Steagul Roşu, mai 1955 (Anul 2, nr. 339-363)

1955-05-03 / nr. 339

Pag. 2-a steagul: roşu Măreaţa demonstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii din oraşul Bucureşti 3 3 (Urmare din pagina l-a­ arma­tu­mină pentru eliberarea ţării de sub robia fascistă. Pasul cadenţat şi energic, rindurile strînse, sînt expresia voinţei ne­zdruncinate a poporului d­e a-şi apăra cu rt­rzenie cuceririle dobîndite prin lupte. În­tărind­­mereu vigilenţa revoluţionară îm­po­triva duşmanilor ţării noastre, duşmanii tu­turor popoarelor şi ai păcii. In Piaţa Stalin au început să sune goar­nele, să răpăie tobele. Trec pionierii, vlăstarele dragi ale patriei. Ei poartă cu drag medalioane în­făţişind portretele marilor învăţători ai omenirii Uriaşe, nesfîrşite, entuziaste şi clocotind de viaţă, a­minti­nd in freamătul lor sărbă­toresc de tălăzuirea imensă a valurilor mă­rii, coloanele de oameni ai muncii se apro­pie de Piaţa Stalin. Sub cerul albastru de mai, sub soarele cald al primăverii, flutură neostenite mii de stindarde. In fruntea coloanelor de manifestanţi se află oa­me­nii­­muncii din raioanele „Griviţa Roşie“, „23 August“ şi „Tudor Vladimi­res­­cu“. Ei poartă cu dragoste drapele şi panouri uriaşe cu chipurile celor patru mari dascăli ai omenirii muncitoare: Marx, Engels, Lenin, Stalin, a căror nemuritoare învăţătură ii călăuzeşte pe drumul făuririi unei vieţi feri­cite, pe drumul frăţiei între popoare. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii din in­dustria grea, din uzinele şi fabricile produ­cătoare de maşini se prezintă la marea sărbătoare cu un bogat bilanţ de realizări. Cu nespusă bucurie şi mîndrie ei raportează astăzi partidului şi guvernului, întregului popor muncitor, minunatele succese pe care le-au obţinut în lupta pentru dezvoltarea ■industriei de bază a ţării noastre, în lupta pentru îndeplinirea­ cincinalului. Trec bravii muncitori, ingineri şi tehni­cieni de la uzinele „23 August“ şi de la Com­plexul C.F.R. „Griviţa Roşie“. In fie­care an, de 1 Mai ei au raportat partidului şi guvernului succese deosebite in muncă. Şi anul acesta, panourile pe care le poartă dovedesc vrednicia şi dragostea cu care a­­ceşti destoinici muncitori luptă pentru con­struirea socialismului. Conştienţi de importanţa uzinei lor, oa­­mennii muncii de la „23 August“ au folosit toată capacitatea lor creatoare in anii de­mocraţiei populare, pentru a da patriei piese şi maşini noi, linii de ciment, strunguri ca­rusel,­­ma­carale turn, etc., care nu s-au mai fă­cut la trecut la noi în ţară şi prin care ei au contribuit la dezvoltarea celorlalte ra­muri ale industriei. Cu aceeaşi abnegaţie a­u luptat şi luptă muncitorii de la „Griviţa Roşie“ care îmbo­găţesc neîncetat ţara cu noi locomotive şi vagoane. Contribuţia lor de sea­mă asigură dezvoltarea traficului feroviar. Astăzi, la „Griviţa Roşie“ sunt reparate de 2,5 ori mai multe locomotive ca în trecut şi de 4 ori mai multe vagoane. In Piaţa Stalin intră coloana oamenilor muncii de la­ uzinele „Mátyás Rákosi“. A­­­plauzele entuziaste din tribune răsplătesc din plin strădaniile bravilor -muncitori, in­gineri şi tehnicieni de la uzinele „Ma­tyas Rákosi“ care, muncind cu însufleţire in în­trecerea socialistă, au realizat planul cin­cinal. In­­anii regimului democrat-popular. Contribuind la traducerea în viaţă a politicii partidului şi guvernului pentru dezvoltarea industriei grele, uzinele „Mátyás Rákosi“ au fost modernizate, înzestrate cu utilaj nou Fără încetare, dinspre Piaţa Victoriei se apropie de tribune alte coloane compacte. Uratele bucuriei nu mai contenesc. Imensi­tatea rindurilor de stindarde şi flori oferă un tablou măreţ.­­ Prin Piaţa Stalin trec acu­m oamenii momeitoare Marx, Engels, Lenin, Stalin. Portretele tovarăşilor Gh. Gheorghiu-Dej şi N. A. Bulganin. Sute de stea­guri filfîte în văzduh. Cu sute de flori, cu tot atâtea urale şi cîntece, pur­tătorii cravatelor roşii aduc salutul lor voios partidului şi guvernului care se îngrijesc ca anii copilăriei lor să fie bogaţi în bucurii. Un grup mare de pionieri în tricouri roşii defilează formînd o stea în cinci colţuri. Apoi trec pionieri p­urtind in braţe nota 5, simbolul strădaniei la învăţătură, condeie, creioane, cărţi, unelte agricole, simbolul me­seriilor pe care doresc să le îmbrăţişeze pentru a fi viitoare cadre de nădejde ale patriei noastre, din Uniunea Sovietică şi din ţările de de­mocraţie populară. Succesele industriei grele, mîndria poporu­lui muncitor, temelie a înfloririi patriei noastre dragi, contribuie la dezvoltarea con­tinuă a economiei naţionale, la mărirea ca­pacităţii de apărare a patriei, la sporirea forţei poporului nostru în lupta pentru pace. I­n rînduri dese, în straie de sărbătoare, însoţiţi de orchestre şi echipe de dansatori, cu flori, tablouri şi stindarde, trec mii şi mii de oameni ai muncii. Este cu adevărat impresionant numărul fabricilor şi­­uzinelor pe ale căror panouri şi grafice sî­nt scrise cuvintele: „Am realizat cincinalul“. Asemenea panouri şi grafice sînt purtate cu mîndrie de către muncitorii de la „Electrocablu“, „Electrotehnica“, de la uzi­nele „Vasile Roabă“, Atelierele auto C.F.R., „Acumulatorul“, Atelierele Centrale I.T.B. şi altele. Cu ajutorul generos al Uniunii Sovietice, condus cu clarviziune de partid, poporul nostru­ muncitor a dezvoltat industria grea, baza de granit a economiei noastre na­ţionale. I­n rindurile demonstranţilor păşesc plini de bucurie, înconjuraţi de dragoste, frun­taşi ai întrecerii socialiste. Iată-i pe Iosif Sadlinski şi Vasile Stroe de la Atelierele Centrale I.T.B., Gheorghe Ra­fin de la uzinele­­„Vasile Roa­ită“ şi Alexandru Bolog de la „Electrocablu“, care în întreprinderile lor au ciştigat întrecerea socialistă organizată in cinstea zilei de 1 Mai. Sute şi sute de tablouri cu chipurile con­ducătorilor gloriosului Partid Comunist al Uniunii Sovietice şi ai Statului Sovietic, simt purtate cu nespusă căldură de mani­festanţi. Astfel, poporul nostru­­muncitor îşi arată recunoştinţa faţă de marele popor so­vietic pentru neprecupeţitul ajutor pe care ni-l dă în opera de construire a socialis­mului la ţara noastră. Cu un puternic entuziasm, oamenii muncii îşi manifestă dragostea faţă de partid şi guvern. Ei poartă nenumărate tablouri ale conducătorilor partidului şi guvernului, do­vedind la marea demonstraţie încă odată unitatea de nezdruncinat dintre popor, partid şi guvern. Cu aceeaşi dragoste, oamenii muncii poar­tă tablouri cu chipurile conducătorilor par­tidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările lagărului socialist, din ţările capitaliste şi coloniale. Lozincile pe care le rostesc cu în­sufleţire stat o manifestare a solidarităţii tot cu oamenii muncii din întreaga lume in lupta pentru apărarea păcii împotriva unel­tirilor imperialiştilor americani şi a slugilor lor, care ameninţă omenirea cu războiul a­­t­omi­c, muncii de la „Textila Griviţa“. Pe uriaşul panou pe care ei îl poartă in primele rin­­duri stă scris : „Lucrăm la contul zilei de 7 aprilie 1956“. La rîndul lor, oamenii mun­cii de la fabrica de ulei „13 Decembrie“ raportează partidului şi guvernului, obţine­­rea unui succes tot atît de însemnat. Şi ei au îndeplinit planul cincinal, dind peste plan 7.276.000 kg. ulei comestibil. Astfel, muncitorii, inginerii şi tehnicienii din industria producătoare de bunuri de larg consum, se prezintă la marea sărbătoare cu succese importante. Iată-i trecînd prin faţa tribunelor, mîndri şi entuziaşti muncitorii de la fabrica „Radio- Popular“. Graficele lor arată că, prin folo­sirea experienţei înaintate sovietice, ei au reuşit să sporească productivitatea muncii ■şi să reducă cu 58 la sută preţul de cost în perioada 1951—55. Machetele lor înfăţişea­ză noi tipuri de aparate de radio pe care le-au realizat în ultimul timp. Aceste ma­chte sunt purtate cu dragoste de fruntaşele în întrecerea socialistă Nena Anicuţa şi An­­ghel Ioana. Despre creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost vorbesc graficele a numeroase alte fabrici pe care coloanele de manifestanţi le poartă prin Piaţa Stalin. Astfel de grafice cu adincă semnificaţie, duc muncitoarele şi muncitorii de la „Ţesătoriile reunite“, c­are şi-au realizat cincinalul, de la fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“ care anul acesta au primit din nou Steagul roşu de producţie pe ramură. , Lupta rodnică a acestor oameni, a între­gului popor muncitor, a dus la dezvoltarea economiei naţionale, ceea ce a făcut posibilă desfiinţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii şi efectuarea unei noi reduceri de preţuri a unor mărfuri de larg consum. Munca înflăcărată a acestor oameni destoinici a făcut ca poporul mun­citor să primească­­mai multe, mai bune şi mai ieftine produse de larg consum. Hotă- Pentru transformarea . Aplauzele au­­ropotit furtunos la trece­rea oamenilor muncii din uzinele construc­toare de maşini şi unelte agricole. Au ve­nit să raporteze conducătorilor partidului şi guvernului succesele lor pe drumul trans­formării socia­liste a agriculturii, în ace­leaşi rînd­uri unite, cei care făuresc în uzine maşini­­agricole şi unelte şi cei care le mînuiesc pentru a smulge pămîntui lui bo­găţiile lui nesecate. Era aceasta o în­­cîntătoare imagine a alianţei dintre mun­citorii dir­ uzine şi ţărănimea muncitoare. Iată coloana muncitorilor din ce­a mai tînără din uzinele n­oastre constructoare de maşini şi unelte agricole: uzina metalur­gică „Tudor Vl­adimirescu“. Recunoşti rin­durile vrednicilor constructori durpli ma­cheta ce reprezintă o batoză. Victoriile ob­ţinute de aceşti harnici muncitori au cres­­cut cu fiecare lună. Despre aceasta vor­besc limpede depăşirile de plan. Astfel pe luna martie ei au d­epăşit planul cu 46 la s­ută iar pe aprilie cu 55 la sută. Cu­ mai multe batoze şi remorci pentru agri­cultură, acesta e gîndul ce i însufleţeşte pe muncitorii Gh. Grigore de la remorci, mentorul Constantin Ciocş­an, Dumitru Mar­a ds la batoze şi alţi fruntaşi în pro­ducţie, care în­­această zi de 1 Mai se găsesc în primele rînduri al­e coloanei. Se apropie tot mai mult coloana uzinei con­structoare de maşini agricole „Semănă­toarea“. Iată, în 1955 producţia globală la maşini agricole faţă de anul 1951 a fost realizată în proporţie de 347 la sută. Dar nu numai atît, muncitorii din această în­treprindere au sărbătorit cu prilejul zilei de 1 Mai a­ acestui an o nouă şi impor­tantă victorie, care îmbogăţeşte lanţul suc­ceselor lor. E vorba despre noile maşini a­La intrarea în piaţă îşi face apariţia un patron uriaş pe care se poate zări macheta luminoas­ei construcţii a Combinatului Po­ligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin“. Constructorii şi lucrătorii acestui măreţ combinat al culturii raportează prin cifrele unui grafic că din întregul tiraj de ziare pe întreaga ţară ei realizează un procent de 85 la sută, din producţia de cărţi 60 la sută, iar din producţia manualelor şco­lare 75 la sută. Defilează scriitorii, compozitorii şi arti­ştii plastici. Alături de cititorii lor, trec­eirea Consiliului de Miniştri al Republicii Populare R­omine c­u privire la reducerea de preţuri cu amănuntul a unor mărfuri ali­mentare şi industriale şi a tarifelor de spec­tacole, oglindeşte grija partidului şi guver­nului pentru creşterea nivelului de trai al poporului nostru muncitor, ca rezultat al străduinţelor rodnice pe care oamenii muncii le depun neîntrerupt sub conducerea parti­dului. Manifestîndu-şi dragostea faţă de partid şi guvern, manifestîndu-şi bucuria vieţii noi libere şi luminoase, ma­nifestîndu-şi hotă­­rirea de a lupta mai departe pentru înflo­rirea patriei, pentru apărarea păcii, trec prin­­Piaţa Stalin oamenii muncii de la­­fabrica de biciclete „Bucureşti“ care au fa­bricat pentru prima oară biciclete în ţara noastră. In continuare, trec muncitorii din întreprinderile de industrie locală, de la în­treprinderea „Drum Nou“ şi de la „Victoria“ care şi-au îndeplinit cincinalul. Industria locală contribuie din plin la sporirea volu­mului de mărfuri pentru populaţie. Alături de ceilalţi oameni ai muncii par­ticipă la grandioasa sărbătoare a zilei de 1 Mai, lucrătorii din comerţul socialist. Ei sunt aceia care desfac zi de zi cantităţi toţ ■mai mari de mărfuri produse de oamenii muncii din industrie şi agricultură. In pri­mul trimestru al anului 1955, comerţul so­cialist a desfăcut cu 11 la sută mai multe produse decit în primul trimestru al anului 1954. Astfel, succesele pe care oamenii­­muncii le raportează partidului şi­ guvernului cu prilejul zilei de 1 Mai sunt o strălucita expresie a creşterii nivelului de trai al po­porului muncitor s­ ocialistă a agriculturii­ gricole care se fabrică pentru întiia oară în ţara noastră, cositoare pologitoare,­ pre­cum şi cositoare mecanice. Trec în primele rînduri fruntaşii în producţie, mîndria uzi­nei — forjarul Ion Bucur, distins cu Me­dalia Muncii, comunistul Vasile Olimipia, lăcătuş, forjarul Gh. Ciontea şi alţii. Dîn urmă sosesc noi colioane printre care se zăresc metailurgiştii de la uzinele „21 Decembrie“, cei care trimit agriculturii noastre cele mai felurite piese necesare ma­şinilor agricole. Urmează coloana muncitorilor de la centrul mecanic Otopeni, care pe trimestrul I al acestui an şi-au îndeplinit planul în proporţie de 1.20,7 la sută. Ei sunt cei care au depus eforturi sporite în cursu­l iernii pentru repararea tractoarelor şi maşinilor agricole la timp şi în bune condiţiuni. Trec acum prin Piaţa Stalin tinerele ca­dre care vor forma pilonii de bază ai răs­­pândirii în masele ţărănimii muncitoare a metodelor agrotehnice avansate. An d­e an Institutul agronomic „Nicole Bălcescu“ tri­mite îrn agricultură noi cadre de o înaltă calificare. O nouă coloană care trece, poartă o pancartă ce ne face atenţi: Gospodăria de Stat „Roşia“-Pipera. Ne-am as­ociat grupu­lui de demonstranţi. Unul dintre ei ne-a vorbit despre angajamentul ce şi l-au luat în cinstea lui 1 Mai de a da 10 mii de litri lapte peste plan şi tot el îmi s­pune că au d­epăşit acest angajament, dând 13 m­ii litri lapte pe­ste plan Cel cu ca­re am stat de vorbă era mulgătorul fruntaş Lina Flo­rea. Un licăr de bucurie se poate citi în privirile tuturor. Parcă fiecare ar vrea să-ţi vorbească despre frumuseţea muncii lor, despre realizările lor, poeţii şi scriitorii, minuitorii condeiului în ale căror opere regăseşti imaginile vieţ­i de azi, imagini de muncă şi eroism care-ţi dau imbold să cutezi spre noi şi strălucite înălţimi. Tribunele aplaudă şi răspund cu o nease­muită bucurie salutului pe car­e-l aduc în­­acest în­tîi dte Mai, oamenii de ştiinţă din diferitele institute de cercetări ale Academiei R.P.R. Colectivele acestor institute poartă în fruntea coloanelor lor portretele marilor noştri savanţi C. I. Parhon, Trai­an Să­­vulescu şi ale altor cercetători de seamă ca­re slujesc interesele poporului cu fier­binte patriotism, cu devotament şi dragoste pentru înflorirea continuă a ştiinţei noastre Pe piepturile multor cercetători şi profesori strălucesc ordine şi medalii, înalta distinc­ţie de laureat al Premiului de Stat, minu­nată preţuire a activităţii lor rodnice — pusă în slujba progresului patriei. Trec prin faţa tribunelor studenţii In­stitutului de Petrol şi Gaz« Cită bucurie citeşti pe chipurile acestor tineri viitori ingineri ai patriei, care au primit în cursul acestui an o nouă clădire de şcoală ! Iată şi pe studenţ­i Institutului de Căi Ferate. Cine nu-l cunoaşte pe Popa Alexandru din anul IV, Buieu Mihai din anul III, pe Tă- Salut tinereţii, „ In piaţa vastă s-a aşternut liniştea. Dar numai după cîteva secunde în tăcerea im­presionantă au izbucnit acordurile unui marş tumultuos: marşul sportivilor. In­ova­ţiile mulţimii îşi fac apariţia coloane de tineri şi tinere purtînd mîndri drapelele a­­sociaţiilor noastre sportive. Pasul lor ca­denţat, ţinuta tor semeaţă, unduirile fla­murilor multicolore în adierea vîntului, fac ca piaţa să fie inundată de un şuvoi en­tuziast de tinereţe şi sănătate. In rînduri larg desfăşurate, sportivii îm­brăcaţi în echipament de culoare albă poartă cu mîndrie panouri uriaşe repre­­zentînd insignele complexului G.M.A. con­sacrate ca trofee de cinste pentru toţi acei care iubesc sportul şi care pe stadioanele patriei se pregătesc să fie gata oricînd pentru muncă, pentru apărarea tinereţii lor. Sînt mulţi la număr sportivii care defi­lează prin faţa tribunelor. Cu privirile se­nine, în mers hotărît, plini de forţă trec rînd pe rînd, ca un singur om, coloanele asociaţiilor noastre sportive. Sînt tineri viguroşi cunoscuţi şi iubiţi de întregul po- Cîntec, joc In cursul după-amiezii, cînd soarele fru­moasei zile de 1 Mai încă nu asfinţise, străzile au început să fie străbătute de au­tocamioane şi autobuze încărcate cu tineri şi tinere din ansamblurile artistice ale în­treprinderilor din Capitală. Priveşti costu­mele fetelor — bluze albe şi fuste lungi de catifea neagră — sau pitoreştile straie ţă­răneşti ale dansatorilor noştri, şi totul cu­prinde un colorit viu, colorit care se îm­bină atît de armonios cu feţele îmbujorate şi pline de voioşie şi tinereţe. Cutreierăm pieţele, rind pe rînd, după indicaţiile programului. Sînt organizate 33 de estrade în pieţe, teatre de vară şi în ştranduri, pe marginea lacurilor sau a ba­zinelor de înot. Anul acesta, mai mult de­cit în ceilalţi ani, programele artistice cu­nosc o desfăşurare cum n-a mai fost nicio­dată în Capitală. Sfaturile populare raio­nale s-au întrecut in munca lor de organi­zare pentru a oferi cetăţenilor Capitalei în zilele de 1 şi 2 mai, aspectul cel mai sărbătoresc care să cinstească marea zi a oamenilor muncii din lumea întreagă. Ele nu s-au mărginit numai la construcţia es­tradelor, dar s-au preocupat şi de împodo­birea pieţelor in care au fost aşezate: ron­duri de verdeaţă şi flori; bănci pentru spec­tatori, fîn­tîni arteziene care desfată pri­virea în lumina multicoloră a becurilor; megafoane puternice din ale căror plinii melodiile să poată străbate pînă în locurile cele mai îndepărtate. Ansamblurile artistice din marea reţea a întreprinderilor Capitalei s-a­u străduit să-şi dea cea mai mare contribuţie în împreju­rări sărbătoreşti asemănătoare. Sîrrt aproa­pe 200 de ansambluri. Să ne oprim doar la cîteva. In faţa Gării de Nord, la ora cînd an­samblurile încă nici nu începuseră să su­purm­ Grigore din anul III care pînă nu de mult a fost strungar la „Griviţa Roşie“ iar astăzi este unul dintre cei mai buni studenţi ai institutului d­in piaţă îşi fac apariţia cîteva painouri care ne înfăţişează în cifre simple bogata activitate a editurilor noastre. Căr­ţile editate de ESPLA sau de Editura Ti­neretului se găsesc în bibliotecile personale a zeci şi sute de mii de cetăţeni din fie­care colţ al ţării. Să citim doar cîteva cifre de pe graficul purtat de către lucrătorii Editurii Tineretului: ,,In 1950, o producţie de 5.100.000 cărţi. In 1955 o producţie de 30.000.000 cărţi b­ irbăţiei şi forţei lor, care prin educaţie fizică îşi oţelesc trupul, luptînd pentru gloria sportivă a patriei noastre. Din rindurile lor au pornit sportivi de frunte ca maestra emerită a sportului Angelica Rozeanu, pentru a şa­sea oară campioană mondială, campionul olimpic Iosif Sîrbu, boxerul Gheorghe Fiat şi alţii ca ei—minunaţi reprezentanţi­­ai sportului nostru de mase. Sportivii asociaţiei „Progresul“ trec prin faţa tribunelor cu un car alegoric infăţişînd aspecte din via­ţa stadioanelor. Ei poartă cu mîndrie cupele şi trofeele cîştigate în­ întreceri sportive. In rindurile sportivilor A.V.S.A.P. trec pio­nieri, indemogratici constructori de aeromo­­dele, urmaţi de iubitorii sportului celor cu­rajoşi — planoriştii, piloţii şi paraşutiştii. Trec sportivii asociaţiilor C.C.A. şi Dinamo. Trec coloane după coloane în timp ce iure­şul aplauzelor şi ovaţiilor nu conteneşte să salute această grandioasă paradă de tine­reţe, bărbăţie şi forţă. Demonstraţia de 1 Mai a luat sfîrşit. Din mii de piepturi se ridică in văzduh acor­durile Internaţionalei, imnul de luptă al proletariatului mondial, şi voie bună sească, piaţa cunoştea o mare afluenţă de oameni. Oamenii aşteaptă. Este şi plăcut să te odihneşti puţin aici, la marginea ron­durilor de flori şi verdeaţă, in mijlocul că­rora buni gospodari au instalat havuzuri care răspîndesc răcoare. Iată că vine şi ansamblul artistic al gării. Un cor mixt de 110 persoane. Femeile în bluze albe de mă­tase şi fuste lungi de catifea maron, — bărbaţii în haine bleumarin. înşiruit de-a lungul spaţioasei estrade, grupul de corişti dă scenei un aspect atît de plăcut, iar vo­cile dau atita viaţă „Cîntecului de 1 Mai" al neuitatului Ci­prian Porumbescu, Incit mulţimea revarsă nesfîrşite aplauze. In cartierul Gării de Est estrada a fost instalată în ştrandul Obor. Ascultăm aci formaţia corală a Direcţiei’ Pieţeror din Sfatul Popular al Capitalei şi privim des­făşurarea jocurilor maghiare ale ansamblu­lui Cooperativei Producţia Alimentară şi pe căluşarii de la I.T.B. De la teatrul de vară din parcul ,I. V. Stalin“ plecăm spre estrada din pădurea Băneasa, apoi spre Casa Prieteniei Ro­­mîno-Sovietice — unde vedem ansamblul Direcţiei Miliţiei Capitalei —, spre estrada din Du­deşti-Cioplea şi piaţa Ferentari. Peste tot, aceeaşi veselie, aceleaşi nesfir­­şite aplauze care răsplătesc pe muncitorii transformaţi în această sea­­ă de neuitat în cîntăreţi şi dansatori. In Piaţa Republic­i este o animaţie rar intîlnită. In pauzele programului desfăşurat de ansamblul Ministerului Forţelor Armate, in ritmul cîntecelor fanfarei, oamenii se înlănţuiesc în dansuri şi hore. Şi veselia, elanul, jocurile nu contenesc decit seara, tirziu. Aceleaşi ansambluri, dar cu programe diferite, au continuat şi in cursul zilei de ieri, 2 mai. Industria grea, baza de granit a economiei noastre naţionale Creşte nivelul de trai al celor ce muncesc înfloreşte cultura noastră nouă Intr-o aliniere perfectă, cu feţele radiind hotărîre, trec prin Piaţa Stalin batalioanele gărzilor muncitoreşti. Parada sportivilor a constituit o desfăşurare a tinereţii, a forţei, a vieţii luminoase. Pînă seara târziu, cetăţenii Capitalei au participat la manifestările artistice organi­zate cu prilejul zilei de 1 Mai. Coloane nesfârşite de oameni ai muncii din Capitală trec prin faţa tribunei manifestinniu-şi dragostea faţă de partidul care îi călăuzeşte pe drumul unei vieţi îmbelşugate.

Next