Steagul Roşu, iulie 1954 (Anul 1, nr. 83-109)
1954-07-01 / nr. 83
I AM I — Nr. 83 4 PACINI 20 BANI I JOI 1 IULIE 1954 POSTURILE UTEMISTE DE CONTROL D e curind, la F.R.B. un grup de tineri muncitori, ingineri şi maiştri, care alcătuiesc postul utemist de control, au întreprins un raid prin secţiile întreprinderii pentru a constata cum luptă tifienii pentru economii de materiate împotriva risipei, a rebuturilor, a neglijenţei in muncă. Cele constatate pe teren au fost publicatela gazeta de perete a postului, lipsurile au, fost sezisate conducerii şi, nu după mult tirp, munca în diferitele sectoare s-a îmbunătăţit simţitor prin măsurile ce au fost luate. Asemenea raiduri ale posturilor utamiste de control se organizează în numeroase întreprinderi din Capitală ca şi în gospodării agricole de Stat şi S.M.T. din cuprinsul regiunii noastre. Rezultatele care se obţin de pe urma acestora dovedesc necesitatea posturilor utemiste de control, forţa lor mobilizatoare, puterea lor de a descoperi la timp lipsurile în muncă şi a le înlătura cît mai grabnic. Posturile utemiste de control au fost organizate la noi în ţară în urmă cu mai bine de trei ani, după exemplul posturilor comsomoliste de control care au adus un aport însemnat la lupta pentru îndeplinirea planurilor cincinale ale Uniunii Sovietice, ajutînd conducerile întreprinderilor la lichidarea lipsurilor ivite în procesul de fabricaţie, făcînd propuneri concrete cu privire la îmbunătăţirea condiţiilor demuncă ale muncitorilor, realizînd economii, inovaţii, raţionalizări. Uniunea Tineretului Muncitor, urmînd pilda Comsomolului şi luptînd pentru traducerea în viaţă a sarcinilor trasate de partid, a înfiinţat numai în întreprinderile din Capitală peste 600 de posturi utemiste de control, iar în gospodăriile de stat şi S.M.T. din regiunea Bucureşti activează aproape 100 de asemenea posturi. In majoritatea lor, posturile utemiste de control duc o acţiune susţinută pentru realizarea cu succes a sarcinilor de plan la toţi indicii, luptă împotriva rutinei şi a conservatorismului, critică cu asprime pe risipitori ca şi pe chiulangii, pe codaşi ca şi pe gură-cască, generalizează experienţapozitivă şi îmbrăţişează noul. Membrii multor posturi utemiste de control şi-au dovedit capacitatea lor, puterea lor de convingere, priceperea lor în buna desfăşurare a procesului de producţie, obiectivitatea lor în critică. Variate suntformele pe care le are activitatea posturilor utemiste de control. Prin raiduri în secţii, prin controlul efectuat, în timpul lucrului, prin consfătuiri periodice, dări de seamă în faţa birourilor organizaţiilor de bază U.T.M., sau în cadrul adunărilor generale de tineret şi în adunările sindicale, posturile utemiste de control sezisează lipsurile, critică pe cei rămaşi în urmă, ajută la îmbunătăţirea muncii. Numeroase sunt exemplele care dovedesc eficacitatea activităţii posturilor utemiste de control. La uzinele „Semănătoarea” de pildă, cele 8 posturi existente în întreprindere desfăşoară o vie acţiune împotriva rebuturilor. Insecţiile turnătorie şi secerătorilegători au fost amenajate vitrine în care sunt expuse piesele rebutate de tineri, dîndu-se în acelaşi timp îndrumări concrete acelor tineri care dau lucrări de proastă calitate. Postul utemist de control de la uzinele „Clement Gottwald” a dat un sprijin efectiv extinderii iniţiativei pentru reducerea consumurilor de metal la fiecare fabricat. Și în cuprinsul regiunii, majoritatea posturilor utemiste de control sunt la datorie. De bună seama că muncitorii de la G.A.S. Măineasca, raionul Snagov, sunt recunoscători membrilor postului utemist de control al cărui responsabil este Gh Vasilescu care, prin sezisările sale prezentate la timp conducerii gospodăriei, a contribuit la procurarea unor piese necesare reparării maşinilor agricole făcînd astfel ca în generalmunca gospodăriei să se îmbunătăţească. Şi laS.M.T. Lehliu, prin controlul efectuat de postul utemist, o serie de neajunsuri au fost înlăturate, iar disciplina în rîndurile tinerilor s-a îmbunătăţit simţitor. Toate aceste exemple şi încă multe altele constituie oglinda unei activităţi vii a posturilor utemiste de control, contribuţia lor la lupta pentru traducerea în viaţă a sarcinilor partidului şi guvernului. Cu toate acestea, mai sunt organizaţii de bază U.T.M. care dovedesc slăbiciuni în organizarea posturilor utemiste de control, care nu se interesează de existenţa acestora. Comitetul organizaţiei de bază U.T.M. de la fabrica de ţigarete „Bucureşti“ (secretar tov. Dobre) nu s-a ocupat de organizarea posturilor utemiste de control şi n-a făcut nimic pentru înlăturarea unor deficienţe existente în procesul de producţie. Nici la fabrica „Armătura” situaţianu este mult mai bună. Aci, înrapoartele secretarului organizaţiei de bază U.T.M. sînt trecute vreo 4 posturi utemiste. Dar de existenţa lor nu ştie decît secretarul organizaţiei atunci cînd îşi reciteşte rapoartele. Tineretul din întreprindere nu simte că în mijlocul lui activează un post utemist de control deşi îi simte nevoia. Acelaşi lucru se poate spune şi despre postul utemist de control de la G.A.S. Drăgăneşti al cărui responsabil este Marin Buga, care nu a făcut nimic pentru a-şi dovedi existerţa, sau despre cel de la G.A.S. Negoeşti, care e nou înfiinţat, dar nu-şi trăieşte viaţa şi nu primeşte nici un sprijin din partea comitetului organizaţiei de bază U.T.M. Sarcini de răspundere stau în faţa posturilor utemiste de control. Ele au menirea să aducă o importantă contribuţie la traducerea în viaţă a Hotărîrilor partidului şi guvernului pentru continua îmbunătăţire a nivelului de trai al celor ce muncesc. Posturile utemiste de control, desfăşurîndu-şi activitatea pe baza unui plan concret, trebuie să acorde toată atenţia calităţii produselor, să combată risipa de materie primă, combustibil, energie electrică şi să lupte pentru economii, să combată cazurile de imnisciplină ale unor tineri, să controleze felul cum tinerii îşi îngrijesc maşinile, sculele, locul de muncă. Pentru ca activitatea posturilor uterniste de control să fie bogată, multilaterală, eficace, e absolut necesar ca organizaţiile de bază U.T.M. să le acorde îndrumarea şi sprijinul permanent. Comitetele organizaţiilor de bază U.T.M. trebuie să analizeze periodic activitatea posturilor utemiste de control, să organizeze consfătuiri în care să se dezbată activitatea acestor posturi, să generalizeze experienţa pozitivă. Ele trebuie să vegheze ca planurile de muncă ale posturilor utemiste de control să fie concrete, axate pe problemele cele mai importante ale producţiei, pe folosirea rezervelor interne, reducerea preţului de cost, creşterea calităţii produselor Comiteteleregional, orăşenesc şi raionale U.T.M. trebuie să sprijine comitetele organizaţiilor de bază U.T.M. în crearea de noi posturi utemiste de control şi întărirea celor existente, în recrutarea, ca membri ai acestor posturi a unor elemente cinstite, capabile, vrednice. Organizaţiile de partid din fabrici, uzine, G.A.S., S.M.T. pot şi trebuie să sprijine organizaţiile de bază U.T.M. în ceea ce priveşte posturile utemiste de control, aşa cum procedează de pildă organizaţiile de partid de la uzinele „Vasile Roaită”, „Semănătoarea”, etc. Este inadmisibilă părerea unor birouri şi comitete de partid care consideră că îndrumarea posturilor utemiste de control este o treabă rezervată exclusiv organizaţiilor U.T.M. Posturile utemiste de control trebuie să simtă îndrumarea şi sprijinul partidului, iar sezisările acestor posturi trebuiesc luate în seamă cu toată seriozitatea de organizaţiile de partid de comitetele de întreprindere şi conducerile administrative ale întreprinderilor. In această perioadă, oamenii muncii sunt avîntaţi într-o vie Întrecere socialistă în cinstea zilei de 23 August. Răspunzînd scrisorii colective a unor întreprinderi din oraşul Bucureşti, muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii se angajează şi făuresc fapte vrednice în întîmpinarea marii sărbători. Posturile utemiste de control au datoria patriotică să-şi aducă şi de astă dată contribuţia lor la obţinerea de noi succese în producţie, la culegerea roadelor întrecerii înflăcărate pornită în întreprinderi şi instituţii, semn al dragostei poporului pentru patria noastră liberă, pentru viaţa noastră înfloritoare. La ghişeele C. E. C. La agentiile C.E.C. s-au introdus ghişee speciale pfentru primirea ordinelor permanente de plăti periodice ale titularilor de librete de economie. In contul acestor titulari, C . C. achită taxele pentru telefon, radio, chirii, impozite şi prime de asigurare A.D.A.S., făcindu-le astfel o importantă economie de timp. îini.oocím Pe ogoarele regiunii noastre DE LA CORESPONDENŢII NOŞTRI VOLUNTARI Ajutor preţios Muncitorii şi funcţionarii din întreprinderile şi instituţiile raionului „1 Mai” din Bucureşti, au venit cu drag la muncă vo luntară duminică 27 iunie a.c. la gospodăria agricolă de stat „Roşia" pentru a ajuta la recoltarea mazărei. • Conştienţi că astfel contribuie la o mai bună aprovizionare a oamenilor muncii de la oraş, cei peste 600 de muncitori şi funcţionari au cules circa 3.700 kg. demazăre. In această acţiune patriotică s-au evi-; _ denţiat muncitorii de la Morile unite „Ilie Pintilie” care au cules peste 300 kg. de mazăre. Fruntaşi în această muncă au fost tov. Constantin Bujor, Stana Toma şi Dumitru Cojocaru. De asemenea, rezultate frumoase au mai obţinut şi elevii şcoalei profesionale de la fabrica „Stela” in frunte cu utemiştii Romulus Răguşescu, Marin Raicu, Nicolae Silvestru şi alţii. La munca voluntară de la G.A.S. „Roşia“ au participat şi tovarăşi de la sfatul popular al raionului „1 Mai”, muncitori de la întreprinderea „Izolatorul”, precum şi un important număr de membri cooperatori de la cooperativele: „Artamet”, „Muncă şi Artă” şi altele, aducind un preţios aport la culesul celor 3.700 kg. de mazăre. D. NEACŞU - Recoltează orzul cu combina Muncitorii şi tehnicienii de la gospodăria agricolă de stat Joiţa, raionul Răcari, întreţinînd în condiţiuni agrotehnice culturile, acestea s-au dezvoltat frumos, în special culturile prăşitoare au crescut bogate in spic. Zilele trecute în această gospodărie orzul a dat în pirgă şi muncitorii îndrumaţi de tehnicieni au ieşit la recoltatul acestei culturi. Folosind cu pricepere atelajele, muncitorii din această gospodărie au recoltat în cursul zilei de 28 iunie orzul de pe 4 ha. In această acţiune patriotică s-au evidenţiat comunistul Radu Dumitru, precum şi combinerul Cristea Dumitru. In ziua de 29 iunie combina gospodăriei a început lucrările de recoltare încă din zorii zilei reuşind ca pînă înspre amurg să realizeze recoltatul şi treieratul orzului de pe o însemnată suprafaţă. GH. IORDACHE ! Pregătiri pentru treieriș Comitetul executiv al sfatului popular comunal şi organizaţia de bază din comuna Fierbinţi, raionul Snagov, au îndru- J mat îndeaproape pe ţăranii muncitori din comună în vederea pregătirii în cele mai bune condiţiuni a campaniei de recoltare. Datorită acestor îndrumări ţăranii mun- j citori au reparat toate atelajele şi au reu- j şit să amenajeze cele două arii unde se va efectua treierişul recoltei. Aceste arii au fost electrificate cu concursul munci- • torilor electricieni Conobloc Dumitru şi Sandu Ion pentru că să se poată treiera f ni lit ziua cit şi noaptea. Paralel cu aceasta au fost organizate: serviciul sanitar la arii, gazeta de perete, fotomontaje, iar în cuprinsul comunei au fost instalate lozinci prin care ţăranii muncitori sunt îndemnaţi să strîngă la timp recolta de pe ogoare. Ieri această acţiune se remarcă deputaţii Căldăruş Elena, Stoian Aurelia şi alţii care au contribuit la o temeinică organi- zare a acestor lucrări. O contribuţie de seamă a dat şi consiliul de conducere al cooperativei din comună care s-a îngrijit de aproviziona- rea cu sfoară precum şi cu diferite articole trebuincioase pentru buna funcţionare a chioşcurilor de la cele două arii. Văzînd că orzul a început să dea în pîrgă ţăranii muncitori Îndrumaţi de către tehnicienii agricoli au hotărît ca zilele acestea să iasă la recoltatul păioaselor. FLORICA CONSTANTINESCU ! Zorile nu se iviseră încă şi Ştefan R. Ene, ţăran muncitor cu gospodărie mijlocie din comuna Mitreni, raionul Olteniţa, intră în lanul înalt cu orz de toamnă şi merse mai bine de 30—40 de paşi. Aci, lingă pădure, unde pămintul este mai întotdeauna umed, paiul crescuse înalt, ridicîndu-se aproape pînă la bărbie. Abia i se vedea lui Ştefan R. Ene pălăria dacă l-ar fi privit cineva din drum. Rupse cîteva spice, le frecă în palmă, şi surise cu mulţumire. Era întocmai cum îşi zisese el. Orzul dase în pîrgă de-a binelea şi se cerea să fie secerat, îşi aminti despre discuţia avută de cu seară cu unul din agenţii agricoli, Gheorghe Paraschiv. — Să intri la secerat? se mirase acesta... Fugi de-acolo nea Ştefane. Ştii bine că anul acesta îs alte condiţii decît anul trecut... Nici pe la 5 iulie n-o să fie orzul bun de secerat... Dar deputatul Ilie Anghel care era de faţă, îl întrebase pe agentul agricol: — Măi Paraschive, tu ai mai fost pe cîmp zilele astea, ori ba? — Şi adineauri fusei — răspunse acesta începat. — Atunci îi mare mirarea că nu văzuşi lanurile galbene. Iacă, noi chiar în seara aceasta vrem să ţinem o şedinţă cu tovarăşii din organizaţia de bază. Să-i îndemnămpe oameni să treacă la recoltat... D-aia zic, că Ştefan Ene are dreptate, dacă vrea să intre, cel dinţii pe comună... Amintindu-şi de acestea, Ene o luă cu pas întins pe drumeagul ce ducea către haltă, ajunse în dreptul unei uliţi şi se îndreptă către casă. — Hai Dumitre, îl strigă el pe fiu-său... Noră-mea Leana e acasă ? Hai şi tu Constantino, spuse Văzînd-o şi pe fată. Vă iau pe toţi la seceriş. Facem, cum s-ar zice, aldămaşul. O să fim cei dinţii pe sat. Şi cu mişcări grăbite, Ştefan R. Ene se apucă să puie în căruţă un butoiaş cu apă, secerile, ghemele cu sfoară groasă pe care şi le cumpărase din vreme de la cooperativă şi nişte lucernă cosită de curind pentru cai. Pildă de Stete citeva clipe pe gînduri, apoi urcă şi plugul, înhamă şi urcară cu toţii. Soarele tocmai răsărea, învăpăind drumurile şi casele cu belşug de aur. Intîlnindu-1 in dreptul cotului şoselei, ţăranul muncitor Cibu se opri mirat în drum şi strigă: — Ştefane, chiar adevărat? începi la ora măi, cum ziceai aseară? — Vino de ne vezi, răspunse acesta. ★ Să tot aibă 55 de ani Ştefan R. Ene. De multe ori a fost el în ultimele campanii agricole printre fruntaşii comunei Mitreni. Cei din organizaţia de bază, îl întreabă deseori la şedinţe, despre anumite metode noi de lucru, pe care Ştefan R. Ene, le-a deprins la rîndu-i fie din broşuri, fie din conferinţele pe care le ascultă cu regularitate la căminul cultural. El a învăţat că strînsul păioaselor, nu este o muncă uşoară, ci dimpotrivă, una din cele mai de răspundere. — Cite boabe sînt în lan—le-a apus el tovarăşilor la ultima şedinţă a organizaţiei de bază, — atîtea trebuie să intre şi în magazia noastră, dacă vrem să întîmpinăm cu cinste ziua de 23 August şi să se asigure pîinea copiilor. Acum lanul e copt, mai aşteptăm?... Vînjos, de statură mijlocie, cu faţa roşcovană şi arsă de soare, Ştefan Rogie şi-a azvîrlit acum în fin pălăria, şi a luat una dintre seceri, şi el cel dinţii, cu o bucurie de tînăr, a prins a tăia firele înalte de orz. Din urmă noră-sa Leana şi Constantina, fata cea mai mică, string poloagele, le fac snopi, legindu-le cu grijă ca boabele să nu se scuture. Intr-un timp, cu broboane de sudoare, Ştefan R. Ene s-a ridicat de mijloc şi privindu-1 lung i-a spus lui Dumitru, feciorusău. — Ce zici Dumitre, gătăm noi pînă diseară? vrednicie Fără să răspundă, acesta a făcut un semn cu mina, adică: — Mai e vorbă? Apoi, urmînd gîndul lui taică-său, a grăit: — N-a fost vorba să şi arăm locul? Uiţi prinsoarea cu Gheorghe Şt. Berbec? — Ba n-o uit, a spus Ştefan R. Ene. Mă uit însă că a căzut zăduful, cum nici nu ne aşteptam... Inţelegînd că la mijloc e vorba nu numai de secerişul orzului, ci şi de întrecerea patriotică, de prinsoarea pe care taică-său şi frate-său o făcuseră chiar la ei în ogradă cu Gheorghe Şt. Berbec, deputat în sfatul popular comunal, — că pînă la sfîrşitul săptămîi' vor avea snopii buni de treier—Constantina zorea şi ea. Mîinile îi mergeau ca nişte zvîrlugi. îşi desprinsese de pe cap tulpanul cel roşu şi îl aruncase la margine, deasupra unui snop ca un mac roşu. Zulufii blonzi îi căzuseră pe frunte, lipindu-i-se de sudoare. Din cînd în cînd, și-i ridica grăbită cu mina și lega orzul înainte. Leana, cumnată-sa, deși mai molatecă, o urma îndeaproape. • La prînz cînd soarele batea în creștet, se opriră din muncă oleacă. De pe acum, cea mai mare parte a celor 25 de ani cu orz, era secerată. Mîncară în grabă, băură apă rece din ulciorul pus sub căruţă la umbră și își continuară munca. De după un dîmb se ivi intr-un timp cu niște ulcele pe care le legase de buză și apoi de mijloc cu sfoară, o femeie scundă. Apropiindu-se, ea le strigă: — Ștefane, am adus fiertura... — După ce om găta cu totul... Noi de prînz ne-am astîmpărat de acum mamă, răspunse feciorul său, Dumitru. Femeia lăsă deoparte ulcelele şi se alătură şi ea la clăit. Cînd soarele scăpătă către asfinţit, cei doi bărbaţi şi cele trei femei şi curăţiseră cîmpul, aşezînd pe margine în linie dreaptă snopi în clăi. Nu se puteau vedea nicăeri spice risipite. Ștefan R. Ene le spusese deseori celor alor săi: — Dacă socotim că pe un metru pătrat, cum zice agronomul, sînt vreo 400 de spice şi dacă la fiecare spic se scutură măcar un bob, apoi ia faceţi socoteala, cit se vor duce la fiecare pogon... Copiii ţinuseră seama de îndrumarea tatălui şi curăţiseră bine cîmpul. In vreme ce femeile se îndreptau către casă, — după ce cinaseră chiar acolo pe cîmp, Ştefan R. Ene şi fecioru-său deşi obosiţi porniră să are, aşa cum se inţeleseseră. Miriştea galbenă preserată ici-colo cu flori mici de cîmp, ce stătuseră pitite sub orz, dispărea, brazdă cu brazdă... — N-o să terminăm în seara asta. Dar în schimb mîine, punem porumbul furajer... Să vezi numai, Dumitre, — vorbea Ștefan R. Ene — ce masă verde scoatem d-acilea. Are să se mire și Gheorghe Paraschiv, agentul agricol. ...In seara aceleiaşi zile, în curtea sfatului popular, mărginită pe dreapta şi pe stînga de viţa de vie frumos îngrijită, se strînseră oameni mulţi. Preşedintele sfatului popular, tov. Ganea Constantin, aflase vestea. Pe la prînz, îndemnaţi de pilda lui Ştefan R. Ene, mulţi alţi ţărani muncitori ieşiseră la seceratul orzului de toamnă. Printre aceştia erau Tudor Gh. Năstase, Ene D. Ştefan, Cibu Tudor şi alţii. — M-a cîştigat — spunea despre Ştefan R. Ene deputatul Şt. Berbec—s-a ţinut de cuvînt. A arat. Mîine pune şi porumbul furajer pe locul de pe care a strîns orzul. Văzîndu-1 cum ară, alde Tudor Gh. Năstase a adus şi el plugul... A trecut la dezmiriştit... In acest timp tov. Ganea Constantin ştersese bine cu o cîrpă udă panoul de onoare. Scria încetişor numele celor care, în prima zi a muncilor de recoltare, îşi dovediseră vrednicia. In fruntea lor se afla bineînţeles, comunistul Ştefan R. Ene. AL. RAICU Comunicatul cu privire a primei centrale Consiliului de Miniştri al U. R. S. S. la punerea in funcţiune in U. R. S. S. electrice industriale pe bază de energie atomică MOSCOVA 30 (Agerpres). — Agenţia TASS transmite comunicatul Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. cu privire la punerea în funcţiune în U.R.S.S. a primei centrale electrice industriale pe bază de energie atomică. In prezent, datorită eforturilor oamenilor de ştiinţă şi inginerilor sovietici, în Uniunea Sovietică s-au terminat cu succes proiectarea şi construirea primei centrale electrice industriale pe bază de energie atomică cu o putere utilă de 5.000 kw. La 27 iunie 1954, centrala electrică atomică a fost dată în exploatare și a furnizat curent electric pentru industria și agricultura raioanelor învecinate. Pentru prima dată o turbină industrială lucrează nu prin arderea cărbunelui sau a altor tipuri de combustibil, ci cu energie atomică , prin dezagregarea nucleului atomului de uraniu. Prin punerea in funcţiune a centralei electrice atomice s-a făcut un pas real pe calea spre folosirea paşnică a energiei atonice. Oamenii de ştiinţă şi inginerii sovietici lucrează la crearea unor centrale industriale electrice pe bază de energie atomică cu o putere de 50.000—100.000 kw. Mai mult , în cinstea zilei de Oamenii muncii din uzinele şi întreprinderile bucureştene dau tot mai însufleţiţi bătălia întrecerii, obţinînd primele roade ale angajamentelor luate în cinstea zilei de 23 August. In clişeu, membrii brigăzii utemiste „Tinara Gardă“ de la uzinele „Republica“, care ii şi-au luat angajamentul să depăşească planul cu 30 la sută, să facă însemnate economii şi să aplice metodele sovietice avansate de muncă Corabelnicova, Jandarova, Bîcov-Bortkevici. De la stînga spre dreapta: Neacşu Ion, Cioc Ion responsabilul brigăzii şi Iepure Aurel, cercetînd calitatea pieselor lucrate. mst. Meşteşugarii cooperatori intimpină Metalurgiştii Membrii cooperativei metalurgice „Artamet“, vor lucra in ziua de 22 August, în contul zilei de 12 septembrie. Cooperatorii de la „Artanjet“, vor ridica productivitatea muncii cu 5 la sută şi vor face economii în valoare de 2000 lei numai în lunile iulie şi august, reducînd totodată rebuturile cu 25 la sută. Dar lucrul cu care se mîndresc cooperatorii cel mai mult, este sortimentul pe care-l vor pune pe piaţă în curind: ceaunul. Gospodinele se vor bucura mult de acest nou produs al cooperativei „Artamet“. Ei folosesc întrecerea şi la dezvoltarea cooperativei lor. Astfel vor construi un berbec de spart fontă, vor instala un cabilou cu o capacitate de turnare de : 2000 kgr. pe oră. Vor da în folosinţă cea de a doua parte a halei de turnătorie nr. 1 cu o suprafaţă de 320 m.p. şi vor construi o cameră de uscat formele cu o suprafaţă de 30 m.p. Pentru nevoile cooperatorilor se va da în folosinţă baia de la unitatea nr. 7 strungărie şi se va amenaja o pistă de popice. In curind, noi confecţii Publicul consumator cunoaşte bine articolele de confecţii, executate cu gust de harnicii cooperatori ai cooperativei de producţie „Sporul“. Iată, că in întîmpinarea zilei de 23 August, membrii acestei unităţi productive, pe lingă faptul că vor îndeplini planul pe lunile iunie, iulie, august la toţi indicii, vor reduce cheltuielile administrative cu 10 la sută faţă de cifra planificată şi vor realiza economii la consumul de materiale în valoare de 25.000 lei. Dar ei vor aduce noi surprize plăcute cetăţenilor prin noile modele de confecţii pe care le vor face, ca şi prin introducerea celor două noi sortimente pentru confecţiile de copii. Apoi, vor da produse de larg consum peste pian, în valoare de 110.000 lei şi vor repara şi înzestra cu mobilier 8 centre de comandă existente. • Mobilă de calitate Grijă faţă de nevoile oamenilor muncii şi preocupare pentru satisfacerea gusturilor cetăţenilor, au şi muncitorii tîmplari. Intre aceştia se numără şi membrii cooperativei „Meseriaşii tîmplari“. Şi asta se vede din angajamentele pe care şi le-au luat ei în cinstea lui 23 August. Unul din angajamente sună aşa: Vom îmbunătăţi calitatea produselor, astfel incit la recepţie să nu fie niciunul respins“. Pentru deservirea populaţiei, ei vor executa peste plan 19 gar cu însufleţire măreaţa sărbătoare nituri mobile tip „Argeş“, vor confecţiona din deşeuri 300 bucăţi inele pentru sacoşe şi vor amenaja în cadrul cooperativei lor o secţie de jucării. • Produse de cautiuc Articolele de cauciuc îşi găsesc o largă întrebuinţare. Una din unităţile de producţie care pune la dispoziţia consumatorilor tot felul de articole de cauciuc este cooperativa „Coprochim“. Un rol însemnat în această perioadă îl are această cooperativă în ce priveşte rezolvarea comenzilor pe care le fac unităţile agricole. Tehnicienii cooperativei în obiectivele întrecerii in cinstea zilei de 23 August, au trecut şi pe acela al executării la timp a tuturor comenzilor privind piesele de schimb pentru utilajele agricole în perioada campaniei agricole. De asemenea, colectivul cooperativei va executa 3 prototipuri noi de jucării pentru copii şi 5 prototipuri noi de bunuri de larg consum. In acest scop se va organiza un concurs pentru obţinerea de modele cît mai multe şi mai variate. încălţăminte peste plan In atelierele cooperativei de încălţăminte „Zorile“, se munceşte cu însufleţiri pentru obţinerea primelor rezultate în urma angajamentelor luate în cinstea zilei de 23 August. Eforturile cooperatorilor sunt îndreptate în scopul realizării planului de producţiemarfă în proporţie de 103 la sută, aşa cum s-au angajat. Nu e uşor să execuţi peste plan, sute de perechi de încălţăminte diferită, şi totuşi, cooperatorii de la „Zorile“ vor face acest lucru pînă in ziua de 22 august. In atenţia lor stă şi calitatea produselor, astfel, ca să nu aibă reclamaţii din partea beneficiarilor. Ca să poată duce pînă la capăt tot ce şi-au propus, conducerea cooperativei va introduce noi măsuri tehnico-organizatorice menite să îmbunătăţească procesul de producţie, cît şi condiţiile de muncă ale cooperatorilor şi vor înfiinţa un centru de reparaţii. Pentru buna deservire a populaţiei şi frizerii şi coaforii din cadrul cooperativei „Higiena“, şi-au luat importante angajamente în întîmpinarea zilei de 23 August. Colectivele cooperativei „Higiena“ se vor îngriji de buna aprovizionare a unităţilor cu materiale şi rufăria necesară. De asemenea se va renova spălătoria mecanică, mărindu-i capacitatea de producţie cu 30 la sută,, se va amenaja o cantină la care să poată servi masa un număr de 700 cooperatori, se vor face instalaţii de duşuri cu apă caldă la unitatea Nr. 22, se va deschide o unitate nouă in cartierul „Griviţa Roşie“ şi se va instala ventilaţie directă la 5 unităţi.