Viaţa Capitalei, aprilie 1950 (Anul 2, nr. 278-302)

1950-04-20 / nr. 293

ANUL 12J­IL29$ 4 PAGINI, 4 LEI p. Joi 20 Aprilie 9950 "PROLETARI PI/V TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! NOUA LINIE DE TRAMVAI DIN ORAŞUL MILITARI Se realizează legătura directă cu centrul Capitalei Sprijinul dat, prin muncă voluntară, de cetăţeni încă o lucrare edilitară, meni­tă să aducă o mare înlesnire pentru oamenii muncii, este a­­proape terminată. Prin grija Partidului şi a Gu­vernului cartierele mărginaşe şi suburbane, altădată lăsate în paragină, îşi schimbă azi înfă­ţişarea. Comitetul Provizoriu Bucureşti realizează acum o linie directă de tramvai între oraşul Militari şi centrul Capitalei. Muncitorii şi tehnicienii In-­­treprinderii de Transporturi Bucureşti (I.T.B.), ca şi cetăţenii din oraşul Militari, cari au spri­jinit prin muncă voluntară a­ceastă lucrare, s-au angajat ca, noua linie de tramvai să fie terminată până la 1 Mai. In pre­zent este în curs de executare lucrarea de traversare a liniei ferate şi cea de montare a reţe­lei electrice. Această importantă realizare, a produs o deosebită bucurie printre cetăţenii oraşului Mili­tari şi cei din comunele înveci­nate Chiajna, Dudu şi Roşu. ★ Noua linie de tramvai care va fi legată direct, peste calea fe­rată, cu linia 14 baraj, are o lungime de 3.800 m. Pentru construirea ei au fost necesare 800 tone şină şi circa 600 va­­­goane piatră. Au fost montaţi 220 stâlpi de beton, care, în afară de susţinerea reţelei aerie­ne, vor fi folosiţi şi de între­prinderea Regională de Electrici­tate Bucureşti. Ei au sprijinit cu drag munca celor peste 300 muncitori şi tehnicieni ai I.T.B.-ului, lu­crând voluntar la săparea gropi­lor pentru aşezarea stâlpilor de beton şi la scoaterea pavajului şoselei, pentru instalarea liniei de tramvai. ★ In muncile voluntare care s’au desfăşurat pe acest şantier, s’au evidenţiat printre alţii, cetăţenii Postolea Maria, Petre­ Negu­­lescu, C. Sâmboteanu, Florea Ştefan, Maria Mihăi­lescu, O­­nesa Paulina, Bencea Ecaterina Panzal Aura, Timoftei Teodora şi Ceacă Tudor. — De 80 ani în comună, nu s’au numărat atâtea înfăptuiri câte s’au realizat­ în câţiva ani de către regimul nostru de de­mocraţie populară — ne spune cetăţeana Maria Mihăilescu. — înainte voi puteam pătrunde cu carul de lemne pe străzile des­fundate ale comunei. Acum avem şi străzi pavate şi lumină elec­trică, iar ultima realizare, — tramvaiul, — constitue încă o mare înlesnire pentru cetăţenii de aici. Lucrările de montare a nou ii mmm Fiecare ceas liber îl vom închina muncilor voluntare menite să înfrumuseţeze cartierul nostru In cinstea zilei de 1 Mai ce­tăţenii Capitalei duc o muncă însufleţită pentru înfrumuseţarea oraşului. In fiecare zi, în dife­rite cartiere se amenajează so­larii, se pavează străzi, se sădesc flori în spaţiile verzi, se curăţă şi se însămânţează terenuri vi­rane, prin acţiuni voluntare. Cetăţenii circumscripţiei a 14-a, din sectorul II Negru B., au început lucrările de amena­jare a celor patru scuaruri si­tuate în străzile Laptelui, Unirii, Meretin. Pe băncile lucrate de ei, se vor odihni cetăţenii cartierului după o zi de rodnică muncă. In aerul înmiresmat al florilor sădite cu grije de gospodinele circumscripţiei, vor sburda copiii. Enache Niculae, muncitor la fabrica Pluşul, are 8 copii. Pe cei mici îi lasă acasă în grija unei bătrâne, iar cu doi din ei şi cu soţia lucrează în fiecare zi la grădina din strada Laptelui. Marcel Schwerbel, deşi are 67 de ani, lucrează şi el plin de en­tuziasm. In fiecare zi, grupului acesta, care e nelipsit de la toate mun­i­rile voluntare, se alătură şi Lău­­taru Marin, din strada Caţavei Nr. 9, împreună cu soţia şi cei patru copii. — Vin în fiecare zi, că doar pentru noi muncim — ne spune tovarăşul Enache Niculae. — Şi ii aduc şi pe toţi ai mei cari pot să ajute cu ceva, — adaugă pri­vind cu dragoste spre Petre şi Niculae, cei mai răsăriţi din cei 8 copii ai lui. Când totul va fi gata copiii or să aibă unde se juca. Şi munca aceasta a cuprins în­treaga circumscripţie. Cetăţenii muncesc cu drag la săparea te­­renurilor bătătorite ale parcului din strada Vulcan Judeţul şi la pavarea străzilor Caloian Judeţul şi Vulcan Judeţul. Cetăţenii circumscripţiei noas­tre, — ne spune tovarăşul Ni­­ţescu Niculae, responsabilul Co­mitetului Gospodăresc — au hon­tărît să termine toate aceste lu­crări, menite să înfrumuseţeze cartierele lor, în cinstea zilei de 1 Mai. De aceia fiecare ceas li­ber e închinat muncii volun­tare, linii de tramvai Intr’un an s’a dublat numărul magazinelor de Stat din Bucureşti Regimul d­e democraţie populară făureşte, sub în­drumarea Partidului, cu ajutorul masselor muncitoare dela oraşe şi dela sate, condiţiuni din ce în ce mai bune de trai. Lucrul acesta se vădeşte şi prin volumul mereu crescând al vânzărilor de tot felul de produse, ce se desfac prin unităţile comerţului de Stat, — instru­ment puternic pentru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. La bunul mers al comerţului de Stat contribuie, în măsură însemnată, şi cetăţenii care dau un ajutor preţios prin sugestiile şi propunerile lor precum şi prin sprijinirea bunei desfăşurări a distribuirii produ­selor de mare consum. Numărul magazinelor de vânzare ale societăţilor co­merciale de Stat din Bucureşti a sporit mereu, ajun­gând de la 376 cât erau la începutul anului 1949, la 757. la începutul anului 1950. Ele răspund unei reale nevoi a masselor muncitoare, cărora li se asigură astfel o aprovizionare tot mai buna. Nouile unităţi de desfacere au fost înfiinţate în toate cartierele, până în străzile cele mai periferice, pentru ca oamenii muncii să nu mai fie obligaţi să se deplaseze, pentru orice cumpărătură în „centrul comercial". Pe de altă parte salariaţii magazinelor de Stat, prin eforturile şi străduinţa pe care o depun, aduc şi ei o contribuţie însemnată la buna aprovizionare a masselor. PENTR­U PACE, PENTRU VIAŢĂ ! Zi de zi creşte numărul cetăţenilor care semnează cu entuziasm Apelul pentru interzicerea armei atomice La fabrica „Flacăra Roşie", semnarea Apelului Comitetului Permanent al Congresului Mondial şi­­ al Partizanilor Păcii.­­*" Semnarea Apelului la Universitatea „C­­. Parhon“ Uriaşa, se desfaşoara tot mai însufleţit campania pentru strânge­rea semnăturilor pe Apelul pentru interzicerea armei atomice. In cartierele Capitalei peste o suta de mii de cetăţeni au primit vizita echipelor şi au semnat Ape­lul pentru interzicerea armei ato­mice, luându-şi angajamentul ca vor fi vajnici luptători împotriva imperialiştilor aţâţători la război. In meettfiguri entuziaste, care au foc în fabrici şi uzine, muncitorii semnează cu entuziasm Apelul de la Stockholm pentru interzicerea armei atomice. In institute şi facultăţi, în labora­toare, oamenii de ştiinţă, laolaltă cu studenţii şi personalul admi­nistrativ îşi arată prin semnarea Apelului, voinţa lor dârză de a lupta pentru apărarea păcii. La Universitatea C. I. Parhon, printre cei care au semnat Apelul se găsesc: Mihail Nanu, confe­renţiar universitar; Dr. Egon Weigl, profesor universitar; Iorgu Iordan, acad. profesor universitar; Decan Fac. Filologie; C. Balmuş, academ. prof. universitar; El. Moroianu, dac­tilografă; R. Dăscălescu, şef de lucrări; Ion Prodan asistent şi stu­denţii C. Marinescu, Dănilescu, Bereu Bernard, Carovics Maria-Gabriella. P. Puţan, Bercovici Ine, Ionescu Valentina, Rodica Tomiţă, Ana Maria Toader. SĂ ZĂDĂRNICIM PLANURILE CRIMINALE ALE AŢÂŢĂTORILOR LA RĂZBOI ! Apelul Sesiunii de la Stockholm a Comitetului Permanent al Congresu­lui Mondial al Partîzanilor Păcii, privitor la interzicerea armei atomice ..Coram interzicerea necondiţionată a armei atomica CO ,armă de îngrozită­ţi de exterminară In massa a oamenilor. Cerem stabilirea unui strict control internaţional asupra aplicării acestei hotărîri. Considerăm ca guvernul care va folosi primul arma atomică împotriva vreunei ţâri, va comite o crimă împotriva omenirii şi trebue să fie tratat ca criminal de război. Chemăm ca toţi oamenii de bună credinţă din întreaga lume să semneze acest apel. Comitetul Permanent pentru Apărarea Pacii din Republica Populara Română cheamă pe toți oamenii de bună credința din {ara noastră care iubesc ,pacea și vor s'o apere să semneze acest apel. La uzinele „Timpuri ISov La uzinele „Timpuri Noi”, ca şi la celelalte întreprinderi d­in Capitală, muncitorii au semnat cu deosebită dragoste Apelul pen­tru interzicerea armei atomice. Astfel, la­ secţia întreţinere maşini şi secţia utilaje, după un meeting entuziast la care au luat cuvântul mai mulţi munci­tori, toţi cei de faţă, plini de entuziasm, au iscălit Apelul, Iată o parte din semnături: Zântoiu Marin, D. Rădei, Bârcă Ion, Rădulescu Ion, Niţu Eugen, Păun Ştefan, Negrea Ana, Poe­­naru Elisabeta, Ghiţă Leon, Sen­­thirolţ Rudolf, I. Codreanu, Lei­­bovici Bereu, Rusan Stan, Carp Vasile, Gheorghe Stan, Pornea Nicolae, Manolescu Cristea, Dra­i­gomir Pavel, Chiran Ruse, Nico­­lae Serghie, Petre A­.Agela, Dobre Niculae, Zamfir Dumitru, M. Şerbănescu, Georgescu Gheor­ghe, Baioş Ion, Neagu Ion, Gh. Constantin, Drăgoi Pavel, Valii Ioan, Popescu L., Stanciu Dumi­tru, Ionescu Eugen, Repărățeanu, Constantinescu Marin, Văcaru E., Crăciun D., Albăstreanu, Vasiliu D-tru, Ii­a Gh., Martin Mihai, Constantin Ion, Marin Consta­ n­­tin, Dinu Gheorghe, C. Hagiu, D-tru Gheorghe, Stan Niculae, Damian Marin, Ionescu Constan­tin, Ştefan Slivăţ, I. Bărbacu, Bercovici, Bărzunaş Nicolae, Chi­ran Ruse, Călugăreanu Traian, Popescu Ştefan, P. Teodorescu, Ionescu Ilie, P. Niculae, Eugen Dumitrescu, Curcan Marian, Io­­van Vasile, etc. Eri la cinematografele din Capitală citirea Apelului a fost întâmpinată cu entuziaste manifestări pentru pace In cadrul acţiunii pentru apă­rarea Păcii, la numeroase cine­matografe din Capitală s’a dat citire, în pauzele dintre repre­­zentaţii, Apelului Comitetului Permanent pentru Apărarea Pă­cii din R.P.R., prin care cetă­ţenii au fost îndemnaţi să pri­mească echipele ce le vor vizita la domiciliu pentru a semna A­­pelul. Astfel la cinematograful „Sca­la”, Preşedintele Comitetului de luptă pentru pace al Circum­scripţiei I, a citit Apelul, îndem­nând cetăţenii să-l semneze. Spectatorii în picioare, au­­ a­­plaudat îndelung, manifestân­­du-şi adeziunea şi scandând cu însufleţire: „Vom semna!... Vom semna !” La cinematograful „Timpuri Noi” unul dintre spectatori tov. Sfetcu Alecu din str. Dumbrava Roşie nr. 39, a luat cuvântul: „Am întâlnit echipele care strâng semnăturile pentru pace în car­tierul meu şi am văzut că erau întâmpinate cu mult entuziasm. Aştept cu nerăbdare să semnez şi eu Apelul pentru ca să-mi a­­firm alături de toţi cetăţenii, voinţa de a lupta pentru pace, întreaga sală a aplaudat înde­lung. D­D „lei fiii relit! Harfă de primă calitate!D­ esvoltarea continuă a economiei noastre, în cadrul Planului de Stat, pe anul 1950, prevede o accentuată ridicare a productivităţii muncii, a producţiei şi în acelaş timp, o îmbunătăţire crescândă a calităţii produ­selor. Grija permanentă a Partidului și Guvernului nostru pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii, în drumul spre construirea socialismului, este strâns legată, de ridicarea calitativă a produselor din toate ramurile industriale. Salariul mediu a crescut cu 30 la sută. Traiul oame­nilor muncii s-a îmbunătăţit simţitor. Datorită însă fap­tului că unele mărfuri sunt de calitate proastă, această creştere a salariului nu-şi poate atinge scopul. Lupta pentru îmbunătăţirea calităţii produselor, tre­buie să fie o preocupare permanentă a fiecărui muncitor; acesta trebuie să fie obiectivul de seamă în cadrul între­cerilor socialiste, pornite cu elan, în întâmpinarea zilei de 1 Mai. Criticile făcute prin presă unor întreprinderi, în care se arată lipsa de preocupare a unor muncitori şi tehni­cieni, faţă de calitatea mărfurilor, nu au rămas fără ecou. Intro scrisoare primită la redacţie din partea între­prinderii de confecţii „Octombrie Roşu“, se arată că în urma unei consfătuiri organizate de Consiliul Sindical Ju­deţean, s-a făcut un plan tehnic şi organizatoric, care să ducă la îmbunătăţirea calităţii confecţiunilor. In numeroase întreprinderi au fost înfiinţate brigăzi de calitate, care şi-au luat angajamentul de a veghea la îmbunătăţirea necontenită a calităţii produselor. Astfel la fabrica de pâine „Steagul Roşu”, brigada care va da pâine de cea mai bună calitate va căpăta titlul de „Brigada 1 Mai”. .­­ .. In urma adunării convocată de Organizaţia Bucureşti P. M. R., de ziarul „Scânteia” şi de Consiliul Sindical Ju­deţean Ilfov — care a avut loc la Casa Prieteniei Româno- Sovietice, — muncitorii, tehnicienii şi inginerii, care au par­ticipat la această consfătuire, au adresat un apel, chemând pe toţi muncitorii şi tehnicieni întreprinderilor să-şi sporească eforturile pentr­u îmbunătăţirea calităţii produselor. „Trebue să punem la dispoziţia celor ce muncesc, produse din ce în ce mai multe, mai ieftine şi de bună calitate. Produsele pe care le lucrăm nu mai servesc acum luxului exploatatorilor, ci sunt menite a satisface trebuinţele celor ce muncesc. Nici un rebut!... Marfă de prima calitate!... Această lo­zincă trebuie să însufleţească în întrecerea socialistă pe fie­care om al muncii”. Organizaţiile de Partid şi Comitetele Sindicale ale între­prinderilor trebuie să-şi intensifice munca de lămurire fo­losind într’o măsură mai mare presa locală a întreprinderii — gazeta de perete, graficele, carnetul fruntaşului, vi­trina cu rebuturi,— ca astfel, toţi oamenii muncii să fie mobilizaţi în lupta pentru ridicarea calităţii produselor, sub lozinca: „Nici un rebut! Marfă de prima calitate! Adunarea activului de partid în cinstea aniversării a 80 de ani del­a naşterea lui V. L Lenin­­ — Conferinţa acad. M. B. Mitin — In cadrul manifestărilor pentru aniversarea a 80 de ani dela naşterea marelui geniu al omenirii muncitoare, Vladimir Ilici Lenin, a avut loc ori după amiază in sala Universităţii serale de marxism-leninism a C. C. al P.M.R. adunarea activului de partid din Capitală. Au fost de faţă membri ai C.C. al P.M.R., membri ai Guvernului, numeroşi activişti ai C.C. al P.M.R. şi ai Comitetului de Bucureşti ai P.M.R., membri ai conducerilor organizaţiilor de m­assă, etc. A­­dunarea a fost prezidată de tov. Gheorghie Stoica, membru su­pleant al C.C. al P.M.R., prim secretar al organizaţiei de Bucu­reşti P.M.R. A conferenţiat prof. M. B. Mitin, membru activ al Acade­miei de Ştiinţe a U.R.S.S. şi deputat al Sovietului Suprem al U.R.S.S. despre „Materialism şi Empiriocritiscism” a lui V. I. Lenin şi lupta împotriva reacţi­­unii idealiste contemporane”. Conferinţa tovarăşului M. B. Mitin a fost urmărită cu un deo­sebit interes şi îndelung aplau­dată. Caravana-biblioteca a Editurii P­ M. R. Caravana-bibliotecă a Editurii P. M. R. vizitează numeroase localităţi din diferite regiuni ale ţării. In clişeu, pionieri şi ute­rn­iş­ti din plasa Cernatu, jud. Braşov, răsfoind cărţile cumpărate. DUEL ÎNTRE „REGINELE" PETROLULUI DIN NEW YORK D­ouă doamne din cea mai „bună societate” americană — cu iz de petrol — au an­gajat un match crâncen. Obiec­tivul : să dea cea mai senzaţio­nală serată a anului. In competiţie au fost d-na Pem­­rook Johns Pitkill şi cea mai am­biţioasă rivală a sa, d-na Fran­­klin­ Doberry. Prima era sigură că a repurtat un triumf cu pri­lejul Carnavalului. Intr’adevăr, închinase sala de bal împreună cu cele trei etaje corespunzătoare ale hotelului Bellevue Stratford, New-York — unul din Palace­­urile cele mai luxoase din Statele Unite. Acolo a organizat „O noapte veneţiană”. Pentru a im­prima locului un caracter auten­tic, doamna Pembrook a angajat pe celebrul arhitect Smithson, care, la ordinele „distinsei” sale cliente, a transformat marea sală (un teatru cu câteva galerii) în­tr’o piscină. 200.000 de dolari s’au cheltuit pentru a izola perfect parchetul de dans, înainte de a-l umple cu apă până la înălţimea lojelor. Din aceste loje, gondolele „Made in Venise” transportau pe­rechile către o plută iluminată, ce se legăna în mijlocul piscinei. Bineînţeles, aceasta reprezenta un colţ clasic al Canalului Grande din Veneţia, cu decoruri mai mari decât cele autentice : lampioane, trubaduri italieni şi orchestre de mandoline... A doua zi, d-na Pit­kill a adus triumfător la cuno­ştinţa rivalei sale că serata ei a costat-o 500.000 dolari, şi o in­vită s’o întreacă — dacă poate ! In faţa acestei... declaraţii de război, d-na Doberry a lăsat să treacă câteva săptămâni pentru a-şi coace bine răzbunarea. Apoi şi-a invitat prietenii distinşi din New-York, fără a le anunţa ni­mic senzaţional. Serata a decurs fără surprize... până în mom­entul când amfitrioana şi-a făcut apa­riţia, încet, încet, ea păşi spre mijlocul salonului, încadrată de o falangă de cincispreze domni ca scoşi din cutie, care o urmau pas cu pas. Surâzând ironic, d-na Do­­berry a adus la cunoştinţa musa­firilor că o companie a poliţiei federale a ocupat toate ieşirile din vilă şi că nimeni nu trebue să se supere dacă va fi perche­ziţionat la plecare. Şi, cu aceeaşi politeţă şi cu acel­ zâmbet, pre­cisă motivul acestei precauţiuni speciale : — In această seară m’am îm­podobit, în onoarea etcs., cu toate bijuteriile mele. In special cu ce­lebrul diamant Hope din Trans­vaal, evaluat la două milioane de dolari. înţelegeţi dar, de ce... nu-i aşa ? Precauţiunile sunt­­de rigoare. Doamna Păkiu­ a trebuit să se declare bătută. Intre timp însă, muncitorii so­cietăţii petrolifere a d-lui Fran­klin Doberry, care câştigă 38 do­lari săptămânal şi sunt permanent ameninţaţi de şomaj, încearcă să calculeze câte secole le-ar trebui pentru a cumpăra soţiilor lor o singură brăţară a „patroanei” lor. După „Action"

Next