ce ne relatează interlocutorul: — Fără a diminua cu nimic preocuparea de căpetenie — valorificarea superioară a țițeiului, capitol la care am realizat o depășire valorică de 1.940.000 lei față de cifrele de plan date și reducerea continuă a consumului tehnologic de materie primă, unde am obținut o economie de 7.007 tone — o atenție deosebită acordăm folosirii cât mai eficiente a combustibilului, a energiei termice și electrice necesare procesului de rafinare. Cu scuza de rigoare, permiteți-mi să vă întrerup. Unde și în ce se regăsesc cele 7.007 tone materie primă economisită ? — Deși pretindeți să exemplific cu deosebire preocupările și rezultatele pe linia gospodăririi energiei, vă răspund și la această întrebare... suplimentară. Cele 7.007 tone țiței economisit prin reducerea consumului tehnologic plus 2.000 tone țiței prelucrat peste plan, precum și 12.201 tone alte materii prime, se regăsesc în producerea peste plan a : 17.052 tone benzine, 4.717 tone fracții aromatice, 2.946 tone petrol, 121 tone motorine și 12.520 tone extract de motorină. Cu alte cuvinte, din 21.208 tone materii prime prelucrate am realizat 37.356 tone produse peste cifrele de plan date ! — In aceste condiții, de realizare a unei asemenea depășiri, ce s-a întîmplat cu consumul planificat la combustibil, energie termică și electrică ? — Chiar așa stînd lucrurile, și mă bucur pentru întregul nostru colectiv că o pot spune prin intermediul ziarului, am realizat și o economie de combustibil ! Astfel la consumul tehnologic pentru prelucrarea țițeiului, în cele 8 luni din 1973, noi am economisit 3.306 tone combustibil convențional și 7.613 tone pe total rafinărie. De aseme- Toma DUDAU (Continuare în pag. a IV-a) # 7.007 tone țiței economisit prin reducerea consumului tehnologic • 1.940.000 lei prin valorificarea superioară față de cifrele de plan a țițeiului prelucrat • 7.613 tone combustibil, 30.409 tone abur economii față de plan și care se regăsesc în reducerea cu aproximativ 15 lei a cheltuielilor la 1.000 lei producție marfă ! in zece zile 562.000 Kwh energie electrică peste plan Punîndu-și in valoare cunoștințele, priceperea , exploatînd la parametri optimi agregatele — energeticienii de la Borzești adaugă noi cantități de energie electrică la depășirile înregistrate în primele 8 luni din acest an. Astfel, numai în prima decadă a lunii curente, ei au produs peste sarcinile de plan, 562.000 Kwh. Este încă o dovadă a faptului că acest colectiv este hotărît să producă nu numai economic, ci și ritmic. \ \ | Declarații de protest în țară și peste1 hotare, în legătură cu lovitura de stat { militară din Chile } Combinatul pentru prelucrarea lemnului Bacău-secția de plăci aglomerate Incertitudinile în respectarea termenelor de montaj s-au amplificat Cu aproximativ o lună în urmă subliniam, la aceeași rubrică, referindu-ne la investiția ce privește secția de P.A.L. de la Combinatul pentru prelucrarea lemnului Bacău că deși beneficiarul este optimist în ceea ce privește devansarea termenului de punere în funcțiune a obiectivului, numeroși furnizori de utilaje dăduseră primele semne de nerespectare a datelor de livrare. Iată-ne din nou la acest obiectiv la care, practic, la 1 ianuarie anul viitor, vor trebui să se declanșeze probele tehnologice. De la bun început trebuie spus că ceea ce s-a realizat între timp nu numai că a diminuat respectivul optimism al beneficiarului ci, mai mult, a amplificat incertitudinile în ce privește încadrarea în termenele de montaj. După cum ne informa cu o lună în urmă tovarășul inginer Octavian Trufin, directorul adjunct al combinatului băcăuan — septembrie, octombrie și noiembrie trebuie să constituie lunile în care urmează să se monteze aproape întreg utilajul de bază de pe fluxul tehnologic al noii secții. Cum se prezintă, însă, lucrurile în momentul de față, e greu de crezut că termenele de montaj se vor încadra în grafice. Greu de crezut întrucît la ora actuală, din cele peste 140 de poziții de utilaje, pe șantierul secției se pot număra nu mai mult de 32 de poziții. Și nu este vorba de nefurnizarea unor repere oarecare, ci de utilaje de bază, cu o valoare ce deține ponderea în cadrul investiției de aici. Mai grav este faptul că unele utilaje (prototipurile lor) la care termenul scadent din contractul de furnizare este cît se poate de aproape, sau chiar a fost depășit, nu au fost nici la ora actuală omologate. Așa stau lucrurile cu mașina de formatizat și grupul de secționat covor (furnizor I.U.P.S. — Sibiu), instalațiile de încleiat și mașina de presărat așchii (U.C.R.U. București), tocătorul de deșeuri („Progresul“ Brăila), nemai vorbind de presa hidraulică monoetajată (Uzinele „23 August“ din Capitală) care are cea mai mare valoare. Și mai mult decit atît, unii furnizori s-au văzut abia acum, după ce termenul de livrare a expirat cu mult timp în urmă, în imposibilitatea de a confecționa unele repere cuprinse în pozițiile din contractele încheiate. Este vorba de Întreprinderea de utilaje și piese de schimb Sibiu, Uzina de construcții și reparații utilaje București și altele. Aceasta fiind situația, și lăsînd, deocamdată, la o parte chestiunea cine se face vinovat, o întrebare se impune de la sine : ce trebuie întreprins acum, cît mai este încă timp, pentru a recupera rămînerile în urmă și a asigura respectarea termenelor de montaj a utilajelor ? După cum se poate vedea — ne spune inginerul Octavian Trufin — hala este gata și așteaptă utilajele. Așa cum am fost asigurați de furnizorii noștri, am crezut că ele vor sosi la timp și nu vom avea greutăți. Abia după ce ne-am deplasat la respectivele unități, am putut constata că, de fapt, unele utilaje ne vor da bătaie de cap, in sensul că unii furnizori așteaptă chiar împlinirea termenului de livrare pentru a se apuca de execuția lor (!?). Față de data la care ne aflăm restanțele de montaj nu sunt alarmante. Ne gîndim, însă, ce se întîmplă dacă furnizorii amintiți nu se vor achita totuși de obligațiile asumate prin contracte? Nu putem sta, așadar, pasivi, și de aceea acționăm și intervenim aproape zilnic la forurile tutelare, la întreprinderile furnizoare. Secția de P.A.L. din Bacău mai are, incă, toate posibilitățile să intre în funcțiune la termenul planificat și chiar mai devreme. Hotărîtor în această privință este recuperarea timpului pierdut de către unii furnizori de utilaje, ceea ce impune, după cum s-a putut vedea, măsuri energice pentru a asigura de lucru montorilor. Ceea ce a întreprins beneficiarul până acum în această direcție, a asigurării utilajelor, este poate prea puțin în comparație cu semnele de întrebare pe care le pun, în ce privește termenele de livrare, unii furnizori. C. MAFTEI INVESTIȚII ’73 Noi măsuri pentru buna servire a pacienților Convorbire cu tovarășul dr. JORJ CICHI, medicul șef al policlinicilor de adulți și copii Bacău Pentru unele amănunte, privind ocrotirea sănătății publice la Bacău, ne adresăm tovarășului dr. Jorj Cichi, medicul șef al policlinicilor de adulți și copii din localitate. — In policlinica de adulți — ne spune interlocutorul — a luat ființă un dispecerat, alcătuit din 3 cadre medii (asistenți bine pregătiți profesional), ajutați, în orele de dimineață, de asistenta șefă Cornelia Mardare, ei îndrumînd fiecare bolnav, în parte, la cabinetele și serviciile corespunzătoare. — Acest dispecerat funcționa, se pare, și mai înainte. — Da. Totul e în funcție de persoanele care fac parte din acest dispecerat, de comportarea și atitudinea lor. — Așa explicați lipsa unor „cozi“ ? — Ar mai fi și alte cauze. Mai întîi, e vorba de o mai judicioasă distribuire a cadrelor medicale și medii. Apoi să reținem că examenele pentru angajări se fac numai după-amiaza (cînd policlinica e mai puțin aglomerată), iar pentru o specialitate mai intens solicitată de unele categorii de oameni sînt fixate, tot pentru consultații privind încadrările în producție, două după-amieze, miercurea și vinerea. Este vorba de oftalmologie. In aceste după-amiezi, toate REPORTER (Continuare în pag. a II-a) Vizita oficială a tovarășului Nicolae Ceaușescu și a tovarășei Elena Ceaușescu in Ecuador Sosirea la Quito Președintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, și tovarășa Elena Ceaușescu au început, joi dimineața, o nouă etapă a călătoriei pe continentul latino-american — Republica Ecuador. Invecinîndu-se cu Columbia și Peru, scăldat de Oceanul Pacific, Ecuadorul își merită numele familiar de „țara de la jumătatea pămîntului“— linia ecuatorială trecînd la numai cîțiva kilometri de Quito, capitală situată la peste 2800 metri înălțime. Aeroportul „Mariscal Sucre“ al capitalei ecuadoriene este pavoazat cu drapelele de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Ecuador. In întîmpinarea înalților oaspeți, au venit pe aeroport președintele Guillermo Rodriguez Lara și alte oficialități ecuadoriene. La coborîrea din avion, președintele Ecuadorului adresează președintelui Consiliului de Stat al României un călduros salut de bun venit și își exprimă convingerea că vizita sa va duce la strîngerea relațiilor între cele două țări și popoare. La rîndul său, președintele Nicolae Ceaușescu transmite un salut călduros din partea Consiliului de Stat și a sa personală, din partea colaboratorilor care îl însoțesc și a întregului popor român. Se trag 21 de salve de artilerie. In continuarea ceremoniei sunt intonate imnurile de stat ale României și Ecuadorului. De președintele Nicolae Ceaușescu se apropie primarul orașului Quito, Sixto Duran Ballen, care îi înmînează diploma de oaspete de onoare al capitalei ecuadoriene, precum și cheile orașului. Tovarășul Nicolae Ceaușescu adresează un cuvînt de mulțumre primarului, precum și populației orașului Quito, căreia îi urează mari succese în activitatea pentru dezvoltarea Ecuadorului, sănătate și fericire. Apoi, sunt prezentate președintelui Ceaușescu celelalte persoane oficiale ecuadoriene venite la aeroport să întîmpine pe înalții oaspeți români, în continuare sunt prezentați președintelui Ecuadorului persoanele oficiale care îl însoțesc pe șeful statului român. Ceremonia ia sfîrșit prin trecerea în revistă de către cei doi președinți a gărzii de onoare, alcătuită din cădeți ai Colegiului militar „Eloy Alfaro", care este aliniată pe aeroport. Pentru a-i saluta pe președintele Nicolae Ceaușescu, pe tovarășa Elena Ceaușescu au venit în această zi pe aeroport, răspunzînd chemării Confederației Oamenilor Muncii din Ecuador, centrul sindical cel mai important al țării, numeroși locuitori ai orașului, care poartă pancarte cu urări de bun sosit: „Bienvenido president« Ceaușescu“, „Amistad Ecuador—Rumania“ — sînt cîteva din inscripțiile ce pot fi citite pe marile banderole purtate de aceștia. In semn de cinstire deosebită se aud cuvintele rostite în românește „Trăiască Ceaușescu, trăiască România !“, în drum spre reședința rezervată oaspeților români, la „Hotel Quito“ din centrul orașului grupuri de cetățeni, purtînd stegulețe ale celor două țări, fac o caldă manifestare de simpatie președintelui român. La reședință, președinții Lara și Ceaușescu se întrețin cordial timp de cîteva minute. Ca o expresie a solidarității dintre clasa muncitoare ecuadoriană și cea română, președintele Confederației Oamenilor Muncii din Ecuador, Becquer Sanchez, a ținut să transmită personal președintelui Nicolae Ceaușescu, imediat după sosirea sa la reședință, un salut frățesc din partea tuturor membrilor confederației. Vizită protocolară Joi după-amiază, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a făcut o vizită protocolară, la Palatul Național, președintelui Ecuador, general Guillermo Republicii Rodriguez Lara. La întrevederea care a avut loc cu acest prilej au asistat miniștrii de externe ai celor două țări, Macovescu și Antonio Jose George Lucio Paredes, într-o atmosferă cordială, prietenească, au fost abordate probleme privind relațiile de colaborare dintre cele două țări și, îndeosebi, au fost analizate căile lor de dezvoltare în interesul celor două țări și popoare, al cauzei păcii și colaborării internaționale. Totodată, au fost discutate probleme de interes reciproc ale situației internaționale actuale. La sosire și la plecarea de la Palatul Național, garda prezidențială a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. Atît pe traseul străbătut pină la Palatul Național, cît și în fața reședinței prezidențiale, un mare număr de locuitori ai capitalei ecuadoriene au făcut președintelui Nicolae Ceaușescu o caldă manifestare de prietenie. Banchet Președintele Republicii Ecuador, general Guillermo Rodriguez Lara, a oferit, joi seara, un banchet în saloanele Palatului Național, în onoarea președintelui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, și a tovarășei Elena Ceaușescu. La banchet au luat parte membrii guvernului ecuadorian, personalități ale vieții culturale, științifice, conducători ai unor mari firme economice, rectori, redactorii-șefi ai principalelor ziare din Quito, conducerea municipalității și alte persoane oficiale. (Continuare în pag. a III-a) între muncitoarele de frunte ale filaturii de lină pieptănată de la Fabrica de postav din Buhuși se numără și Daniela Samson, în această secție a făcut practică în anii de școală, în această secție a preferat să lucreze după absolvire. La temelia următoarei recolte de grîu -LUCRĂRI DE CALITATE In aceste zile, însămînțatul culturilor de toamnă se desfășoară cu intensitate. Peste tot, mecanizatorii lucrează din zori și pină in noapte la fertilizarea terenurilor, pregătitul patului germinativ și semănat. In multe cooperative agricole în scurta perioadă ce a trecut de la declanșarea campaniei de însămînțări s-au realizat suprafețe de ordinul sutelor de hectare. In general se poate aprecia că startul este corespunzător, deși nu se poate spune că peste tot condițiile de lucru sînt din cele mai bune. Conducerile de unități, specialiștii sînt în permanență la datorie, acolo unde interesele producției îi solicită. Concomitent cu semănatul, cooperatorii zoresc recoltatul și adunatul culturilor tîrzii, determinați fiind și de faptul că pe o bună parte din aceste terenuri urmează a se însămânța culturi de toamnă. Sub directa îndrumare a organizației de partid, activitate bogată desfășoară și cooperatorii din Tamași. Aici, pină la data raidului fuseseră însămînțate cu grîu terenuri ce reprezentau aproximativ 25 la sută din suprafața planificată, se realizase întreaga suprafață de secară masă verde — 15 hectare, iar la ora 15 hectare din cele 70 prevăzute, în ziua vizitei noastre, în timp ce trei semănători dădeau zor la semănatul griului, în tarlaua „Furnicari“ grapele cu discuri pregăteau patul germinativ. „în cîteva zile, a ținut să precizeze tovarășul Ștefan Avarvarei, secretarul comitetului comunal de partid, va fi însămînțată întreaga suprafață ce urmează după premergătoare timpurii“. Cu același spor se muncea și în cooperativa agricolă de producție din Răcătău. Pe inginerul Gh. Macarie, specialistul unității, l-am întîlnit tocmai în tarlaua „Dealul viilor“, unde supraveghea din aproape lucrul celor trei semănători acționate de mecanizatorii Gh. Giurea, Gh. Tomozei și Emil Aghiorghesei. Aici, la Răcătău, pină la această dată s-au însămînțat cu grîu aproape 100 de hectare din cele 380 prevăzute. De asemenea, la cultura orzului s-au realizat 30 hectare din 40, iar secara pentru masă verde este semănată în totalitate — 20 hectare Pină acum, așa după cum se poate vedea și din cifrele prezentate, ne putem da seama că treaba se desfășoară în ritm alert. Și despre calitatea lucrărilor se poate spune că se încadrează în limitele tehnologiei stabilite, ceea ce indică răspunderea tuturor factorilor față de mărețele sarcini din actuala perioadă, pentru asigurarea condițiilor necesare obținerii unui rod bogat în anul viitor. Importante suprafețe au fost însămînțate cu grîu și în cooperativa agricolă din Pîncești. încă de la început s-a pornit într-un ritm accelerat. Dar calitatea ? Fără a nega strădania mecanizatorilor și cooperatorilor în a face un lucru de o cît mai bună calitate, suntem nevoiți să arătăm că în unele verigi ale procesului de producție, încă de pe acum se constată deficiențe cu influențe deosebit de negative asupra viitoarei recolte. Este vorba despre calitatea materialului de însămînțat, mai concret, despre modul în care este tratată sămînța contra bolilor și dăunătorilor. De acest fapt ne-am convins la magazie, unde porzolatorul stătea aruncat, în timp ce sămînța se trata cu lopata, la podea. Și nu numai atît. Din cei cîțiva saci cu sămînță ce trebuie să fie trimiși în cîmp, am luat unul din ei, la întîmplare și am constatat că griul nu era tratat. Cooperatorul ce răspundea de această treabă a căutat să ne explice că din greșeală s-a întîmplat să pună în saci și sămînță netratată. întrebăm însă, magazinerul Vasile Barbu pe care nu l-am găsit acolo, nu are nici o răspundere în direcția amintită ? Credem că ar trebui să se manifeste un Ing. Gh. LUPU (Continuare în pag. a IV-a) In ogorul de grîu de curînd semănat, tractoristul Vasile Tufan execută lucrări cu tăvălugul inelar la C.A.P. Fîntînele, comuna Motoșeni. Foto : C. BURSUC De pe aceeași suprafață cantități sporite de legume Una din metodele de seamă ce asigură folosirea cît mai intensivă a pămîntului, o constituie extinderea culturilor succesive. Adoptând această tehnologie, grădinarii au posibilitatea de a obține două și chiar trei recolte de pe aceeași suprafață. La ferma legumicolă Răcătău, aparținînd I.L.F. — Bacău, de exemplu, după cartofii timpurii s-au însămînțat 8 hectare cu fasole verde, de pe care s-au recoltat 30 tone de păstăi, și 12 hectare de castraveți — cu o producție de 60 tone. De asemenea, suprafețele cultivate în primăvară cu diferite verdețuri, după recoltarea acestora s-au plantat cu varză de toamnă, cultură de la care se prelimina o recoltă bogată. Ca urmare a preocupărilor întregului colectiv de muncă în aplicarea tuturor măsurilor agrotehnice indicate, calculele preliminarii indică depășirea planului anual de venituri cu circa 200.000 lei. Intre legumicultorii ce s-au evidențiat în mod deosebit, a ținut să ne precizeze tovarășul M. Rogoz, șeful fermei, se numără Pavel Bîrsan și Maria Iancu, iar dintre mecanizatori Ion Olaru și Ion Matei. „în această toamnă, ne-a spus interlocutorul, la Răcătău, urmează a se înființa o căpșunărie în suprafață de 20 hectare, din care 10 hectare pentru producerea de stoloni și 10 hectare pentru fructe destinate consumului. La această dată, lucrările sunt deja în curs de desfășurare“.