Steagul Roşu, noiembrie 1973 (Anul 28, nr. 6444-6469)

1973-11-01 / nr. 6444

V­ i V I Sub semnul înaltei responsabilități comuniste Colectivul Șantierului 2 construcții industriale Bacău raportează îndeplinirea planului pe primii trei ani ai cincinalului Pentru colectivul de muncă al Șantierului nr. 2 Bacău, problema înde­plinirii angajamentului privind realizarea pla­nului cincinal înainte de termen a devenit o sarcină ce caracterizea­ză activitatea zilnică a unității, a fiecărui con­structor. Mobilizîndu-și toate resursele, inițiati­va, conștiința și sim­țul datoriei, constructo­rii șantierului raportea­ză îndeplinirea planului prevăzut pentru primii trei ani ai cincinalului încă de la 25 octombrie 1973, aflîndu-se azi în si­tuația de a lucra în con­tul primei decade a lu­nii ianuarie din anul vii­tor. Sunt condiții ca pină la sfîrșitul anului să se realizeze o producție su­plimentară de peste 14 milioane lei in plus față de prevederile planului cincinal pe primii trei ani, realizări ce vor asi­gura îndeplinirea anga­jamentului luat de șan­tier de a realiza cinci­nalul în patru ani și două luni. Rezultatele obținute a­­testă preocuparea colec­tivului pentru organiza­rea științifică a produc­ției, pentru utilizarea la maximum a resurselor e­­xistente, conștiința rea­lizării exemplare a sar­cinilor de plan. Organi­zația de partid și-a e­­xercitat cu mult simț de răspundere rolul ei con­ducător, de mobilizare a comuniștilor de a fi în fruntea colectivelor de muncă și de a fi un per­manent exemplu pozitiv în ducerea la îndeplinire a sarcinilor ce ne revin. îndeplinirea înainte de termen a prevederilor de plan s-a obținut prin scurtarea termenelor de execuție a unor obiective industriale importante ca : Fabrica de pîine, Complexul „Avicola“, Secția de băuturi răcori­toare, și dezvoltare în­treprinderea de confecții din municipiul Bacău, a grupurilor școlare din zona I.R.Av. Bacău, cit și prin devansarea exe­cuției lucrărilor de la în­treprinderea de bere Ba­cău, întreprinderea de postav Buhuși, a celor de la Sascut și a altor o­­biective. Un important spor de producție s-a obținut și prin depășirea sarcinilor planificate la producti­vitatea muncii, indicatori care la data de 25 octom­brie 1973 înregistrau o realizare în proporție de 102,5 la sută. Considerăm amintite ca un succesele eveni­ment la care nu putem să nu evidențiem apor­tul deosebit al unor bri­găzi și al unor vrednici constructori ai șantieru­lui nostru. Ritmul in­tens de lucru și grija pentru calitate caracte­rizează brigăzile condu­se de Simion Buiciuc, Ion Teicău și Mircea Dia­­conu, pe inginerul Gri­­gore Drăghin, pe maiș­trii Alexandru Ștefuță și Emil Moian, pe ingi­nerul Antohi Teodor. 14 milioane lei producție suplimentara pîna la finele anului Simțul datoriei caracteri­zează, de asemenea, în­tregul colectiv ce a lu­crat la Centrul de vinifi­­care „Dealu Morii“, iar operativitatea și conști­ința îndeplinirii exem­plare a sarcinilor pe multe brigăzi din care menționăm pe cele con­duse de Ianoș Mișca, Ni­­colae Pascu, Ioje Chere­­cheș, Ștefan Drăghici, Gheorghe Neșteanu, Va­lentin Radu, Ioje Husaru, Ion Sandu, Gheorghe Stăncilă. Ne sprijinim pe colec­tivul nostru vrednic, pe inițiativa sa, atunci cind afirmăm că angajamen­tul șantierului de a rea­liza cincinalul în patru ani și două luni va de­veni o realitate.­­ ing. Nicolae MATEI, șef șantier Constantin MARIAN, secretarul comitetului de partid ing. loan BERNEVIG, președintele comitetului sindicatului Condițiile de muncă și de viată ale salariaților pe timpul sezonului rece­­ in atentia sindicatelor Biroul executiv al Consiliului municipal Gheorghe Gheorghiu-Dej al sindicatelor a analizat preocu­parea organelor sindicale și a con­ducerilor tehnico-administrative pentru asigurarea condițiilor nor­male de lucru în perioada sezonu­lui rece la nivelul tuturor unită­ților social-economice.­­ Discuțiile s-au purtat pe baza u­­nei tematici desprinse dintr-un stu­diu minuțios efectuat în nouă între­prinderi (Combinatul petrochimic Borzești, Trustul de construcții in­dustriale, I.E.C. Borzești, E.G.C.L., Panificație etc.) și au condus la a­­doptarea unui plan de măsuri care vizează urmărirea îndeaproape a modului cum se rezolvă unele o­­biective în curs de realizare cu­prinse în planurile stabilite pentru fiecare unitate. Tovarășii Mihai Ghibilic, municipal președintele Consiliului al sindicatelor, Iosif Gînscă, secretarul consiliului, Dan Teofil, președintele comitetului sin­dicatului C. P. Borzești, Marin Ște­fan, președintele comitetului sindi­catului T.C.I., alți membri ai bi­roului executiv și activiști, au re­liefat printre altele, unele aspecte legate de aprovizionarea locului de muncă, transport, alimentație, con­dițiile igienico-sanitare ș. a. Tovarășul C. Popa, secretarul Consiliului județean Bacău al sin­dicatelor, participant la ședința lăr­gită, a subliniat ca și în continuare să se acorde importanța cuvenită rezolvării propunerilor salariaților ce sunt făcute în actualele adunări pentru dare de seamă și alegeri sin­dicale cu privire la asigurarea des­fășurării optime a proceselor de producție pe timpul friguros. Candiano PRICEPUTU de la ziarul uzinal „Petrochimistul" Ticluitori de jalbe Orînduirea noastră socialistă ne oferă sumedenie de cazuri cind oa­menii, în mod dezinteresat, se a­­jută intre ei, mai ales cînd unii se dovedesc mai puțin pricepuți în anumite treburi. Bunăvoința, ome­nia, ințelese cum se cuvine, subli­niază valențe etice care fac cinste unui popor. A ajuta pe cineva, de pildă, să-și întocmească o cerere către o anume instituție, ori să completeze niște formulare mai complicate, socotim că-i un gest binevenit. Viața însă ne aduce di­nainte și aspecte ale falsei omenii. Nu rareori, în sediile unor insti­tuții (poștă, secții financiare, jude­cătorii etc.) care comunică cu ce­tățenii mai cu seamă prin inter­mediul petițiilor, întîlnim „binevoi­tori“ ce își oferă „serviciile“ în schimbul unei „taxe benevole“. Este, în speță, cazul acelor ticlui­tori de jalbe, oameni fără ocupații demne, cetățeni certați cu munca adevărată, cinstită. Jălbarii își în­cep de obicei „programul“ odată cu funcționarii instituției pe lingă care se aciuează. Ocupă o masă în holul poștei ori judecătoriei așteptînd clienți. Doriți o cerere in legătură cu... ? S-a făcut. E specialitatea mea... Luați loc. Dar vă rog, se poate să stați în picioare ? ! Și ticluitorul de petiții așterne pe hîrtia dinainte pregătită cîteva fraze învățate pe dinafară. Prețul acestei „munci“ este strecurat, dis­cret, în buzunar, în vreme ce pri­virile caută un alt client. Și clienți se găsesc. Organele consiliilor populare municipale, orășenești, nu văd acest lucru. S­au poate nu do­resc să vadă din moment ce nu or­ganizează astfel de prestații către populație într-un cadru legal. E drept, printre cetățeni s-a creat oarecare opinie care con­damnă pe ticluitorii de petiții în goană după cîștiguri ilicite. Din a­­cest punct de vedere se acționea­ză încă timid. De aceea, socotim necesară intervenția organelor con­trolului financiar. Noi, în calitate de mesageri ai o­­piniei publice înaintate, declarăm deschis : autentica bunăvoință, o­­menia ne sînt dragi și le promo­văm ca atare. Dar nu accep­tăm ca sub acoperămîntul u­­nor gesturi de așa-zisă „bunăvoin­ță“ ticluitorii de jalbe să-și spo­rească cîștigurile ilicite în vreme ce pe multe șantiere ale țării mun­ca cheamă la muncă. T­ JAMNEALA I Citiți în pagina a IV-a: 1 I­treaga proiijit l­a adăpost­ între lucrările agricole de strictă actualitate și care se cer ur­gent încheiate, se numără și recoltatul sfeclei de zahăr. Spunem aceasta întrucit orice amînare nu înseamnă decit pierderi de pro­ducție. Iată de ce se impune cu atita acuitate problema recoltării neîntîrziate a tuturor suprafețelor ocupate de această cultură. Din ultimele date operative centralizate la Direcția generală a agriculturii, industriei alimentare și apelor, rezultă că recoltatul sfeclei de zahăr s-a efectuat în proporție de 93 la sută, în unită­țile de stat și 99,3 la sută in cooperativele agricole de producție. Pe cîmp, potrivit aceleiași situații se mai găsesc aproximativ 6.000 tone de sfeclă care așteaptă să fie transportată spre depozite. Mari cantități se află în cooperativele agricole Tamași — 600 tone, Va­lea Seacă — 600 tone, Letea Veche — 500 tone, Roșiori — 400 tone și altele. Față de actualele rămîneri în urmă, sarcina consiliilor de con­ducere, a specialiștilor este aceea de a acorda toată atenția aces­tei importante acțiuni, luînd măsuri deosebite în vederea folosirii la întreaga capacitate a mijloacelor de transport de care dispun. Buna organizare a muncii la încărcarea și descărcarea mașinilor, evitarea oricăror staționări atît pe tarlale cit și la bazele de pre­luare, sunt condiții hotărîtoare pentru urgentarea încheierii acestei lucrări. întreaga producție trebuie să ajungă neîntîrziat la adăpost! , Comandament etic al epocii socialiste: A munci, a acționa, a trăi în chip comunist Succese remarcabile in unitățile industriei locale Rezultatele bune obținute, con­secvent, de către unitățile indus­triei locale privind dezvoltarea și diversificarea producției destinate fondului pieții și exportului au fă­cut posibilă realizarea planului cin­cinal pe primii trei ani cu peste două luni mai devreme la indicato­rii producția globală și export. Măsurile întreprinse pe linia fo­losirii cu eficiență sporită a capa­cităților de producție existente, în­deosebi prin generalizarea schim­bului II și extinderea schimbului III, prospectarea cu perseverență a piețelor externe și adaptarea pro­ducției la cerințele beneficiarilor, valorificarea superioară a resurse­lor locale de materii prime și ma­teriale au condus la depășirea pla­nului de producție, pînă la această dată, cu peste 120 milioane lei, iar la export cu 2.300.000 lei-valută. Realizările obținute pînă în pre­zent de către industria locală a județului nostru dovedesc entuzias­mul și hărnicia cu care colectivele de muncă din aceste unități acțio­nează pentru transpunerea in viață a angajamentelor pe care și le-au asumat. Primiri la tovarășul Nicolae Ceaușescu Ambasadorul Uniunii Sovietice la București Tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, a primit, miercuri, 31 octom­brie, pe ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Uniunii Sovietice la București, V. I. Drozdenko, la cere­rea acestuia. La întrevedere a participat tovară­șul Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej a avut loc o con­­vorbire tovărășească,. Ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la București Miercuri, 31 octombrie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, a pri­mit pe Iso Njegovan, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al R.S.F. Iugoslavia la București. La întrevedere, care s-a desfășu­rat într-o atmosferă tovărășească, a participat tovarășul Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. Prin autodotare la I.E.C. Borzești Se modernizează capacitățile de producție Secretarul general al partidului sublinia, referindu-se la problemele autodotării că „sînt încă destul de frecvente cazurile cînd se apelează cu ușurință la importuri, în loc ca prin autodotare, să se asigure com­pletarea și modernizarea mijloace­lor tehnice ale întreprinderii. Este necesar ca fiecare întreprindere să acționeze pentru a rezolva cât mai rapid, prin eforturi proprii proble­mele modernizării­ și dezvoltării ca­pacităților de producție“. Pornind de la această indicație, colectivul de muncă al întreprin­derii electrocentrale Borzești depu­ne toate eforturile pentru a rezolva prin forțele proprii cele mai strin­gente probleme ale dotării capa­cităților de producție. Este un act de patriotism să economisești, să fii un bun gospodar, să-ți rezolvi cit se poate de bine urgențele cu forțe proprii. Cu toții, conștienți de această îndatorire, energeticienii de pe Trotuș și-au creat adevărate planuri de atac al unor probleme cu care altă dată se confruntau, aș­­teptîndu-le rezolvarea din afară, de la uzinele constructoare de mașini din țară sau din exterior. în acest an a fost întocmit un plan de au­todotare, care, după cum ne re­lata tovarășul inginer P. Rădules­­cu, cuprinde realizarea a 28 dispo­zitive, instalații și aparate de mă­sură, cifrate, valoric, la peste 536.000 lei. De asemenea, se va re­zolva o mare parte din problemele legate de deficitul de piese de schimb, producția globală care tre­buie realizată la această poziție ri­­dicîndu-se la peste 5.100.000 lei. Din planul de autodotare deja fuseseră realizate în avans cu cîtva timp în urmă, un număr de 7 po­ziții, în valoare de 135.000 lei. Alte peste 14 poziții sunt scadente din plan, valoarea lor ridicîndu-se la mai mult de 260.000 lei. Și creditele de mică mecanizare au fost folosite mai eficient. A fost deja întocmită documentația de e­­xecuție a două tipuri de dispozi­tive, în valoare de 16.757 lei, care se vor realiza prin credite de mi­că mecanizare. De remarcat că in afara planului, pînă la această dată au mai fost executate alte nume­roase lucrări de autodotare, dintre care am aminti : „Dispozitivul de confecționat garnituri circulare din material nemetalic“, „Instalația pentru oscilografierea timpilor de acționare a întrerupătoarelor“, „Tablouri distribuitoare de energie electrică pentru alimentarea scule­lor electrice și aparatelor de su­dură“ (în valoare de 5.000 lei) și altele. Un aspect deosebit de important este acela al capacității colectivu­lui de muncă de aici de a interveni, prin efort propriu, la înlocuirea pieselor uzate în timpul exploa­tării instalațiilor. De pildă, dacă instalațiile termomecanice se adu­ceau, în majoritate, din import, în acest an s-a renunțat aproape in­tegral la import și s-a trecut la realizarea acestora în atelierele proprii sau la „Energoreparații“. ■S-a făcut, astfel, o reducere sub­stanțială de efort valutar pentru economie. Valoarea pieselor de schimb pentru care s-a renunțat la import este de 4.000.000 lei, repar­tizată pe un total de 200 repere. Muncitoarele Genoveva Descu și Elena Poenaru de la sectorul F’ 5 al C.C.H. „Lelea", sunt două dintre munci­toarele fruntașe. Foto : B. CONSTANTIN Accelerarea ritmului de lucru LA ARATURILE DE TOAMNA Preocupările principale din aces­te zile ale lucrătorilor de pe o­­goare converg în direcția încheie­rii recoltatului și intensificării rit­mului de lucru la arăturile de toamnă. De fapt, acum, de modul cum se eliberează terenurile ocu­pate de porumb și sfeclă de zahăr, depinde grăbirea executării ogoare­lor de toamnă. De la Negri și pînă la Roșiori, pe un traseu mărginit de o parte și de alta de lanuri de porumb și coceni, am urmărit fe­­­lul cum se execută arăturile de toamnă — lucrare hotărîtoare pen­tru nivelul producției agricole din anul viitor. La cooperativa agricolă de pro­ducție din Negri, stăm de vorbă cu Petru Dumea, șeful secției de mecanizare, care ne relatează ! — Nici nu se încheiase însămîn­­țatul, iar noi am și mobilizat trac­toarele la executarea ogoarelor. A­­ceasta datorită faptului că aveam de arat 1.209 hectare. O suprafață destul de mare. — Cît s-a arat pînă acum ? 1— Numai 505 hectare. Se lucrea­ză greu, pămintul fiind excesiv de uscat. Dar imediat cum terminăm de arat suprafețele eliberate de cî­nepă și sfeclă, vom lucra mai ușor pe ogoarele de pe care se scoate acum porumbul. Aici la Negri 10 tractoare lucrau la arat în punctele „Burchi“ și „Lo­turi“. Pe măsură ce alte tractoare vor fi eliberate de la celelalte ac­tivități, vor fi concentrate la exe­cutarea arăturilor de toamnă. Ce se impune aici, ținînd cont de cele constatate la fața locului , în primul rînd eliberarea grab­nică a terenurilor de pe care se recoltează sfeclă de zahăr. Tot așa este necesar să se acționeze și la degajarea terenurilor ocupate de porumb, aceasta pentru a se crea un larg front de­ lucru pentru me­canizatori. Pentru șeful brigăzii de cîmp din satul Călugăreni, comuna Dămie­nești grija de căpetenie este acum eliberarea terenurilor ocupate de porumb, crearea în acest fel a fron­tului de lucru­ pentru mecanizatori. L-am găsit pe brigadierul Nicolae Popescu pe tarlaua „Canton“ ur­mărind felul cum se execută ogori­­tul de către cei 5 tractoriști. O tar­la alăturată era ocupată de glugi de porumb. — Azi, mîine, ne apucăm de scos cocenii — ne spune șeful brigăzii de cîmp. Sintetizînd, tovarășul V. Stan­­ciu, secretarul­ comitetului comu­nal de partid ne preciza ! — Acționăm în aceste zile pen­tru a grăbi ritmul de lucru la exe­cutarea ogoarelor de toamnă. Din planul de 734 hectare s-au realizat­­ doar 320 . Intervenind în discuție, tovară­șul Petru Călin, instructor al Co­mitetului județean de partid, a­­precia : — Aici, ca de altfel în toată fa­za de activitate a S.M.A. Dămie­­nești, rămînerea în urmă la execu­tarea arăturilor de toamnă se da­torează, pe lîngă alte cauze, și deplasării tractoarelor în alte u­­nități. Că s-a acordat sprijin pen­tru încheierea însămînțărilor, nu-i un lucru rău. Grav este că unele tractoare s-au reîntors defecte. Deja, la C.A.P. Dămienești, două tractoare sunt defecte ! Și la Roșiori, activitatea din a­­ceste zile este caracterizată de gri­ja pentru efectuarea arăturilor de toamnă pe toate suprafețele exis­tente. Aici, potrivit informațiilor furnizate de tovarășul Zamfir Roșu, secretarul comitetului comunal de partid, 15 tractoare sunt concentra­te la executarea ogoarelor. Pentru degajarea grabnică a terenurilor de resturile vegetative sunt mobili­zate 30 atelaje și două transpor­toare. La avat, tractoarele lucrea­ză grupat, pentru a se putea a­­corda asistență tehnică și a se face o aprovizionare corespunzătoare. Am desprins din raidul între­prins că în aceste unități acțiunea prioritară o constituie intensifica­rea arăturilor de toamnă. Faptul că în aceste cooperative agricole s-a realizat în jur de 50 la sută din suprafață, deci sub media județu­lui, obligă conducerile acestor uni­tăți să acționeze cu toată energia pentru eliberarea operativă a tere­nurilor în vederea accelerării rit­mului de lucru la ogorît. Pe prim plan trebuie să se situe­ze buna organizare a muncii. Gru­parea tractoarelor, organizarea schimburilor prelungite, asigurarea unor condiții optime de lucru și viață pentru mecanizatori, sunt con­diții esențiale pentru sporirea vite­zei la executarea ogoarelor de toamnă în așa fel ca acțiunea să se încheie, pe toate suprafețele, în cel mai scurt timp. Urgența nr. 1 pe ogoare

Next