Steagul Roşu, mai 1955 (Anul 2, nr. 339-363)
1955-05-03 / nr. 339
Pag. 2-a steagul: roşu Măreaţa demonstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii din oraşul Bucureşti 3 3 (Urmare din pagina l-a armatumină pentru eliberarea ţării de sub robia fascistă. Pasul cadenţat şi energic, rindurile strînse, sînt expresia voinţei nezdruncinate a poporului de a-şi apăra cu rtrzenie cuceririle dobîndite prin lupte. Întărindmereu vigilenţa revoluţionară împotriva duşmanilor ţării noastre, duşmanii tuturor popoarelor şi ai păcii. In Piaţa Stalin au început să sune goarnele, să răpăie tobele. Trec pionierii, vlăstarele dragi ale patriei. Ei poartă cu drag medalioane înfăţişind portretele marilor învăţători ai omenirii Uriaşe, nesfîrşite, entuziaste şi clocotind de viaţă, amintind in freamătul lor sărbătoresc de tălăzuirea imensă a valurilor mării, coloanele de oameni ai muncii se apropie de Piaţa Stalin. Sub cerul albastru de mai, sub soarele cald al primăverii, flutură neostenite mii de stindarde. In fruntea coloanelor de manifestanţi se află oameniimuncii din raioanele „Griviţa Roşie“, „23 August“ şi „Tudor Vladimirescu“. Ei poartă cu dragoste drapele şi panouri uriaşe cu chipurile celor patru mari dascăli ai omenirii muncitoare: Marx, Engels, Lenin, Stalin, a căror nemuritoare învăţătură ii călăuzeşte pe drumul făuririi unei vieţi fericite, pe drumul frăţiei între popoare. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii din industria grea, din uzinele şi fabricile producătoare de maşini se prezintă la marea sărbătoare cu un bogat bilanţ de realizări. Cu nespusă bucurie şi mîndrie ei raportează astăzi partidului şi guvernului, întregului popor muncitor, minunatele succese pe care le-au obţinut în lupta pentru dezvoltarea ■industriei de bază a ţării noastre, în lupta pentru îndeplinirea cincinalului. Trec bravii muncitori, ingineri şi tehnicieni de la uzinele „23 August“ şi de la Complexul C.F.R. „Griviţa Roşie“. In fiecare an, de 1 Mai ei au raportat partidului şi guvernului succese deosebite in muncă. Şi anul acesta, panourile pe care le poartă dovedesc vrednicia şi dragostea cu care aceşti destoinici muncitori luptă pentru construirea socialismului. Conştienţi de importanţa uzinei lor, oamennii muncii de la „23 August“ au folosit toată capacitatea lor creatoare in anii democraţiei populare, pentru a da patriei piese şi maşini noi, linii de ciment, strunguri carusel,macarale turn, etc., care nu s-au mai făcut la trecut la noi în ţară şi prin care ei au contribuit la dezvoltarea celorlalte ramuri ale industriei. Cu aceeaşi abnegaţie au luptat şi luptă muncitorii de la „Griviţa Roşie“ care îmbogăţesc neîncetat ţara cu noi locomotive şi vagoane. Contribuţia lor de seamă asigură dezvoltarea traficului feroviar. Astăzi, la „Griviţa Roşie“ sunt reparate de 2,5 ori mai multe locomotive ca în trecut şi de 4 ori mai multe vagoane. In Piaţa Stalin intră coloana oamenilor muncii de la uzinele „Mátyás Rákosi“. Aplauzele entuziaste din tribune răsplătesc din plin strădaniile bravilor -muncitori, ingineri şi tehnicieni de la uzinele „Matyas Rákosi“ care, muncind cu însufleţire in întrecerea socialistă, au realizat planul cincinal. Inanii regimului democrat-popular. Contribuind la traducerea în viaţă a politicii partidului şi guvernului pentru dezvoltarea industriei grele, uzinele „Mátyás Rákosi“ au fost modernizate, înzestrate cu utilaj nou Fără încetare, dinspre Piaţa Victoriei se apropie de tribune alte coloane compacte. Uratele bucuriei nu mai contenesc. Imensitatea rindurilor de stindarde şi flori oferă un tablou măreţ. Prin Piaţa Stalin trec acum oamenii momeitoare Marx, Engels, Lenin, Stalin. Portretele tovarăşilor Gh. Gheorghiu-Dej şi N. A. Bulganin. Sute de steaguri filfîte în văzduh. Cu sute de flori, cu tot atâtea urale şi cîntece, purtătorii cravatelor roşii aduc salutul lor voios partidului şi guvernului care se îngrijesc ca anii copilăriei lor să fie bogaţi în bucurii. Un grup mare de pionieri în tricouri roşii defilează formînd o stea în cinci colţuri. Apoi trec pionieri purtind in braţe nota 5, simbolul strădaniei la învăţătură, condeie, creioane, cărţi, unelte agricole, simbolul meseriilor pe care doresc să le îmbrăţişeze pentru a fi viitoare cadre de nădejde ale patriei noastre, din Uniunea Sovietică şi din ţările de democraţie populară. Succesele industriei grele, mîndria poporului muncitor, temelie a înfloririi patriei noastre dragi, contribuie la dezvoltarea continuă a economiei naţionale, la mărirea capacităţii de apărare a patriei, la sporirea forţei poporului nostru în lupta pentru pace. In rînduri dese, în straie de sărbătoare, însoţiţi de orchestre şi echipe de dansatori, cu flori, tablouri şi stindarde, trec mii şi mii de oameni ai muncii. Este cu adevărat impresionant numărul fabricilor şiuzinelor pe ale căror panouri şi grafice sînt scrise cuvintele: „Am realizat cincinalul“. Asemenea panouri şi grafice sînt purtate cu mîndrie de către muncitorii de la „Electrocablu“, „Electrotehnica“, de la uzinele „Vasile Roabă“, Atelierele auto C.F.R., „Acumulatorul“, Atelierele Centrale I.T.B. şi altele. Cu ajutorul generos al Uniunii Sovietice, condus cu clarviziune de partid, poporul nostru muncitor a dezvoltat industria grea, baza de granit a economiei noastre naţionale. In rindurile demonstranţilor păşesc plini de bucurie, înconjuraţi de dragoste, fruntaşi ai întrecerii socialiste. Iată-i pe Iosif Sadlinski şi Vasile Stroe de la Atelierele Centrale I.T.B., Gheorghe Rafin de la uzinele„Vasile Roaită“ şi Alexandru Bolog de la „Electrocablu“, care în întreprinderile lor au ciştigat întrecerea socialistă organizată in cinstea zilei de 1 Mai. Sute şi sute de tablouri cu chipurile conducătorilor gloriosului Partid Comunist al Uniunii Sovietice şi ai Statului Sovietic, simt purtate cu nespusă căldură de manifestanţi. Astfel, poporul nostrumuncitor îşi arată recunoştinţa faţă de marele popor sovietic pentru neprecupeţitul ajutor pe care ni-l dă în opera de construire a socialismului la ţara noastră. Cu un puternic entuziasm, oamenii muncii îşi manifestă dragostea faţă de partid şi guvern. Ei poartă nenumărate tablouri ale conducătorilor partidului şi guvernului, dovedind la marea demonstraţie încă odată unitatea de nezdruncinat dintre popor, partid şi guvern. Cu aceeaşi dragoste, oamenii muncii poartă tablouri cu chipurile conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările lagărului socialist, din ţările capitaliste şi coloniale. Lozincile pe care le rostesc cu însufleţire stat o manifestare a solidarităţii tot cu oamenii muncii din întreaga lume in lupta pentru apărarea păcii împotriva uneltirilor imperialiştilor americani şi a slugilor lor, care ameninţă omenirea cu războiul atomic, muncii de la „Textila Griviţa“. Pe uriaşul panou pe care ei îl poartă in primele rinduri stă scris : „Lucrăm la contul zilei de 7 aprilie 1956“. La rîndul lor, oamenii muncii de la fabrica de ulei „13 Decembrie“ raportează partidului şi guvernului, obţinerea unui succes tot atît de însemnat. Şi ei au îndeplinit planul cincinal, dind peste plan 7.276.000 kg. ulei comestibil. Astfel, muncitorii, inginerii şi tehnicienii din industria producătoare de bunuri de larg consum, se prezintă la marea sărbătoare cu succese importante. Iată-i trecînd prin faţa tribunelor, mîndri şi entuziaşti muncitorii de la fabrica „Radio- Popular“. Graficele lor arată că, prin folosirea experienţei înaintate sovietice, ei au reuşit să sporească productivitatea muncii ■şi să reducă cu 58 la sută preţul de cost în perioada 1951—55. Machetele lor înfăţişează noi tipuri de aparate de radio pe care le-au realizat în ultimul timp. Aceste machte sunt purtate cu dragoste de fruntaşele în întrecerea socialistă Nena Anicuţa şi Anghel Ioana. Despre creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost vorbesc graficele a numeroase alte fabrici pe care coloanele de manifestanţi le poartă prin Piaţa Stalin. Astfel de grafice cu adincă semnificaţie, duc muncitoarele şi muncitorii de la „Ţesătoriile reunite“, care şi-au realizat cincinalul, de la fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“ care anul acesta au primit din nou Steagul roşu de producţie pe ramură. , Lupta rodnică a acestor oameni, a întregului popor muncitor, a dus la dezvoltarea economiei naţionale, ceea ce a făcut posibilă desfiinţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii şi efectuarea unei noi reduceri de preţuri a unor mărfuri de larg consum. Munca înflăcărată a acestor oameni destoinici a făcut ca poporul muncitor să primeascămai multe, mai bune şi mai ieftine produse de larg consum. Hotă- Pentru transformarea . Aplauzele auropotit furtunos la trecerea oamenilor muncii din uzinele constructoare de maşini şi unelte agricole. Au venit să raporteze conducătorilor partidului şi guvernului succesele lor pe drumul transformării socialiste a agriculturii, în aceleaşi rînduri unite, cei care făuresc în uzine maşiniagricole şi unelte şi cei care le mînuiesc pentru a smulge pămîntui lui bogăţiile lui nesecate. Era aceasta o încîntătoare imagine a alianţei dintre muncitorii dir uzine şi ţărănimea muncitoare. Iată coloana muncitorilor din cea mai tînără din uzinele noastre constructoare de maşini şi unelte agricole: uzina metalurgică „Tudor Vladimirescu“. Recunoşti rindurile vrednicilor constructori durpli macheta ce reprezintă o batoză. Victoriile obţinute de aceşti harnici muncitori au crescut cu fiecare lună. Despre aceasta vorbesc limpede depăşirile de plan. Astfel pe luna martie ei au depăşit planul cu 46 la sută iar pe aprilie cu 55 la sută. Cu mai multe batoze şi remorci pentru agricultură, acesta e gîndul ce i însufleţeşte pe muncitorii Gh. Grigore de la remorci, mentorul Constantin Ciocşan, Dumitru Mara ds la batoze şi alţi fruntaşi în producţie, care înaceastă zi de 1 Mai se găsesc în primele rînduri ale coloanei. Se apropie tot mai mult coloana uzinei constructoare de maşini agricole „Semănătoarea“. Iată, în 1955 producţia globală la maşini agricole faţă de anul 1951 a fost realizată în proporţie de 347 la sută. Dar nu numai atît, muncitorii din această întreprindere au sărbătorit cu prilejul zilei de 1 Mai a acestui an o nouă şi importantă victorie, care îmbogăţeşte lanţul succeselor lor. E vorba despre noile maşini aLa intrarea în piaţă îşi face apariţia un patron uriaş pe care se poate zări macheta luminoasei construcţii a Combinatului Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin“. Constructorii şi lucrătorii acestui măreţ combinat al culturii raportează prin cifrele unui grafic că din întregul tiraj de ziare pe întreaga ţară ei realizează un procent de 85 la sută, din producţia de cărţi 60 la sută, iar din producţia manualelor şcolare 75 la sută. Defilează scriitorii, compozitorii şi artiştii plastici. Alături de cititorii lor, treceirea Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romine cu privire la reducerea de preţuri cu amănuntul a unor mărfuri alimentare şi industriale şi a tarifelor de spectacole, oglindeşte grija partidului şi guvernului pentru creşterea nivelului de trai al poporului nostru muncitor, ca rezultat al străduinţelor rodnice pe care oamenii muncii le depun neîntrerupt sub conducerea partidului. Manifestîndu-şi dragostea faţă de partid şi guvern, manifestîndu-şi bucuria vieţii noi libere şi luminoase, manifestîndu-şi hotărirea de a lupta mai departe pentru înflorirea patriei, pentru apărarea păcii, trec prinPiaţa Stalin oamenii muncii de lafabrica de biciclete „Bucureşti“ care au fabricat pentru prima oară biciclete în ţara noastră. In continuare, trec muncitorii din întreprinderile de industrie locală, de la întreprinderea „Drum Nou“ şi de la „Victoria“ care şi-au îndeplinit cincinalul. Industria locală contribuie din plin la sporirea volumului de mărfuri pentru populaţie. Alături de ceilalţi oameni ai muncii participă la grandioasa sărbătoare a zilei de 1 Mai, lucrătorii din comerţul socialist. Ei sunt aceia care desfac zi de zi cantităţi toţ ■mai mari de mărfuri produse de oamenii muncii din industrie şi agricultură. In primul trimestru al anului 1955, comerţul socialist a desfăcut cu 11 la sută mai multe produse decit în primul trimestru al anului 1954. Astfel, succesele pe care oameniimuncii le raportează partidului şi guvernului cu prilejul zilei de 1 Mai sunt o strălucita expresie a creşterii nivelului de trai al poporului muncitor s ocialistă a agriculturii gricole care se fabrică pentru întiia oară în ţara noastră, cositoare pologitoare, precum şi cositoare mecanice. Trec în primele rînduri fruntaşii în producţie, mîndria uzinei — forjarul Ion Bucur, distins cu Medalia Muncii, comunistul Vasile Olimipia, lăcătuş, forjarul Gh. Ciontea şi alţii. Dîn urmă sosesc noi colioane printre care se zăresc metailurgiştii de la uzinele „21 Decembrie“, cei care trimit agriculturii noastre cele mai felurite piese necesare maşinilor agricole. Urmează coloana muncitorilor de la centrul mecanic Otopeni, care pe trimestrul I al acestui an şi-au îndeplinit planul în proporţie de 1.20,7 la sută. Ei sunt cei care au depus eforturi sporite în cursul iernii pentru repararea tractoarelor şi maşinilor agricole la timp şi în bune condiţiuni. Trec acum prin Piaţa Stalin tinerele cadre care vor forma pilonii de bază ai răspândirii în masele ţărănimii muncitoare a metodelor agrotehnice avansate. An de an Institutul agronomic „Nicole Bălcescu“ trimite îrn agricultură noi cadre de o înaltă calificare. O nouă coloană care trece, poartă o pancartă ce ne face atenţi: Gospodăria de Stat „Roşia“-Pipera. Ne-am asociat grupului de demonstranţi. Unul dintre ei ne-a vorbit despre angajamentul ce şi l-au luat în cinstea lui 1 Mai de a da 10 mii de litri lapte peste plan şi tot el îmi spune că au depăşit acest angajament, dând 13 mii litri lapte peste plan Cel cu care am stat de vorbă era mulgătorul fruntaş Lina Florea. Un licăr de bucurie se poate citi în privirile tuturor. Parcă fiecare ar vrea să-ţi vorbească despre frumuseţea muncii lor, despre realizările lor, poeţii şi scriitorii, minuitorii condeiului în ale căror opere regăseşti imaginile vieţi de azi, imagini de muncă şi eroism care-ţi dau imbold să cutezi spre noi şi strălucite înălţimi. Tribunele aplaudă şi răspund cu o neasemuită bucurie salutului pe care-l aduc înacest întîi dte Mai, oamenii de ştiinţă din diferitele institute de cercetări ale Academiei R.P.R. Colectivele acestor institute poartă în fruntea coloanelor lor portretele marilor noştri savanţi C. I. Parhon, Traian Săvulescu şi ale altor cercetători de seamă care slujesc interesele poporului cu fierbinte patriotism, cu devotament şi dragoste pentru înflorirea continuă a ştiinţei noastre Pe piepturile multor cercetători şi profesori strălucesc ordine şi medalii, înalta distincţie de laureat al Premiului de Stat, minunată preţuire a activităţii lor rodnice — pusă în slujba progresului patriei. Trec prin faţa tribunelor studenţii Institutului de Petrol şi Gaz« Cită bucurie citeşti pe chipurile acestor tineri viitori ingineri ai patriei, care au primit în cursul acestui an o nouă clădire de şcoală ! Iată şi pe studenţi Institutului de Căi Ferate. Cine nu-l cunoaşte pe Popa Alexandru din anul IV, Buieu Mihai din anul III, pe Tă- Salut tinereţii, „ In piaţa vastă s-a aşternut liniştea. Dar numai după cîteva secunde în tăcerea impresionantă au izbucnit acordurile unui marş tumultuos: marşul sportivilor. Inovaţiile mulţimii îşi fac apariţia coloane de tineri şi tinere purtînd mîndri drapelele asociaţiilor noastre sportive. Pasul lor cadenţat, ţinuta tor semeaţă, unduirile flamurilor multicolore în adierea vîntului, fac ca piaţa să fie inundată de un şuvoi entuziast de tinereţe şi sănătate. In rînduri larg desfăşurate, sportivii îmbrăcaţi în echipament de culoare albă poartă cu mîndrie panouri uriaşe reprezentînd insignele complexului G.M.A. consacrate ca trofee de cinste pentru toţi acei care iubesc sportul şi care pe stadioanele patriei se pregătesc să fie gata oricînd pentru muncă, pentru apărarea tinereţii lor. Sînt mulţi la număr sportivii care defilează prin faţa tribunelor. Cu privirile senine, în mers hotărît, plini de forţă trec rînd pe rînd, ca un singur om, coloanele asociaţiilor noastre sportive. Sînt tineri viguroşi cunoscuţi şi iubiţi de întregul po- Cîntec, joc In cursul după-amiezii, cînd soarele frumoasei zile de 1 Mai încă nu asfinţise, străzile au început să fie străbătute de autocamioane şi autobuze încărcate cu tineri şi tinere din ansamblurile artistice ale întreprinderilor din Capitală. Priveşti costumele fetelor — bluze albe şi fuste lungi de catifea neagră — sau pitoreştile straie ţărăneşti ale dansatorilor noştri, şi totul cuprinde un colorit viu, colorit care se îmbină atît de armonios cu feţele îmbujorate şi pline de voioşie şi tinereţe. Cutreierăm pieţele, rind pe rînd, după indicaţiile programului. Sînt organizate 33 de estrade în pieţe, teatre de vară şi în ştranduri, pe marginea lacurilor sau a bazinelor de înot. Anul acesta, mai mult decit în ceilalţi ani, programele artistice cunosc o desfăşurare cum n-a mai fost niciodată în Capitală. Sfaturile populare raionale s-au întrecut in munca lor de organizare pentru a oferi cetăţenilor Capitalei în zilele de 1 şi 2 mai, aspectul cel mai sărbătoresc care să cinstească marea zi a oamenilor muncii din lumea întreagă. Ele nu s-au mărginit numai la construcţia estradelor, dar s-au preocupat şi de împodobirea pieţelor in care au fost aşezate: ronduri de verdeaţă şi flori; bănci pentru spectatori, fîntîni arteziene care desfată privirea în lumina multicoloră a becurilor; megafoane puternice din ale căror plinii melodiile să poată străbate pînă în locurile cele mai îndepărtate. Ansamblurile artistice din marea reţea a întreprinderilor Capitalei s-au străduit să-şi dea cea mai mare contribuţie în împrejurări sărbătoreşti asemănătoare. Sîrrt aproape 200 de ansambluri. Să ne oprim doar la cîteva. In faţa Gării de Nord, la ora cînd ansamblurile încă nici nu începuseră să supurm Grigore din anul III care pînă nu de mult a fost strungar la „Griviţa Roşie“ iar astăzi este unul dintre cei mai buni studenţi ai institutului din piaţă îşi fac apariţia cîteva painouri care ne înfăţişează în cifre simple bogata activitate a editurilor noastre. Cărţile editate de ESPLA sau de Editura Tineretului se găsesc în bibliotecile personale a zeci şi sute de mii de cetăţeni din fiecare colţ al ţării. Să citim doar cîteva cifre de pe graficul purtat de către lucrătorii Editurii Tineretului: ,,In 1950, o producţie de 5.100.000 cărţi. In 1955 o producţie de 30.000.000 cărţi b irbăţiei şi forţei lor, care prin educaţie fizică îşi oţelesc trupul, luptînd pentru gloria sportivă a patriei noastre. Din rindurile lor au pornit sportivi de frunte ca maestra emerită a sportului Angelica Rozeanu, pentru a şasea oară campioană mondială, campionul olimpic Iosif Sîrbu, boxerul Gheorghe Fiat şi alţii ca ei—minunaţi reprezentanţiai sportului nostru de mase. Sportivii asociaţiei „Progresul“ trec prin faţa tribunelor cu un car alegoric infăţişînd aspecte din viaţa stadioanelor. Ei poartă cu mîndrie cupele şi trofeele cîştigate în întreceri sportive. In rindurile sportivilor A.V.S.A.P. trec pionieri, indemogratici constructori de aeromodele, urmaţi de iubitorii sportului celor curajoşi — planoriştii, piloţii şi paraşutiştii. Trec sportivii asociaţiilor C.C.A. şi Dinamo. Trec coloane după coloane în timp ce iureşul aplauzelor şi ovaţiilor nu conteneşte să salute această grandioasă paradă de tinereţe, bărbăţie şi forţă. Demonstraţia de 1 Mai a luat sfîrşit. Din mii de piepturi se ridică in văzduh acordurile Internaţionalei, imnul de luptă al proletariatului mondial, şi voie bună sească, piaţa cunoştea o mare afluenţă de oameni. Oamenii aşteaptă. Este şi plăcut să te odihneşti puţin aici, la marginea rondurilor de flori şi verdeaţă, in mijlocul cărora buni gospodari au instalat havuzuri care răspîndesc răcoare. Iată că vine şi ansamblul artistic al gării. Un cor mixt de 110 persoane. Femeile în bluze albe de mătase şi fuste lungi de catifea maron, — bărbaţii în haine bleumarin. înşiruit de-a lungul spaţioasei estrade, grupul de corişti dă scenei un aspect atît de plăcut, iar vocile dau atita viaţă „Cîntecului de 1 Mai" al neuitatului Ciprian Porumbescu, Incit mulţimea revarsă nesfîrşite aplauze. In cartierul Gării de Est estrada a fost instalată în ştrandul Obor. Ascultăm aci formaţia corală a Direcţiei’ Pieţeror din Sfatul Popular al Capitalei şi privim desfăşurarea jocurilor maghiare ale ansamblului Cooperativei Producţia Alimentară şi pe căluşarii de la I.T.B. De la teatrul de vară din parcul ,I. V. Stalin“ plecăm spre estrada din pădurea Băneasa, apoi spre Casa Prieteniei Romîno-Sovietice — unde vedem ansamblul Direcţiei Miliţiei Capitalei —, spre estrada din Dudeşti-Cioplea şi piaţa Ferentari. Peste tot, aceeaşi veselie, aceleaşi nesfirşite aplauze care răsplătesc pe muncitorii transformaţi în această seaă de neuitat în cîntăreţi şi dansatori. In Piaţa Republici este o animaţie rar intîlnită. In pauzele programului desfăşurat de ansamblul Ministerului Forţelor Armate, in ritmul cîntecelor fanfarei, oamenii se înlănţuiesc în dansuri şi hore. Şi veselia, elanul, jocurile nu contenesc decit seara, tirziu. Aceleaşi ansambluri, dar cu programe diferite, au continuat şi in cursul zilei de ieri, 2 mai. Industria grea, baza de granit a economiei noastre naţionale Creşte nivelul de trai al celor ce muncesc înfloreşte cultura noastră nouă Intr-o aliniere perfectă, cu feţele radiind hotărîre, trec prin Piaţa Stalin batalioanele gărzilor muncitoreşti. Parada sportivilor a constituit o desfăşurare a tinereţii, a forţei, a vieţii luminoase. Pînă seara târziu, cetăţenii Capitalei au participat la manifestările artistice organizate cu prilejul zilei de 1 Mai. Coloane nesfârşite de oameni ai muncii din Capitală trec prin faţa tribunei manifestinniu-şi dragostea faţă de partidul care îi călăuzeşte pe drumul unei vieţi îmbelşugate.