Viaţa Capitalei, noiembrie 1949 (Anul 1, nr. 153-177)

1949-11-01 / nr. 153

Desbaterile Comitetului Politic al Adunării Generale a O.N.U. Propunerile milei pentru rezoltarea problemei greceşti »ne ai® pri­n caiauarâri iiiile Comitetul politic a examinat raportul Comisiei de conciliere şi al aşa numitei Comisii pentru Balcani NEW-YORK, 31 (Agerpres). — TASS transmite : La 27 Octombrie Comitetul politic a reluat discuţia in jurul aşa numitei probleme greceşti. Comitetul a examinat un raport al Comisiei de conciliere, precum şi un raport al aşa numitei Comisii pentru Balcani. După cum se ştie, in şedinţa din 27 Septembrie a Comitetului politic s’a hotărit înfiinţarea unui comitet de conciliere pentru pro­blema greacă, care a primit în­sărcinarea să elaboreze măsuri şi să facă recomandări „în vederea soluţionării paşnice a divergenţe­lor existente“ între Grecia, pe de o parte, şi R. P. Albania şi ■R. P. Bulgaria pe de altă parte. Comisia nu şi-a dus la îndepli­nire misiunea care­­ s-a încredin­ţat, încetându-şi activitatea în urma atitudinii agresive a repre­zentantului guvernului grec mo­­narho-fascist, susţinut în mod ac­tiv de delegaţia Statelor Unite. Delegatul grec a continuat să insiste asupra faptului că guver­nul grec înţelege să ducă trata­tive de pace cu­­R. P. Albania şi R. P. Bulgaria, numai cu condiţia ca R. P. Albania să consimtă la cedarea unei părţi la teritoriului ei, şi anume a Epicului de Hord. De­legaţia BJ. R. S. S. a căutat să scoată Comitetul de Conciliere din Impasul în care ajunsese datorită Comisia de conciliere n'a putut realiza o înţelegere între Grecia şi vecinii ei din cauza atitudinii agresive a guvernului monarho-fascist sprijinit de guvernul St. - Unite După delegatul Statelor Unite au luat cuvântul acoliţii săi, de­legatul Kuomintangului, delegaţii Salvadorului şi Australiei, care au repetat după Cohen răsufla­tele lui născociri. sia de conciliere, a spus delegatul R. S. S. Ucraina, s’a dovedit a nu fi în stare să obţină o înţele­gere între Grecia şi vecinii ei dela Nord, din cauza politicii a­­gresive a guvernului monarho-delegatului grec şi protectorilor lui de peste Ocean. Delegaţia U. R. S. S. a propus ca Grecia să recunoască „graniţa existentă în prezent între R. P. Albania şi Grecia ca definitivă“. Delegaţia sovietică a prezentat de­­asemenea Comisiei de conciliere o rezolute, prin care se dă posibili­tatea deplină de a se ajunge la o înţelegere între Grecia şi vecinii ei de la Nord. In această rezoluţie, delegaţia Uniunii Sovietice a pro­pus ca în scopul normalizării si­tuaţiei din Grecia, să se adopte o adresă din partea reprezentanţilor puterilor către părţile beligerante, cu îndemnul de­­a înceta opera­ţiile militare; a proclama o am­nistie generală, de a fixa alegeri generale libere parlamentare, pen­tru ca, în urma acestor alegeri, organul suprem al Greciei să in­cludă pe reprezentanţii cercurilor democrate greceşti, care stau în fruntea mişcării populare de elibe­rare din Grecia; a se institui o supraveghere din partea reprezen­tanţilor puterilor, inclusiv U.R.S.S., asupra bunei desfăşurări a alege­Delegatul R. S. S. Ucraina, G. Nikolnikov, în discursul său, a demascat adevăratele aspiraţii ale Statelor Unite, care caută să se lepede de orice răspundere pentru actuala situaţie din Grecia. Comi­silor din Grecia, a se crea o co­misie comună a puterilor, cu par­ticiparea Uniunii Sovietice, în ve­derea controlului graniţei dintre Grecia şi statele vecine de la Nord ; a se proclama, odată cu institui­rea controlului asupra graniţelor, încetarea acordării de ajutor mili­tar în oameni şi material guver­nului grec, de către statele străine, fixându-se totodată termenul pen­tru retragerea din Grecia a trupe­lor străine. Totuşi, Comisia de conci­liere care, în tot cursul acti­vităţii sale, s-a aflat sub pre­siunea delegaţiei Statelor Unni­te, a refuzat să adopte aceste propuneri sovietice precise, me­nite să ducă la o înţelegere între Grecia şi vecinii ei de la Nord, precum şi la o regle­mentare a situaţiei interne a Greciei. Reprezentantul Statelor Unite, Cohen, luând cel dintâi cuvântul, a încercat să dea tonul discuţiei în sânul Comitetului. Totuşi, el nu a fost în stare să imagineze ceva nou pentru justificarea pozi­ţiei americane şi a făcut încerca­rea de a arunca răspunderea pen­tru eşecul lucrărilor Comisiei de conciliere asupra Republicii Popu­lare Albania şi Republicii Populare Bulgaria, fascist din Grecia, care se bucură de sprijinul Statelor Unde. Chestiunea pretenţiilor teritoriale ale Greciei monarho-fasciste faţă de R. P. Albania, a spus Nikolni­­kov, îşi are istoricul ei. încă la conferinţa de pace de la Paris din 1946, guvernul grec a prezentat re­vendicări neruşinate cu privire la o considerabilă mărire a teritoriu­lui Greciei în detrimentul Albaniei şi Bulgariei. Aceste revendicări au fost atunci respinse. Cercurile conducătoare ale Gre­ciei monarho-fasciste nu s’au po­tolit însă în decursul următorilor trei ani, ele au ridicat în nenumă­rate rânduri chestiunea pretenţii­lor lor teritoriale, desfăşurând o deşănţată propagandă imperialistă pentru acapararea prin violenţă a teritoriilor bulgare şi albaneze şi violând în mod sistematic suvera­nitatea şi inviolabilitatea teritorială a R. P. Albania şi R. P. Bugaria, prin organizarea unor provocări şi conflicte de frontieră. Agresiunea internă pornită de monarho-fasciştii greci împotriva a tot ce este democrat şi progresist, — a spus reprezentantul R. S. S. Ucraina, — a dus şi la o agre­siune externă îndreptată împotriva ţărilor de democraţie populară, — R. P. Albania şi R. P. Bulgaria, — iar acum, după cum se vede din declaraţia d-lui Cohen, şi Repu­blica Populară Română, Numeroase meetinguri şi rezoluţii de protest împotriva condamnării fruntaşilor Partidului Comunist din Statele Unite r■ NEW YORK 31 (Agerpres) TASS transmite: Săptămâna trecută a avut loc la New York un meeting organizat de Consiliul Naţional al oamenilor ştiinţei, artei şi al liber profesioniştilor, la care au asistat două mii de fruntaşi progresişti. Participanţii la meeting şi-au luat angajamentul să mobilizeze pe colegii lor la campania tot mai activă a luptei pentru anularea sen­tinţei dată împotriva frunta­şilor Partidului Comunist din Statele Unite. La meeting au luat cuvân­tul Scriitorii dramatici Arthur Miller, Clifford Odets, scriito­rii Marburg şi Howard Fast, istoricul negru Dubois, regi­sorul John Howard Lewson, scriitoarea negresă Shirley Graham, avocaţii apărării in procesul fruntaşilor Partidu­lui Comunist, Ciroket şi Sa­chen. MAGISTRATUL ROGGE A CERUT CONSTITUIREA UNUI VAST FRONT ANTIFASCIST UNIT NU NUMAI CU SCO­PUL DE A OBŢINE ANULA­REA SENTINŢEI, CI SI PEN­TRU A ALEGE LA TIMPUL CUVENIT UN GUVERN SUB CARE ASTFEL DE SENTIN­ŢE SA NU MAI FIE POSI­BILE. John Lewson a declarat că procesul fruntașilor Partidu­lui Comunist din Statele Uni­te a dovedit limpede că la Washington există un com­plot al cărui scop este de a împinge America pe calea hit­­lerismului. Lewson a arătat că mani­festarea cea mai vie a patrio­tismului constă în apărarea poporului american împotriva acestui complot. In cadrul meetingului a fost adoptată în unanimitate ,o rezoluţie adresată lui Truman şi ministrului Justiţiei Mc­Grath, prin care se cere anu­larea sentinţei pronunţate împotriva fruntaşilor Partidu­lui Comunist din Statele Unite. In această rezoluţie se spu­ne că condamnarea fruntaşi­lor Partidului Comunist din Statele Unite „constituie o ameninţare împotriva liber­tăţii fiecărui american. A fi de acord cu sentinţa înseamnă a renunţa la drepturile noas­­tre elementare“. Un alt grup de eminenţi reprezentanţi ai intelectuali­tăţii a adresat o telegramă ministrului justiţiei McGrath­ în care cere eliberarea pe cauţiune a fruntaşilor comu-­ nişti arestaţi. Congresul reprezentanţilor sindicatelor afiliate la C.I.O. din statul Washington a adoptat o rezoluţie prin care protestează Împotriva sentin­ţei date in procesul fruntaşi­lor Partidului Comunist din Statele Unite. PEKING 31 (Agerpres) TASS transmite: Ziarul JEMING JIH PAO din Peking publică declaraţia de protest a Federaţiei mun-­ citărilor de pe tărâmul lite­raturii şi artei din întreaga Chină împotriva condamnării celor 11 fruntași ai Partidu- i lui Comunist din Statele U­­nite de către guvernul lui­ Truman . I Cercurile financiare americane neliniştite de eşecul vădit al 9­9 Planului Marshall PARIS, SI (Agerpres). — TASS transmite: Ziarul L’HUMANITE, comen­tând deschiderea sesiunei aşa nu­mitei „Organizaţii europene pen­tru colaborarea economică“, la care participă financiari şi diplo­maţi din cele 19 state partici­pante la planul Marshall, scrie că şedinţele încep într’un moment când criza planului Marshall este foarte evidentă. „Raportul pregătit de „Comite­tul pentru problemele muncii“, a­­rată ziarul, nu lasă nici cea mai mică îndoială în această privinţă“. Aci se recunoaşte pe faţă că în toate ţările planului Marshall şo­majul a crescut, iar multe din a­­ceste ţări în special Franţa, sunt ameninţate de inflaţie. Experţii fi­nanciari nu ascund neliniştea pe care energicele acţiuni ale clasei muncitoare au provocat-o în cercu­rile capitaliste. Unele cercuri in­dustriale şi comerciale îşi mani­festă făţiş deziluzia în legătură cu eşecul planului Marshall. Aces­tea declară că preşedintele comi­siei Senatului pentru afacerile ex­terne, Connally, a anunţat intenţia de a se reduce creditele acordate în cadrul planului Marshall cu cel puţin un miliard dolari în alocaţiile pe anul viitor. m masm MOSCOVA 31 (Agerpres).— TASS transmite: La Moscova se află de două săptămâni o delegaţie a Aso­ciaţiei Franţa-U .R.S.S., for­mată din reprezentanţi ai vieţii culturale şi artistice, precum şi din reprezentanţi ai muncitorilor şi ţăranilor. Prof. Prenant a fost invitat la Academia de ştiinţe unde a discutat cu eminenţi bio­­logi sovietici. ★ MOSCOVA 31 (Agerpres).­­ TASS transmite : La 29 octombrie o delegaţie culturală sovietică a părăsit Mos­cova, plecând spre Finlanda, unde va participa la festivităţile con­sacrate culturii, prieteniei şi­ co­laborării între Uniunea Sovietică şi Finlanda. Delegaţia este alcătuită din ur­mătoarele person­­ităţi: Barsova, Patorjinski Oîstrah, Bruşkov, Rastropovici, Savelieva, Neşeiev, Bruckin, Yampolski şi Juşkin. TIRANA, 31 (Agerpres). ~ Agenţia Telegrafică Albaneză transmite: ^ -Preşedintele Consiliului de miniştrii, generalul colonel Enver Hodgea a primit Sâm­bătă delegaţia de ţărani mun­citori albanezi condusă de ministrul agriculturii şi silvi­culturii Gheorghe Taşko, care s’a înapoiat de curând din Uniunea Sovietică unde a stat o lună. In cursul întrevederii mem­brii delegaţiei au împărtăşit şefului guvernului frumoasele lor impresii despre viaţa şi munca din colhozurile sovie­tice şi despre oamenii sovie­tici în general. Japonia PHYONGYANG, 31 (Ager­pres). — TASS transmite : După cum anunţă ziarele japo­neze, Sâmbătă 29 Octombrie,­­au intrat în grevă la Yokohama un număr de 15.000 muncitori de la cele mai mari fabrici de automobile din Japonia „Nissan“, „Tokota“ şi „Isudzu“. Greva a fost declarată în semn de protest împotriva intenției pa­tronilor de a face concedieri în masă. VIAȚA CAPITALEI Numai datorita amestecului guvernelor englez şi american în treburile interne ale Greciei, guvernul monarho ■ fascist s-a putut menţine la putere Reprezentantul R. S. S. Ucraina a arătat că discutând „problema greacă“, nu se poate trece în nici un caz peste aspectul intern al acestei probleme. Eliberându-se de tirania hitle­­ristă, poporul grec, iubitor de pace, care a avut imens de suferit în lupta împotriva cotropitorilor ger­­mano-fascişti, a vrut să fie însuşi stăpân pe soarta lui, formând un stat independent şi democrat. Dar în calea poporului grec s’au fă yit noui forţe duşmane. Locul ocupan­ţilor hitlerişti l-au luat ocupanţii anglo-americani. Grupul corupt de colaboraţionişti care a luat pute­rea în Grecia cu ajutorul inter­­venţionişt­ilor anglo-americani, a folosit aparatul judecătoresc pentru a se răfui cu eroii luptei de eli­berare, exterminând mii de demo­craţi şi patrioţi. Căutând să se salveze de per­secuţiile bandelor sălbatice ale lui Surlas, Zervas şi ale altor ucigaşi fascişti, populaţia părăsea locurile mai populate în care se stabilise şi fugea în munţi. Poporul grec n’a dorit războiul, dar el a fost silit să ia arma în mână. NUMAI A­­MESTECUL MARII BRITANII SI AL STATELOR UNITE IN A­­FACERILE INTERNE ALE GRE­CIEI, LARGUL LOR AJUTOR MILITAR ACORDAT GUVERNU­LUI MONARHO-FASCIST, AU PERMIS ACESTUI „GUVERN“ SA SE MENŢINĂ LA PUTERE PANA­ IN PREZENT. Reprezentantul R. S. S. Ucraina a arătat că Grecia ocupă un loc important în planurile expansio­niste ale Statelor Unite şi Marii Britanii, care se străduiesc să pă­trundă adânc în Balcani. Imperial­iştii americani şi britanici conti­nuă să considere Balcanii ca un butoi cu pulbere al Europei. Pier­zând după cel de al doilea război mondial vechile lor poziţii in Bal­cani, ei încearcă în prezent prin toate mijloacele să Ie recâştige. Ei depun toate sforţările pentru a crea în Balcani o situaţie care, pe de o parte să le procure poziţii avanta­joase militare şi strategice, iar pe de altă parte, să dea un pretext ca, la adăpostul perdelei create ar­tificial, al unei pretinse ameninţări a păcii în Balcani, din partea R. P. Albania şi R. P. Bulgaria, să creeze un prilej pentru a provoca în viitor un război împotriva ţări­lor de democraţie populară şi a Uniunii Sovietice. Reprezentantul R. S. S. Ucrai­na a declarat în încheiere că delegaţia ucrainiană consideră că toţi cei care sunt interesaţi în mod sincer în rezolvarea pozitivă cât mai grabnică a problemei greceşti şi în asigu­rarea păcii în Balcani, nu pot să nu sprijine propunerile sovie­tice, care au ca scop consoli­darea colaborării internaţionale şi sunt puse în slujba cauzei păcii şi securităţii tuturor po­poarelor. A. I. Vîşinski, şeful delegaţiei sovietice, a rostit in cadrul şe­dinţei Comitetului un discurs care a răsturnat calculele repre­zentantului Statelor Unite, care s’a străduit să abată discuţiile din cadrul Comitetului pe o pantă fa­vorabilă Statelor Unite; încercarea lui Mc Neil, reprezen­tantul Marii Britanii, care a luat cuvântul la sfârşitul, şedinţei, de a crea confuzie după discursul lui Vîşinski şi de a răspunde într’un fel la discursul şefului delegaţiei sovietice, n’a dat nici un rezul­tat. Mc Neil a fost nevoit să con­sacre întreaga sa expunere cău­tării de „dovezi“ pentru a justi­fica acţiunea ocupanţilor anglo­­americani în Grecia. El a încercat chiar să dove­dească că Grecia ar fi un stat su­veran, declarând că ea are „repre­zentanţii săi diplomatici“, „timbru poştal propriu“, şi că „are în ge­neral atributele unui stat suve­rauc­­ran . Delegatul britanic a sprijinit in­tenţiile agresive ale guvernului monarho-fascist grec cu privire la Epirul de Nord şi s-a împotrivit propunerii Uniunii Sovietice în le­gătură cu reglementarea proble­mei grecești. Profanarea mormântului comun a două mii de deţinuţi de la Dachau a stârnit indignarea întregii lumi progresiste VARŞOVIA, 31 (Agerpres).­­ P. A. P. transmite : Ştirea despre profanarea mor­mântului comun în care se gă­seau trupurile a două mii deţi­nuţi din lagărul de concentrare nazist de la Dachau, a stârnit in­dignarea opiniei publice progresiste mondiale. Mormântul situat în apropiere de Dachau, în zona americană, a fost deschis în Septembrie de So­cietatea căilor ferate bavareze, osemintele au fost scoase şi trans­portate cu camioanele într-o di­recţie necunoscută pentru a fi folosite la fabricarea de materii colorante. In legătură cu această insultă adusă memoriei victimelor nazis­mului asasinaţi în lagărele mor­ţii, Federaţia Internaţională a foş­tilor deţinuţi politici (FIAPP) a adresat o scrisoare de protest înaltului comisar american pentru Germania Occidentală, Mac Cloy, la Berlin. Scrisoarea spune : „Luptătorii de orice naţionalitate care au căzut pentru cauza libertăţii merită cel mai mare respect. Toţi membrii FIAPP văd în acest act inadmi­sibil o încercare făţişe de ai as­cunde urmele barbariei naziste din partea elementelor hitleriste, care se ridică acum din nou în Bava­ria medanazifîcată“. Scrisoarea cere mai departe ca o comisiune internaţională com­pusă din reprezentanţii organiza­­ţiilor FIAPP să fie trimisă pen­tru a cerceta mormintele profa­nate şi pentru a prezenta un ra­­port asupra împrejurărilor care au dus la deschiderea morminte­lor martirilor de la Dachau, ast­fel ca vinovaţii să poată fi iden­tificaţi şi chemaţi la răspundere. Comisiunea va trebui să elaboreze un sistem de măsuri de protecţie pentru a preveni repetarea unor astfel de fante infame și pentru a asigura respectul cuvenit victi­melor barbariei fasciste. Scrisoarea este semnată de se­cretarul general FIAPP, Zygmund Balițki. Autorităţile angio-americane încurajează politica guvernului austriac de sprijinire a renaşterii mişcării naziste . Delegatul sovietic în Consiliul Aliat pentru Austria a atras atenţia Consiliului asupra urmărilor nefaste pe care această politică a autorităţilor angio-americane o poate avea asupra poporului austriac — VIENA, 31 (Agerpres). — TASS transmite : Vineri 28 octombrie a avut loc şedinţa Consiliului Aliat pentru Austria. Reprezentantul U. R. S. S. — generalul-colonel Joltov, — a atras atenţia Consiliului Aliat asupra faptului că autorităţile austriace duc o politică de indulgenţă faţă de mişcarea neonazistă, politică care constituie o ameninţare pen­tru desvoltarea democraţiei în Au­stria. El a subliniat îndeosebi că la 12 Septembrie 1949, ministerul justi­ţiei a dat o directivă cu privire la graţierea foştilor hitlerişti activi, ceea ce constituie o încălcare di­rectă a legii Nr. 2S, privitoare la denazificare şi este în contradicţie cu instrucţiunile Consiliului Aliat. Această directivă dă posibilitatea de a amnistia în massă pe naziştii activi, inclusiv oamenii Gestapou­lui şi membrii SS-ulii. Pe lângă aceasta, a arătat re­prezentantul sovietic, directiva mi­nisterului justiţiei din 23 Martie 1949, cu privire la amnistierea na­ziştilor care, prin înşelăciune, au participat la alegerile parlamentare din 1945, fără a avea nici un drept la aceasta, este de asemenea ile­gală şi trebuie abrogată. Ministerul justiţiei din Austria a anulat deci cu de la sine putere legea Nr. 25 şi hotărîrile Consiliu­lui Aliat şi a păşit pe calea au­torizării şi încurajării mişcării neo­naziste în Austria. Ţinând seama de faptul că ase­menea acţiuni ale autorităţilor din Austria constituie, o ameninţare pentru desvoltarea democraţiei în ţară, reprezentantul sovietic a pro­pus ca Consiliul Aliat să ceară au­torităţilor austriace să anuleze imediat directivele mai sus amin­tite ale ministerului justiţiei, pre­cum şi toate actele judecătorilor şi procurorilor regionali în legătură cu îndeplinirea acestor directive. In cursul discuţiilor, reprezen­tanţii francez şi american au re­cunoscut justeţea argumentelor reprezentantului sovietic. Repre­zentantul francez şi-a exprimat părerea că ministrul justiţiei din Austria şi-a depăşit împuternici­rile şi a încălcat legile şi Consti­tuţia Austriei. Reprezentantul britanic însă a încercat să dea impresia că nu ar fi remarcat contradicţia evidentă dintre directivele ministrului justi­ţiei şi legile constituţionale ale Au­striei. Reprezentantul sovietic a subli­niat că politica autorităţilor brita­nice de sprijinire a elementelor fasciste este plină de consecinţe grele pentru poporul austriac. De aceea, reprezentantul U.R.S.S. a declarat că partea sovietică, cre­dincioasă obligaţiilor sale şi con­form articolului 2 al acordului pri­­vitor la efectuarea controlului, nu va admite o astfel de nelegiuire în zona sovietică din Austria. Delegaţii anglo-americani împiedica extrădarea criminalilor de război aflaţi în Austria La desbaterea punctului urmă­tor de pe ordinea de zi, repre­zentantul sovietic a arătat că în Austria s’a creat o situaţie into­lerabilă in legătură cu extrăda­rea criminalilor de război. înce­pând din 1947, Consiliul Aliat a primit din partea ţărilor mem­bre ale O. N. U„ prin interme­diul guvernului austriac, cereri cu privire la extrădarea a 110 criminali de război. Totuşi nu au fost rezolvate decât cererile cu privire la 9 criminali. Guvernul austriac, arătând că este gata să extrădeze pe aceşti criminali sau pe oricare alţii, sta­telor interesate, s-a adresat Con­siliului Aliat pentru aprobare. Reprezentanţii american şi bri­tanic insă, sub diferite pretexte, au refuzat să satisfacă cererile juste ale diferitelor state şi au im­pus guvernului austriac funcţiuni improprii lui, cu privire la cer­cetarea suplimentară a vinei o­­dată stabilită a criminalilor de război. ACEASTA POLITICA A AU­TORITĂŢILOR DE OCUPAŢIE AMERICANE ŞI BRITANICE, CARE CAUT­A SA SCAPE PE CRIMINALII DE RĂZBOI DE PEDEAPSA PENTRU CRIMELE SĂVÂRŞITE, CONTRIBUIE LA ACTIVAREA MIŞCĂRII NEO­NAZISTE IN AUSTRIA. Pornind de la aceasta, repre­zentantul sovietic a propus ca guvernul austriac să fie împu­ternicit să extrădeze statelor in­teresate pe toţi criminalii de răz­boi amintiţi în scrisoarea din 3 octombrie 1949 a cancelarului fe­deral al Austriei, şi să însărci­neze directoratul legal cu exami­narea tuturor cererilor anterioare ale guvernului Austriei, referi­toare la ace­stea chestiuni sec­toare la asemenea chestiuni. Totuşi, părţile americană şi britanică, urmând linia apărării criminalilor de război, s’au opus adoptării rezoluţiei cu privire la această chestiune. # DÜSSELDORF. 31 (Ager­pres). — FRANCE PRESSE transmite : Făcând începutul reîn­vierii fostei prese naziste în Germania Occidentală, zia­rul DER MITTAG din Düs­seldorf şi-a făcut pentru prima oară de 5 ani reapa­riţia in chioşcurile de ziare. DER MITTAG a fost până în 1944 unul din cele mai importante ziare din Ger­mania. Acest ziar, care a­­firmă că este independent, are în prezent un tiraj de mai multe zeci de mii de exemplare. BTÎRÎLE ZILEI Deschiderea expoziţiei .Aspecte din lupta şi munca Comsomolului” Sâmbătă 29 octombrie a avut loc la sediul Circumscripţiei 15 U.T.M., din str. Labirint 79, des­chiderea expoziţiei: „Aspecte din lupta şi munca Comsomolului“. Expoziţia a fost organizată de că­tre sectorul II Negru B. al U.T.M. La deschiderea festivă a expoziţiei au luat parte tineri evidenţiaţi în producţie şi învăţătură. Din par­tea sectorului II Negru B, a luat cuvântul tov. Mazilu Ion, respon­sabilul secţiei de agitaţie şi propa­gandă a sectorului, care a făcut un scurt istoric al Comsomolului, arătând câteva aspecte din munca şi lupta Comsomolului pentru înăl­ţarea Patriei socialiste. Tinerii fruntaşi în producţie şi învăţătură ,au vizitat apoi expo­ziţia manifestându-şi dragostea şi admiraţia lor pentru gloriosul Comsomol al lui Lenin şi Stalin. Expoziţia va fi deschisă zilnic între orele 8—13 și 15—20 până în ziua de 5 Noembrie inclusiv. STAICU IRINA coresp. Au fost constituite noui detaşamente de pionieri în Capitală Cu ocazia aniversării a 31 de ani a Comsomolului au fost formate în Capitală noi de­taşamente de pionieri. Astfel, ieri dimineaţă a avut loc la Şcoala elementară de fete No. 23 din Calea Dudeşti 183, festivitatea formării unui nou detaşament aşezată in inima unui cartier muncitoresc. Şcoala No. 23 de fete îşi re­­crutează elevele dintre fiicele de muncitori de la fabricile din apropierea şcolii: „Galia” „Dămboviţa”, Depoul S.T.B. Dudeşti etc. îmbrăcaţi in straie de săr­bătoare, muncitorii şi mun­citoarele, părinţi şi rude ale noilor pioniere, cu braţele în­cărcate de flori, au venit cu bucurie la serbarea formării noului detaşament. Festivitatea s-a desfăşurat cu ceremonialul specific pio­nieresc, plin de avânt şi di­namismul tinereţii. Tov. Rodica Victor instruc­toare superioară, a vorbit des­pre însemnătatea înfiinţării detaşamentului. Din partea Comitetului Central U.T.M. a vorbit tovarăşa Vascăi Lidia, care a subliniat cinstea pe care o au micile eleve de a deveni pioniere in Ziua ani­­versării a 31 de ani de exis­tenţă a Comsomolului. A adus salutul muncitorilor din car­­tier, Utemista Suciu Eugenia muncitoare la fabrica „Ga­­lia”. A avut apoi loc festivi­tatea împărţirii cravatelor roşii pioniereşti. Elevele au primit cravata roşie, o parte din drapelul roşu, drapelul de luptă a muncitorimii din în­treaga lume. A urmat un fes­tival compus din cântece şi recitări prezentat de noile pioniere. Asemenea festivităţi au mai avut loc la şcolile : 51 boeţi, şcoala elementară de fete Bucureştii Noi, şcoala Balta Albă din Bul. Muncii, etc., unde au fost formate noi detaşamente de pionieri. Mâine încep operaţiunile de auto-impunere pe luna Octombrie Mâine, Marţi, încep opera­ţiunile de auto-impunere asu­pra veniturilor realizate în luna Octombrie, de către co­mercianţi, industriaşi şi me­seriaşi asimilaţi acestora. Termenul pentru depune­­rea declaraţiilor expiră la 10 Noembrie a. c. Cei ce nu vor depune, in termen, declaraţiile de auto­­impunere sunt pasibili de sancţiunile prevăzute de le­gea pentru reprimarea eva­ziunilor fiscale. CUM VA FI VREMEA Minus un grad azi noapte în Capitala In ultimele­ 24 de ore, tim­­pul a fost în general rece, cu cerul mai mult acoperit în jumătatea de Vest a ţării şi parţial noros în jumătatea de Est. Ploi slabe au căzut cu deosebire în Vestul Ardealului şi pe alocuri în Sudul Ţării. In cursul zilei de ieri, tem­peratura maximă înegistratâ în Capitală, a fost plus 8 grade. In cursul nopţii a scă­zut până la minus 1 grad, iar azi dimineaţă la ora 8 s-a înregistrat plus 1 grad. In următoarele 24 ore tim­pul va continua să rămână rece, cu cerul mai mult aco­­perit; vântul va sufla potrivit cu tendință de intensificare în sudul Ţării. Temperatura în scădere. Ploi slabe în ju­mătatea de Vest. PALATUL JUSTIŢIEI Condamnat pentru dosire de mărfuri si monezi de aur Fostul comerciant Nicolae Cristescu, din Şos. Iancului 32, a fost trimis in judecata Curţii penale, pentru că la percheziţia domiciliară ce i s’a făcut de or­ganele miliţiei, s’au găsit dosite şi deţinute in mod ilegal impor­tante cantităţi de articole co­loniale cum şi o cantitate de za­­harină de peste 1 kgr. şi jumă­tate, iar in urma descinderii făcute, in continuare de către miliţie, la un domiciliu al soţiei, din corn. Măgura, jud. Dâmbo­­viţa, in ziua de 8 Iulie 1949, au fost descoperite ascunse monezi de aur. Judecat de către Secţia HI-a, a Curţii, inculpatul a fost găsit vinovat de ambele delicte: in­fracţiune la legea devizelor prin dosirea monezilor şi necedarea lor către Banca de Stat şi in­fracţiune privitoare la călcarea dispoziţiilor cu caracter econo­mic prin dosirea mărfurilor. Prin decizia pronunţată, Curtea La condamnat pentru prima in­fracţiune la 10 ani Închisoare şi o amendă reprezentând de cinci ori valoarea monezilor, iar pentru al doilea delict, la 1 an închi­soare. Instanţa a dispus în­ ace­­laş timp confiscarea monezilor şi a mărfurilor . Ciminal de război condamnat Curtea Bucureşti Secţia II-a penală a avut să­­judece pe cri­minalul de război Pavel Za­­brinschi din Bistriţa, str. De­­cebal 49, fost subofiţer în bata­lionul 18 vânători, care în tim­pul războiului de agresiune pe teritoriul sovietic s’a purtat ca o bestie cu prizonierii, cu soldaţii din unitatea lui şi cu sătenii so­vietici, pe cari îi jefuia terori­­zându-i. Faptele săvârşite de acuzat au fost confirmate de martorii ascul­taţi in faţa Curţii. Curtea l-a condamnat la 10 ani muncă silnică şi degradare civică, condamnare care a rămas definitivă prin confirmarea ei de către Suprema Curte. Siifpscfîâif de la îestea devizelor Suprema Curte Secţia penală a respins ca nefondat recursul făcut de inculpata Iuliana Ober­­lander din Arad, str. Coşbuc 43, împotriva deciziei Curţii din Ti­mişoara ,prin care fusese con­damnată la 5 ani închisoare co­­rectionala și 11.250 lei amendă penală, pe baza legii, pentru ne­cedarea unei cantităţi de devize ce s’au găsit la domiciliul ei cu ocazia unei percheziţii Condamnarea numitei incul­pate a rămas astfel definitivă. Ion Kiss din comuna Şincai­­jud. Mureş, fuusese trimis in ju­­decată pentru că la începutul lunei Septembrie 1944, fiind ata­şat la pichetul de grăniceri din comuna Şincai, strângând din or­dinul lui Francisc Szecsi (judecat şi condamnat separat ca crimi­nal de război), mai mulţi ro­mâni —bărbaţi, femei şi copii _d­in pivniţa castelului Bethlen, i-a maltratat lovindu-i cu armele, pe întuneric până ce a rupt ar­­mele pe ei. Curtea din Cluj, Secţia penală, condamnându-l pe Ion Kiss la 3 ani temniţă grea şi degradare civică, el a făcut recurs, insă Suprema Curte a respins recursul ca nefondat, confirmând ca de­finitivă pedeapsa aplicată acuza­tului. ABONAMENTE: Taxa Poștală plătită in numerar REDACȚIA 1 . TETEF0kS®S ABONAMENT LUNAR: LEI 10(1 )­­ Nr 115.366/948 cont. aprobăr­i, ADMINISTRAȚIA AdSffiiftb Xff • Pentru Instituții anual: lei 500(1 Dir^ r,en P' T' T strada Onbrofeeanu Cherea Nr. 6-8 Tipoerafla s­.3S s I ,— Imprimeriile „SCRISUL LIBER”, Str. Dobrogeanu Gherea Nr. 5 (fost Domnita Anastasia) Bucureşti

Next