Viaţa Capitalei, aprilie 1950 (Anul 2, nr. 278-302)
1950-04-20 / nr. 293
ANUL 12JIL29$ 4 PAGINI, 4 LEI p. Joi 20 Aprilie 9950 "PROLETARI PI/V TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! NOUA LINIE DE TRAMVAI DIN ORAŞUL MILITARI Se realizează legătura directă cu centrul Capitalei Sprijinul dat, prin muncă voluntară, de cetăţeni încă o lucrare edilitară, menită să aducă o mare înlesnire pentru oamenii muncii, este aproape terminată. Prin grija Partidului şi a Guvernului cartierele mărginaşe şi suburbane, altădată lăsate în paragină, îşi schimbă azi înfăţişarea. Comitetul Provizoriu Bucureşti realizează acum o linie directă de tramvai între oraşul Militari şi centrul Capitalei. Muncitorii şi tehnicienii In-treprinderii de Transporturi Bucureşti (I.T.B.), ca şi cetăţenii din oraşul Militari, cari au sprijinit prin muncă voluntară această lucrare, s-au angajat ca, noua linie de tramvai să fie terminată până la 1 Mai. In prezent este în curs de executare lucrarea de traversare a liniei ferate şi cea de montare a reţelei electrice. Această importantă realizare, a produs o deosebită bucurie printre cetăţenii oraşului Militari şi cei din comunele învecinate Chiajna, Dudu şi Roşu. ★ Noua linie de tramvai care va fi legată direct, peste calea ferată, cu linia 14 baraj, are o lungime de 3.800 m. Pentru construirea ei au fost necesare 800 tone şină şi circa 600 vagoane piatră. Au fost montaţi 220 stâlpi de beton, care, în afară de susţinerea reţelei aeriene, vor fi folosiţi şi de întreprinderea Regională de Electricitate Bucureşti. Ei au sprijinit cu drag munca celor peste 300 muncitori şi tehnicieni ai I.T.B.-ului, lucrând voluntar la săparea gropilor pentru aşezarea stâlpilor de beton şi la scoaterea pavajului şoselei, pentru instalarea liniei de tramvai. ★ In muncile voluntare care s’au desfăşurat pe acest şantier, s’au evidenţiat printre alţii, cetăţenii Postolea Maria, Petre Negulescu, C. Sâmboteanu, Florea Ştefan, Maria Mihăilescu, Onesa Paulina, Bencea Ecaterina Panzal Aura, Timoftei Teodora şi Ceacă Tudor. — De 80 ani în comună, nu s’au numărat atâtea înfăptuiri câte s’au realizat în câţiva ani de către regimul nostru de democraţie populară — ne spune cetăţeana Maria Mihăilescu. — înainte voi puteam pătrunde cu carul de lemne pe străzile desfundate ale comunei. Acum avem şi străzi pavate şi lumină electrică, iar ultima realizare, — tramvaiul, — constitue încă o mare înlesnire pentru cetăţenii de aici. Lucrările de montare a nou ii mmm Fiecare ceas liber îl vom închina muncilor voluntare menite să înfrumuseţeze cartierul nostru In cinstea zilei de 1 Mai cetăţenii Capitalei duc o muncă însufleţită pentru înfrumuseţarea oraşului. In fiecare zi, în diferite cartiere se amenajează solarii, se pavează străzi, se sădesc flori în spaţiile verzi, se curăţă şi se însămânţează terenuri virane, prin acţiuni voluntare. Cetăţenii circumscripţiei a 14-a, din sectorul II Negru B., au început lucrările de amenajare a celor patru scuaruri situate în străzile Laptelui, Unirii, Meretin. Pe băncile lucrate de ei, se vor odihni cetăţenii cartierului după o zi de rodnică muncă. In aerul înmiresmat al florilor sădite cu grije de gospodinele circumscripţiei, vor sburda copiii. Enache Niculae, muncitor la fabrica Pluşul, are 8 copii. Pe cei mici îi lasă acasă în grija unei bătrâne, iar cu doi din ei şi cu soţia lucrează în fiecare zi la grădina din strada Laptelui. Marcel Schwerbel, deşi are 67 de ani, lucrează şi el plin de entuziasm. In fiecare zi, grupului acesta, care e nelipsit de la toate munirile voluntare, se alătură şi Lăutaru Marin, din strada Caţavei Nr. 9, împreună cu soţia şi cei patru copii. — Vin în fiecare zi, că doar pentru noi muncim — ne spune tovarăşul Enache Niculae. — Şi ii aduc şi pe toţi ai mei cari pot să ajute cu ceva, — adaugă privind cu dragoste spre Petre şi Niculae, cei mai răsăriţi din cei 8 copii ai lui. Când totul va fi gata copiii or să aibă unde se juca. Şi munca aceasta a cuprins întreaga circumscripţie. Cetăţenii muncesc cu drag la săparea terenurilor bătătorite ale parcului din strada Vulcan Judeţul şi la pavarea străzilor Caloian Judeţul şi Vulcan Judeţul. Cetăţenii circumscripţiei noastre, — ne spune tovarăşul Niţescu Niculae, responsabilul Comitetului Gospodăresc — au hontărît să termine toate aceste lucrări, menite să înfrumuseţeze cartierele lor, în cinstea zilei de 1 Mai. De aceia fiecare ceas liber e închinat muncii voluntare, linii de tramvai Intr’un an s’a dublat numărul magazinelor de Stat din Bucureşti Regimul de democraţie populară făureşte, sub îndrumarea Partidului, cu ajutorul masselor muncitoare dela oraşe şi dela sate, condiţiuni din ce în ce mai bune de trai. Lucrul acesta se vădeşte şi prin volumul mereu crescând al vânzărilor de tot felul de produse, ce se desfac prin unităţile comerţului de Stat, — instrument puternic pentru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. La bunul mers al comerţului de Stat contribuie, în măsură însemnată, şi cetăţenii care dau un ajutor preţios prin sugestiile şi propunerile lor precum şi prin sprijinirea bunei desfăşurări a distribuirii produselor de mare consum. Numărul magazinelor de vânzare ale societăţilor comerciale de Stat din Bucureşti a sporit mereu, ajungând de la 376 cât erau la începutul anului 1949, la 757. la începutul anului 1950. Ele răspund unei reale nevoi a masselor muncitoare, cărora li se asigură astfel o aprovizionare tot mai buna. Nouile unităţi de desfacere au fost înfiinţate în toate cartierele, până în străzile cele mai periferice, pentru ca oamenii muncii să nu mai fie obligaţi să se deplaseze, pentru orice cumpărătură în „centrul comercial". Pe de altă parte salariaţii magazinelor de Stat, prin eforturile şi străduinţa pe care o depun, aduc şi ei o contribuţie însemnată la buna aprovizionare a masselor. PENTRU PACE, PENTRU VIAŢĂ ! Zi de zi creşte numărul cetăţenilor care semnează cu entuziasm Apelul pentru interzicerea armei atomice La fabrica „Flacăra Roşie", semnarea Apelului Comitetului Permanent al Congresului Mondial şi al Partizanilor Păcii.*" Semnarea Apelului la Universitatea „C. Parhon“ Uriaşa, se desfaşoara tot mai însufleţit campania pentru strângerea semnăturilor pe Apelul pentru interzicerea armei atomice. In cartierele Capitalei peste o suta de mii de cetăţeni au primit vizita echipelor şi au semnat Apelul pentru interzicerea armei atomice, luându-şi angajamentul ca vor fi vajnici luptători împotriva imperialiştilor aţâţători la război. In meettfiguri entuziaste, care au foc în fabrici şi uzine, muncitorii semnează cu entuziasm Apelul de la Stockholm pentru interzicerea armei atomice. In institute şi facultăţi, în laboratoare, oamenii de ştiinţă, laolaltă cu studenţii şi personalul administrativ îşi arată prin semnarea Apelului, voinţa lor dârză de a lupta pentru apărarea păcii. La Universitatea C. I. Parhon, printre cei care au semnat Apelul se găsesc: Mihail Nanu, conferenţiar universitar; Dr. Egon Weigl, profesor universitar; Iorgu Iordan, acad. profesor universitar; Decan Fac. Filologie; C. Balmuş, academ. prof. universitar; El. Moroianu, dactilografă; R. Dăscălescu, şef de lucrări; Ion Prodan asistent şi studenţii C. Marinescu, Dănilescu, Bereu Bernard, Carovics Maria-Gabriella. P. Puţan, Bercovici Ine, Ionescu Valentina, Rodica Tomiţă, Ana Maria Toader. SĂ ZĂDĂRNICIM PLANURILE CRIMINALE ALE AŢÂŢĂTORILOR LA RĂZBOI ! Apelul Sesiunii de la Stockholm a Comitetului Permanent al Congresului Mondial al Partîzanilor Păcii, privitor la interzicerea armei atomice ..Coram interzicerea necondiţionată a armei atomica CO ,armă de îngrozităţi de exterminară In massa a oamenilor. Cerem stabilirea unui strict control internaţional asupra aplicării acestei hotărîri. Considerăm ca guvernul care va folosi primul arma atomică împotriva vreunei ţâri, va comite o crimă împotriva omenirii şi trebue să fie tratat ca criminal de război. Chemăm ca toţi oamenii de bună credinţă din întreaga lume să semneze acest apel. Comitetul Permanent pentru Apărarea Pacii din Republica Populara Română cheamă pe toți oamenii de bună credința din {ara noastră care iubesc ,pacea și vor s'o apere să semneze acest apel. La uzinele „Timpuri ISov La uzinele „Timpuri Noi”, ca şi la celelalte întreprinderi din Capitală, muncitorii au semnat cu deosebită dragoste Apelul pentru interzicerea armei atomice. Astfel, la secţia întreţinere maşini şi secţia utilaje, după un meeting entuziast la care au luat cuvântul mai mulţi muncitori, toţi cei de faţă, plini de entuziasm, au iscălit Apelul, Iată o parte din semnături: Zântoiu Marin, D. Rădei, Bârcă Ion, Rădulescu Ion, Niţu Eugen, Păun Ştefan, Negrea Ana, Poenaru Elisabeta, Ghiţă Leon, Senthirolţ Rudolf, I. Codreanu, Leibovici Bereu, Rusan Stan, Carp Vasile, Gheorghe Stan, Pornea Nicolae, Manolescu Cristea, Draigomir Pavel, Chiran Ruse, Nicolae Serghie, Petre A.Agela, Dobre Niculae, Zamfir Dumitru, M. Şerbănescu, Georgescu Gheorghe, Baioş Ion, Neagu Ion, Gh. Constantin, Drăgoi Pavel, Valii Ioan, Popescu L., Stanciu Dumitru, Ionescu Eugen, Repărățeanu, Constantinescu Marin, Văcaru E., Crăciun D., Albăstreanu, Vasiliu D-tru, Iia Gh., Martin Mihai, Constantin Ion, Marin Consta ntin, Dinu Gheorghe, C. Hagiu, D-tru Gheorghe, Stan Niculae, Damian Marin, Ionescu Constantin, Ştefan Slivăţ, I. Bărbacu, Bercovici, Bărzunaş Nicolae, Chiran Ruse, Călugăreanu Traian, Popescu Ştefan, P. Teodorescu, Ionescu Ilie, P. Niculae, Eugen Dumitrescu, Curcan Marian, Iovan Vasile, etc. Eri la cinematografele din Capitală citirea Apelului a fost întâmpinată cu entuziaste manifestări pentru pace In cadrul acţiunii pentru apărarea Păcii, la numeroase cinematografe din Capitală s’a dat citire, în pauzele dintre reprezentaţii, Apelului Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., prin care cetăţenii au fost îndemnaţi să primească echipele ce le vor vizita la domiciliu pentru a semna Apelul. Astfel la cinematograful „Scala”, Preşedintele Comitetului de luptă pentru pace al Circumscripţiei I, a citit Apelul, îndemnând cetăţenii să-l semneze. Spectatorii în picioare, au aplaudat îndelung, manifestându-şi adeziunea şi scandând cu însufleţire: „Vom semna!... Vom semna !” La cinematograful „Timpuri Noi” unul dintre spectatori tov. Sfetcu Alecu din str. Dumbrava Roşie nr. 39, a luat cuvântul: „Am întâlnit echipele care strâng semnăturile pentru pace în cartierul meu şi am văzut că erau întâmpinate cu mult entuziasm. Aştept cu nerăbdare să semnez şi eu Apelul pentru ca să-mi afirm alături de toţi cetăţenii, voinţa de a lupta pentru pace, întreaga sală a aplaudat îndelung. DD „lei fiii relit! Harfă de primă calitate!D esvoltarea continuă a economiei noastre, în cadrul Planului de Stat, pe anul 1950, prevede o accentuată ridicare a productivităţii muncii, a producţiei şi în acelaş timp, o îmbunătăţire crescândă a calităţii produselor. Grija permanentă a Partidului și Guvernului nostru pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii, în drumul spre construirea socialismului, este strâns legată, de ridicarea calitativă a produselor din toate ramurile industriale. Salariul mediu a crescut cu 30 la sută. Traiul oamenilor muncii s-a îmbunătăţit simţitor. Datorită însă faptului că unele mărfuri sunt de calitate proastă, această creştere a salariului nu-şi poate atinge scopul. Lupta pentru îmbunătăţirea calităţii produselor, trebuie să fie o preocupare permanentă a fiecărui muncitor; acesta trebuie să fie obiectivul de seamă în cadrul întrecerilor socialiste, pornite cu elan, în întâmpinarea zilei de 1 Mai. Criticile făcute prin presă unor întreprinderi, în care se arată lipsa de preocupare a unor muncitori şi tehnicieni, faţă de calitatea mărfurilor, nu au rămas fără ecou. Intro scrisoare primită la redacţie din partea întreprinderii de confecţii „Octombrie Roşu“, se arată că în urma unei consfătuiri organizate de Consiliul Sindical Judeţean, s-a făcut un plan tehnic şi organizatoric, care să ducă la îmbunătăţirea calităţii confecţiunilor. In numeroase întreprinderi au fost înfiinţate brigăzi de calitate, care şi-au luat angajamentul de a veghea la îmbunătăţirea necontenită a calităţii produselor. Astfel la fabrica de pâine „Steagul Roşu”, brigada care va da pâine de cea mai bună calitate va căpăta titlul de „Brigada 1 Mai”. . .. In urma adunării convocată de Organizaţia Bucureşti P. M. R., de ziarul „Scânteia” şi de Consiliul Sindical Judeţean Ilfov — care a avut loc la Casa Prieteniei Româno- Sovietice, — muncitorii, tehnicienii şi inginerii, care au participat la această consfătuire, au adresat un apel, chemând pe toţi muncitorii şi tehnicieni întreprinderilor să-şi sporească eforturile pentru îmbunătăţirea calităţii produselor. „Trebue să punem la dispoziţia celor ce muncesc, produse din ce în ce mai multe, mai ieftine şi de bună calitate. Produsele pe care le lucrăm nu mai servesc acum luxului exploatatorilor, ci sunt menite a satisface trebuinţele celor ce muncesc. Nici un rebut!... Marfă de prima calitate!... Această lozincă trebuie să însufleţească în întrecerea socialistă pe fiecare om al muncii”. Organizaţiile de Partid şi Comitetele Sindicale ale întreprinderilor trebuie să-şi intensifice munca de lămurire folosind într’o măsură mai mare presa locală a întreprinderii — gazeta de perete, graficele, carnetul fruntaşului, vitrina cu rebuturi,— ca astfel, toţi oamenii muncii să fie mobilizaţi în lupta pentru ridicarea calităţii produselor, sub lozinca: „Nici un rebut! Marfă de prima calitate! Adunarea activului de partid în cinstea aniversării a 80 de ani dela naşterea lui V. L Lenin — Conferinţa acad. M. B. Mitin — In cadrul manifestărilor pentru aniversarea a 80 de ani dela naşterea marelui geniu al omenirii muncitoare, Vladimir Ilici Lenin, a avut loc ori după amiază in sala Universităţii serale de marxism-leninism a C. C. al P.M.R. adunarea activului de partid din Capitală. Au fost de faţă membri ai C.C. al P.M.R., membri ai Guvernului, numeroşi activişti ai C.C. al P.M.R. şi ai Comitetului de Bucureşti ai P.M.R., membri ai conducerilor organizaţiilor de massă, etc. Adunarea a fost prezidată de tov. Gheorghie Stoica, membru supleant al C.C. al P.M.R., prim secretar al organizaţiei de Bucureşti P.M.R. A conferenţiat prof. M. B. Mitin, membru activ al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. şi deputat al Sovietului Suprem al U.R.S.S. despre „Materialism şi Empiriocritiscism” a lui V. I. Lenin şi lupta împotriva reacţiunii idealiste contemporane”. Conferinţa tovarăşului M. B. Mitin a fost urmărită cu un deosebit interes şi îndelung aplaudată. Caravana-biblioteca a Editurii P M. R. Caravana-bibliotecă a Editurii P. M. R. vizitează numeroase localităţi din diferite regiuni ale ţării. In clişeu, pionieri şi uternişti din plasa Cernatu, jud. Braşov, răsfoind cărţile cumpărate. DUEL ÎNTRE „REGINELE" PETROLULUI DIN NEW YORK Două doamne din cea mai „bună societate” americană — cu iz de petrol — au angajat un match crâncen. Obiectivul : să dea cea mai senzaţională serată a anului. In competiţie au fost d-na Pemrook Johns Pitkill şi cea mai ambiţioasă rivală a sa, d-na Franklin Doberry. Prima era sigură că a repurtat un triumf cu prilejul Carnavalului. Intr’adevăr, închinase sala de bal împreună cu cele trei etaje corespunzătoare ale hotelului Bellevue Stratford, New-York — unul din Palaceurile cele mai luxoase din Statele Unite. Acolo a organizat „O noapte veneţiană”. Pentru a imprima locului un caracter autentic, doamna Pembrook a angajat pe celebrul arhitect Smithson, care, la ordinele „distinsei” sale cliente, a transformat marea sală (un teatru cu câteva galerii) într’o piscină. 200.000 de dolari s’au cheltuit pentru a izola perfect parchetul de dans, înainte de a-l umple cu apă până la înălţimea lojelor. Din aceste loje, gondolele „Made in Venise” transportau perechile către o plută iluminată, ce se legăna în mijlocul piscinei. Bineînţeles, aceasta reprezenta un colţ clasic al Canalului Grande din Veneţia, cu decoruri mai mari decât cele autentice : lampioane, trubaduri italieni şi orchestre de mandoline... A doua zi, d-na Pitkill a adus triumfător la cunoştinţa rivalei sale că serata ei a costat-o 500.000 dolari, şi o invită s’o întreacă — dacă poate ! In faţa acestei... declaraţii de război, d-na Doberry a lăsat să treacă câteva săptămâni pentru a-şi coace bine răzbunarea. Apoi şi-a invitat prietenii distinşi din New-York, fără a le anunţa nimic senzaţional. Serata a decurs fără surprize... până în momentul când amfitrioana şi-a făcut apariţia, încet, încet, ea păşi spre mijlocul salonului, încadrată de o falangă de cincispreze domni ca scoşi din cutie, care o urmau pas cu pas. Surâzând ironic, d-na Doberry a adus la cunoştinţa musafirilor că o companie a poliţiei federale a ocupat toate ieşirile din vilă şi că nimeni nu trebue să se supere dacă va fi percheziţionat la plecare. Şi, cu aceeaşi politeţă şi cu acel zâmbet, precisă motivul acestei precauţiuni speciale : — In această seară m’am împodobit, în onoarea etcs., cu toate bijuteriile mele. In special cu celebrul diamant Hope din Transvaal, evaluat la două milioane de dolari. înţelegeţi dar, de ce... nu-i aşa ? Precauţiunile suntde rigoare. Doamna Păkiu a trebuit să se declare bătută. Intre timp însă, muncitorii societăţii petrolifere a d-lui Franklin Doberry, care câştigă 38 dolari săptămânal şi sunt permanent ameninţaţi de şomaj, încearcă să calculeze câte secole le-ar trebui pentru a cumpăra soţiilor lor o singură brăţară a „patroanei” lor. După „Action"