Steagul Roşu, mai 1956 (Anul 3, nr. 650-674)
1956-05-03 / nr. 650
N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov s-au înapoiat la Moscova Cuvîntarea lui N. S. Hruşciov Dragi tovarăşi ! Acum, ca întotdeauna cînd ne întoarcem în patrie, încercăm un sentiment de nespusă mulţumire pentru faptul că ne aflăm din nou printre voi, dragi moscoviţi. (Aplauze). Ingăduiţi-mi să vă mulţumesc din suflet pentru această primire caldă. (Aplauze). In cuvîntarea sa N. A. Bulganin a făcut o apreciere asupra rezultatelor vizitei noastre în Anglia. Pot numai să adaug că aceasta este aprecierea noastră comună. Am plecat în Anglia pentru a stabili pe calea contactului personal cu conducătorii guvernului englez, o mai bună înţelegere reciprocă şi pentru a găsi căi în vederea îmbunătăţirii continue a relaţiilor dintre ţările noastre. Considerăm foarte utilă călătoria noastră în Anglia. In cursul tratativelor am avut un schimb sincer de păreri atît asupra problemelor privind relaţiile anglo-sovietice, cît şi asupra celor mai importante probleme internaţionale. Schimbul de păreri ne-a permis să ne cunoaştem mai bine unii pe alţii, să clarificăm în care probleme punctele noastre de vedere se apropie şi să aflăm ce probleme nu sunt încă coapte pentru a fi reglementate. Acest lucru este important, deoarece o asemenea clarificare ne-a permis să stabilim problemele asupra cărora putem realiza o înţelegere reciprocă. Credem că s-au obţinut rezultate bune, îndeosebi dacă se ţine seama de faptul că tratativele s-au desfăşurat după o perioadă considerabilă de neîncredere reciprocă. După părerea noastră principalul este că s-au pus bazele pentru normalizarea, îmbunătăţirea şi dezvoltarea continuă a relaţiilor prieteneşti intre Uniunea Sovietică şi Marea Britanie, ceea ce corespunde intereselor popoarelor ţărilor noastre şi va contribui la consolidarea păcii în întreaga lume. Rezultatele tratativelor constituie o nouă dovadă a faptului că, atunci cînd există bunăvoinţă, se pot înfăptui colaborarea şi coexistenţa paşnică între state, indiferent de sistemele lor sociale. Marea însemnătate a rezultatelor tratativelor constă şi în faptul că ele constituie o nouă etapă pe calea destinderii continue a încordării internaţionale, un pas important în stabilirea unei mai bune încrederi între ţări. In timpul vizite! In Anglia nu s-a făcut primirea cea mai prietenească şi ospitalieră, fapt pentru care mulţumim încă odată în mod sincer poporului englez, primului ministru al guvernului Regatului Unit, sir Anthony Eden, şi colegilor săi. In afară de Londra am vizitat oraşele Oxford, Birmingham, Edinburgh şi alte regiuni. Pretutindeni ni s-a făcut o primire bună, prietenească. Tratativele şi ceremoniile oficiale ne-au luat mult timp şi de aceea, din păcate, n-am avut posibilitatea de a avea întrevederi cu oameni simpli din Anglia. Dar, chiar şi acele întrevederi cu populaţia, care au avut loc, atenţia manifestată de englezi faţă de vizita noastră, saluturile care ni s-au adresat nouă, ca reprezentanţi ai Uniunii Sovietice, arată că poporul englez doreşte prietenia cu popoarele U.R.S.S. Ne-am convins că poporul englez năzuieşte spre pace şi dezvoltarea unor bune relaţii cu ţara noastră. In cuvîntările noastre am spus englezilor că oamenii noştri sovietici nutresc sentimente de prietenie faţă de poporul englez cu care am luptat împreună în anii primului şi ai celui de al doilea război mondial împotriva dușmanului comun. Cred că n-am să greşesc dacă voi spune că popoarele noastre, sovietic și englez, sunt satisfăcute de rezultatele tratativelor, dîndu-şi seama că acesta nu este decit începutul, că în viitor vom merge unul în întîmpinarea celuilalt. (Aplauze prelungite). Vom tinde spre stabilirea de relaţii prieteneşti cu toate ţările pe baza respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, integrităţii teritoriale, neamestecului în treburile Interne. Toate popoarele doresc o pace trainică, îndelungată, doresc slăbirea încordării Internaţionale. In ultimul timp în această privinţă multe s-au schimbat în bine. Dar mai există încă obstacole destul de mari în calea lichidării totale a aşa-numitului „război rece“. Aceste obstacole pornesc în special de la unele cercuri influente din S.U.A., care nu sunt interesate în destinderea încordării internaţionale. După cum se vede în S.U.A. nu s-au copt încă condiţiile pentru a se renunţa la politica „războiului rece“. Cu toate acestea, ni se pare că în Statele Unite ale Americii încep deja să se manifeste unele licăriri ale dorinţei de a se păşi pe calea stabilirii înţelegerii reciproce. Acest fapt îl dovedeşte între altele recenta declaraţie făcută de preşedintele S.U.A., Eisenhower, la Asociaţia americană a redactorilor de ziare. Noi nu putem să fim deloc de acord cu multe teze din declaraţia sa deoarece ele nu pot contribui la stabilirea încrederii. Dar în acelaşi timp în declaraţia preşedintelui există şi afirmaţii preţioase ca S.U.A sunt gata să exploreze toate căile spre reglementarea problemelor litigioase, că guvernul sovietic poate avea relaţii de prietenie cu S.U.A. Sperăm că aceste cuvinte vor fi întărite prin acţiuni practice. In ceea ce priveşte guvernul sovietic, el este pentru stabilirea unor relaţii de prietenie cu S.U.A. ca şi cu alte ţări, şi noi vom face tot posibilul în această direcţie. Dacă de ambele părţi se va manifesta bunăvoinţă, sîntem convinşi că se pot înlătura multe neînţelegeri, se pot îmbunătăţi relaţiile dintre U.R.S.S. şi S.U.A. Dacă ar exista dorinţa reciprocă noi am putea să înlăturăm pas cu pas, treptat, divergenţele şi să creăm încrederea necesară, am putea obţine rezolvarea problemei reducerii armamentelor, interzicerii armei atomice şi cu hidrogen, interzicerii experimentării acestei arme. In interesul popoarelor Uniunii Sovietice, S.U.A., şi ale tuturor celorlalte ţări este necesar să se creeze condiţii pentru dezvoltarea largă a legăturilor comerciale, culturale şi a altor legături dintre state. Lichidarea războiului rece, spre care tindem, va permite omenirii să răsufle uşurată şi să-şi concentreze toate eforturile asupra creării de noi valori materiale şi culturale spre binele popoarelor. Guvernul sovietic va continua şi de acum înainte să lupte cu perseverenţă pentru înlăturarea încordării internaţionale, întărirea securităţii şi stabilirea unei păci trainice. Noi sîntem pentru stabilirea de contacte largi cu popoarele tuturor ţărilor lumii, pentru stabilirea de contacte cu partidele socialiste. Intre partidele comuniste şi socialiste există în numeroase probleme puncte de vedere diferite. Există divergenţe de principiu. Dar în interesul oamenilor muncii noi putem şi trebuie să avem contacte cu privire la problemele principale, fundamentale ale mişcării muncitoreşti contemporane. Acestea sunt în primul rînd problemele luptei pentru slăbirea încordării Internaţionale, pentru stabilirea unei păci trainice, pentru stabilirea colaborării dintre ţări în domeniul comerţului şi culturii. In timpul vizitei în Anglia am acceptat bucuros propunerea conducătorilor partidului laburist de a ne întîlni cu ei și de a face un schimb de păreri asupra unor probleme importante care interesează cele două partide ale noastre — P.C.U.S. și partidul laburist. Această întîlnire a avut loc. Trebuie să vă spunem deschis, tovarăşi, că în urma acestei întîlniri am rămas cu impresia că în conducerea partidului laburist o parte dintre conducători se află pe o poziţie reacţionară, antisovietică. Unii conducători ai partidului laburist nu au renunţat nici pînă în prezent la concepţiile lor dăunătoare asupra Uniunii Sovietice, asupra P.C.U.S., asupra partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările de democraţie populară. Ni s-au pregătit în mod intenţionat şi ni s-au aruncat întrebări despre nişte social-democraţi care ar sta în închisori la noi şi în ţările de democraţie populară. Am respins cu hotărîre aceste întrebări ca fiind provocatoare. Dacă aceşti conducători ai laburiştilor ar avea bune intenţii faţă de P.C.U.S., atunci ar fi găsit alte întrebări. Ei ştiu doar prea bine că noi facem totul pentru a îndrepta greşelile comise în trecut într-o serie de cazuri şi că oameni condamnaţi fără vină sunt reabilitaţi, că nu numai în U.R.S.S., ci şi în ţările de democraţie populară se revizuiesc procesele la privinţa justeţei cărora există vreo îndoială. întreaga lume ştie aceasta, acest lucru este bine cunoscut şi conducătorilor laburişti mai sus menţionaţi. Atunci de ce au scos această întrebare şi alte întrebări la fel de mîrşave? Pentru a căuta să intre în graţiile reacţionarilor. Este greu să găseşti o altă explicaţie. Numai reacţionarilor le este avantajoasă dezbinarea diferitelor detaşamente ale clasei muncitoare şi ei se tem mai mult ca de orice de unitatea lor. Aşadar vorbele unor conducători laburişti care susţin că apără interesele clasei muncitoare sunt departe de a coincide cu faptele lor. Doar ei iau foarte rar şi cu timiditate atitudine împotriva represiunilor faţă de militanţii progresişti dintr-o serie de ţări capitaliste. Pe semne, o parte dintre conducătorii partidului Laburist au înţeles declaraţiile noastre sincere în care am vorbit despre lipsurile şi greşelile noastre în scopul de a le îndrepta ca şi cum noi am face aceasta din cauza unei slăbiciuni a noastre şi unei presiuni a forţelor reacţionare din afară. Nu, domnilor, greşiţi profund. Voi trebuie să ţineţi seama de statul nostru socialist, de cuceririle statului nostru pe care poporul le-a dobîndit sub conducerea clasei muncitoare şi a avangărzii sale — partidul comunist. Numai oportunişti fără nici o speranţă pot să nu vadă şi să nu ţină seama de succesele obţinute de poporul nostru care păşeşte pe calea construcţiei comuniste. Noi nu vă impunem drumul nostru, dar vom apăra cu hotărîre cuceririle clasei muncitoare a ţării noastre, cuceririle prietenilor noştri, cuceriri pe care oamenii muncii le-au dobîndit cu un preţ uriaş. (Aplauze prelungite). Deşi am fost oaspeţi ai laburiştilor, am dat o ripostă hotărîtă încercărilor de amestec în treburile interne ale ţărilor socialiste, încercărilor de a atenta la cuceririle oamenilor muncii din aceste ţărî. Intr-un şir de ţări, reprezentanţi înveteraţi aiacţiunii calomniază P.C.U.S. afirmînd că noi am fi împotriva unor contacte cu partidele socialiste, că noi, vorbind despre necesitatea unităţii de acţiune a comuniştilor şi socialiştilor, am avea, chipurile, nişte planuri perfide. Aceasta este o minciună răspîndită de duşmanii unităţii clasei muncitoare şi această calomniere este repetată de unii aşa-zişi socialişti. Noi sîntem pentru unitatea diferitelor detaşamente ale clasei muncitoare. Viaţa a confirmat că acolo unde această unitate a fost realizată s-au obţinut mari succese în lupta pentru Interesele fundamentale, vitale ale oamenilor muncii. De aceea partidul nostru va lupta şi de acum înainte neobosit pentru unitatea partidelor clasei muncitoare, îndeosebi în probleme atît de importante care îi preocupă pe toţi oamenii muncii — lupta pentru slăbirea încordării internaţionale şi pentru menţinerea păcii. Sîntem convinşi că atacurile la care s-au dedat unii conducători ai partidului laburist nu stat împărtăşite de laburiştii de rînd, că poziţia adoptată de unii conducători ai laburiştilor nu va găsi sprijin în mase. Sîntem convinşi că oamenii muncii din Anglia, inclusiv laburiştii de rînd, doresc prietenie şi colaborare cu poporul sovietic, cu Partidul Comunist al Uniunii Sovietice pentru că aceasta constituie baza succesului la lupta pentru slăbirea încordării internaţionale, iar slăbirea încordării duce le reducerea cheltuielilor pentru înarmare şi ridicarea bunei stări materiale a popoarelor. Comitetul Central al partidului nostru va traduce şi de acum înainte în viaţă cu perseverenţă hotărîrile Congresului al XX-lea al P.C.U.S. cu privire la stabilirea contactelor cu partidele socialiste şi muncitoreşti. Sîntem convinşi că partidul laburist ne va înţelege just şi va face paşii necesari la această direcţie. Noi sîntem gata să ne ridicăm deasupra ofenselor personale şi atacurilor provocatoare la care s-au dedat unii conducători ai laburiştilor faţă de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, şî In ciuda acestui fapt putem accepta stabilirea de contacte cu laburiştii englezi, dacă din partea lor va fi manifestată înţelegerea şi dorinţa cuvenită. Este clar că asemenea contacte sînt foarte importante la interesul oamenilor muncii din Anglia şi din Uniunea Sovietică. Incheindu-mî cuvîntarea vă felicit, tovarăşi locuitori ai Moscovei, cu prilejul sărbătorii de 1 Mai şi vă urez succese în muncă spre binele patriei noastre. (Aplauze prelungite). Trăiască prietenia dintre popoarele Uniunii Sovietice şi Marii Britanii ! (Aplauze prelungite). Trăiască pacea în întreaga lume! (Aplauze furtunoase). Marele miting cu prilejul încheierii cu succes a tratativelor anglo-sovietice MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS La 30 aprilie peste 25.000 de oameni ai muncii din Moscova — reprezentanţi ai tuturor raioanelor capitalei—s-au adunat pe aeroportul central pentru a întîmpina pe N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. şi pe N. S. Hruşciov, membru al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., care s-au întors din călătoria făcută în Anglia. In întîmpinarea lui N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov şi a persoanelor care îi însoţesc au sosit L. M. Kaganovici, A. I. Kiricenko, G. M. Malenkov, A. I. Mikoian, V. M. Molotov, M. G. Pervuhin, M. Z. Saburov, M. A. Suslov, K. E. Voroşilov, G. K. Jukov, D. T. Şepilov, E. A. Furţeva, A. B. Aristov, N. I. Beleaiev, A. N. Kosîghin, V. A. Kucerenko, V. A. Malîşev, V. V. Maţkievici, I. F. Tevosian, M. V. Hrunicev, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri al U.R.S.S.; A. P. Volkov, preşedintele Sovietului Uniunii al Sovietului Suprem al U.R.S.S.; V. T. Laţis, preşedintele Sovietului Naţionalităţilor al Sovietului Suprem al U.R.S.S.; A. P. Tarasov, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.F.S.R.; M. A. Iasnov, președintele Consiliului de Miniștri al R.S.F.S.R.; A. A. Andreev, membru al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S.; N. M. Pegov, secretar al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., miniștri ai U.R.S.S., mareşali ai Uniunii Sovietice, amirali, deputaţi ai Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi ai Sovietului Suprem al R.S.F.S.R., conducători ai organizaţiilor de partid, sovietice, sindicale şi comsomoliste şi alte personalităţi oficiale. N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov, au mai fost întîmpinaţi de consilierul S. K. Parott, însărcinat cu afaceri ad-interim al Marii Britanii în U.R.S.S., precum şi de şefii ambasadelor şi legaţiilor acreditaţi în U.R.S.S. Au fost de asemenea de faţă numeroşi reprezentanţi ai presei sovietice şi străine, ai radioului şi cinematografiei. Conducătorii guvernului sovietic şi ai Partidului Comunist al Uniunii Sovietice s-au urcat la tribună. Pe aeroport au izbucnit ovaţii furtunoase. N. I. Bobrovnikov, preşedintele Comitetului Executiv al Sovietului orăşenesc Moscova de deputaţi ai oamenilor muncii, a deschis mitingul. In numele celor prezenţi, el a felicitat cu căldură pe Nikolai Aleksandrovici Bulganin şi pe Nikita Sergheevici Hruşciov, cu prilejul încheierii cu succes a tratativelor cu conducătorii guvernului englez şi întoarcerii lor în patrie. In numele muncitorilor din industria oraşului Moscova a luat cuvîntul V. N. Reabov, oţelar la uzina metalurgică „Serpi Molot“ („Secera şi Ciocanul“). In numele intelectualilor din capitală a luat cuvîntul academicianul. S. L. Sobolev. Cuvîntarea lui N. A. Bulganin Dragi tovarăşi ! Acum două săptămîni am părăsit ţara noastră pentru a vizita Anglia. Sîntem fericiţi astăzi să ne întoarcem în patrie, la Moscova, să vă transmitem un salut cordial şi să vă mulţumim pentru primirea caldă plină de bucurie. (Aplauze). Vizita în Anglia, pe care am făcut-o la invitaţia guvernului Marii Britanii şi a primului ministru, dl. Eden, personal, are o mare însemnătate politică şi practică atît pentru relaţiile anglo-sovietice, cît şi pentru întreaga viaţă internaţională. Timp de mulţi ani, relaţiile politice anglo-sovietice au fost destul de încordate. Comerţul nostru cu Anglia scăzuse considerabil. Legăturile ştiinţifice şi culturale, stabilite în trecut, încetaseră. Această situaţie nu corespundea nici Intereselor Angliei, nici intereselor Uniunii Sovietice. Interesele popoarelor celor două ţări au cerut şi cerastăzi îmbunătăţirea şi consolidarea relaţiilor sovieto-engleze în domeniile politic, comercial, ştiinţific şi cultural. Era evident că îmbunătăţirea relaţiilor între mari puteri ca Marea Britanie şi Uniunea Sovietică va contribui la consolidarea, păcii generale şi a securităţii popoarelor. Plecînd în Anglia, ne-am dat perfect de bine seama că ne aşteaptă greutăţi destul de mari. Aceste greutăţi au constat în primul rînd în faptul că în rîndul cercurilor destul de influente din Anglia există nu numai adepţi ai vizitei noastre, ci şi adversari ai acesteia, există adepţi ai îmbunătăţirii relaţiilor cu Uniunea Sovietică şi adversari ai acestei îmbunătăţiri. Reprezentanţii acestor cercuri nu doresc să vadă ceea ce pentru toţi este de mult evident şi de necontestat. Ei nu doresc să vadă schimbările radicale care s-au produs în viaţa Internaţională, acum cînd vremea „războiului rece“ a trecut, politica „de pe poziţii de forţă“ a dat faliment şi factorii păcii au început să exercite o influenţă tot mai mare asupra vieţii internaţionale. Noi, însă, am plecat în Anglia cu dorinţa sinceră de a găsi un limbaj comun, de a stabili încredere şi înţelegere reciprocă, de a rezolva pe baza reciprocităţii şi bunăvoinţei problemele care interesează ambele părţi. In timpul vizitei în Anglia am stabilit un bun contact personal cu primul ministru, dl. Eden, şi cu colegii săi. Am dus tratative cu ei, ceea ce a constituit unul din scopurile vizitei noastre în Anglia. Am avut întrevederi cu activişti pe tărâm social şi cu reprezentanţi ai cercurilor de afaceri engleze la Londra, la Consiliul municipal al comitatului Londra, cu prilejul vizitării oraşelor Birmingham şi Oxford. Am vizitat Scoţia şi capitala ei, oraşul Edinburgh, şi am avut acolo întrevederi cu reprezentanţi ai cercurilor de afaceri şi politice. Am avut întrevederi şi convorbiri cu reprezentanţi ai comandamentului armatei, ai trupelor terestre, ai forţelor militare aeriene şi ai comandamentului forţelor maritime militare. Din păcate nu am avut posibilitatea de a ne întîlni şi a sta de vorbă cu poporul. L-am văzut numai mergînd pe străzile Londrei şi ale altor oraşe. Deşi nu am avut contact suficient cu poporul, am ajuns totuşi la convingerea fermă că poporul englez nu vrea război, că doreşte pacea, prietenia şi colaborarea cu poporul sovietic. (Aplauze prelungite). Ne-am făcut de asemenea impresia netă că cercurile de afaceri ale Angliei sunt favorabile dezvoltării colaborării economice şi a comerţului cu Uniunea Sovietică. Toate acestea şi-au exercitat, desigur, influenţa asupra tratativelor noastre cu guvernul englez. In această ordine de idei trebuie relevată îndeosebi atitudinea pe care au avut-o faţă de noi conducătorii partidului laburist, partid muncitoresc din Anglia. Conducerea partidului laburist a folosit întîlnirea cu noi pentru a pune întrebări şi a face declaraţii îndreptate împotriva politicii noastre, împotriva politicii Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Oricît de ciudat ar fi acest lucru, singura organizaţie care prin comportarea ei a încercat să strice atmosfera vizitei noastre a fost organizaţia laburiştilor, comitetul ei executiv şi liderii ei. Li s-a dat riposta cuvenită. (Aplauze furtunoase). Cea mai mare parte a timpului pe care l-am petrecut în Anglia a fost consacrată tratativelor cu guvernul Marii Britanii, cu primul ministru, dl. Eden, cu lordul Sigiliului Privat, dl. R. A. Butler, cu ministrul Afacerilor Externe, dl. Selwyn Lloyd, şi cu alţi membri ai guvernului. Am avut o întrevedere cu dl. W. Churchill, cunoscut om de stat al Marii Britanii. Am examinat probleme importante pentru pacea şi securitatea generală ca problema dezarmării, situaţia din Orientul Apropiat şi Mijlociu, relaţiile noastre cu Anglia. Care sunt rezultatele tratativelor noastre? Ele sunt prezentate în mod amănunţit în declaraţiile care au fost publicate, în declaraţia celor două guverne şi în declaraţia noastră făcută la conferinţa de presă de la Londra. Sîntem, desigur, încă departe de a fi realizat un acord în toate problemele. Totuşi, toate problemele asupra cărora am căzut de acord cu guvernul englez sunt importante şi esenţiale pentru dezvoltarea relaţiilor sovieto-engleze şi pentru cauza păcii. Principalul este că în urma tratativelor noastre se creează condiţii noi pentru îmbunătăţirea continuă a relaţiilor dintre statele noastre. Se deschid posibilităţi mai largi pentru dezvoltarea colaborării atît în domeniul politic cît şi în cel economic, pentru dezvoltarea legăturilor culturale şi ştiinţifice. Ne-am cunoscut unii pe alţii. Am făcut un schimb de păreri sincer asupra majorităţii problemelor internaţionale de cea mai mare importanţă. Intr-o serie de probleme fiecare parte a rămas la părerea ei, dar, într-o serie de alte probleme am ajuns la puncte de vedere asemănătoare. Cele două părţi au căzut de acord că baza pentru colaborarea prietenească o constituie coexistenţa paşnică a statelor, indiferent de deosebirea între sistemele noastre sociale. Politica externă sovietică a coexistenţei paşnice s-a adeverit pe deplin. Ea corespunde intereselor vitale ale tuturor ţărilor şi ale tuturor popoarelor. (Aplauze furtunoase). In general trebuie considerat că tratativele şi vizita noastră au fost încununate de succes. (Aplauze). Deşi în cursul tratativelor s-au ivit din cînd în cînd situaţii dificile şi încordate, totuşi năzuinţa de a găsi hotărîri acceptabile pentru ambele părţi, expunerea sinceră a punctelor de vedere atît de către o parte cît şi de cealaltă au creat o atmosferă de încredere şi înţelegere reciprocă. Aceasta a făcut cu putinţă ca tratativele să dea bune rezultate. Vizita şi tratativele noastre nu au urmărit nici un fel de alte scopuri în afară de scopuri prieteneşti. Noi nu vrem să îmbunătăţim relaţiile cu Marea Britanie pe seama înrăutăţirii relaţiilor ei cu alte state. Uniunea Sovietică a salutat totdeauna prietenia între diferitele state atunci cînd la baza acestei prietenii stau scopuri paşnice şi nobile. Tratativele noastre cu guvernul englez au arătat încă odată că politica externă de pace a Uniunii Sovietice dă rezultate bune. Am stabilit relaţii de prietenie cu multe ţări ale lumii şi dezvoltăm activ cu ele colaborarea politică şi economică, comerţul se lărgeşte, se dezvoltă legăturile ştiinţifice şi culturale. O asemenea politică este utilă nu numai nouă; ea influenţează favorabil întreaga situaţie internaţională. Orizontul internaţional se limpezeşte, se risipeşte treptat teama oamenilor pentru ziua de mîine, forţele păcii cresc şi se întăresc, îmbunătăţirea relaţiilor cu Anglia este nu numai începutul stabilirii Încrederii crescînde între ţările noastre, nu numai începutul unei noi etape în lărgirea legăturilor şi a colaborării. Da va servi de asemenea cauzei generale a păcii şi dezvoltării bunelor relaţii în întreaga lume. Sub conducerea gloriosului său partid comunist şi a guvernului său Uniunea Sovietică va duce şi de a*, cum înainte în mod ferm o politică externă de pace îndreptată spre întărirea prieteniei şi colaborării între,’ popoare. (Aplauze prelungite). Programul de politică externă, e-’ laborat de Congresul al XX-lea al P.C.U.S., dă deja rezultate pozitive. Acest program corespunde în întregime intereselor popoarelor Uniunii Sovietice, intereselor păcii şi securităţii generale. (Aplauze prelungite). Trăiască politica externă sovietică, politică de prietenie și pace între popoare! (Aplauze furtunoase). Cuvîntarea lui A. N. A luat apoi cuvîntul academicianul A. N. Tupolev, constructor de avioane, care a spus între altele: Cînd am aflat că voi face parte din componenţa delegaţiei care pleacă în Anglia, am fost profund mişcat de încrederea ce mi s-a acordat Tovarăşi, eu sînt fără partid, dar iubesc poporul nostru, îi doresc fericire şi bucurie, (aplauze), sunt convins că guvernul şi partidul nostru nu au alte ţeluri decit slujirea poporului. Vizita noastră a arătat că noi nu rămînem în urma Occidentului în ceea ce priveşte tehnica, iar în ceea ce priveşte ritmul dezvoltării îl depăşim cu mult. (Aplauze). Cele trei avioane ale noastre de tipul Tu-104, care au deservit delegaţia, făceau zilnic zboruri pe ruta Moscova-Londra, parcurgînd această distanţă doar în trei ore şi jumătate, au atras atenţia generală şi s-au bucurat de o foarte înaltă apreciere Tupolev din partea tuturor acelora care le-au văzut. Ne-am întilnit cu oameni de ştiinţă, constructori de avioane şi motoare şi am simţit mereu respectul pe care ei îl nutresc faţă de ştiinţa şi tehnica noastră. Dar oare a trecut mult timp de cînd ei ne priveau de sus ? Noi am vorbit despre necesitatea păcii între poporul nostru și popoarele Commonwealth-ului britanic și, privindu-i în ochi, am văzut că marea majoritate nu vor război ci vor prietenie cu noi. Cuvîntarea lui I. V. Kurceatov A luat apoi cuvîntul savantul atomist I. V. Kurceatov, care a spus între altele : In delegaţia tovarăşilor Bulganin şi Hruşciov am reprezentat ştiinţa atomică sovietică. Savanţii englezi au primit cu căldură pe colegul lor sovietic şi au manifestat un mare interes faţă de lucrările savanţilor noştri. Cu un sentiment de mîndrie faţă de marele meu popor şi ştiinţa lui, am văzut că în cele mai multe domenii ale ştiinţei şi tehnicii atomice, Uniunea Sovietică a depăşit Anglia. Dar trebuie spus că în unele domenii, fizicienii, chimiştii şi inginerii englezi au realizat mai mult decât noi. Proiectele şi soluţiile originale ale savanţilor englezi în aceste domenii merită cea mai înaltă apreciere. Cu permisiunea partidului şi guvernului am prezentat în cadrul unei şedinţe a fizicienilor englezi un referat despre unele lucrări ale Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. în domeniul controlului asupra experienţelor termonucleare. Sînt fericit că guvernul ţării mele a luat o iniţiativă nobila, botarind primul în lume să dezvăluie secretul acestor lucrări. Savanţii englezi au întîmpinat cu căldură referatul, rugîndu-mă să transmit sentimentele lor de admiraţie savanţilor care au efectuat aceste lucrări. Ii felicit pe aceşti savanţi pentru înalta apreciere, bine meritată, de care se bucură munca lor în cercurile ştiinţifice mondiale. Mulţumesc din toată inima poporului, partidului şi guvernului pentru grija faţă de noi, care ne dă posibilitate nouă, savanţilor, să ţi- o am sitt steagul ştytilei sovietice. STEAGUL! ROSS Rezoluţia adoptată la miting „Oamenii muncii din Moscova, ca şi toţi oamenii sovietici, constată cu un sentiment de profundă satisfacţie că în urma vizitei în Marea Britanie a tovarăşilor N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov s-au încheiat cu succes tratativele anglo-sovietice care constituie o mare contribuţie la cauza îmbunătăţirii relaţiilor dintre U.R.S.S. şi Marea Britanie, la cauza consolidării păcii şi securităţii generale a popoarelor. Oamenii sovietici aprobă cu căldură politica externă de pace a guvernului sovietic, care corespunde în întregime năzuinţelor popoarelor ţării noastre. Stabilirea contactului personal între oamenii de stat ai U.R.S.S. şi Marii Britanii este un factor important în realizarea înţelegerii reciproce şi dezvoltarea colaborării prieteneşti anglo-sovietice. Oamenii sovietici consideră declaraţia comună cu privire la tratativele sovieto-engleze ca un document de mare însemnătate pentru pacea şi securitatea în Europa şi pentru menţinerea păcii generale. Ei salută în unanimitate recunoaşterea necesităţii de a se lărgi continuu legăturile economice şi culturale între U.R.S.S. şi Marea Britanie. Nu încape nici o îndoială că popoarele tuturor ţărilor vor primi cu satisfacţie declaraţia guvernelor Marii Britanii şi Uniunii Sovietice în care se spune că ele îşi vor continua eforturile îndreptate spre micşorarea continuă a încordării internaţionale, interzicerea armei nucleare şi dezarmarea, precum şi recunoaşterea reciprocă a faptului că respectarea independenţei naţionale şi a suveranităţii, a integrităţii teritoriale şi neamestecul reciproc în treburile interne constituie baza colaborării prieteneşti şi a coexistenţei paşnice a tuturor statelor, indiferent de sistemele lor sociale. Moscoviţii trimit salutul lor prietenesc tuturor partizanilor sinceri ai păcii din Marea Britanie şi urări de fericire şi prosperitate poporului englez. Trăiască prietenia dintre popoarele Uniunii Sovietice şi Marii Britanii I“ ★ Moscoviţii au adoptat rezoluţia cu aplauze furtunoase. Mitingul a fost radiotelevizat. , După mtiţie, conducătorii partidu★ . I Iul comunist şi ai guvernului sovietic I au luat loc în maşini şi au părăsit aeroportul. Zecile de mii de oameni care s-au adunat pe şoseaua Leningrad * ★ şi pe alte străzi au salutat cu entuziasm pe N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov, care şi-au încheiat cu succes misiunea de bunăvoinţă. Pag. 3-a Un articol al iov.Gh.Gheorghiu-Dej publicat în ziarul „Pravda” MOSCOVA (Agerpres). — Ziarul „Pravda“ din 1 mai a.c. a publicat un amplu articol semnat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretarr al C.C. al Partidului Muncitoresc Romin, intitulat „Internaţionalismul — ideologia prieteniei popoarelor“. Epoca noastră, se spune în articol, este epoca triumfului marxism-leninismului, epoca dezvoltării impetuoase a mişcării muncitoreşti şi a luptei de eliberare a popoarelor. Cauza păcii şi frăţiei popoarelor uneşte astăzi sute de milioane de oameni. Solidaritatea oamenilor muncii care îşi găseşte expresia în ideologia internaţionalismului proletar, se spune în continuare în articol, exercită o uriaşă înrîurire asupra vieţii fiecărei ţări şi asupra evoluţiei întregii situaţii internaţionale. Viaţa confirmă că unitatea şi solidaritatea oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, constituie un puternic izvor al forţei lor în lupta pentru eliberarea socială şi naţională. VIZITA DELEGAŢIEI CULTURALE ROMÍNE IN FINLANDA HELSINKI 2 (Agerpres). — La 29 aprilie delegația culturală romina care vizitează Finlanda cu prilejul împlinirii a 5 ani de la înfiinţarea Asociaţiei Finlanda-România a vizitat Teatrul Naţional Finlandez şi Teatrul National Suedez. Conducerea Academiei finlandeze a oferit în aceeaşi zi o masă în cinstea academicianului Bădărău, iar tov. Sică Alexandrescu a vorbit la posturile de radio finlandeze despre teatrul romînesc. In ziua de 30 aprilie la invitaţia directorului general al şcolilor, Reine Oittinen, delegaţia a vizitat cîteva şcoli din Helsinki. După-amiază delegaţia a fost invitată la sediul Asociaţiei Finlanda-România, unde a fost primită călduros de conducerea asociaţiei, iar seara a vizitat opera finlandeză fiind salutată de directorul general al operei, Joukko Telonen. -O- Declaraţia Biroului Politic al P.C. Francez cu privire la problema algeriană PARIS 1 (Agerpres). — Ziarul „L’Humanité“ a publicat declaraţia Biroului Politic al Partidului Comunist Francez cu privire la problema algeriană. In declaraţie se subliniază că pe zi ce trece situaţia din Algeria devine tot mai alarmantă, stiunind o mare nelinişte în rîndurile unor pături largi ale poporului francez. In declaraţie se spune că extinderea operaţiilor militare şi trimiterea în Algeria a zeci de mii de soldaţi înseamnă creşterea în amploare a războiului. „Nu pentru această politică au sprijinit comuniştii guvernul cu voturile lor“ — declară Biroul Politic. Biroul Politic cheamă pe toţi oamenii muncii din Franţa să-şi dubleze eforturile pentru a pune capăt războiului din Algeria şi pentru a obţine începerea tratativelor de pace. Zi de sărbătoare (Urmare din pag. 1-a) artistice de la I.T.B.-Bucureştii-Noi, Formarea trenurilor, Casa de cultură „Nicolae Bălcescu” din raionul Griviţa Roşie, Textila Griviţa, etc. Unele din ansambluri şi-au împărţit activitatea pe scene aflate in raioane diferite. Astfel, în sala de festivităţi a întreprinderii „Luceafărul” din raionul Lenin, am întîlnit o formaţie orchestrală de la Teatrul de Operă şi Balet şi soliştii Arax Savagian, Rudi Ledeanu, Ianula Papadopol, care au interpretat un frumos program de arii din opere şi operete. Şi tot in raionul Lenin, fie pe scena sălii „Ivănuş” din cartierul Ferentari, fie pe aceea din cartierul „Tudor Vladimirescu” alături de alte formaţii artistice, au fost mult gustate şi numerele oferite de formaţiile de cor şi dansuri ale metalurgiştilor de la „Mao Tze-dun”. Tenorul Paul Vasilescu, strungar în uzină, sau basul State Ştefan, electrician, sunt fruntaşi in producţie, fără a fi mai prejos nici informaţia corală a uzinei. Iar forjării, Constantin Pencu şi Ion Nicoară, care lucrează în aceeaşi secţie, sunt şi la dans, la „Suita oltenească”, pe care ei o bat sprinteni, tot alături. In raionul Stalin, manifestările artistice au fost urmărite cu acelaşi interes de către mii de spectatori. Dacă pe estrada din Piaţa Palatului Republicii programul s-a limitat, din cauza ploii, doar la cîteva formaţii ca fanfara M.F.A., echipa de dansuri TAROM, etc., in săli ca Excelsior, de pildă, formaţiunile de artişti amatori şi profesionişti au fost mai numeroase, activitatea lor a fost mai bogată. De un deosebit succes s-a bucurat formaţia Ansamblului de Estradă al R.P.R. care, în afară de un program de scheciuri şi momente vesele, susţinute de către soliştii ansamblului, a prezentat şi o echipă ce a executat cu multă virtuozitate „ cîteva dansuri româneşti. Şi nu mai puţin preţuite de spectatori au fost şi numerele prezentate de Ansamblul M.F.A., care a înfăţişat un program bine pus la punct de dansuri, cântece şi solişti. Scena de la Casa prieteniei românosovietice a vibrat puternic sub cadenţa ritmică a talentaţilor căluşari din echipa I.T.B.-Circulaţie, a căror măestrie şi agilitate au fost răsplătite de public cu adevărate ovaţii. Programele bogate şi variate interpretate de ansambluri de artişti profesionişti şi amatori, fanfarele militare, demonstraţiile sportive, filmele in aer liber au constituit, în după-amiaza şi seara zilei de 1 Mai, puncte de atracţie pentru sute de mii de locuitori ai Capitalei, ieşiţi să se bucure, în ziua marii sărbători, prin cintec şi voie bună. Asemenea manifestări s-au desfăşurat pe majoritatea scenelor din Capitală, şi în cursul după-amiezii de ieri. Astfel oamenii muncii din Capitală au sărbătorit in cint şi voie bună, ziua solidarităţii internaţionale, a celor, ce muncesc.