Steagul Roşu, aprilie 1974 (Anul 29, nr. 6572-6596)

1974-04-02 / nr. 6572

tăj. PAG. 2 — Marți 2 aprilie 1974 NIMENI NU RĂMlNE IN URMĂ In doi ani au construit 14 blocuri glisante, adi­că 616 apartamente, spații comerciale și alte 3 lucrări. Pe bătrâna Cale Mărășești, astăzi de ne­recunoscut ochiului ca­re­ a surprins-o cu puțini ani în urmă, au construit 8 blocuri turn. Specia­liști în glisări și, totuși, fiecare bloc început re­prezintă o nouă expe­riență profesională. Blocul la care lucrea­ză acum este amplasat lingă Institutul pedagogic de 3 ani. Ziua și noaptea se lucrează continuu. Se lucrează si duminica. Tre­cătorul întîrziat constată un spectacol de zgomot surd și lumină, spectaco­lul muncii. Un colectiv care are angajamente, care bate recorduri. Șeful echipei de beto­­niști, Ion Botezatu, punc­tează precis reperul în­ceperii glisării. 14 mar­tie, ora 12. De atunci, în 24 de ore se ridică un etaj. Ritmul este surprin­zător pentru cei care nu știu nimic despre glisa­re. Mecanicul Dumitru Frăteanu, stăpîn peste o complicată instalație de glisare, asigură avansul corect pe verticală. Cînd glisezi — ne spune mais­tru! Nicolae Domnica, șeful punctului de lucru, nu-ți poți da seama că urci, că ai cîștigat alte cote. In prima duminică de lucru la acest bloc au bătut recordul de turna­re, 38 mac de beton. Sea­ra la macaraua turn s-a defectat unul din meca­nisme. Mai tinărul maca­ragiu Mihai Albu, alear­gă acasă la colegul din schimbul întîi, Velea, mai vîrstnic, Vasile cu experiență. In două ore amîndoi „trag tare" și macaraua iși reia lucrul. Ionel Șenchea și Aurel Oancea au lucrat si pe alte meleaguri, dincolo de hotarele țării. în 24 de ore se cîștîgă un e­­— Ce preocupă, to­varășe Domnica, colecti­vul pe care-l conduceți in acest moment? — Ce am avut pînă acum în preocupări, a­­vem și în continuare. La noi nu se întîmplă eve­nimente toată ziua. Ca­litatea este preocuparea care ne absoarbe. Apoi, pentru că sîntem chiar la stradă nu ne putem permite să nu facem o impresie bună trecători­lor locali sau în tranzit prin Bacău. La noi se muncește în ritm susți­nut. Lucrăm un acord glo­bal. Am adăuga noi, pentru că maistrul Domnica nu are obiceiul de a se lău­da, că acest colectiv în­chegat, care s-a format pe șantier de-a lungul a­­nilor, știe să fie bun gos­podar, nu numai cu timpul de lucru, ci și cu materialele, cu spațiul de lucru. De jur împre­jurul blocului, pe o ra­ză restrînsă, materialele de construcții sunt aran­jate în ordine perfectă. Dulgherii lui Petre Bortă recondiționează panouri­le, nu aruncă nimic. Co­­frajul a fost folosit de 7 ori pînă acum și, pentru c­ă e folosit ca un bun al lor, al celor care fac producție ritmică cu el, va mai putea fi folosit, la fel de bine, încă de­­—8 ori. Cei mai buni mese­riași? E greu să-i nu­mim pe toți, dar se dis­ting în mod deosebit be­­toniștii: Gheorghe Ciu­­botaru, Ilie Bucătaru, Io­nel Șenchea, Victor Mun­­teanu, Nicolae Munteanu și Ion Tancău ; dulgherii Vasile Iștoc (un fel de specialist de clasă, care acordă o veritabilă asis­tență tehnică acolo unde e solicitat), Ion Avădanei, Ion Farcaș I, Ion Farcaș II și alții. Se lucrează 12 ore, în două schimburi. Maistrul Nicolae Domnica vine și noaptea, trebuie să se îm­parta între zi și noapte, își împarte orele de somn intre zi și noapte. Noap­tea glisarea merge mart f încet. „E timpul încă fri­guros noaptea“, dar la lu­mina reflectoarelor, în surdină, acolo sus, be­tonul curge în diafragme, oamenii așteaptă zorile cu cugetul împăcat că au cîștigat pentru »angaja­ i­mentul punctului de lu­cru“ cîțiva zeci de cen­timetri pe verticală. Dimineața !­­„Noroc! „Hai noroc!„Ce-a fost?“. „Ce să fie?“. „A mers?“. „A mers“. Nimeni nu rămîne în urmă. C. B. Schîmbul de zi, dulgherii lui Petre Bortă, beto­­niștii lui Ion Botezatu, la solicitarea fotoreporte­rului nostru, în așteptarea altei scene cu beton, pozează în grup împreună cu maistrul Nicolae Domnica, pentru a-și aminti mai tîrziu de glisarea celui de-al 9-lea bloc turn. Cu o seară înainte macaragii Vasile Velea (în foto) și Mihai Albu, au muncit pe întrecute și au remediat o defecțiune care apăruse in timpul schimbului de noapte. MARTI 2 APRILIE 1974 TELEȘCOALA. 9.09 Matematică. 9.15 Botanică. 9.23 Fizică. 9.45 Geografie. 10.00 Curs de limbă germană. Secția 80. 10.30 Curs de limbă franceză. Secția 86. 11.00 Biblioteca pentru toti : Alexandru Macedonski 11.45 Pagini din „Albumul duminical”. 17.30 Telex. 17.33 Curs de limbă rusă. Lecția 85. 18.05 Curs de limbă engleză. Lecția 84. 18.35 Lecții TV pentru lucrătorii din a­­gricultură. 19.20­1.001 de seri : „Bings Bunny și prietenii săi”. 1­9.30 Telejurnal. 20.00 Revista economică TV. 20.30 Publicitate. 20.35 Seară de teatru. Ciclul Oameni de seamă ai zilelor noastre : „Per­sonalitate pentru concurs” de Cor­­neliu Marcu. 21.40 Surprize pe micul ecran. 52.15 24 DE ORE. MUNICIPIUL BACĂU Muncitorul : „Aurul negru din Okla­homa” _ premieră, (Orele : 19 : 14 : 16,38 : 19 : 21,30). Tel. 12028. _ Flamura roșie : „Dincolo de nisipuri” premieră. (Orele : 18 . 16 ; 18.18 ; 20.20). Tel. 11938. Progresul e „Cintecul Norvegiei" — premieră. Seriile I—II. (Orele : 10.30 ; 14.30 ; 17.30 ; 20.30). Tel. 11377. Tineretului z „Lupul mărilor" -..Răzbu­narea”, (Orele : 10.30 ; 15.30 ; 17.30 ; 19.30 ; 21.30). Tel. 12939. MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ 23 August 1 filmul „Misterioasa prăbu­șire”. Oituz : „Bărbați cumsecade”. TG. OCNA Oituz : „Jandarmul la plimbare". DARMANEȘTI Rafinăria : „Joe Hill*. AS­AU­G August : „Țara sălbatică". SAS­CUT T. Vladimirescu : „Poliția mulțumește”. ZEMEȘ Club : „Din nou despre dragoste”. BACA­O • Muzeul de șfciintețe naturii _ strada Karl Marx nr 3 m Muzeul de Istorie și artă — strada Karl Marx nr. 24. • Casa „George Bacovia” î Secția de literatură a Muzeului Județean de isto­rie și arts (smarts , Bacovia, nr. 13). • Casa muzeu „Nicu Enea" (strada Nufărului nr. 31). Ore de vizită 10—18. Luni închis Tei 32881. PRĂJEȘTI - COMUNA TRAIAN • Muzeul sătesc. Vremea se menține relativ caldă, cu cel mai mult noroi. Izolat, în sudul Moldovei, la sfârșitul inter­valului, se vor semnala ploi slabe. Vântul va sufla potrivit cu intensi­ficări pînă la zare din­ sectorul est— sud-est. Temperatura — ușor varia­bilă, minimele oscilînd între zero și 4 grade, iar maximele între 13 și 18 grade. întreprinderea de confecții intr-o nouă etapă de dezvoltare (Urmare din pagina I) Solicităm pe tovarășul inginer Ion Altiparmac, șeful serviciului de organizare a producției și muncii, serviciu care girează direct a activitatea beneficiarului la noua investiție, să ne pună în temă cu stadiile fizice de pe șantier, din punctul de vedere al întreprinderii. Iată ce ne-a relatat: „Constructo­rul, așa cum ne așteptam, a dove­dit că este un partener de nădejde în executarea lucrărilor de inves­tiții. In ultima ședință de coman­dament, am hotărît, de comun a­­cord, că se poate devansa terme­nul de punere în funcțiune cu 60 de zile. La data de 30 iulie, noi va trebui să facem recepția celor două corpuri. Graficul lucrărilor este deosebit de mobilizator, ca să nu spun că presupune din partea constructorului probleme de orga­nizare strictă a muncii pe acest șantier. Deocamdată ritmul de lu­cru ne satisface, fiind vizibile e­­forturile acestuia de a-și organiza cu­ mai bine producția și munca. Sunt atacate, la această dată, toate obiectele de investiții. Ceea ce ne creează deocamdată suspiciuni este legat de activitatea instalatorilor de la Șantierul 3 in­stalații. Forța de muncă este insu­ficientă iar lucrările de profil sunt doar parțial atacate, deși există front de lucru suficient. Se pare că instalatorii acestui șantier au lucrări mai importante, mai urgen­te în altă parte. Să mai așteptăm, avem promisiuni că se vor încadra în termenele corespunzătoare“. Să vedem care este opinia an­treprenorului general — Șantierul 2 construcții industriale, prin per­soana inginerului Ion Bernevic, șeful punctului de lucru, pe care l-am găsit dirijînd activitatea de pe șantier. „Vrem să realizăm aceasta lu­crare în termen scurt și de bună calitate. Aceasta presupune din partea noastră muncă continuă, hărnicie din partea tuturor echi­pelor. Pînă acum avem rezultate care ne situează în termenele pre­văzute în graficul de execuție. E­­chipa de săpători-betoniști condusă­ de Gheorghe Miclăuș și cea de dul­gheri condusă de Dumitru Cercel au dovedit că sunt în stare de a ne face un nume bun pe acest șan­tier. Se muncește conștiincios, nu se pierde timpul. A da înainte de termen un obiectiv industrial, chiar destul de simplu cum este acesta, presupune muncă, respon­sabilitate, disciplină. Și oamenii înțeleg acest lucru. In perspectiva imediată ne gîndim că putem exe­cuta, pînă cel tîrziu la 15 mai, lu­crările de închideri la corpurile a­­flate acum în construcție“. Pentru că beneficiarul nu s-a de­clarat satisfăcut de stadiile lucră­rilor de instalații am căutat șeful punctului de lucru și... nu l-am gă­sit. A doua zi am realizat o discu­ție cu tovarășa inginer Rodica Chiriloaie (șefa punctului de lu­cru) și iată ce ni s-a răspuns la întrebările puse de noi: „Sîntem intr-adevăr în situația că putem ataca mai multe fronturi de lucru, dar pentru că forța de muncă necesară este afectată unor lucrări urgente, în altă parte, nu ne rămîne decit să promitem bene­ficiarului că nu-i vom înșela spe­ranțele puse în noi. Așadar, pu­tem spune că începînd din aprilie vom lucra cu efective complete, cu sîrg, pentru a ajunge din urmă constructorii“. Ne exprimăm și noi opinia că in­stalatorii nu se vor lăsa mai pre­jos, că vor face dovada priceperii lor de a executa la timp si de bună calitate lucrările pe care le au. De altfel, vom putea consemna intr-un viitor apropiat dacă angaja­mentele colectivelor de muncă de pe acest șantier prind viață. In limitele epocii optime (Urmare din pag. I) — La punctele „Brad“ și „Canal“, mecanizatorii Gh. Ganea, Mitroi O­­laru, Nicolae Malic și C. Flenchea acționează cu toată răspunderea pentru ca pregătirea solului să se facă exemplar, precizează ingine­rul șef C. Bordei. Urmărim­ea de la pregătirea terenului și pînă la se­mănat sau plantat să nu treacă prea mult timp. De la președintele C.A.P. Blăgești, Procopie Boz, aflăm date care în­tregesc tabloul preocupărilor ac­tuale din unitate. — Sîntem într-o activitate inten­să pentru ca pregătirea terenului și semănatul să le efectuăm repede și bine, în acest scop forțele și mij­loacele sînt concentrate la discuit și insămînțat, lucrîndu-se diferen­țiat, in funcție de starea solului. Preocuparea noastră este îndreptată spre încheierea semănatului inului și a sfeclei de zahăr, pentru a pu­tea să ne ocupăm de pregătirea tuturor condițiilor pentru începerea însămînțării porumbului. Redînd aceste aspecte, din bătă­lia care se desfășoară acum pe o­­goare pentru asigurarea unui bun agrofond și efectuarea însămînță­­rilor de calitate, subliniem necesi­tatea unei bune organizări a mun­cii in vederea intensificării la ma­ximum a tuturor lucrărilor. Dată fiind situația deosebită din această primăvară, cînd pămîntul este să­rac în rezerva de apă, se impune în toate unitățile o atenție deosebi­tă pentru ca pe fiecare tarla să se lucreze diferențiat, în funcție de starea solului. Prezența clipă de clipă a specialiștilor pe teren este o obligație de prim ordin. Se impune ca să se acționeze cu hotărîre pentru încheierea în 2—3 zile a semănatului culturilor din prima epocă, folosindu-se din plin capacitatea de lucru a utilajului agricol. De asemenea, lipsa umidi­tății din sol reclamă punerea sub stare de funcționare a tuturor sis­temelor de irigații, folosirea orică­ror resurse pentru efectuarea udă­rilor atît la culturile de toamnă cit și la cele care se seamănă acum. Pînă cel tîrziu la 15 aprilie să se efectueze utlatul de aprovizionare pe terenurile destinate culturii po­rumbului. In același timp este nece­sar ca să fie intensificată pregătirea patului germinativ în vederea tre­cerii la însămînțatul porumbului. Trebuie depuse toate eforturile, pentru ca lucrările să fie încadra­te în limitele epocilor optime în așa fel ca să se asigure o bază si­gură producției agricole. La Ferma de stat Răcăciuni, plantatul cartofilor se desfășoară intens. Șeful fermei, M. Rogoz, împreună cu maistrul Mihai Moise, verifică cali­tatea lucrării. Foto . C. BURSUC Completarea golurilor in vis — acțiune de mare răspundere și strictă actualitate «î (Urmare din pag. 1) fără a schimba poziția acestora, du­pă care groapa se va umple pe ju­mătate cu pămînt, călcîndu-se bine cu piciorul, nncit la încercările de a le scoate să nu cedeze ușor. Pes­te acest strat de pămint este abso­lut necesară administrarea unei can­tități corespunzătoare de apă — ținînd seama de seceta prelungită din sol — iar apoi gropile vor fi umplute complet cu pămînt fără a se mai călca. Tot acum se va rea­liza și mușuroitul vitelor plantate, altoiul fiind acoperit cu un strat de 5—8 cm spre a-1 feri de secetă. De reținut este faptul ca, la plan­tare și mușuroire să se folosească numai pămînt bine mărunțit. De a­­semenea, întrucît pe alocuri se mai procedează și altfel, fapt care duce la diminuarea procentului de prin­dere, pe tot timpul manipulării vi­telor — de la aducerea lor în uni­tate și pînă la plantare, acestea vor fi ferite de contactul direct cu ra­zele solare și vînt, luîndu-se toate măsurile în sensul amintit. Ținind­ seama de condițiile spe­cifice acestei primăveri, este indi­cat ca prima doză de apă să se dea chiar înaintea începerii operațiunii de plantare propriu-zisă. De ase­menea, avînd în vedere că planta­țiile sunt amplasate pe terenuri în pantă, slab productive, la fiecare groapă se vor folosi cantități co­respunzătoare de bălegar bine des­compus. Toate acestea sînt în mă­sură să asigure o prindere bună a vitelor, realizarea unor butuci vi­­guroși, capabili să dea recolte bo­gate de struguri. De „ziua unității de pionieri“ raportămi Prilejuite de marile evenimente ale anului jubiliar 1974 — cea de-a XXX-a aniversare a victoriei insu­recției naționale antifasciste arma­te, Congresul al XI-lea al partidu­lui și împlinirea a 25 de ani de la constituirea primelor detașamente de pionieri din țara noastră —, în întreg județul continuă să se orga­nizeze „zilele unităților de pionieri“. La o astfel de adevărată sărbă­toare am asistat, vineri, în sala Tea­trului dramatic „Bacovia“. Am de­numit-o „sărbătoare" deoarece, real­mente, „ziua unității de pionieri“ de la Școala generală nr. 18 din Ba­cău a însemnat, pentru toți purtă­torii cravatelor roșii cu tricolor, de acolo, un moment cu o semnifica­ție aparte. Pionierii școlii băcăuane și-au închinat realizările lor impor­tantelor momente din viața patriei socialiste. Iar de ziua unității lor de pionieri au raportat. Au raportat că se străduiesc să obțină rezultate cât mai bune în principala lor mun­că — învățătura, așa cum le-o cere partidul comuniștilor, așa cum au fost chemați și de colegii lor aflați, în vară, la Forumul național de la Livada. Au raportat, de asemenea, că au înregistrat succese și în mun­ca patriotică, numai un singur de­tașament avînd 120 ore prestate pentru înfrumusețarea școlii, a ora­șului, precum și 100 kg maculatură colectată, exemplul lot nefiind, în nici un caz, singular. Nici modul cum sînt organizate in­formările politice nu a fost uitat din raportul pionierilor, nici vizitele la muzee, la case memoriale, nici ac­tivitățile menite a-i pregăti pentru apărarea patriei, după cum nici ac­țiunile sportive ori cultural-artistice. Dar despre acestea din urmă au putut face dovada calităților lor in­terpretative atunci cind au prezen­tat programul artistic. Prin vers și cântec și-au arătat dragostea față de patrie și partid, față de minunatele condiții în care își trăiesc copilăria. Montajul lite­­rar-muzical a inclus o foarte semni­ficativă reconstituire — înmînarea cravatelor roșii cu tricolor celor mai mici pionieri, în ambianța istoriei vii a Mărășeștilor, continuată firesc de istoria luptei comuniștilor pen­tru ridicarea României pe înaltele culmi ale socialismului. C. L. Începînd cu anul 1974, la Centrul școlar de chimie din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, a luat ființă cenaclul literar „Ion­ Barbu", condus de profesorul Gheorghe Izbășescu. Pe lângă promovarea și îndruma­rea elevilor care scriu și ale căror producții apar adesea în coloanele gazetei de uzină „Petrochimistul“, membrii cenaclului și-au propus și redactarea unei reviste radiofonice a Centrului școlar, denumită suges­tiv, dacă nu și complet inedit, „Al­batros". Deci, prin intermediul stației de radioamplificare a școlii se trans­mit săptămînal (joia), printre altele, următoarele rubrici: „De la o săp­­tămînă la alta“, în cadrul căreia sunt prezentate aspecte pozitive și nega­tive din viața elevilor; la rubrica „Invitații emisiunii", au participat tovarășii Alexandru Constantinescu, secretar al Comitetului municipal al U.T.C., profesorul-inginer Gheor­ghe Vidrașcu și profesorul Aristotel Pilipăuțeanu . „Atelierul literar­ 1, o rubrică deosebit de apreciată, a prezentat creațiile membrilor cena­clului; în curînd, revista radiofonică va redacta rubrica „De vorbă cu ascul­tătorii“, un dialog viu cu elevii Cen­trului școlar, menit să îmbunătă­țească simțitor calitatea emisiunii „Albatros“. „Albatros“ în municipiul de pe Trotuș Pionieri ai Școlii generale nr. 18 la înfrumusețarea orașului. Fotoi C, TOADERE OPINIA PUBLICA . La începutul lunii martie a. c. în jurul orei 19,50, cetățeanul Ion Mocanu, din orașul Bacău, strada A­­lecu Russo nr. 9, a găsit, pe Calea Mărășești, în fața complexului co­mercial Tic-Tac din cartierul Cor­nișa I, un portmoneu conținînd o apreciabilă sumă de bani, cu care s-a prezentat imediat la ofițerul de serviciu al Miliției județene. Adresîndu-i mulțumirile pentru fapta sa corectă, cinstită, Inspecto­ratul județean Bacău al Ministeru­lui de Interne încearcă, totodată, să depisteze posesorul de drept al ba­nilor, pentru a-i restitui. Păgubașul se poate prezenta la adresa mai sus indicată.­­ Recent, o patrulă moto de la Miliția municipiului Bacău l-a de­pistat pe Ion Savin — conducător auto la Inspectoratul sanitar jude­țean, transportînd, cu mașina insti­tuției și fără forme legale, cantita­tea de 600 kilograme ciment. An­cheta întreprinsă de către organele ordinei publice a stabilit faptul că cimentul respectiv fusese preluat de la Ion Hriscu — conducător auto la întreprinderea de utilaje și transport, care îl sustrăsese de la depozitul de materiale al unității. Ambii infractori au fost reținuți și acționați în judecată.­­ In ziua de 19 martie a.c., pe șoseaua ce unește localitățile Ta­­mași — Bacău, s-a produs un ac­cident de circulație in următoarele împrejurări: aflat la volanul auto­camionului cu nr. 31-Bc-1371, pro­prietatea I.C.R.A. Bacău, conducă­torul auto Valentin Condac a neso­cotit dificultățile create de șo­seaua denivelată, care impuneau prudență și atenție, circulînd cu viteză excesivă. Ajuns cu mașina în dreptul școlii generale din co­muna Tamași și avînd de traversat un pod, nu a reușit să evite gropile ce ii precedau. Din caroserie au fost aruncate, datorită hurducături­lor, mai multe lăzi, iar cetățeanul Francisc Farcaș, care se urcase în mașină fără știrea șoferului, a fost lovit puternic de oblonul din spa­te al autovehiculului, fiind necesa­ră internarea de urgență în spital a lui F. F., unde i s-a pus diagnos­ticul : politraumatism.­­ La sfârșitul lunii martie, la locuința cetățeanului David Bult, din comuna Urechești, a izbucnit un incendiu, care în scurt timp a cuprins și casele învecinate, apar­ținând sătenilor Nicolae Manea, Petru Manea și Lucia Antohi. Pa­gubele provocate sunt deosebit­ de mari: bunuri distruse în valoare de peste 50.000 de lei. Cercetările efectuate au stabilit că­­ incendiul a fost provocat de minorii Liliana Buit. (în vîrstă de 4 ani) și Nicolae Manea (de ase­menea, în vîrstă de 4 ani), care s-au jucat cu chibriturile. Negli­jență ce trebuie să-i atenționeze pe toți acei părinți care își lasă copiii fără supraveghere . Din nou, în culpă, viteza ex­cesivă. Recent, autoturismul cu nr. l­ Bc-233, condus de Ion Dospines­­cu, circulînd cu o viteză ce­ depă­șea limitele admise în localități, re­glementate prin actele normative în vigoare, a accidentat-o gravă pe­ minora Mihaela Iacovache, în vîrstă de 6 ani. Victima se angajase în traversarea străzii prin locul mar­cat din fața complexului comercial „Orizont“ din municipiul Autoturismul, intenționînd­ să Bacău, de­pășească autobuzul oprit în stație, nu a putut evita accidentul. Cercetările întreprinse de­ lucră­torii de miliție și stabilit că vino­vat se face conducătorul auto,­ care nu a redus viteza pînă la limita e­­vitării oricărui pericol, deși în lo­cul respectiv sa afla un indicator avertizor și marcaj pentru trecerea de pietoni. g Cu ce obișnuit să călătoriți ? Adresăm întrebarea deoarece un nu­măr încă mare de cetățeni continuă să apeleze la serviciile diferitor „bi­nevoitori", la „ocazii“ care pot pro­duce situații deosebite. Este, între altele, și cazul petrecut în ziua de 21 martie a. c. M. N. din­ Municipiul Gheorghe Gheorghiu- Dej, călătorind cu un autoturism în compania unor cunoscuți tot de „o­­cazie“, a căzut victima unui furt. La coborîrea în Bacău, a fost în­soțită de un individ care, profitînd de întuneric, î-a sustras din poșetă suma de 1.000 lei, un ceas de mină și un inel de aur, după care a dis­părut.­­ Nesocotirea regulilor de pro­tecție a muncii conduce, adeseori, la situații ireparabile. Unei astfel de neglijențe i-a căzut victimă, spre sfîrșitul lunii martie, muncitorul Toader Boghian, operator la fabrica de P.A.I­. din cadrul C.P.L. Comă­­nești. Acesta, întrînd în tubul uscă­­torului, pentru a-l curăța, nu l-a mai anunțat pe operatorul de la tubul de comandă (care era fiul său — Ton Boghian) asupra intenției sale. Pli­nind tubul în funcțiune, I. B. a de­venit coautor la accident, tatăl său pierzîndu-și viața prin zdrobire în interiorul instalației. O Tentativă de furt, săvirșitâ în urmă cu cîtva timp la magazinul „Universal" din comuna Berzunți. Din verificările întreprinse cu ope­rativitate de către lucrătorii postu­lui local de miliție, rezultă că au­torul este Vasile Apostol, surprins în flagrant delict de către paznicul obștesc în momentul în care încerca să spargă lacătul de la ușa magazi­­nului. în prealabil, botul vărsase cantitatea de 300 litri de petrol, com­bustibil aflat în butoaie depozitate afară, iar cu un briceag tăiase 9 cauciucuri de la 3 autobuze parcate în apropiere, proprietatea T.T.A. din Municipiul Gheorghe Gheorghiu- Dej. Rubrică realizată in colaborare cu Inspectoratul județean Bacău al Ministerului de Interne i I I i i I \ 4

Next