Steagul Roşu, martie 1955 (Anul 2, nr. 286-312)
1955-03-01 / nr. 286
Informaţii de partid Comitetul raional analizează munca culturală Zilele trecute, comitetul raional de partid Mihăileşti a analizat într-o plenară lărgită activitatea căminelor culturale din satele şi comunele raionului. La plenară a participat şi un număr de invitaţi, printre care directorii unor cămine culturale fruntaşe, cadre didactice, activişti ai sfaturilor populare care muncescîn domeniul culturii de masă. Din referatul prezentat de tov. Negrea Cristea, şeful secţiei de propagandă şi agitaţie a comitetului raional de partid, au reieşit o serie de aspecte pozitive in munca de îndrumare a activităţii culturale de masă. Astfel, ca urmare a măsurilor luate de comitetul raional de partid cu cîteva luni în urmă, unele organizaţii de bază ca de pildă cele din comunele Dărăşti, Tufa şi Cornetu, au analizat în adunările generale de partid activitatea căminelor culturale respective. Pe baza discuţiilor purtate de membrii de partid şi a hotărârilor adoptate, organizaţiile debază săteşti au intensificat munca de îndrumare a activităţii culturale,antrenând în mai mare măsură cadrele didactice, tehnicienii agronomi şi deputaţii sfaturilor populare. In cadrul căminelor culturale funcţionează 30 de cercuri agrotehnice care cuprind 550 de ţărani muncitori. In această perioadă la cele 63 de cămine culturale din satele şi comunele raionului Mihăileşti au fost organizate 137 conferinţe legate de pregătirea campaniei agricole de primăvară, precum şi prelucrări ale Hotărîrilor guvernului şi partidului, la care au participat în total peste 13.000 de ţărani muncitori. S-a dat o atenţie mai mare informării politice a ţăranilor muncitori asupra ultimelor evenimente politice internaţionale. La conferinţele pe teme internaţionale au participat circa 10.000 de ţărani muncitori. în cadrul discuţiilor, participanţii la plenară au criticat biroul comitetului raional care n-a urmărit îndeaproape realizarea integrală a planului de măsuri întocmit în vederea îmbunătăţirii activităţii căminelor culturale. Unele organizaţii de bază ca de pildă cele din comunele Bălăria şi Letca Nouă, n-au fost îndrumate să dea o mai mare atenţie muncii culturale de masă. Ca urmare ,a lipsei de sprijin, munca unor cămine culturale n-a fost legată de problemele pregătirii campaniei agricole de primăvară. Aşa cum au relevat participanţii la discuţii, încă nu există suficientă grijă pentru conţinutul muncii culturale ca şi pentru lărgirea formelor de manifestări culturale. De asemenea, a fost aspru criticată atitudinea de dezinteres a comitetului executiv al sfatului popular raional care n-a folosit fondurile alocate pentru înzestrarea căminelor culturale şi pentru asigurarea condiţiilor materiale (căldură, lumină, geamuri) necesare bunei desfăşurări a muncii culturale. In încheiere, plenara comitetului raional de partid a adoptat o hotărîre care prevede măsuri concrete pentru îmbunătăţirea activităţii culturale. Astfel s-a hotărît ca membrii comitetului raional de partid să răspundă de îndrumarea organizaţiilor de bază pentru ca acestea să discute în adunările generale problemele muncii culturale din satul sau comuna respectivă şi să treacă la o mai intensă sprijinire a căminelor culturale, antrenind îin jurul lor cadrele didactice, tehnicienii agronomi şi organizaţiile U.T.M. Membrii comitetului raional vor ţine conferinţe în cadrul căminelor culturale. De asemenea, biroul comitetului raional de partid a primit sarcina de a îndruma comitetul executiv al sfatului popular raional în munca de îmbunătăţire a activităţii secţiei culturale raionale şi de asigurare a condiţiilor materiale necesare ridicării la un nivel mai înalt a muncii de culturalizare a maselor de ţărani muncitori. altiviştii studiază Odată la două săptămîni, în ziua de marţi, majoritatea activiştilor comitetului raional de partid Roşiori iau parte la şedinţa cercului de tip superior în cadrul căruia studiază economia politică. Prin faptul că şedinţele cercului se ţin regulat, frecvenţa este bună, activiştii se pregătesc temeinic, iar discuţiile sunt vii şi interesante. Printre cei care participă la cercul de tip superior de economie politică sânt şi tovarăşii Marin Cojocaru, Paula Predescu şi Carea Caliopi. La expunerile făcute de propagandist, ei iau notiţe i bune în care îşi trec cele mai importante probleme ale lecţiei expuse. Apoi, în perioada celor două săptămâmi care îi despart de seminar, studiază individual materialul bibliografic recomandat şi economia politică îşi întocmesc conspecte în care ţin seama şi de notiţele luate cu prilejul lecţiei. Aceasta le uşurează înţelegerea materialului bibliografic, asigurîndu-le o bună pregătire. Astfel, ei se prezintă bine pregătiţi la seminar, participă la discuţii şi la lămurirea confuziilor făcute de unii tovarăşi. In prezent, activiştii înscrişi la cercul de tip superior în care studiază economia politică se pregătesc pentru seminarul la cea de a doua parte a lecţiei „Producţia de mărfuri, marfa şi banii“. Studierea individuală a materialului bibliografic, lecţiile expuse şi discuţiile care se poartă în cadrul seminariilor, le îmbogăţesc cunoştinţele şi le ajută să înţeleagă mai bine politica economică a partidului şi guvernului în etapa actuală. ------------------ Ridicarea nivelului profesional Pentru ridicarea nivelului profesional al cadrelor tehnice din Ministerul Poştelor şi Telecomunicaţiilor, conducerea Direcţiei Generale Radio a iniţiat un ciclu de lecţii urmate de seminarii. La aceste cursuri vor participa şi tehnicienii altor unităţi printre care Direcţia generală, T. T., Direcţia Tehnică, întreprinderea Teleconstrucţia. Lecţiile se împart în două cicluri: ciclul I cuprinde probleme de radiodifuziune, iar ciclul II, probleme de radiocomunicaţii şi radiorelee. .Pentru al cadrelor tehnice din M.P.T. predare sunt folosiţi ingineri cu o înaltă calificare profesională. Scopul acestor lecţii este de a stimula studierea individuală a materialului cerut, de a înlătura rutina în munca tovarăşilor ce lucrează în sectoarele de exploatare, de a-i ţine la curent cu progresele realizate în acest domeniu. Lecţiile tratate precum şi problemele de seminar se vor multiplica şi trimite staţiilor de radio, astfel ca toţi tehnicienii din cadrul Direcţiei Generale Radio să-şi poată îmbogăţi cunoştinţele. Pătrunde mai adine lumina cărţii In numeroase sate şi comune din cuprinsul raionului Alexandria, se desfăşoară munca de alfabetizare a ţăranilor muncitori. La această acţiune participă numeroşi învăţători, deputaţi comunali şi agitatori. Astfel, în comuna Măgura au fost cuprinşi în munca de alfabetizare un număr de 45 ţărani muncitori. Numai învăţătorul Cezar Scutaru ,a mobilizat, în cadrul sectorului său de activitate, 16 ţărani muncitori printre care se numără femeile Maria Chelu, Ioana Bălănescu, Gherghina Chelu şi alţii, care frecventează cu regularitate cursurile, însuşiindu-şi materia predată. De asemenea şi la şcoala elementară din comuna Buzescu, frecventează cu regularitate cursurile un număr de 20 ţărani muncitori, printre care se numără şi elevii Ioana Chiru, Maria Filişan şi alţii, care muncind cu perseverenţă au reuşit să scrie şi să citească bine. Datorită muncii depuse de către cadrele didactice, sprijinului dat în munca de alfabetizare de către organizaţiile de bază, de comitetele executiveale sfaturilor populare, comunale, precum şi de secţia de învăţămint a sfatului popular raional Alexandria, în satele și comunele Plosca, Bogdana, Margaret, Pielea și Groseni ,analfabetismul a fost complet lichidat. Create în scopul în- ^ tăririi muncii organelor de inspecţie, echipele de control obştesc îşi adune contribuţia la îmbunătăţireaaprovizionării unităţilor de desfacere din comerţul de stat cu mărfuri mai multe şi de bună calitate, la educarea lucrătorilor din aceste unităţi în spiritul atitudinii socialiste faţă de muncă şi al respectului faţă de cumpărători. In unităţile comerţului de stat se constată o creştere simţitoare a activităţii lucrătorilor care muncesc cu entuziasm pentru a da viaţă sarcinilor trasate de partid şi guvern prin Hotărîrea cu privire la trecerea la comerţul desfăşurat. Cu toate acestea însă mai sunt o serie de lipsuri atît în ceea ce priveşte aprovizionarea la timp a magazinelor cu diferite mărfuri cit şi în ceea ce priveşte atitudinea unor lucrători care manifestă lipsă de respect faţă de cumpărători, folosesc obiceiuri moştenite de pe timpul capitaliştilor, luând suprapreţ sub diferite forme, furînd la gramaj, nedînd restul sau dosind unele mărfuri mult căutate. Interesate să frusteze statul şi cumpărătorii, să se îmbogăţească din hoţii şi delapidări, aceste elemente corupte, strecurate în rîndurile lucrătorilor cinstiţi din unităţile de desfacere ale comerţului de stat, trebuiesc descoperite şi sancţionate cu toată asprimea în aşa fel încât să servească de exemplu pentru toţi acei ce încearcă să le urmeze calea. Tocmai în acest scop au luat fiinţă echipele de control obştesc, organe alese în adunările sindicale, formate din oameni ai muncii cinstiţi şi devotaţi cauzei construirii socialismului în ţara noastră, care funcţionează în depline împuterniciri acordate prin lege. Prin numeroasele propuneri şi sezisări făcute de echipele de control obştesc în urma vizitării unităţilor de desfacere din comerţul de stat sînt remediate multe deficienţe, fie în ceea ce priveşte organizarea comerţului desfăşurat, fie în felul cum îşi duc activitatea unii lucrători. De exemplu echipa de control obştesc formată din muncitori de la întreprinderea „Utilaj-Colentina“ a propus înfiinţarea unui centru de pline pe Şoseaua 7 Noiembrie. Alte echipe de control obştesc au sezisat deficienţe în buna întreţinere a localurilor. Asemenea constatări a făcut echipa formată din muncitori de la Centrul Poligrafic Nr. 1 care a arătat că la bufetul T.A.P.L. Nr. 1 din Șoseaua Ștefan cel Mare Nr. 4 plafonul este deteriorat, iar la bufetul „Feldioara“ din B-dul Ilie Pintilie, canalizarea este defectă. Echipele de control obștesc aduc un aport considerabil la descoperirea şi combaterea lipsurilor în ceea ce priveşte calitatea mărfurilor destinate consumului, cit şi a practicilor nesănătoase ale unor lucrători din comerţul de stat. Indreptîndu-şi atenţia spre unităţile care deservesc zilnic un număr mare de oameni ai muncii echipele de control obștesc de la fabrica „ICAR“ au sezisat că centrul de pîine din B-dul Ghencea Nr. 58 pune în vînzare deseori pîine crudă, iar la centrul de pîine din Str. Sebastian Nr. 207 nu se respectă programul, deschizîndu-se unitatea după ora stabilită. Tot despre felul cum se distribuie pîinea în Capitală o altă echipă de control obştesc a sezisat că la centrul de pîine Nr. 508 din Str. Viting pîinea se vinde la bucată în loc să se distribuie la cîntar, aşa după cum sînt dispoziţiunile în vigoare. Ştiind că în unităţile de alimentaţie publică, în restaurante, bodegi, bufete şi ospătării au loc o serie de practici învechite care duc la abateri de la buna deservire a consumatoriilor, echiipeile de control obştesc prin activitatea lor de pe teren au descoperit şi a sezisat organele în drept despre neregulile găsite la umneile unităţi. Despre proasta organizare a muncii la restaurantul „Marea Neagră“ din Calea Griviţei Nr. 94, echipa de control obştesc de la C.S.C.P.A. a arătat că ospătarii în loc să se aprovizioneze în permanenţă cu băuturi de la bar, după cum e şi reglementat, îşi fac stoc şi deservesc consumatorii după preferinţă, în schimbul unui bacşiş. Oaltă echipă de control obştesc de la uzinele „Boleslav Bierut“ ,a sezisait că la fontierul „Amica“ ospătarii condiţionează vînzarea vinului şi a altor băuturi spirtoase, obligînid cumpărătorii să servească fripturi şi alte preparate, sau la restaurantul „Locomotiva“ a constatat că vaimbuşul Nicolae Cernea, încurajat de responsabila Cornelia Ionescu, a turnat apă în rachiul de tescovină şi în alte băuturi. Dînd ascultare sezisărilor şi propunerilor făcute de echipele de control obştesc unele conduceri ale organizaţiilor comerciale locale sau ale trusturilor de alimentaţie publică au luat măsuri de îndreptare a neregulilor constatate. De exemplu T.A.P.L. din raionul Griviţa Roşie fiind sezisat de unele abateri săvîrşite de vaimbuşul Gheorghe Truică de la bufetul „Tîmpa“ a trecut la desfacerea contractului de muncă al acestui element corupt, pe cei de la restaurantul „Locomotiva“ i-a trimis în judecată, iar la restaurantul „Bucureștii Noi“ s-a luat măsura ca barul să fie dotat cu toate cele necesare servirii conștiincioase a consumatorilor. Acestea sunt numai o parte din sezisările şi propunerile făcute de unele echipe de control obştesc, precum şi unele măsuri luate de conducerile organizaţiilor comerciale în urma activităţii controlului obştesc. Totuşi, în ultimul timp în activitatea unor echipe de control obştesc se observă multă delăsare. Din cauză că nu s-a ţinut cont înalcătuirea schimburilor, la fabrica de ţigarete „Bucureşti“ echipele au fost descompletate, nemaiavînd posibilitatea să-şi exercite controlul pe teren. La uzinele „Republica“ comitetul de întreprindere pe lîngâ faptul că nu s-a îngrijit de planificarea ieşirilor pe teren ale echipelor de control obştesc, nici măcar puţinele rezisări şi propuneri făcute de aceste echipe nu au fost înscrise în caietul de evidenţă pentru a fi transmise mai departe torurilor îrn drept. Mai sunt comitete de întreprindere ca cele de la filatura „Dacia“ sau de la fabrica „Textila Griviţa“ care în loc să ajute în muncă aceste echipe le mai fac şi greutăţi. De exemplu tovarăşa Maria Duduaş, membră a comitetului sindical de la filatura „Dacia“, îngreunează munca echipelor de control obştesc, neanunţîndu-le convocările făcute la şedinţele de instructaj de la sfatul popular raional sau de la Consiliul Sindical Regional - Bucureşti, iar comitetul sindical de la „Textila Griviţa“ s-a ferit să trimită echipele de control obştesc la şedinţe de teama să nu fie criticat. Pentru curmarea acestei situaţii de netolerat comitetele de întreprindere au datoria să ia de urgenţă măsurile cuvenite în vederea activizării membrilor echipelor de control obştesc, pentru reorganizarea acelor echipe descompletate, cît şi pentru planificarea ieşirilor pe teren ale acestor echipe. Comitetele de întreprindere au sarcina de a controla şi îndruma activitatea depusă de echipele de control obştesc şi de a sezisa conducerile organizaţiilor comerciale locale despre constatările făcute în urma controlului efectuat. Trebuie lichidată odată pentru totdeauna sub aprecierea acestei activităţi obşteşti la care sînt chemaţi să-şi aducă contribuţia oameni ai muncii care se bucură de încrederea tovarăşilor lor de muncă. Controlul şi îndrumarea asupra felului cum îşi desfăşoară activitatea unităţile comerţului de stat trebuie cît mai bine organizate. In acest scop organizaţiile de partid din fabrici, uzine şi instituţii trebuie să vegheze cum comitetele de întreprindere se achită de sarcinile legate de activitatea echipelor de control obştesc. Printr-o cît mai bună îndrumare şi educare a celor ce sînt însărcinaţi cu efectuarea controlului obştesc în magazinele comerţului de stat, comitetele de întreprindere sprijinite de organizaţiile de partid sînt chemate să lichideze cu lipsurile de pînă acum şi să îndrepte lucrurile pe un făgaş nou. Tot în acest scop secţiunile comerciale ale sfaturilor populare raionale sînt chemate să-şi aducă aportul. Ele trebuie să imprime unor responsabili de unităţi respectul faţă de echipele de control obştesc, să-i educe să nu desconsidere indicaţiile date deaceste echipe, să-şi însuşească recomandările acestora. Secţiunile comerciale ale sfaturilor populare raionale trebuie să traseze sarcina tuturor unităţilor comerciale ca să creeze condiţiile necesare pentru ca echipele controlului obştesc să-şi ducă munca în bune condiţiuni. Responsabilii unităţilor comerciale sînt obligaţi de a pune la dispoziţia acestor echipe condicile de sugestii şi reclamaţii şi registrele unice de control în care echipele de control obştesc vor trece constatările şi eventualele indicaţiuni obligatorii pentru înlăturarea lipsurilor şi îmbunătăţirea muncii. Paralel cu aceasta secţiunile comerciale ale sfaturilor populare trebuie să ceară conducerilor organizaţiilor comerciale să asigure tot sprijinul controlului obştesc, răspunzînd la sezisările acestuia în termene cît mai scurte posibil, veghind ca în acelaşi timp elementele necinstite din rîndul lucrătorilor din comerţ, care mai practică furtul şi necuviinţa faţă de cumpărători şi se menţin pe o poziţie duşmănoasă, să fie demascate şi înlăturate. Secţiunile comerciale ale sfaturilor populare au luat măsura de a organiza schimburi de experienţă între echipele de control obştesc de cîte două ori pe lună. La aceste şedinţe trebuie să se ţină cont ca sezisările şi propunerile juste venite din partea echipelor de control obştesc să aibă rezolvarea practică. La fiecare şedinţă trebuie să participe conducătorii organizaţiilor comerciale locale, care sînt obligaţi să ţină seama de sezisările echipelor de control obştesc şi să ia măsurile corespunzătoare în vederea lichidării lipsurilor şi abaterilor constatate în activitatea unor unităţi comerciale de stat. Numai în acest fel unităţile comerţului de stat îşi vor putea îndeplini sarcinile de cinste de a aproviziona şi deservi în bune condiţiuni marea masă de oameni ai muncii din cuprinsul oraşului nostru, iar activitatea echipelor de control obştesc se va întări neîncetat. AL. ŞTEFANESCU Să întărim activitatea echipelor de control obştesc STEAGUL) ROŞU Sărbătorirea Zilei de luptă împotriva colonialismului Ziua de luptă împotriva colonialismului şi de solidaritate cu tineretul din ţările coloniale şi dependente a fost sărbătorita duminică după amiază de sute de tineri din Capitală. In sala de festivităţi a Casei de cultură a sindicatelor din Bucureşti s-au întîlnit pentru a sărbători această zi tineri muncitori şi ţărani muncitori, studenţi români şi tineri veniţi din diferite colţuri ale lumii pentru a studia la noi în ţară. După cuvântul de deschidere rostit de Vladimir Litvin, directorul Casei de cultură a sindicatelor din Bucureşti, au luat cuvîntul studenţii străini An Raza, Magid Darius, T. Panu, Iamnis Simeonidis, care au vorbit despre lupta desfăşurată de popoarele lor pentru libertate, independenţă naţională şi pace. Despre munca şi viaţa nouă a tineretului chinez a vorbit cu Ven-de. In numele studenţilor români din Capitală a luat cuvîntul Stan Soare. A urmat un program artistic. Cîntece argentiniene, dansuri greceşti, melodii populare turceşti, iraniene, australiene, recitări din cunoscuţi poeţi indieni au oglindit rînd pe rând viaţa grea şi lupta pentru libertate şi pace a popoarelor coloniale şi dependente. Închiderea lucrărilor sesiunii ştiinţifice a I.S.E.P. „V. I. Lemn” Duminică au luat sfîrşit lucrările primei sesiuni ştiinţifice a Institutului de ştiinţe economice şi planificare „V. I. Lenn“, care s-au desfăşurat în zilele de 25, 26 şi 27 februarie. Lucrările sesiunii de comunicări şi referate ştiinţifice a cadrelor didactice din economie s-au desfăşurat în patru secţii. Au fost prezentate 31 de comunicări şi referate ştiinţifice tratînd problemele actuale de o deosebită importanţă practică. Asupra comunicărilor şi referatelor ştiinţifice prezentate s-au purtat discuţii ample. La sfîrşitul lucrărilor sesiunii, prof. univ. M. Haşeganu, rectorul Institutului, a expus concluziile asupra felului cum a decurs prima sesiune ştiinţifică a Institutului de ştiinţe economice şi planificare. Prima sesiune ştiinţifică a Institutului de construcţii Bucureşti Duminică dimineaţa au început lucrările primei sesiuni ştiinţifice a Institutului de construcţii din Bucureşti. Lucrările sesiunii se vor desfăşura timp de 5 zile în localul Institutului din bd. Tolbuhin nr. 72. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de prof. ing. D. Praporgescu, rectorul Institutului, care a vorbit despre importanţa cercurilor ştiinţifice pentru progresul teoriei şi tehnicii construcţiilor. Despre Proiectul Directivelor celui de al 2-lea Congres al partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2—3 ani, aplicarea creatoare a legilor economice ale socialismului în ţara noastră a vorbit conf. univ. V. Rusu. In zilele următoare, lucrările primei sesiuni ştiinţifice a Institutului de construcţii se vor desfăşura în 8 secţii de specialitate. La Casa Ziariştilor Duminică seara la Casa Ziariştilor din Capitală generalul Edgard Buxbaum, membru al Consiliului Mondial al Păcii, preşedintele Ligii pentru emanciparea naţională a Braziliei care se află în ţara noastră ca invitat al Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., a vorbit ziariştilor români şi studenţilor Facultăţii de ziaristică despre frumuseţile şi bogăţiile patriei sale, despre lupta pe care o duce poporul brazilian pentru libertate, independenţa patriei şi apărarea păcii. La sfârşit, generalul brazilian Edgard Buxbaum a răspuns la unele întrebări puse de ziarişti. ★ Duminică seara la Casa Ziariştilor din Capitală a avut loc un festival Topîrceanu, prezentat de un colectiv de actori ai Teatrului Municipal printre care Şt. Ciubotăraşu, laureat ,al Premiului de Stat, Paul Sava, Benedict Dabija şi alţii. A urmat un program muzical interpretat de un grup de studenţi de la conservatorul de muzică „Ciprian Porumbescu“. Au participat numeroşi ziarişti din Capitală şi studenţi ai Facultăţii de ziaristică. Tragerea la sorţi a obligaţiilor C.E. C. 4 la sută Luni după amiază în sala C.C.S. din Bd. Magheru, a avut loc cea de a treia tragere a obligaţiunilor C.E.C. 4 la sută cu câştiguri. Despre însemnătatea şi avantajele noului mijloc de economisire — obligaţiunile C.E.C. 4 la sută câştiguri — a vorbit tov. C. Boroneţ, vicepreşedinte al Sfatului Popular al Capitalei. De la 1 septembrie 1954 şi pînă acum, numărul posesorilor de obligaţiuni C.E.C. 4 la sută cu câştiguri a crescut neîncetat. Totodată a crescut şi numărul cîştigurilor. Pînă în prezent s-au atribuit 6.800 de premii în valoare de 3.383.200 lei. Au început apoi tragerile. Au ieșit 3.400 cîștiguri în valoare totală de 1.691.600 Iei. Informaţii In sala Teatrului Tineretului din Capitală a avut loc luni o adunare a cadrelor didactice din şcolile elementare şi medii şi a artiştilor dramatici din raionul Nicolae Bălcescu. Cu acest prilej, prof. Eugen Cumpătă, directorul Şcolii nr. 47 băieţi, a făcut o expunere cu privire la situaţia internaţională şi politica externă a guvernului U.R.S.S. Vorbitorul a subliniat că poporul nostru, alături de toţi partizanii păcii din întreaga lume, sprijină fierbinte politica externă de pace a guvernului sovietic, care duce o luptă hotărită pentru reducerea armamentelor, pentru interzicerea totală a armelor atomică şi cu hidrogen. Expunerea a fost ascultată cu viu interes de participanţi. " ★ Cu ocazia aniversării a 80 de ani de la naşterea marelui savant sovietic V. B. Filatov, comitetul A.R.L.U.S. al raionului Stalin şi filiala din Bucureşti a Societăţii Ştiinţelor Medicale organizează miercuri 2 martie ora 18:30, în aula Bibliotecii centrale universitare din calea Victoriei, un simpozion privind rezultatele obţinute în ţara noastră prin aplicarea metodei lui V. B. Filatov — terapia cu ţesuturi conservate. Vor lua cuvîntul acad. Şt Gh. Nicolau, acad. N. Hortolomei, acad. Şt. Milcu, prof. V. Manolescu, prof. S. Longhin, prof. R. Braumer şi prof. O. Costăchel. ★ Societatea pentru Răspîndirea Ştiinţei şi Culturii anunţă conferinţa: „Ce am văzut în R.D. Germană“, pe care o va ţine prof. univ. Vaier Novacu — membru corespondent al Academiei R.P.R. Conferinţa are loc azi 1 martie 1955, orele 18, în sala Bibliotecii Centrale Universitare, Calea Victoriei Nr. 88 şi va fi urmată de film. (Agerpres). Pag. V-n Ce aşteptaţi tovarăşe preşedinte? Scrisoare deschisă către tov. Ion Buică, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular din comuna Creţeşti, raionul Vidra Mai înainte de orice, tovarăşe preşedinte, vreau să-mi exprim părerea de rău că nu v-am găsit in comună in ziua aceea. Sînt convins că dacă mă întilneam cu dumneavoastră era mult mai bine. Intîi, pentru că după cite mi s-a spus la centrul raional, cu dumneavoastră se pot înţelege oamenii mai bine decit cu tovarăşul secretar Nicu Badea. In al doilea rind, trebuie să cunoaşteţi bine toate problemele. Nu-i vorbă că şi tovarăşul Nicu Badea le cunoaşte, dar le cunoaşte, aşa... in general. Ceea ce e şi mai rău, este faptul că tovarăşul secretar afirmă şi susţine cu tărie unele lucruri, pe care de fapt nu le cunoaşte. Ba mai încearcă să convingă şi pe alţii că are dreptate. Aşa a încercat să mă convingă şi pe mine că in comuna dumneavoastră s-au terminat pregătirile pentru muncile agricole de primăvară. Dar responsabilii centrelor de reparat unelte au fost de altă părere. Am trecut pe la aceste centre, însoţit intre alţii şi de tovarăşul secretar Nicu Badea. La centrul nr. 6 al cărui responsabil este Petre Leondrariu, membru al comitetului executiv, evidenţa uneltelor reparate, despre care mi se vorbise la sediul sfatului popular, n-a fost chip s-o găsim, iar dintre ţăranii muncitori repartizaţi la acest centru mai erau încă zece care nu-şi re- paraseră uneltele agricole. Am mai trecut şi pe la centrul nr. 1. Aci lucrurile stau şi mai rău. Nu numai că nu există o evidenţă, dar din cei 80 de ţărani muncitori, care de obicei vin cu lucru la acest centru, căci unul nu începuse reparatul uneltelor agricole. Aici a intrat in vorbă și tovarăşul secretar. — Dacă n-or avea oamenii ce să repare, de ce să vină la dumneata? — s-a adresat el responsabilului de centru. — Cum să n-aibă? — a sărit acesta ca înțepat de viespe. Numai cu modificări de pluguri s-au anunţat pînă acum vreo 10—15 inşi. Fără să mai vorbim de Constantin Opriş, Petre Stanca, Ion Tocita şi mulţi alţii care au de reparat grapele. Cam tot astfel stau lucrurile şi la centrul nr. 2, 3 şi la toate celelalte. Aşadar, cu reparatul uneltelor agricole, după părerea mea tovarăşe preşedinte, şi din cite a constatat însuşi tovarăşul secretar Nicu Badea, nu staţi tocmai bine. Aceasta cu atît mai mult cu cit dumneavoastră v-aţi angajat ca la 15 februarie să terminaţi in întregime pregătirile în vederea muncilor agricole de primăvară. A mai cerut tov. secretar să vizităm şi centrul de germinat seminţe de la şcoală. Şi l-am vizitat. Dar in loc să găsim ceea ce spunea dînsul, am găsit altceva. Sînt intr-adevăr cîteva cutiuţe in care au fost puse la încolţit seminţe, dar mai mult grîu de toamnă, cultură ce a fost însămînţată toamna trecută. In proiectul de hotărîri pe care l-aţi prezentat comitetului executiv în şedinţa din 18 februarie a.c., am văzut că aţi prelungit termenul de executare a pregătirilor in vederea muncilor agricole de primăvară, pînă la 31 martie. Or, după experienţa anilor trecuţi şi după cum cred că vedeţi şi dumneavoastră timpul, anul acesta la 31 martie ne vom găsi la jumătatea campaniei însămînţărilor de primăvară. Ce rost mai au atunci pregătirile dvs. ? Am ţinut neapărat să vă trimit această scrisoare pentru a vă informa de toate cele arătate mai sus. Nădăjduiesc că veţi lua cele mai potrivite măsuri, pentru ca in scurt timp planul de muncă pe care-l aveţi şi hotăririle să fie traduse in fapte. ★ P.S. In munca de îndrumare a ţăranilor muncitori puteţi antrena şi pe deputaţii sfatului popular şi pe ceilalţi membri ai comitetului executiv. Dumneavoastră, vă recomand mai mult control în muncă și mai multă muncă practică... pe teren. A. NEDELCU Echipa Uniunii Sovietice din nou învingătoare in campionatul mondial de hochei BERLIN 28 (Agerpres). Sîmbătă şi duminică au continuat jocurile din cadrul celei de a XXI-a ediţii a campionatului mondial de hochei pe gheaţă. Două meciuri deosebit de grele a avut de susţinut echipa U.R.S.S. Sîmbătă pe patinoarul din orașul Dortmund hocheiștii sovietici au întîlnit echipa Suediei, fostă campioană mondială și europeană. Jocul a prilejuit o luptă dirză în care echipa sovietică a trebuit să lupte cu toată energia pentru a termina învingătoare cu scorul de 2—1 (1—1; 0—0; 1—0). In meciul următor care s-a desfășurat duminică la Krefeld, echipa U.R.S.S. a primit replica echipei R. Cehoslovace. Hocheiștii sovietici au prestat un joc eficace, de înaltă factură tehnică, MOSCOVA 28 (Agerpres). — TASS transmite: La 27 februarie s-au disputat partidele întrerupte din cadrul campionatului unional de şah. Botvinik a obţinut victoria în faţa lui Auerbach, iar Kahn l-a învins pe Korcimoi. Partida dintre Simaghin şi Kotov s-a terminat remiză. Continuarea partidei Gheller-Furman nu s-a disputat, iar partida dintre Botvinik şi Simaghin s-a întrerupt pentru a doua oară la mutarea 68-a. Corespondentul sportiv al Agenţiei TASS scrie: „A luat sfîrşit prima jumătate a campionatului unional de şah şi în legătură cu aceasta pot fi trase unele concluzii. înainte de toate trebuie subliniat caracterul dîrz al luptei, aproape în toate rundele. Din 100 de partide jucate pînă acum, jumătate s-au terminat remiză. După 10 runde, în fruntea clasamentului se găsesc Smîslov cu 7 puncte, Botvinik cu 672 puncte şi o partidă întreruptă, Spasski — 62 puncte și Gheller — 6 puncte şi o partidă întreruptă. Campionul mondial Botvinik a contribuit mult la îmbogăţirea şi aprofundarea unor probleme teoretice. După ce a pierdut la Gheller, în următoarele două runde el a cîştigat într-un stil excelent la In Capitală s-au disputat duminică ultimele jocuri din cadrul turneului de calificare pentru desemnarea a două echipe de fotbal, care vor lua parte în campionatul regional. In primul meci victoria a revenit cu scorul de 1—0 (1—0) echipei Locomotiva Roşiori, care a întrecut greu formaţia Zori Noi Giurgiu, învinşii le-au opus o dirză rezistenţă, dar lipsiţi de o orientare tactică au pierdut. Al doilea joc dintre Recolta Răcari şi Progresul Zimnicea a fost mult mai dinamic şi a avut o desfăşurare mai interesantă prin evoluţia scorului. Recolta Răcari a cîştigat cu 4—2 (2—0). Mai masivi jucătorii Recoltei au învins nu însă fără emoţii, pe care le-au dat tinerii jucători ai Progresului Zimnicea. Vremea schimbîndu-se brusc, multe dintre manifestările sportive programate duminică in Capitală şi în ţară au avut de suferit în desfăşurarea lor. Unele au fost amînate, altele şi-au schimbat jocul de disputare. La fotbal am avut in Capitală doar o singură partidă (Locomotiva — Fiadra Cimpina fiind contramandată). Progresul Tineret Bucureşti — Ştiinţa C. B. 1-1 (0-0) Echipa A a Progresului Bucureşti a jucat la Constanta cu Locomotiva P.C.A. 2—2 (0—0). Au marcat Ozon (2) şi Paraschiv în proprie poartă şi Cristof pentru constânjeni. La Timişoara, Locomotiva a jucat cu Ştiinţa şi a terminat învingătoare cu 4—3 (3—0). Au înscris Covaci (2), Klein şi Székel iar pentru Ştiinţa Dinulescu, Buroş şi Brînzei. La Arad, Flamura roşie a dispus de Locomotiva Arad cu 2—0 (0—0). A înscris Serfözö, repurtind victoria cu scorul de 4—0 (1—0; 1—0; 2-0). Un rezultat bun a obţinut echipa R.P. Polone, care în jocul de sîmbătă de la Krefeld a reuşit să învingă cu 5—4 (3—3; 1—0; 1—1) echipa Germaniei occidentale. Foarte interesantă a fost partida dintre echipele Canadei şi R. Cehoslovace, de , la Düsseldorf. După două reprize scorul a fost de 1—1. In ultima repriză echipa cehoslovacă a condus cu 2—1 şi 3—2 dar n-a putut menţine rezultatul, hocheiştii canadieni obţinind pînă la sfioşit victoria cu 5—3. Alte rezultate înregistrate: Suedia— Elveţia 10—0 (0—0; 6—0; 4—0); S.U.A. —Germania occidentală 6—3 (3—0; 3—3; 0—0); Canada—R.P. Polonă 8—0 (3—0; 3— 0; 2—0); S.U.A.—Finlanda 8—1 (1—1; 4- 0; 3—0); Kotov şi Kahn, trecînd din nou printre fruntaşii clasamentului. O puternică impresie au lăsat partidele marelui maestru Smîslov. Ceea ce îl caracterizează este tehnica sa deosebită, precum și măiestria continuării finalurilor dificile. In mod deosebit au plăcut spectatorilor partidele sale cu Gheller, Keres şi Scerbakov. Marele maestru Gheller a demonstrat un joc solid şi frumos care i-a adus victoria asupra lui Botvinik şi Kotov. Combinaţia finală cu sacrificiul a două figuri, în partida cu Kotov, va ocupa un loc de frunte în literatura şahistă. Victoriile obţinute în campionat de Boris Spasski, în vârstă numai de 18 ani, au stîrnit interesul spectatorilor din Moscova. Jocul desfăşurat de tânărul maestru în acest turneu, aminteşte în linii mari de începuturile tînărului Botvinik în campionatul U.R.S.S. din anul 1927. In jocul lui Spasski se remarcă un curaj excepţional în rezolvarea poziţiilor grele în deschideri sau în jocul de mijloc. Se poate spune de pe acum că Boris Spasski a devenit un partener de frunte al marilor maeştrii sovietici. In apropierea fruntaşilor clasamentului se găsesc marii maeştri Petrosian şi Taimanov, care au totalizat cite 6 puncte, precum şi marii maeştri Kotov şi Keres, care au cîte 5 puncte fiecare, care au avut o mai bună orientare în cîmp. Zimnicenii au terminat pe locul ultim al turneului şi locul lor nu oglindeşte posibilităţile reale ale acestor tineri jucători, care au o concepţie de joc mult mai bună decit colegii lor din acest turneu. Terenul greu acoperit cu zăpadă şi gheaţă pe alocarea a făcut ca meciul să sufere în buna lui desfăşurare. Credem că etapa putea fi amînată pentru joi, cînd poate condiţiile de joc ar fi fost cu totul altele. Arbitrajele din ultima zi a turneului au fost mulţumitoare. In urma acestor jocuri s-au calificat pentru categoria superioară echipele Locomotiva Roşiori (6 p.) şi Recolta Răcari (4 p.). Urmează în clasament Zori Noi 2 p. şi Progresul Zimnicea zero puncte. Volei. In campionatul de volei a fos înregistrată o surpriză prin victoria cu 3—2 reuşită de Metalul Stapul Roşi. Oraşul Stalin asupra echipei C.C.A. Bţicureştenii au condus două seturi şi apoi au pierdut trei la rind. Constructorul — Flamura roşie Iaşi (fem 3—0, Progresul C.P.C.S. — Progresul Cluj (fem.) 3—1, Ştiinţa I.C.F. — Progresul Timişoara (fem.) 3—0 Baschet. La baschet s-a înregistra de asemenea o surpriză, prin Infringierea Dinamoului București la Tg. Mure de către Progresul Aceasta este a doua înfrîngere pe care o suferă in acest sezon campionii republicani de anul trecut. C.C A. a întrecut Locomotiva P.T.T. cu 56—44 (31—21), Ştiinţa I.CL. pe Progresul F.B. cu 63—52 (27—20) şi Ştiinţa Timişoara pe Ştiinţa Iaşi cu 65—48 (29—20). Dinamo a pierdut cu 48—40. Campionatul de şah al U. R. S. S. Locomotiva Roşiori şi Recolta Răcari s-au calificat pentru campionatul regional de fotbal Pe scurt