Steagul Roşu, septembrie 1973 (Anul 28, nr. 6392-6417)

1973-09-15 / nr. 6404

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVIII — NR. 6.404 (8.183) SÎMBĂTĂ 15 SEPTEMBRIE 1973— 4 pagini — 30 bani Traducînd în fapt inițiativa: Din aceeași cantitate de materie primă și materiale, superior valorificate, mai multe produse finite Rafinării din Borzești au obținut succese deosebite S-a scris, în repetate rînduri, despre succesele de producție obți­nute de către colectivul rafinăriei din Borzești, colectiv care, în mod ritmic, își realizează și depășește sarcinile de producție. Fără a ocoli datele de producție, de această da­tă ne propunem să scoatem în evi­dență, în primul rînd, preocupări­le și rezultatele obținute pe linia valorificării materiei prime, pe li­nia gospodăririi atente a combusti­bilului, aburului și energiei elec­trice necesare procesului de rafi­nare. Din discuția purtată pe această temă cu inginerul șef Traian Cos­­tin, am reținut că unitatea și-a realizat principalii indicatori în proporție de 103,10 la sută la pro­ducția globală și 103,57 la sută la producția marfă. In aceste condiții, de depășire a planului, ne așteptam ca și consumul de combustibili și utilități (abur, energie electrică) să fie depășit. Iată însă ce ne relatea­ză interlocutorul: — Fără a diminua cu nimic preo­cuparea de căpetenie — valorifica­rea superioară a țițeiului, capitol la care am realizat o depășire valori­că de 1.940.000 lei față de cifrele de plan date și reducerea continuă a consumului tehnologic de mate­rie primă, unde am obținut o eco­nomie de 7.007 tone — o atenție deosebită acordăm folosirii cât mai eficiente a combustibilului, a ener­giei termice și electrice necesare procesului de rafinare. Cu scuza de rigoare, permite­­ți-mi să vă întrerup. Unde și în ce se regăsesc cele 7.007 tone materie primă economisită ? — Deși pretindeți să exemplific cu deosebire preocupările și rezul­tatele pe linia gospodăririi ener­giei, vă răspund și la această între­bare... suplimentară. Cele 7.007 to­ne țiței economisit prin reducerea consumului tehnologic plus 2.000 tone țiței prelucrat peste plan, pre­cum și 12.201 tone alte materii prime, se regăsesc în producerea peste plan a : 17.052 tone benzine, 4.717 tone fracții aromatice, 2.946 tone petrol, 121 tone motorine și 12.520 tone extract de motorină. Cu alte cuvinte, din 21.208 tone mate­rii prime prelucrate am realizat 37.356 tone produse peste cifrele de plan date ! — In aceste condiții, de realizare a unei asemenea depășiri, ce s-a întîmplat cu consumul planificat la combustibil, energie termică și e­­lectrică ? — Chiar așa stînd lucrurile, și mă bucur pentru întregul nostru colec­tiv că o pot spune prin interme­diul ziarului, am realizat și o eco­nomie de combustibil ! Astfel la consumul tehnologic pentru prelu­crarea țițeiului, în cele 8 luni din 1973, noi am economisit 3.306 tone combustibil convențional și 7.613 tone pe total rafinărie. De aseme- Toma DUDAU (Continuare în pag. a IV-a) # 7.007 tone țiței economisit prin reducerea consu­mului tehnologic • 1.940.000 lei prin valorificarea supe­rioară față de cifrele de plan a țițeiului prelucrat • 7.613 tone combustibil, 30.409 tone abur economii față de plan și care se regăsesc în reducerea cu aproximativ 15 lei a cheltuielilor la 1.000 lei producție marfă ! in zece zile 562.000 Kwh energie electrică peste plan Punîndu-și in valoare cunoș­tințele, priceperea , exploatînd la parametri optimi agregatele — energeticienii de la Borzești adaugă noi cantități de energie electrică la depășirile înregis­trate în primele 8 luni din a­­cest an. Astfel, numai în prima de­cadă a lunii curente, ei au produs peste sarcinile de plan, 562.000 Kwh. Este încă o dovadă a faptu­lui că acest colectiv este ho­­tărît să producă nu numai e­­conomic, ci și ritmic. \ \ | Declarații de protest­­­­ în țară și peste­­­1 hotare, în legătură­­ cu lovitura de stat { militară din Chile } Combinatul pentru prelucrarea lemnului Bacău-secția de plăci aglomerate Incertitudinile în respectarea termenelor de montaj s-au amplificat Cu aproximativ o lună în urmă subliniam, la aceeași rubrică, re­­ferindu-ne la investiția ce privește secția de P.A.L. de la Combinatul pentru prelucrarea lemnului Bacău că deși beneficiarul este optimist în ceea ce privește devansarea termenului de punere în funcțiune a obiectivului, numeroși furnizori de utilaje dăduseră primele semne de nerespectare a datelor de li­vrare. Iată-ne din nou la acest o­­biectiv la care, practic, la 1 ianua­rie anul viitor, vor trebui să se de­clanșeze probele tehnologice. De la bun început trebuie spus că ceea ce s-a realizat între timp nu numai că a diminuat respecti­vul optimism al beneficiarului ci, mai mult, a amplificat incertitudi­nile în ce privește încadrarea în termenele de montaj. După cum ne informa cu o lună în urmă to­varășul inginer Octavian Trufin, directorul adjunct al combinatului băcăuan — septembrie, octombrie și noiembrie trebuie să constituie lunile în care urmează să se mon­teze aproape întreg utilajul de bază de pe fluxul tehnologic al noii secții. Cum se prezintă, însă, lucrurile în momentul de față, e greu de crezut că termenele de montaj se vor încadra în grafice. Greu de crezut întrucît la ora ac­tuală, din cele peste 140 de poziții de utilaje, pe șantierul secției se pot număra nu mai mult de 32 de poziții. Și nu este vorba de ne­­furnizarea unor repere oarecare, ci de utilaje de bază, cu o valoare ce deține ponderea în cadrul in­vestiției de aici. Mai grav este faptul că unele u­tilaje (prototipurile lor) la care termenul scadent din contractul de furnizare este cît se poate de a­­proape, sau chiar a fost depășit, nu au fost nici la ora actuală o­­mologate. Așa stau lucrurile cu mașina de formatizat și grupul de secționat covor (furnizor I.U.P.S. — Sibiu), instalațiile de încleiat și mașina de presărat așchii (U.C.R.U. București), tocătorul de deșeuri („Progresul“ Brăila), ne­mai vorbind de presa hidraulică monoetajată (Uzinele „23 August“ din Capitală) care are cea mai mare valoare. Și mai mult decit atît, unii furnizori s-au văzut abia acum, după ce termenul de livrare a expirat cu mult timp în urmă, în imposibilitatea de a confecționa unele repere cuprinse în pozițiile din contractele încheiate. Este vor­ba de Întreprinderea de utilaje și piese de schimb Sibiu, Uzina de construcții și reparații utilaje București și altele. Aceasta fiind situația, și lăsînd, deocamdată, la o parte chestiunea cine se face vinovat, o întrebare se impune de la sine : ce trebuie întreprins acum, cît mai este încă timp, pentru a recupera rămînerile în urmă și a asigura respectarea termenelor de montaj a utilajelor ? După cum se poate vedea — ne spune inginerul Octavian Trufin — hala este gata și așteaptă utilajele. Așa cum am fost asigurați de fur­nizorii noștri, am crezut că ele vor sosi la timp și nu vom avea greu­tăți. Abia după ce ne-am deplasat la respectivele unități, am putut constata că, de fapt, unele utilaje ne vor da bătaie de cap, in sensul că unii furnizori așteaptă chiar împlinirea termenului de livrare pentru a­­ se apuca de execuția lor (!?). Față de data la care ne aflăm restanțele de montaj nu sunt alarmante. Ne gîndim, însă, ce se întîmplă dacă furnizorii amintiți nu se vor achita totuși de obliga­țiile asumate prin contracte? Nu putem sta, așadar, pasivi, și de aceea acționăm și intervenim a­­proape zilnic la forurile tutelare, la întreprinderile furnizoare. Secția de P.A.L. din Bacău mai are, incă, toate posibilitățile să in­tre în funcțiune la termenul plani­ficat și chiar mai devreme. Hotă­­rîtor în această privință este recu­perarea timpului pierdut de către unii furnizori de utilaje, ceea ce impune, după cum s-a putut vedea, măsuri energice pentru a asigura de lucru montorilor. Ceea ce a în­treprins beneficiarul până acum în această direcție, a asigurării uti­lajelor, este poate prea puțin în comparație cu semnele de între­bare pe care le pun, în ce privește termenele de livrare, unii furnizori. C. MAFTEI INVESTIȚII ’73 Noi măsuri pentru buna servire a pacienților Convorbire cu tovarășul dr. JORJ CICHI, medicul șef al policlinicilor de adulți și copii Bacău Pentru unele amănunte, privind ocrotirea sănătății publice la Ba­cău, ne adresăm tovarășului dr. Jorj Cichi, medicul șef al policli­nicilor de adulți și copii din lo­calitate. — In policlinica de adulți — ne spune interlocutorul — a luat fi­ință un dispecerat, alcătuit din 3 cadre medii (asistenți bine pregă­tiți profesional), ajutați, în orele de dimineață, de asistenta șefă Cornelia Mardare, ei îndrumînd fiecare bolnav, în parte, la cabi­netele și serviciile corespunzătoare. — Acest dispecerat funcționa, se pare, și mai înainte. — Da. Totul e în funcție de per­soanele care fac parte din acest dispecerat, de comportarea și ati­tudinea lor. — Așa explicați lipsa unor „cozi“ ? — Ar mai fi și alte cauze. Mai întîi, e vorba de o mai judicioa­să distribuire a cadrelor medicale și medii. Apoi să reținem că exa­menele pentru angajări se fac nu­mai după-amiaza (cînd policlini­ca e mai puțin aglomerată), iar pentru o specialitate mai intens solicitată de unele categorii de oa­meni sînt fixate, tot pentru consul­tații privind încadrările în produc­ție, două după-amieze, miercurea și vinerea. Este vorba de oftalmo­logie. In aceste după-amiezi, toate REPORTER (Continuare în pag. a II-a) Vizita oficială a tovarășului Nicolae Ceaușescu și a tovarășei Elena Ceaușescu in Ecuador Sosirea la Quito Președintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, și to­varășa Elena Ceaușescu au început, joi dimineața, o nouă etapă a călăto­riei pe continentul latino-american — Republica Ecuador. Invecinîndu-se cu Columbia și Peru, scăldat de Oceanul Pacific, E­­cuadorul își merită numele familiar de „țara de la jumătatea pămîntului“­­— linia ecuatorială trecînd la nu­mai cîțiva kilometri de Quito, capi­tală situată la peste 2800 metri înăl­țime. Aeroportul „Mariscal Sucre“ al ca­pitalei ecuadoriene este pavoazat cu drapelele de stat ale Republicii So­cialiste România și Republicii Ecua­dor. In întîmpinarea înalților oas­peți, au venit pe aeroport președinte­le Guillermo Rodriguez Lara și alte oficialități ecuadoriene. La coborîrea din avion, președin­tele Ecuadorului adresează președin­telui Consiliului de Stat al României un călduros salut de bun venit și își exprimă convingerea că vizita sa va duce la strîngerea relațiilor între cele două țări și popoare. La rîndul său, președintele Nicolae Ceaușescu transmite un salut călduros din par­tea Consiliului de Stat și a sa per­sonală, din partea colaboratorilor care îl însoțesc și a întregului popor român. Se trag 21 de salve de artilerie. In continuarea ceremoniei sunt in­tonate imnurile de stat ale Româ­niei și Ecuadorului. De președintele Nicolae Ceaușescu se apropie primarul orașului Quito, Sixto Duran Ballen, care îi înmî­­nează diploma de oaspete de onoare al capitalei ecuadoriene, precum și cheile orașului. Tovarășul Nicolae Ceaușescu adre­sează un cuvînt de mulțumre prima­rului, precum și populației orașului Quito, căreia îi urează mari succe­se în activitatea pentru dezvoltarea Ecuadorului, sănătate și fericire. Apoi, sunt prezentate președintelui Ceaușescu celelalte persoane oficiale ecuadoriene venite la aeroport să întîmpine pe înalții oaspeți români, în continuare sunt prezentați pre­ședintelui Ecuadorului persoanele o­­ficiale care îl însoțesc pe șeful sta­tului român. Ceremonia ia sfîrșit prin trecerea în revistă de către cei doi președinți a gărzii de onoare, alcătuită din că­deți ai Colegiului militar „Eloy Al­faro", care este aliniată pe aeroport. Pentru a-i saluta pe președintele Nicolae Ceaușescu, pe tovarășa Elena Ceaușescu au venit în această zi pe aeroport, răspunzînd chemării Con­federației Oamenilor Muncii din E­­cuador, centrul sindical cel mai im­portant al țării, numeroși locuitori ai orașului, care poartă pancarte cu urări de bun sosit: „Bienvenido pre­sident« Ceaușescu“, „Amistad Ecua­dor—Rumania“ — sînt cîteva din in­scripțiile ce pot fi citite pe marile banderole purtate de aceștia. In semn de cinstire deosebită se aud cu­vintele rostite în românește „Trăias­că Ceaușescu, trăiască România !“, în drum spre reședința rezervată oaspeților români, la „Hotel Quito“ din centrul orașului grupuri de cetă­țeni, purtînd stegulețe ale celor două țări, fac o caldă manifestare de sim­patie președintelui român. La reședință, președinții Lara și Ceaușescu se întrețin cordial timp de cîteva minute. Ca o expresie a solidarității dintre clasa muncitoare ecuadoriană și cea română, președintele Confederației Oamenilor Muncii din Ecuador, Bec­­quer Sanchez, a ținut să transmită personal președintelui Nicolae Ceaușescu, imediat după sosirea sa la reședință, un salut frățesc din par­tea tuturor membrilor confederației. Vizită protocolară Joi după-amiază, președintele Con­siliului de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceaușescu, a făcut o vizită protocolară, la Palatul Național, președintelui Ecuador, general Guillermo Republicii Rodri­guez Lara. La întrevederea care a avut loc cu acest prilej au asistat miniștrii de externe ai celor două țări, Macovescu și Antonio Jose George Lucio Paredes, într-o atmosferă cordială, priete­nească, au fost abordate probleme privind relațiile de colaborare dintre cele două țări și, îndeosebi, au fost analizate căile lor de dezvoltare în interesul celor două țări și popoare, al cauzei păcii și colaborării inter­naționale. Totodată, au fost discuta­te probleme de interes reciproc ale situației internaționale actuale. La sosire și la plecarea de la Pala­tul Național, garda prezidențială a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. Atît pe traseul străbătut pină la Palatul Național, cît și în fața reșe­dinței prezidențiale, un­ mare număr de locuitori ai capitalei ecuadoriene au făcut președintelui Nicolae Ceaușescu o caldă manifestare de prietenie. Banchet Președintele Republicii Ecuador, general Guillermo Rodriguez Lara, a oferit, joi seara, un banchet în saloa­nele Palatului Național, în onoarea președintelui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, și a to­varășei Elena Ceaușescu. La banchet au luat parte membrii guvernului ecuadorian, personalități ale vieții culturale, științifice, condu­cători ai unor mari firme economi­ce, rectori, redactorii-șefi ai principa­lelor ziare din Quito, conducerea municipalității și alte persoane ofi­ciale. (Continuare în pag. a III-a) între muncitoarele de frunte ale filaturii de lină pieptănată de la Fabrica de postav din Buhuși se numără și Daniela Samson, în această secție a făcut practică în anii de școală, în această secție a preferat să lu­creze după absolvire. La temelia următoarei recolte de grîu -LUCRĂRI DE CALITATE In aceste zile, însămînțatul cul­turilor de toamnă se desfășoară cu intensitate. Peste tot, mecanizato­rii lucrează din zori și pină in noapte la fertilizarea terenurilor, pregătitul patului germinativ și se­mănat. In multe cooperative agri­cole în scurta perioadă ce a trecut de la declanșarea campaniei de în­­sămînțări s-au realizat suprafețe de ordinul sutelor de hectare. In general se poate aprecia că star­tul este corespunzător, deși nu se poate spune că peste tot condițiile de lucru sînt din cele mai bune. Conducerile de unități, specialiștii sînt în permanență la datorie, a­­colo unde interesele producției îi solicită. Concomitent cu semănatul, cooperatorii zoresc recoltatul și a­­dunatul culturilor tîrzii, determi­nați fiind și de faptul că pe o bună parte din aceste terenuri urmează a se însămânța culturi de toamnă. Sub directa îndrumare a organi­zației de partid, activitate bogată desfășoară și cooperatorii din Ta­­mași. Aici, pină la data raidului fuseseră însămînțate cu grîu tere­nuri ce reprezentau aproximativ 25 la sută din suprafața planifica­tă, se realizase întreaga suprafață de secară masă verde — 15 hec­tare, iar la ora 15 hectare din cele 70 prevăzute, în ziua vizitei noas­tre, în timp ce trei semănători dă­deau zor la semănatul griului, în tarlaua „Furnicari“ grapele cu discuri pregăteau patul germina­tiv. „în cîteva zile, a ținut să pre­cizeze tovarășul Ștefan Avarvarei, secretarul comitetului comunal de partid, va fi însămînțată întreaga suprafață ce urmează după premer­gătoare timpurii“. Cu același spor se muncea și în cooperativa agricolă de producție din Răcătău. Pe inginerul Gh. Ma­­carie, specialistul unității, l-am în­­tîlnit tocmai în tarlaua „Dealul vii­lor“, unde supraveghea din aproa­pe lucrul celor trei semănători ac­ționate de mecanizatorii Gh. Giurea, Gh. Tomozei și Emil Aghiorghesei. Aici, la Răcătău, pină la această dată s-au însămînțat cu grîu a­­proape 100 de hectare din cele 380 prevăzute. De asemenea, la cultura orzului s-au realizat 30 hectare din 40, iar secara pentru masă verde este semănată în totalitate — 20 hectare Pină acum, așa după cum se poate vedea și din cifrele pre­zentate, ne putem da seama că treaba se desfășoară în ritm a­­lert. Și despre calitatea lucrărilor se poate spune că se încadrează în limitele tehnologiei stabilite, ceea ce indică răspunderea tuturor fac­torilor față de mărețele sarcini din actuala perioadă, pentru asigurarea condițiilor necesare obținerii unui rod bogat în anul viitor. Importante suprafețe au fost în­sămînțate cu grîu și în cooperativa agricolă din Pîncești. încă de la început s-a pornit într-un ritm ac­celerat. Dar calitatea ? Fără a nega strădania mecanizatorilor și coope­ratorilor în a face un lucru de o cît mai bună calitate, suntem­ ne­voiți să arătăm că în unele verigi ale procesului de producție, încă de pe acum se constată deficiențe cu influențe deosebit de negative asupra viitoarei recolte. Este vor­ba despre calitatea materialului de însămînțat, mai concret, despre modul în care este tratată sămînța contra bolilor și dăunătorilor. De acest fapt ne-am convins la ma­gazie, unde porzola­torul stătea a­­runcat, în timp ce sămînța se trata cu lopata, la podea. Și nu numai atît. Din cei cîțiva saci cu sămînță ce trebuie să fie trimiși în cîmp, am luat unul din ei, la întîmplare și am constatat că griul nu era tra­tat. Cooperatorul ce răspundea de această treabă a căutat să ne ex­plice că din greșeală s-a întîm­plat să pună în saci și sămînță ne­tratată. întrebăm însă, magazine­rul Vasile Barbu pe care nu l-am găsit acolo, nu are nici o răspun­dere în direcția amintită ? Credem că ar trebui să se manifeste un Ing. Gh. LUPU (Continuare în pag. a IV-a) In ogorul de grîu de curînd semănat, tractoristul Vasile Tufan execută lucrări cu tăvălugul inelar la C.A.P. Fîntînele, comuna Motoșeni. Foto : C. BURSUC De pe aceeași suprafață­ cantități sporite de legume Una din metodele de seamă ce asigură folosirea cît mai intensivă a pămîntului, o constituie extinderea culturilor succesive. Adoptând această tehnologie, gră­dinarii au posibilitatea de a obține două și chiar trei recolte de pe aceeași suprafață. La ferma legumicolă Răcătău, aparținînd I.L.F. — Bacău, de exemplu, după cartofii timpurii s-au însă­­mînțat 8 hectare cu fasole verde, de pe care s-au re­coltat 30 tone de păstăi, și 12 hectare de castraveți — cu o producție de 60 tone. De asemenea, suprafețele cultivate în primăvară cu diferite verdețuri, după re­coltarea acestora s-au plantat cu varză de toamnă, cul­tură de la care se prelimina o recoltă bogată. Ca urmare a preocupărilor întregului colectiv de muncă în aplicarea tuturor măsurilor agrotehnice indi­cate, calculele preliminarii indică depășirea planului anual de venituri cu circa 200.000 lei. Intre legumicul­torii ce s-au evidențiat în mod deosebit, a ținut să ne precizeze tovarășul M. Rogoz, șeful fermei, se numără Pavel Bîrsan și Maria Iancu, iar dintre mecanizatori Ion Olaru și Ion Matei. „în această toamnă, ne-a spus interlocutorul, la Răcătău, urmează a se înființa o căpșunărie în supra­față de 20 hectare, din care 10 hectare pentru produ­cerea de stoloni și 10 hectare pentru fructe destinate consumului. La această dată, lucrările sunt deja în curs de desfășurare“.

Next