Steagul Roşu, martie 1955 (Anul 2, nr. 286-312)

1955-03-01 / nr. 286

Informaţii de partid Comitetul raional analizează munca culturală Zilele trecute, comitetul raional de partid Mihăileşti a analizat într-o plenară lărgită activitatea căminelor culturale din satele şi comunele raionului. La plenară a participat şi un număr de invitaţi, printre care direc­torii unor cămine culturale fruntaşe, cadre didactice, activişti ai sfaturilor populare care muncesc­­în domeniul culturii de masă. Din referatul prezentat de tov. Negrea Cristea, şeful secţiei de propagandă şi agi­taţie a comitetului raional de partid, au reie­şit o serie de aspecte pozitive in munca de îndrumare a activităţii culturale de masă. Astfel, ca urmare a măsurilor luate de comi­tetul raional de partid cu cîteva luni în urmă, unele organizaţii de bază ca de pildă cele din comunele Dărăşti, Tufa şi Cornetu, au anali­zat în adunările generale de partid activi­tatea căminelor culturale respective. Pe baza discuţiilor purtate de membrii de partid şi a hotărârilor adoptate, organizaţiile de­­bază săteşti au intensificat munca de îndrumare a activităţii culturale,­­antrenând în mai mare măsură cadrele didactice, tehnicienii agro­nomi şi deputaţii sfaturilor populare. In ca­drul căminelor culturale funcţionează 30 de cercuri agrotehnice care cuprind 550 de ţă­rani muncitori. In această perioadă la cele 63 de cămine culturale din satele şi comu­nele raionului Mihăileşti au fost organizate 137 conferinţe legate de pregătirea campa­­niei agricole de primăvară, precum şi pre­lucrări ale Hotărîrilor guvernului şi partidu­lui, la care au participat în total peste 13.000 de ţărani muncitori. S-a dat o atenţie mai mare informării politice a ţăranilor munci­tori asupra ultimelor evenimente politice in­ternaţionale. La conferinţele pe teme inter­naţionale au participat circa 10.000 de ţărani muncitori. în cadrul discuţiilor, participanţii la ple­nară au criticat biroul comitetului raional care n-a urmărit îndeaproape realizarea in­tegrală a planului de măsuri întocmit în ve­derea îmbunătăţirii activităţii căminelor cul­turale. Unele organizaţii de bază ca de pil­dă cele din comunele Bălăria şi Letca Nouă, n-au fost îndrumate să dea o mai mare atenţie muncii culturale de masă. Ca urmare ,a lipsei de sprijin, munca unor cămine culturale n-a fost legată de proble­mele pregătirii campaniei agricole de primă­vară. Aşa cum au relevat participanţii la discuţii, încă nu există suficientă grijă pen­tru conţinutul muncii culturale ca şi pentru lărgirea formelor de manifestări culturale. De asemenea, a fost aspru criticată atitudinea de dezinteres a comitetului executiv al sfa­tului popular raional care n-a folosit fondu­rile alocate pentru înzestrarea căminelor cul­turale şi pentru asigurarea condiţiilor mate­riale (căldură, lumină, geamuri) necesare bunei desfăşurări a muncii culturale. In încheiere, plenara comitetului raional de partid a adoptat o­ hotărîre care prevede măsuri concrete pentru îmbunătăţirea acti­vităţii culturale. Astfel s-a hotărît ca mem­brii comitetului raional de partid să răspun­dă de îndrumarea organizaţiilor de bază pen­tru ca acestea să discute în adunările gene­rale problemele muncii culturale din satul sau comuna respectivă şi să treacă la o mai intensă sprijinire a căminelor culturale, an­trenind îin jurul lor cadrele didactice, tehni­cienii agronomi şi organizaţiile U.T.M. Mem­brii comitetului raional vor ţine conferinţe în cadrul căminelor culturale. De asemenea, biroul comitetului raional de partid a primit sarcina de a îndruma comitetul executiv al sfatului popular raional în munca de îm­bunătăţire a activităţii secţiei culturale raio­nale şi de asigurare a condiţiilor materiale necesare ridicării la un nivel mai înalt a muncii de culturalizare a maselor de ţărani muncitori. altiviştii studiază Odată la două săptămîni, în ziua de marţi, majoritatea activiştilor comitetu­lui raional de partid Roşiori iau parte la şe­dinţa cercului de tip superior în cadrul că­ruia studiază economia politică. Prin faptul că şedinţele cercului se ţin regulat, frec­venţa este bună, activiştii se pregătesc te­meinic, iar discuţiile sunt vii şi interesante. Printre cei care participă la cercul de tip superior de economie politică sânt şi tova­răşii Marin Cojocaru, Paula Predescu şi Car­ea Caliopi. La expunerile făcute de pro­pagandist, ei iau notiţe i bune în care îşi trec cele mai importante probleme ale lecţiei ex­puse. Apoi, în perioada celor două săptămâmi care îi despart de seminar, studiază indi­vidual materialul bibliografic recomandat şi economia politică îşi întocmesc conspecte în care ţin seama şi de notiţele luate cu prilejul lecţiei. Aceasta le uşurează înţelegerea materialului biblio­grafic, asigurînd­u-le o bună pregătire. Ast­fel, ei se prezintă bine pregătiţi la seminar, participă la discuţii şi la lămurirea confu­ziilor făcute de unii tovarăşi. In prezent, activiştii înscrişi la cercul de tip superior în care studiază economia poli­tică se pregătesc pentru seminarul la cea de a doua parte a lecţiei „Producţia de măr­furi, marfa şi banii“. Studierea individuală a materialului bibliografic, lecţiile expuse şi discuţiile care se poartă în cadrul semina­­rii­lor, le îmbogăţesc cunoştinţele şi le aju­tă să înţeleagă mai bine politica economică a partidului şi guvernului în etapa actuală. ------------------­ Ridicarea nivelului profesional Pentru ridicarea nivelului profesional al c­adrelor tehnice din Ministerul Poşte­lor şi Telecomunicaţiilor, conducerea Direcţiei Generale Radio a iniţiat un ciclu de lecţii urmate de seminarii. La aceste cursuri vor participa şi tehnicienii altor unităţi printre care Direcţia generală, T. T., Direcţia Tehnică, întreprinderea Teleconstru­cţia. Lecţiile se împart în două cicluri: ciclul I cuprinde probleme de radiodifuziune, iar ciclul II, probleme de radiocomunicaţii şi radiorelee. .Pentru al cadrelor tehnice din M.P.T. predare sunt folosiţi ingineri cu o înaltă calificare profesională. Scopul acestor lecţii este de a stimula studierea individuală a materialului ce­rut, de a înlătura rutina în munca tova­răşilor ce lucrează în sectoarele de ex­ploatare, de a-i ţine la curent cu pro­gresele realizate în acest domeniu. Lecţiile tratate precum şi problemele de seminar se vor multiplica şi trimite staţiilor de radio, astfel ca toţi tehnicienii din cadrul Direcţiei Generale Radio să-şi poată îmbogăţi cunoştinţele. Pătrunde mai adine lumina cărţii In numeroase sate şi comune din cuprin­sul raionului Alexandria, se desfăşoară munca de alfabetizare a ţăranilor muncitori. La această acţiune participă numeroşi învă­ţători, deputaţi comunali şi agitatori. Astfel, în comuna Măgura au fost cuprinşi în munca de alfabetizare un număr de 45 ţărani muncitori. Numai învăţătorul Cezar Scutaru ,a mobilizat, în cadrul sectorului său de activitate, 16 ţărani muncitori printre care se numără femeile Maria Chelu, Ioana Bălănescu, Gherghina Chelu şi alţii, care frecventează cu regularita­te cur­surile, însu­­şiindu-şi materia predată. De asemenea şi la şcoala elementară din comuna Buzescu, frecventează cu regulari­tate cursurile un număr de 20 ţărani munci­tori, printre care se numără şi elevii Ioana Chiru, Maria Filişan şi alţii, care muncind cu perseverenţă au reuşit să scrie şi să ci­tească bine. Datorită muncii depuse de că­tre cadrele didactice, sprijinului dat în munca de alfabetizare de către organizaţiile d­e bază, de comitetele executive­­ale sfaturilor populare, comunale, precum şi de secţia de învăţămint a sfatului popular raional Alexandria, în sa­tele și comunele Plosca, Bogdana, Margaret, Pielea și Groseni ,analfabetismul a fost com­plet lichidat. Create în scopul în- ^­­ tăririi muncii orga­nelor de inspecţie, echi­pele de control obştesc îşi adune contribuţia la îmbunătăţirea­­aprovi­zionării unităţilor de desfacere din co­merţul de stat cu mărfuri mai multe şi de bună calitate, la educarea lucrătorilor din aceste unităţi în spiritul atitudinii so­cialiste faţă de muncă şi al respectului faţă de cumpărători. In unităţile comerţului de stat se con­stată o creştere simţitoare a activităţii lucrătorilor care muncesc cu entuziasm pen­tru a da viaţă sarcinilor trasate de partid şi guvern prin Hotărîrea cu privire la trecerea la comerţul desfăşurat. Cu toate acestea însă mai sunt o serie de lipsuri atît în ceea ce priveşte aprovizionarea la timp a magazinelor cu diferite mărfuri cit şi în ceea ce priveşte atitudinea unor lu­crători care manifestă lipsă de respect faţă de cumpărători, folosesc obiceiuri moş­tenite de pe timpul capitaliştilor, luând su­­prapreţ sub diferite forme, furînd la gramaj, nedînd restul sau dosind unele mărfuri mult căutate. Interesate să frusteze statul şi cumpărătorii, să se îmbogăţească din hoţii şi delapidări, aceste elemente corupte, stre­curate în rîndurile lucrătorilor cinstiţi din unităţile de desfacere ale comerţului de stat, trebuiesc descoperite şi sancţionate cu toată asprimea în aşa fel încât să servească de exemplu pentru toţi acei ce încearcă să le urmeze calea. Tocmai în acest scop au luat fiinţă echipele de control obştesc, organe alese în adunările sindicale, formate din oameni ai muncii cinstiţi şi devotaţi cauzei construirii socialismului în ţara noas­tră, care funcţionează în depline împuter­niciri acordate prin lege. Prin numeroasele propuneri şi sezisări făcute de echipele de control obştesc în urma vizitării unităţilor de desfacere din comerţul de stat sînt remediate multe de­ficienţe, fie în ceea ce priveşte organizarea comerţului desfăşurat, fie în felul cum îşi duc activitatea unii lucrători. De exemplu echipa de control obştesc formată din muncitori de la întreprinderea „Utilaj-Colentina“ a propus înfiinţarea unui centru de pline pe Şoseaua 7 Noiembrie. Alte echipe de control obştesc au sezisat deficienţe în buna întreţinere­­ a loca­lurilor. Asemenea constatări a făcut echipa formată din muncitori de la Centrul Poli­grafic Nr. 1 care a arătat că la bufetul T.A.P.L. Nr. 1 din Șoseaua Ștefan cel Mare Nr. 4 plafonul este deteriorat, iar la bu­fetul „Feldioara“ din B-dul Ilie Pintilie, canalizarea este defectă. Echipele de control obștesc aduc un aport considerabil la descoperirea şi combaterea lipsurilor în ceea ce priveşte calitatea mărfurilor destinate consumului, cit şi a practicilor nesănătoase ale unor lucrători din comerţul de stat. Indreptîndu-şi atenţia spre unităţile care deservesc zilnic un nu­măr mare de oameni ai muncii echipele de control obștesc de la fabrica „ICAR“ au sezisat că centrul de pîine din B-dul Ghencea Nr. 58 pune în vînzare deseori pîine crudă, iar la centrul de pîine din Str. Sebastian Nr. 207 nu se respectă pro­gramul, deschizîndu-se unitatea după ora stabilită. Tot despre felul cum se distribuie pîinea în Capitală o altă echipă de control obştesc a sezisat că la centrul de pîine Nr. 508 din Str. Viting pîinea se vinde la bucată în loc să se distribuie la cîntar, aşa după cum sînt dispoziţiunile în vi­goare. Ştiind că în unităţile de alimentaţie pu­blică, în restaurante, bodegi, bufete şi ospătării au loc o serie de practici învechite care duc la abateri de la buna deservire a consu­matoriilor, echiipeile de control obştesc prin activitatea lor de pe teren au desco­perit şi a sezisat organele în drept despre neregulile găsite la umn­eile unităţi. Despre proasta organizare a muncii la restaurantul „Marea Neagră“ din Calea Griviţei Nr. 94, echipa de control obştesc de la C.S.C.P.A. a arătat că ospătarii în loc să se­ aprovi­zioneze în permanenţă cu băuturi de la bar, după cum e şi reglementat, îşi fac stoc şi deservesc consumatorii după preferinţă, în schimbul unui bacşiş. O­­altă echipă de control obştesc de la uzinele „Boleslav Bie­­rut“ ,a sezisait că la fontierul „Amica“ ospătarii condiţionează vînzarea vinului şi a altor băuturi spirtoase, obligînid cumpărătorii să servească fripturi şi alte preparate, sau la restaurantul „Locomotiva“ a constatat că vaimbuşul Nicolae Cernea, încurajat de res­ponsabila Cornelia Ionescu, a turnat apă în rachiul de tescovină şi în alte băuturi. Dînd ascultare sezisărilor şi propunerilor făcute de echipele de control obştesc unele conduceri ale organizaţiilor comerciale lo­cale sau ale trusturilor de alimentaţie pu­blică au luat măsuri de îndreptare a nere­gulilor constatate. De exemplu T.A.P.L. din raionul Griviţa Roşie fiind sezisat de unele abateri săvîrşite de vaimbuşul Gheor­­ghe Truică de la bufetul „Tîmpa“ a trecut la desfacerea contractului de muncă al acestui element corupt, pe cei de la restau­rantul „Locomotiva“ i-a trimis în judecată, iar la restaurantul „Bucureștii Noi“ s-a luat măsura ca barul să fie dotat cu toate cele necesare servirii conștiincioase a con­sumatorilor. Acestea sunt numai o parte din sezisările şi propunerile făcute de unele echipe de control obştesc, precum şi unele măsuri luate de conducerile organizaţiilor comer­ciale în urma activităţii controlului obştesc. Totuşi, în ultimul timp în activitatea unor echipe de control obştesc se observă multă delăsare. Din cauză că nu s-a ţinut cont în­­alcătuirea schimburilor, l­a fabrica de ţigarete „Bucureşti“ echipele au fost des­completate, nemaiavînd posibilitatea să-şi exercite controlul pe teren. La uzinele „Re­publica“ comitetul de întreprindere pe lîngâ faptul că nu s-a îngrijit de planificarea ieşirilor pe teren ale echipelor de control obştesc, nici măcar puţinele rezi­sări şi propuneri făcute de aceste echipe nu au fost înscrise în caietul de evidenţă pentru a fi transmise mai departe torurilor îrn drept. Mai sunt comitete de întreprindere ca cele de la filatura „Dacia“ sau de la fabrica „Textila­ Griviţa“ care în loc să ajute în muncă aceste echipe le mai fac şi greutăţi. De exemplu tovarăşa Maria Duduaş, membră a comitetului sindical de la filatura „Dacia“, îngreunează munca echipelor de control obştesc, neanunţîndu-le convocările făcute la şedinţele de instructaj de la sfatul popular raional sau de la Con­siliul Sindical Reg­i­on­al - B­ucureşt­i, iar comite­tul sindical de la „Textila Griviţa“ s-a ferit să trimită echipele de control obştesc la şedinţe de teama să nu fie criticat. Pentru curmarea acestei situaţii de neto­lerat comitetele de întreprindere au datoria să ia de urgenţă măsurile cuvenite în vede­rea activizării membrilor echipelor de control obştesc, pentru reorganizarea acelor echipe descompletate, cît şi pentru planificarea ieşirilor pe teren ale acestor echipe. Comi­tetele de întreprindere au sarcina de a controla şi îndruma activitatea depusă de echipele de control obştesc şi de a sezisa conducerile organizaţiilor comerciale locale despre constatările făcute în urma contro­lului efectuat. Trebuie lichidată odată pentru totdeauna sub aprecierea acestei activităţi obşteşti la care sînt chemaţi să-şi aducă contribuţia oameni ai muncii care se bucură de încre­derea tovarăşilor lor de muncă. Controlul şi îndrumarea asupra felului cum îşi desfăşoară activitatea unităţile co­merţului de stat trebuie cît mai bine orga­nizate. In acest scop organizaţiile de partid din fabrici, uzine şi instituţii trebuie să vegheze cum comitetele de întreprindere se achită de sarcinile legate de activitatea echipelor de control obştesc. Printr-o cît mai bună îndrumare şi educare a celor ce sînt însărcinaţi cu efectuarea controlului obştesc în magazinele comerţului de stat, comitetele­­ de întreprindere sprijinite de organizaţiile de partid sînt chemate să lichideze cu lipsurile de pînă acum şi să îndrepte lucrurile pe un făgaş nou. Tot în acest scop secţiunile comerciale ale sfaturilor populare raionale sînt chemate să-şi aducă aportul. Ele trebuie să imprime unor responsabili de unităţi respectul faţă de echipele de control obştesc, să-i educe să nu desconsidere indicaţiile date de­­aceste echipe, să-şi însuşească recomandările aces­tora. Secţiunile comerciale ale sfaturilor populare raionale trebuie să traseze sar­cina tuturor unităţilor comerciale ca să creeze condiţiile necesare pentru ca echipele controlului obştesc să-şi ducă munca în bune condiţiuni. Responsabilii unităţilor co­merciale sînt obligaţi de a pune­ la dispo­­ziţia acestor echipe condicile de sugestii şi reclamaţii şi registrele unice de control în care echipele de control obştesc vor trece constatările şi eventualele indicaţiuni obligatorii pentru înlăturarea lipsurilor şi îmbunătăţirea muncii. Paralel cu aceasta secţiunile comerciale ale sfaturilor populare trebuie să ceară conducerilor organiza­ţiilor comerciale să asigure tot spri­jinul controlului obştesc, răspunzînd la sezisările acestuia în termene cît mai scurte posibil, veghind ca în acelaşi timp elementele necinstite din rîndul lucrătorilor din comerţ, care mai practică furtul şi ne­cuviinţa faţă de cumpărători şi se menţin pe o poziţie duşmănoasă, să fie demascate şi înlăturate. Secţiunile comerciale ale sfaturilor popu­lare au luat măsura de a organiza schim­buri de experienţă între echipele de control obştesc de cîte două ori pe lună. La aceste şedinţe trebuie să se ţină cont ca sezisă­­rile şi propunerile juste venite din partea echipelor de control obştesc să aibă rezol­varea practică. La fiecare şedinţă trebuie să participe conducătorii organizaţiilor co­merciale locale, care sînt obligaţi să ţină seama de sezisările echipelor de control obştesc şi să ia măsurile corespunzătoare în vederea lichidării lipsurilor şi abaterilor constatate în activitatea unor unităţi comer­ciale de stat. Numai în acest fel unităţile comerţului de stat îşi vor putea îndeplini sarcinile de cinste de a aproviziona şi deservi în bune condiţiuni marea masă de oameni ai muncii din cuprinsul oraşului nostru, iar activitatea echipelor de control obştesc se va întări neîncetat. AL. ŞTEFANESCU Să întărim activi­tatea echipelor de control obştesc STEAGUL) ROŞU Sărbătorirea Zilei de luptă împotriva colonialismului Ziua de luptă împotriva colonialismului şi de solidaritate cu tineretul din ţările co­loniale şi dependente a fost sărbătorita du­minică după amiază de sute de tineri din Capitală. In sala de festivităţi a Casei de cultură a sindicatelor din Bucureşti s-au întîlnit pen­tru a sărbători această zi tineri muncitori şi ţărani muncitori, studenţi români şi tineri veniţi din diferite colţuri ale lumii pentru a studia la noi în ţară. După cuvântul de deschidere rostit de Vla­­­dimir Litvin, directorul Casei de cultură a sindicatelor din Bucureşti, au luat cuvîntul studenţii străini An­ Raza, Magid Darius, T. Panu, Iamnis Simeonidis, care au vorbit des­pre lupta desfăşurată de popoarele lor pen­tru libertate, independenţă naţională şi pace. Despre munca şi viaţa nouă a tineretului chinez a vorbit cu Ven-de. In numele studenţilor români din Capitală a luat cuvîntul Stan Soare. A urmat un program artistic. Cîntece ar­­gentiniene, dansuri greceşti, melodii popu­lare turceşti, iraniene, australiene, recitări din cunoscuţi poeţi indieni au oglindit rînd pe rând viaţa grea şi lupta pentru libertate şi pace a popoarelor coloniale şi dependente. Închiderea lucrărilor sesiunii ştiinţifice a I.S.E.P. „V. I. Lemn” Duminică au luat sfîrşit lucrările primei sesiuni ştiinţifice a Institutului de ştiinţe economice şi planificare „V. I. Len­n“, care s-au desfăşurat în zilele de 25, 26 şi 27 fe­bruarie. Lucrările sesiunii de comunicări şi referate ştiinţifice a cadrelor didactice din economie s-au desfăşurat în patru secţii. Au fost prezentate 31 de comunicări şi refe­rate ştiinţifice tratînd problemele actuale de o deosebită importanţă practică. Asupra comunicărilor şi referatelor ştiin­ţifice prezentate s-au purtat discuţii ample. La sfîrşitul lucrărilor sesiunii, prof. univ. M. Haşeganu, rectorul Institutului, a expus concluziile asupra felului cum a decurs pri­ma sesiune ştiinţifică a Institutului de ştiin­ţe economice şi planificare. Prima sesiune ştiinţifică a Institutului de construcţii Bucureşti Duminică dimineaţa au început lucrările primei sesiuni ştiinţifice a Institutului de construcţii din Bucureşti. Lucrările sesiunii se vor desfăşura timp de 5 zile în localul Institutului din bd. Tolbuhin nr. 72. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de prof. ing. D. Praporgescu, rectorul Institu­tului, care a vorbit despre importanţa cercu­rilor ştiinţifice pentru progresul teoriei şi tehnicii construcţiilor. Despre Proiectul Di­rectivelor celui de al 2-lea Congres al parti­dului cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2—3 ani, aplicarea creatoare a legilor economice ale socialismului în ţara noastră a vorbit conf. univ. V. Rusu. In zilele următoare, lucrările primei se­siuni ştiinţifice a Institutului de construcţii se vor desfăşura în 8 secţii de specialitate. La Casa Ziariştilor Duminică seara la Casa Ziariştilor din Capitală generalul Edgard Buxbaum, mem­bru al Consiliului Mondial al Păcii, preşe­dintele Ligii pentru emanciparea naţională a Braziliei care se află în ţara noastră ca invitat al Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., a vorbit ziariş­tilor români şi­ studenţilor Facultăţii de zia­ristică despre frumuseţile şi bogăţiile patriei sale, despre lupta pe care o duce poporul brazilian pentru libertate, independenţa pa­triei şi apărarea păcii. La sfârşit, generalul brazilian Edgard Buxbaum a răspuns la unele întrebări puse de ziarişti. ★ Duminică seara la Casa Ziariştilor din Capitală a avut loc un festival Topîrceanu, prezentat de un colectiv de actori ai Teatru­lui Municipal printre care Şt. Ciubotăraşu, laureat ,al Premiului de Stat, Paul Sava, Benedict Da­bi­ja şi alţii. A urmat un pro­gram muzical interpretat de un grup de studenţi de la conservatorul de muzică „Ci­­prian Porumbescu“. Au participat numeroşi ziarişti din Capi­tală şi studenţi ai Facultăţii de ziaristică. Tragerea la sorţi a obligaţiilor C.E. C. 4 la sută Luni după amiază în sala C.C.S. din Bd. Magheru, a avut loc cea de a treia tragere a obligaţiunilor C.E.C. 4 la sută cu câşti­guri. Despre însemnătatea şi avantajele nou­lui mijloc de economisire — obligaţiunile C.E.C. 4 la sută câştiguri — a vorbit tov. C. Boroneţ, vicepreşedinte al Sfatului Popu­lar al Capitalei. De la 1 septembrie 1954 şi pînă acum, numărul posesorilor de obligaţiuni C.E.C. 4 la sută cu câştiguri a crescut neîncetat. Totodată a crescut şi numărul cîştigurilor. Pînă în prezent s-au atribuit 6.800 de pre­mii în valoare de 3.383.200 lei. Au început apoi tragerile. Au ieșit 3.400 cîștiguri în valoare to­tală de 1.691.600 Iei. Informaţii In sala Teatrului Tineretului din Capitală a avut loc luni o adunare a cadrelor di­dactice din şcolile elementare şi medii şi a artiştilor dramatici din raionul Nicolae Băl­­cescu. Cu acest prilej, prof. Eugen Cumpătă, di­rectorul Şcolii nr. 47 băieţi, a făcut o ex­punere cu privire la situaţia internaţională şi politica externă a guvernului U.R.S.S. Vorbitorul a subliniat că poporul nostru, alături de toţi partizanii păcii din întreaga l­ume, sprijină fierbinte politica externă de pace a guvernului sovietic, care duce o luptă hotărită pentru reducerea armamentelor, pentru interzicerea totală a armelor atomică şi cu hidrogen. Expunerea a fost ascultată cu viu interes de participanţi­. " ★ Cu ocazia aniversării a 80 de ani de la naşterea marelui savant sovietic V. B. Fila­tov, comitetul A.R.L.U.S. al raionului Stalin şi filiala din Bucureşti a Societăţii Ştiinţelor Medicale organizează miercuri 2 martie ora 18:30, în aula Bibliotecii centrale universi­tare din calea Victoriei, un simpozion pri­vind rezultatele obţinute în ţara noastră prin aplicarea metodei lui V. B. Filatov — tera­pia cu ţesuturi conservate. Vor lua cuvîntul acad. Şt­ Gh. Nicolau, acad. N. Hortolomei, acad. Şt. M­ilcu, prof. V. Manolescu, prof. S. Longhin, prof. R. Braumer şi prof. O. Costăchel. ★ Societatea pentru Răspîndirea Ştiinţei şi Culturii anunţă conferinţa: „Ce am văzut în R.D. Germană“, pe care o va ţine prof. univ. Vaier Novacu — membru corespon­dent al Academiei R.P.R. Conferinţa are loc azi 1 martie 1955, orele 18, în sala Bibliotecii Centrale Universitare, Calea Victoriei Nr. 88 şi va fi urmată de film. (Agerpres). Pag. V-n Ce aşteptaţi tovarăşe preşedinte? Scrisoare deschisă către tov. Ion Buică, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular din comuna Creţeşti, raionul Vidra Mai înainte de orice, tovarăşe preşedin­te, vreau să-mi exprim părerea de rău că nu v-am găsit in comună in ziua a­­ceea. Sînt convins că dacă mă întilneam cu dumneavoastră era mult mai bine. Intîi, pentru că după cite mi s-a spus la centrul raional, cu dumneavoastră se pot înţelege oamenii mai bine decit cu tova­răşul secretar Nicu Badea. In al doilea rind, trebuie să cunoaşteţi bine toate problemele. Nu-i vorbă că şi tovară­şul Nicu Badea le cunoaşte, dar le cu­noaşte, aşa... in general. Ceea ce e şi mai rău, este faptul că tovarăşul secretar afirmă şi susţine cu tărie unele lucruri, pe care de fapt nu le cunoaşte. Ba mai încearcă să convingă şi pe alţii că are dreptate. Aşa a încercat să mă convingă şi pe mine că in comuna dumneavoastră s-au terminat pregătirile pentru muncile agricole de primăvară. Dar responsabilii centrelor de reparat unelte au fost de altă părere. Am trecut pe la aceste centre, însoţit intre alţii şi de tova­răşul secretar Nicu Badea. La cen­trul nr. 6 al cărui responsabil este Petre Leondrariu, membru al comitetului executiv, evidenţa uneltelor reparate, des­pre care mi se vorbise la sediul sfatului popular, n-a fost chip s-o găsim, iar din­tre ţăranii muncitori repartizaţi la acest centru mai erau încă zece care nu-şi re-­­ paraseră uneltele agricole. Am mai tre­cut şi pe la centrul nr. 1. Aci lucrurile stau şi mai rău. Nu numai că nu există o evidenţă, dar din cei 80 de ţărani mun­citori, care de obicei vin cu lucru la acest centru, căci unul nu începuse reparatul uneltelor agricole. Aici a intrat in vorbă și tovarăşul secretar. — Dacă n-or avea oamenii ce să re­pare, de ce să vină la dumneata? — s-a a­­dresat el responsabilului de centru. — Cum să n-aibă? — a sărit acesta ca în­țepat de viespe. Numai cu modificări de pluguri s-au anunţat pînă acum vreo 10—15 inşi. Fără să mai vorbim de Con­stantin Opriş, Petre Stanca, Ion Tocita şi mulţi alţii care au de reparat grapele. Cam tot astfel stau lucrurile şi la cen­trul nr. 2, 3 şi la toate celelalte. Aşa­dar, cu reparatul uneltelor agricole, după părerea mea tovarăşe preşedinte, şi din cite a constatat însuşi tovarăşul secretar Nicu Badea, nu staţi tocmai bine. Aceasta cu atît mai mult cu cit dumneavoastră v-aţi angajat ca la 15 februarie să termi­naţi in întregime pregătirile în vederea muncilor agricole de primăvară. A mai cerut tov. secretar să vizităm şi centrul de germinat seminţe de la şcoală. Şi l-am vizitat. Dar in loc să găsim ceea ce spunea dînsul, am găsit altceva. Sînt intr-adevăr cîteva­ cutiuţe in care au fost puse la încolţit seminţe, dar mai mult grîu de toamnă, cultură ce a fost însămînţată toamna trecută. In proiectul de hotărîri pe care l-aţi prezentat comitetului executiv în şedinţa din 18 februarie a.c., am văzut că aţi prelungit termenul de executare a pregă­tirilor in vederea muncilor agricole de primăvară, pînă la 31 martie. Or, după experienţa anilor trecuţi şi după cum cred că vedeţi şi dumneavoastră timpul, anul acesta la 31 martie ne vom găsi la jumătatea campaniei însămînţă­­rilor de primăvară. Ce rost mai au atunci pregătirile dvs. ? Am ţinut neapărat să vă trimit această scrisoare pentru a vă informa de toate cele arătate mai sus. Nădăjduiesc că veţi lua cele mai potrivite măsuri, pentru ca in scurt timp planul de muncă pe care-l aveţi şi hotăririle să fie traduse in fapte. ★ P.S. In munca de îndrumare a ţărani­lor muncitori puteţi antrena şi pe deputaţii sfatului popular şi pe ceilalţi membri ai comitetului executiv. Dumneavoastră, vă recomand mai mult control în muncă și mai multă muncă practică... pe teren. A. NEDELCU Echipa Uniunii Sovietice din nou învingătoare in campionatul mondial de hochei BERLIN 28 (Agerpres).­­ Sîmbătă şi duminică au continuat jocurile din cadrul celei de a XXI-a ediţii a campionatului mondial de hochei pe gheaţă. Două meciuri deosebit de grele a avut de susţinut echipa U.R.S.S. Sîmbătă pe patinoarul din orașul Dortmund hoch­ei­­știi sovietici au întîlnit echipa Suediei, fostă campioană mondială și europeană. Jocul a prilejuit o luptă dirză în care echipa sovietică a trebuit să lupte cu toată energia pentru a termina învingă­toare cu scorul de 2—1 (1—1; 0—0; 1—0). In meciul următor care s-a des­fășurat duminică la Krefeld, echipa U.R.S.S. a primit replica echipei R. Ce­hoslovace. Hocheiștii sovietici au prestat un joc eficace, de înaltă factură tehnică, MOSCOVA 28 (Agerpres). — TASS transmite: La 27 februarie s-au disputat parti­dele întrerupte din cadrul campionatului unional de şah. Botvinik a obţinut vic­toria în faţa lui Auerbach, iar Kahn l-a învins pe Korcimoi. Partida dintre Simaghin şi Kotov s-a terminat remiză. Continuarea partidei Gheller-Furman nu s-a disputat, iar partida dintre Botvinik şi Simaghin s-a întrerupt pentru a doua oară la mutarea 68-a. Corespondentul sportiv al Agenţiei TASS scrie: „A luat sfîrşit prima ju­mătate a campionatului unional de şah şi în legătură cu aceasta pot fi trase unele concluzii. înainte de toate trebuie subliniat caracterul dîrz al luptei, aproa­pe în toate rundele. Din 100 de partide jucate pînă acum, jumătate s-au terminat remiză. După 10 runde, în fruntea clasamentu­lui se găsesc Smîslov cu 7 puncte, Botvi­nik cu 672 puncte şi o partidă între­ruptă, Spasski — 6­­2 puncte și Gheller — 6 puncte şi o partidă întreruptă. Campionul mondial Botvinik a contri­buit mult la îmbogăţirea şi aprofundarea unor probleme teoretice. După ce a pier­dut la Gheller, în următoarele două run­de el a cîştigat într-un stil excelent la In Capitală s-au disputat duminică ultimele jocuri din cadrul turneului de calificare pentru desemnarea a două e­­chipe de fotbal, care vor lua parte în campionatul regional. In primul meci victoria a revenit cu scorul de 1—0 (1—0) echipei Locomotiva Roşiori, care a în­trecut greu formaţia Zori Noi Giurgiu, învinşii le-au opus o dirză rezistenţă, dar lipsiţi de o orientare tactică au pier­dut. Al doilea joc dintre Recolta Răcari şi Progresul Zimnicea a fost mult mai dinamic şi a avut o desfăşurare m­ai in­teresantă prin evoluţia scorului. Recol­ta Răcari a cîştigat cu 4—2 (2—0). Mai masivi jucătorii Recoltei au învins nu însă fără emoţii, pe care le-au dat ti­nerii jucători ai Progresului Zimnicea. Vremea schimbîndu-se brusc, multe dintre manifestările sportive programate duminică in Capitală şi în ţară au avut de suferit în desfăşurarea lor. Unele au fost amînate, altele şi-au schimbat jo­cul de disputare. La fotbal am avut in Capitală doar o singură partidă (Loco­motiva — Fiadra Cimpina fiind contra­mandată). Progresul Tineret Bucureşti — Ştiinţa C. B. 1-1 (0-0) Echipa A a Progresului Bucureşti a jucat la Con­stanta cu Locomotiva P.C.A. 2—2 (0—0). Au marcat Ozon (2) şi Paraschiv în proprie poartă şi Cristof pentru con­­stânjeni. La Timişoara, Locomotiva a jucat cu Ştiinţa şi a terminat învin­gătoare cu 4—3 (3—0). Au înscris Co­vaci (2), Klein şi Székel iar pentru Şti­inţa Dinulescu, Buroş şi Brînzei. La Arad, Flamura roşie a dispus de Loco­motiva Arad cu 2—0 (0—0). A înscris Serfözö, repurtind­ victoria cu scorul de 4—0 (1—0; 1—0; 2-0). Un rezultat bun a obţinut echipa R.P. Polone, care în jocul de sîmbătă de la Krefeld a reuşit să învingă cu 5—4 (3—3; 1—0; 1—1) echipa Germaniei occiden­tale. Foarte interesantă a fost partida dintre echipele Canadei şi R. Cehoslovace, de , la Düsseldorf. După două reprize scorul a fost de 1—1. In ultima repriză echipa cehoslovacă a condus cu 2—1 şi 3—2 dar n-a putut menţine rezultatul, hocheiştii canadieni obţinind pînă la sfio­şit victoria cu 5—3. Alte rezultate înregistrate:­­ Suedia— Elveţia 10—0 (0—0; 6—0; 4—0); S.U.A. —Germania occidentală 6—3 (3—0; 3—3; 0—0); Canada—R.P. Polonă 8—0 (3—0; 3— 0; 2—0); S.U.A.—Finlanda 8—1 (1—1; 4- 0; 3—0); Kotov şi Kahn, trecînd din nou printre fruntaşii clasamentului. O puternică im­presie au lăsat partidele marelui maestru Smîslov. Ceea ce îl caracterizează este tehnica sa deosebită, precum și măies­tria continuării finalurilor dificile. In mod deosebit au plăcut spectatorilor partidele sale cu Gheller, Keres şi Scerbakov. Marele­­ maestru Gheller a demonstrat un joc solid şi frumos care i-a adus victoria asupra lui Botvinik şi Kotov. Combinaţia finală cu sacrificiul a două figuri, în partida cu Kotov, va ocupa un loc de frunte în literatura şahistă. Victoriile obţinute în campionat de Boris Spasski, în vârstă numai de 18 ani, au stîrnit interesul spectatorilor din Moscova. Jocul desfăşurat de tânărul maestru în acest turneu, aminteşte în linii mari de începuturile tînărului Botvi­nik în campionatul U.R.S.S. din anul 1927. In jocul lui Spasski se remarcă un curaj excepţional în rezolvarea poziţiilor grele în deschideri sau în jocul de mijloc. Se poate spune de pe acum că Boris Spasski a devenit un partener de frunte al ma­rilor maeştrii sovietici. In apropierea fruntaşilor clasamentului se găsesc marii maeştri Petrosian şi Taimanov, care au totalizat cite 6 puncte, precum şi marii maeştri Kotov şi Keres, care au cîte 5 puncte fiecare, care au avut o mai bună orientare în cîmp. Zimnicenii au terminat pe locul ultim al turneului şi locul lor nu oglin­deşte posibilităţile reale ale acestor ti­neri jucători, care au o concepţie de joc mult mai bună decit colegii lor din a­cest turneu. Terenul greu acoperit cu ză­padă şi gheaţă pe alocarea a făcut ca meciul să sufere în buna lui desfăşura­re. Credem că etapa putea fi amînată pentru joi, cînd poate condiţiile de joc ar fi fost cu totul altele. Arbitrajele din ultima zi a turneului au fost mulţumi­toare. In urma acestor jocuri s-au ca­lificat pentru categoria superioară echi­pele Locomotiva Roşiori (6 p.) şi Re­colta Răcari (4 p.). Urmeaz­ă în cla­sament Zori Noi 2 p. şi Progresul Zim­nicea zero puncte. Volei. In campionatul de volei a fos înregistrată o surpriză prin victoria cu 3—2 reuşită de Metalul St­apul Roşi. Oraşul Stalin asupra echipei C.C.A. Bţicureştenii au condus două seturi şi apoi au pierdut trei la rind. Con­structorul — Flamura roşie Iaşi (fem­ 3—0, Progresul C.P.C.S. — Progresul Cluj (fem.) 3—1, Ştiinţa I.C.F. — Pro­gresul Timişoara (fem.) 3—0 Baschet. La baschet s-a înregistra de asemenea o surpriză, prin Infringi­e­rea Dinam­oului București la Tg. Mure de către Progresul Aceasta este a doua înfrîngere pe care o suferă in acest sezon campionii republicani de anul trecut. C.C A. a întrecut Locomotiva P.T.T. cu 56—44 (31—21), Ştiinţa I.CL. pe Progresul F.B. cu 63—52 (27—20) şi Ştiinţa Timişoara pe Ştiinţa Iaşi cu 65—48 (29—20). Dinamo a pierdut cu 48—40. Campionatul de şah al U. R. S. S. Locomotiva Roşiori şi Rec­olta Răcari s-au calificat pentru campionatul regional de fotbal Pe scurt

Next