Steagul Roşu, iunie 1956 (Anul 3, nr. 675-700)
1956-06-01 / nr. 675
Ziua Internaţională a Copilului „Copilul meu! Copiii noştri!“ — cite sentimente nu poţi distinge în aceste cuvinte rostite de un părinte! Dragoste sinceră, mîndrie părintească, emoţie şi grijă. ..Copilul meu a început să gîngurească. A făcut primii paşi... Mi-a pus prima întrebare despre viaţa ce-l înconjoară !" Astfel, încântaţi se mândresc părinţii, la fiecare început de etapă nouă pe care o parcurg copiii lor. Şi de obicei aceste mici constatări sunt urmate de mărturisiri fireşti ale simţămintelor Fiecare părinte, fiecare mamă, se gândeşte cu emoţie la viitorul copilului său, viitor pe care îl doreşte cit mai fericit. Nu există nimic prea greu de înfăptuit pentru un părinte dacă este spre binele copilului lui. Iată pentru ce, nici o idee n-a făcut mai repede înconjurul lumii, n-a mişcat mai adine Inimile tuturor oamenilor cinstiţi ca ideea apărării vieţii copiilor, iar proclamarea zilei de 1 Iunie, ca zi internaţională pentru apărarea copilului, acum 6 ani, a fost salutată cu bucurie de întreaga lume progre- Foto MIRCEA LASTNICistă. In numele apărării copilului şi a mamei se ridică, din ce în ce mai nu. Iară, şi luptă pentru ca ziua de 1 Iunie să devină numeroase, vocile care cer condamnarea politicii de război tr-adevăr o sărbătoare a copiilor lor. In U.R.S.S. pe şi interzicerea armelor de distrugere. Mişcarea de apă- -baza dezvoltării construcţiei pane şi a creşterii nivolate a copiilor este strîns legată de lupta popoarelor lului de trai, bucuria de a fi părinte nu este umbrită pentru pace, căci pacea şi fericirea copiilor formează de grijile materiale — copiilor li se oferă toate condițiii tot organic, şi unite pentru a se dezvolta în mod optim. Ca o mamă Anul acesta ziua copilului se sărbătoreşte în condi-iul.toare şi grijulie, ţara Sovietică dă copiilor tot ce ,. , , , _ ._e mai bun. Pentru copii s-au creat creşe şi grădiniţe ţnle destinderi, internaţionale care se datoreşte politicii din cele mai feun şi realizat mnvăţămintul general, de pace a lagărului socialist, în frunte cu U.R.S.S. gratuit, de 7 ani, iar acum se introduce învăţămîntul Ultimele evenimente internaţionale, politica de pace a mediu obligatoriu. Copiii îşi petrec vacanţele în tabere Uniunii Sovietice, eforturile sale pentru rezolvarea pe cale paşnică a problemelor internaţionale litigioase, propunerile sale cu privire la dezarmare, schimburile de delegaţii între ţări, vizitatov. N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov In India şi Anglia, dovedesc că există posibilităţi de înţelegere şi colaborare între state, că pacea poate fi menţinută între state. Aceste succese dobîndite în ultimul timp în relaţiile internaţionale îi fac pe toţi oamenii cinstiţi să privească cu încredere viitorul copiilor lor. Tocmai pentru aceasta ei nu slăbesc lupta împotriva cercurilor interesate într-un nou război, şi care continuă încă politica blocurilor agresive şi a cursei înarmărilor. Imense bogăţii materiale ale ţărilor capitaliste şi coloniale sunt înghiţite de pregătirile de război, în timp ce viaţa oamenilor muncii şi a copiilor se înrăutăţeşte. In statele capitaliste, copiii oamenilor muncii nu cunosc fericirea zilelor senine, aşa cum numai zilele copilăriei pot fi, deoarece cei mai mulţi trebuie să muncească de mici în condiţii neomeneşti, nu pot urma cursurile vreunei şcoli, etc. Astfel în Italia peste un milion de copii de vîrstă şcolară sînt nevoiţi să muncească pentru a-şi ciştiga o bucată de pîine, în America lipsesc 345.000 de clase, ceea ce înseamnă milioane de copii lipsiţi de posibilitatea de a învăţa; in acelaşi timp, în S.U.A. se cheltuiesc pentru comics-uri 100.000.000 de dolari anual. In fabricile japoneze lucrează intr-un ritm infernal aproape 1 milion de muncitori adolescenţi şi un mare număr de şi case de odihnă speciale, şi multe altele. In marea Chină populară, în cinci ani s-au înfiinţat 43.000 de maternităţi şi case de naştere, a crescut de 31 de ori numărul grădiniţelor de copii, etc. Ca şi Uniunea Sovietică, Chi.» şi celelalte ţări de democraţie populară, poporul nostru sărbătoreşte ziua de 1 Iunie ca pe o victorie a vieţii noi ce se dezvoltă. In ţara noastră, datorită politicii juste a Partidului Muncitoresc Român, ocrotirea mamei şi a copilului s-a lărgit continuu, ştergind urmele trecutului întunecat. In oraşele şi satele noastre a crescut numărul maternităţilor şi al caselor de naştere, al dispensarelor şi al clinicilor pentru copil etc. In comparaţie cu anul 1948, avem astăzi cu 300 la sută mai multe spitale de pediatrie, cu 275 la sută mai multe case de naştere, iar numărul locurilor în căminele de zi a crescut cu 658,9 la sută. Venirea pe lume a unui copil este o bucurie pentru familie. Mamelor cu mulţi copii li se conferă titlul de ,,Mamă Eroină“, primesc ordine şi medalii. De asemenea, se alocă ajutoare în bani familiilor cu mulţi copii. Urmarea acestor realizări se poate vedea şi în făptui că în 1955, mortalitatea infantilă a scăzut cu 45,5 la sută. Grija pentru copiii patriei noastre se manifestă în toate domeniile şi sub toate aspectele. In cinstea,idei de 1 Iunie, pentru ca tinerele noastre vlăstare să simtă că această zi este intr-adevăr o sărbătoare a lor, s-au organizat serbări festive, jocuri distractive, concursuri de trotinete şi triciclete, spectacole speciale de teatru şi cinema şi multe altele, şi pentru ca de sărbători se pumesc cadouri, în magazine au apărut sortimente,, noi de ciocolată şi bomboane, jucării variate şi confecţii atrăgătoare pentru fetiţe şi băieţaşi. Sărbătorirea Zilei Internaţionale a Copilului nu trebuie să constituie pentru noi doar un prilej de trecere în revistă a realizărilor care ne încălzesc inima, ea trebuie să reprezinte şi să arate hotărîrea noastră, de a lupta alături de toate popoarele lumii iubitoare de pace, pentru fericirea şi viitorul copiilor, copiilor din colonii, care de la 6 ani pornesc să lucreze pe plantaţiile de cauciuc şi bumbac, în porturi sau aiurea, scoţînd cu mîinile lor bogăţiile imense ale patriilor lor, din care nu le revine absolut nimic. In Sudan, la o populaţie de 10 milioane nu există nici o casă de naştere, numai 1 la sută din populaţie beneficiază de ajutor medical, etc Oamenii cinstiţi din aceste ţări ştiu însă că o viaţă nouă, fericită, este posibilă, că acest lucru a devenit o realitate în U.R.S.S. şi în ţările de democraţie popu GÎNDURI PENTRU MICA ŞCOLĂRIŢĂ N. PALKIN A -nflorit copacul la portiţă, zi Soarele zîmbeşte in fereşti, Hai, răspunde-mi, mică şcolăriţă Cam la ce, tăcută te gindeşti? Te gindeşti la creanga înflorită Ce-şi va pierde florile-n cuind, Ori că tu din şcoala ta iubită Vei pleca din aripi fluturind? Anii trec, vor trece-n goana mare, Dar de şcoală n-ai să poţi uita! Patria mereu ocrotitoare Drumul luminos ţi-o arăta! Ştii că vieţii—şcoală i se spune! Invăţind din zi in zi cu spor, Poate că-ntre fiicele mai bune Ai s-ajungi tu—fată din popor. Iar acum cind creanga înfloreşte, Cînd zimbeşte soarele-n fereşti Te privesc cum rizi copilăreşte ParAcă Ţării risa-ţi dăruieşti! In romîneşte de M. Djentemirov Regimul democrat-popular a creiat condiţii din ce în ce mai bune de învăţătură pentru copiii oamenilor muncii. In anul şcolar 1954 —1955 au funcţionat 4871 şcoli de 7 ani, adică de 6 ori mai mult decit gimnaziile şi cursurile inferioare de liceu, existente in anul 1938. Pentru o recolta îmbelşugata Au terminat prima praşilă ZIMNICEA. (De la corespondentul nostru). Lucrările de întreţinere a culturilor sînt în centrul atenţiei membrilor gospodăriei agricole colective „Octombrie roşu" din comuna Piatra. Datorită însufleţirii cu care au muncit, au reuşit ca zilele trecute să termine de executat prima prăsilă la toate plantele prăşitoare. La lucrările de întreţinere a culturilor s-au evidenţiat colectiviştii Dumitru Stingă, Apostol Pîrlog, Gheorghe Vilcea, Gh. Cristea şi alţii. Urmînd exemplul colectiviştilor, ţăranii muncitori din comuna Piatra au prăşit culturile pe ,o suprafaţă de 1400 ha. fruntaşi fiind ţăranii muncitorii Gheorghe Velea, Vasile Chiţu, Marin Socol, Filip Radu, etc. Mecanizatorii se pregătesc OLTENI, (De la corespondentul nostru). Mecanizatorii de la S.M.T. Tătărăşti au fost printre primii pe regiune care au terminat reparaţiile de iarnă ceea ce le-a permis ca in primăvara acestui an să efectueze un volum de lucrări apreciabil. In prezent mecanizatorii se străduiesc să termine reparaţiile la maşinile pentru campania de recoltat şi treierat, îndrumaţi Îndeaproape da către tov. Nicolae A. Nicolae, mecanicul şef al istaţiuni, mecanizatorii au reparat pină la data de 25 mea un număr de 19 batoze din cele 20 planificate şi sint aproape in întregime reparate şi cele 24 secerătorilegători. In munca de reparaţii s-au evidenţiat în mod deosebit mecanicii Nicolae Turcu, Stan Călţosu, Radu Arvatu şi alţii. Fruntaşi la prăşit URZICENI. (De la corespondentul nostru). Ţăranii muncitori din comuna Dridu, raionul Urziceni, au pornit la prăşitul sfeclei de zahăr, porumbului şi cartofilor. Printre aceştia sînt: Ion Iordache, Constantin Mareş, Nina D. Sandu, Mihai Răduicanu şi alţii. Pînă acum cîteva zile în comună s-au prăşit 7 ha. sfeclă de zahăr, 11 ha. floarea-soarelui şi 7 ha. cartofi. La gospodăria colectivă „30 Decembrie“ numai într-o singură zi s-au prăşit 7 ha. floareasoarelui, un ha. sfeclă de zahăr şi un ha. cartofi. TIOTETARI DIN TOATE ȚĂRILE, VNTI-VA^ Trecerea prin Republica Populară Romina în drum spre U. R. S. S. a preşedintelui Republicii Populare Federative Iugoslavia tovarăşul losip Broz-Tito în drum spre U.R.S.S. Preşedintele Republicii Populare Federative Iugoslavia, tovarăşul losip Broz-Tito, împreună cu soţia şi persoanele care însoţesc, Edvard Kardelj — vicepreşedinte al Vecei Executive Federale, Rocea Popovici — secretar de Stat pentru Afacerile Externe, Mialko Teodorovici membru în Vecea Executivă Federală, Iakov Blazevici. Preşedinte al Vecei Executive a R.P. Croaţia şi alţii, au trecut la 31 mai prin Republica Populară Română. Ei sînt însoţiţi de N. P. Firiubin, ambasadorul U.R.S.S. la Belgrad. La gara de frontieră Jimbolia Preşedintele R.P.F. Iugoslavia tovarăşul I. Broz-Tito şi personalităţile iugoslav au fost salutaţi cna rtea C C. al P.M.R., Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi Guvernului Republicii Populare Române de tovarăşii Miron Constantinescu, membru al Biroului Politic al C.C. al P M.R., Prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Avram Bunaciu, membru al C.C. al P.M.R., secretar al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Ştefan Cleja, locţiitor al Ministrului Afacerilor Externe. Au fost de asemenea de faţă tovarăşii V. Patileţ, Primul Prtretar al Comitetului Regional P.M.R. Timişoara, preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului popular al Regiunii Timişoara, V. Beldeanu, V. Obrado,, membru în Comitetul Regional P.M.R.Timişoara, General locotenent Floca Arhip, comandantul Regiunii militare precum şi numeroşi oameni ai muncii. In întîmpinarea Preşedintelui R.P.F. Iugoslavia tovarăşul I. Broz-Tito, a fost de asemenea Ambasadorul R.P.F. Iugoslavia la Bucureşti, N. Vujanovici şi alţi membri ai Ambasadei. La Timişoara, Lugoj, Caransebeş, Turnu-Severin, Craiova şi in alte staţii oamenii muncii au salutat cu căldură pe preşedintele I. B. Tito şi pe ceilalţi tovarăşi din conducerea guvernului iugoslav şi a Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Staţiile de pe traseu au fost pavoazate cu drapelele de stat ale R.P. Româno şi R.P.F. Iugoslavia. La ora 19:30 trenul special a sosit in gara Bucureşti-Băneasa Preşedintele Tito şi persoanele care-l însoţesc au fost întîmpinaţi de tovarăşii : Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Mihail Sadoveanu, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Iosif Chişinevschi, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroş, Constantin Pîrvulescu, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Alexandru Bîrlădeanu, Simion Bughici, Gheorghe Hosu, Grigore Preoteasa, Constanţa Crăciun, Marcel Popescu, Gherasim Popa, Ilie Murgulescu, P. Constantinescu-Iaşi, Constantin Doncea, Mihai Florescu, Gaston Marin, Safer Gh., Diaconescu I., Manea Mărvescu, P. Costache, Ralea Mihai, N. Sălăgeanu, Liuba Chişinevschi, T. Iordăchescu, Ghizela Vass, Alexa Augustin, Florian Dănalache, Gîuvakov I., Petre Lupu, Sorin Toma, Anton Vlădoiu, V. Cristache, Cornel Fulger, Pavel Ştefan, Aneta Marinescu, Melita Apostol, Manole Bodnăraş, V. Dumitrescu, General Colonel Teclu Iacob, General Locotenent Tutoveanu Ion şi alţi generali, oameni de ştiinţă, cultură, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă, ziarişti români şi străini, numeroşi oameni ai muncii. Au fost de asemenea de faţă ambasadorul U.R.S.S. A. Epişov precum şi membri ai Ambasadei Iugoslave la Bucureşti. Asistenţa a făcut oaspeţilor o călduroasă primire prietenească. După intonarea imnurilor celor două state preşedintele R.P.F. Iugoslavia însoţit de preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R. au trecut în revistă compania de onoare. Un grup de pionieri au oferit oaspeţilor buchete de fiori. Preşedintele Tito şi persoanele care însoţesc s-au oprit timp de 2 ore la Bucureşti intreţinîndu-se cu conducătorii partidului şi ai guvernului într-o atmosferă de caldă şi cordială prietenie. Tovarăşii Miron Constantinescu, Avram Bunaciu, Ştefan Cleja şi şeful protocolului M.A.El, Caius Franţesc, au însoţit pe preşedintele I. B. Tito şi celelalte personalităţi iugoslave pînă la frontiera U.R.S.S. Deschiderea expoziţiei „Republica Populară Romînă pe drumul construirii socialismului“ Joi la amiază a avut loc în sala din b-dul Magheru nr. 21, deschiderea expoziţiei „Republica Populară Romînă pe drumul construirii socialismului“, organizată de Societatea pentru răspîndirea ştiinţei şi culturii. La deschiderea expoziţiei au luat parte tovarăşii : Gh. Apostol, I. Chişinevschi, Chivu Stoica, Gh. Gheorghe- Dej, C. Pîrvulescu, L. Răutu, L. Sălăjan, membri, ai C.C. al P.M.R., membri ai guvernului, conducători ai organizaţiilor de masă, ai instituţiilor centrale, reprezentanţi ai presei române şi străine. Au participat şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. Cuvintul de deschidere a expoziţiei a fost rostit de tov. Al. Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Această expoziţie — a spus vorbitorul — redă prin mostre şi imagini unele realizări măreţe ale oamenilor muncii din ţara noastră în cursul ultimilor opt ani. In această perioadă istorică scurtă, de cînd principalele mijloace de producţie au intrat în stăpânirea celor ce muncesc ca bunuri ale întregului popor — ţara noastră şi-a schimbat radical înfăţişarea, transformîndu-se dintr-o ţară agrară din cele mai înapoiate, într-o ţară industrial-agrară înaintată. Exponatele prezentate aici oglindesc realizări, în special din ramurile economice nou create. Fiecare dintre acestea reprezintă o victorie a oamenilor muncii. Ele sînt o izbândă a clasei muncitoare pe calea realizării sarcinilor planurilor noastre economice şi în primul rînd a dezvoltării industriei. Expoziţia oglindeşte de asemenea înfăptuiri din sectorul socialist al agriculturii şi sprijinul dat producţiei individuale a ţărănimii muncitoare. Asigurarea bazei tehnico-materiale a agriculturii a creat premizele înaintării într-un ritm mai rapid pe calea transformării socialiste a agriculturii. Ca urmare a succeselor obţinute în toate ramurile economiei naţionale, a crescut nivelul de trai material şi cultural al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. In perioada dintre 1948—1955 s-au cheltuit peste 32 miliarde lei pentru învăţămînt, asistenţă medicală pentru dezvoltarea artei şi culturii. Expoziţia înfăţişează de asemenea multiplele legături ale R.P.R. cu ţările din întreaga lume pe tărâm politic, economic, cultural şisportiv. In încheiere, tov. Al. Bîrlădeanu a spus: Fie ca miile de oameni ai maricii care vor vizita această expoziţie şi o vor părăsi cu un justificat sentitiment de mîndrie faţă de realizările lor proprii, ale tovarăşilor lor de muncă cunoscuţi şi necunoscuţi de pe întinsul ţării să găsească în această trecere în revistă a succeselor de pînă azi, un nou imbold pentru realizarea sarcinilor ce le avem de îndeplinit în cel de al doilea plan cincinal, aşa cum au fost ele indicate în Hotărîrile Congresului al II-lea al P. M. R. şi un izvor de noi puteri în lupta noastră pentru pace şi bunăstare. Asistenţa a vizitat apoi expoziţia. (Agerpres) DECERNAREA PREMIILOR participanţilor la Decada dramaturgiei originale In sala Teatrului Tineretului a avut loc joi seara festivitatea decernării premiilor participanţilor la Decada dramaturgiei originale organizată de Ministerul Culturii între 20—30 mai 1956 în Capitală. Au participat reprezentanţi ai Ministerului Culturii, numeroşi actori şi alţi oameni de teatru, fruntaşi ai vieţii culturale şi artistice. Cuvintul de deschidere a fost rostit de tov. Paul Cornea, director general adjunct în Ministerul Culturii. Artista poporului Lucia Sturza Bulandra, a dat citire listei teatrelor, actorilor, regizorilor şi pictorilor scenografi premiaţi. PREMIUL 1 a fost acordat colectivului Teatrului de Stat din Galaţi pentru spectacolul „Preludiu” de Ana Novac şi colectivului Teatrului de Stat din Oradea, secţia maghiară, pentru piesa „Citadela sfărîmată" de Horia , Lovinescu. PREMIUL 2 a fost obţinut de colectivul Teatrului Naţional din Iaşi pentru spectacolul „Horia” de Mihail Davidoglu. PREMIUL 3 au primit colectivul Teatrului de Stat din Oradea, secţia romină, pentru spectacolul „Inima noastră" de Valeriu Luca, colectivul Teatrului de Stat din Baia Mare, secţia maghiară pentru spectacolul „Zile obişnuite" de Földes Maria şi colectivul Teatrului de Stat din Baia Mare, secţia romină pentru piesa „Ultima oră” de Mihail Sebastian. In afară de aceste premii au mai fost acordate un PREMIU ONORIFIC Teatrului Secuesc de Stat din Tg. Mureş şi o MENŢIUNE ONORIFICA colectivului Teatrului de Stat din Turda. PREMIUL INDIVIDUAL PENTRU REGIE a fost acordat regizorilor dr. Grof László de la Teatrul de Stat din Oradea, secţia maghiară şi Crin Teodorescu de la Teatrul de Stat din Galaţi. PREMIUL 2 a obţinut regizorul Harag György de la Teatrul de Stat din Baia Mare, secţia maghiară, PREMIUL III regizorilor Mihai Dimiu de la Teatrul de Stat Baia Mare, secţia română şi Corneliu Zdrehuş de la Teatrul de Stat din Oradea, secţia română. PENTRU SCENOGRAFIE A PRIMIT PREMIUL II Al. Olian de la Teatrul de Stat din Piteşti, iar PREMIUL III Elena Forţu de la Teatrul Naţional din Iaşi. PREMIUL I PENTRU INTERPRETARE a fost acordat artiştilor Cristina Tacoi de la Teatrul de Stat dn Oradea, secţia română, şi Dukasz Anna de la Teatrul de Stat din Oradea, secţia maghiară. PREMIUL II au primit actorii Coca Andronescu, Gh. Leahu şi Ion Lascăr, iar PREMIUL III Eugenia Petrescu, Orosz Lujza, Gh. Popovici, Maud Mary, Toma Caragiu şi alţii. De asemenea au fost acordate premii onorifice şi menţiuni. (Agerpres) RECEPŢIE Joi seara, dl. Dermot Francis Mac Dermot, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Marii Britanii, a oferit o recepţie cu prilejul sărbătorii naţionale a Marii Britanii, ziua naşterii Maiestăţii Sale Regina Elisabeta II. La recepţie au participat tovarăşii : Chivu Stoica, Emil Bodnăraş, Al. Moghioroş, L. Sălăjan, Gr. Preoteasa, M. Florescu, M. Ralea, T. Rudenko, acad. Victor Eftimiu, ofiţeri superiori ai Forţelor Armate ale R. P. R., funcţionari superiori ai Ministerului Afacerilor Externe şi ai Ministerului Comerţului Exterior. La recepţie au participat membri ai corpului diplomatic acreditaţi la Bucureşti. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. PREŢURI REDUSE De cîteva zile, privirile noastre au intinit in vitrine etichete noi cu preţuri reduse. S-au redus preţurile la mai multe articole de încălţăminte, ţesături şi tricotaje. Pantofi de diferite sorturi, mătăsuri naturale, imprimate şi neimprimate, ajung acum ,în mina cetăţenilor mai uşor. Desprinzindu-se din tumultul străzilor, oamenii se string in faţa vitrinelor, îşi fac calcule, comentează: Pantofii cu talpă de crep, de la 217 la 189 lei... — S-a ieftinit mătasea naturală. Era 160 lei metrul, iar acum 120 iei. Trebuie să-mi cumpăr şi eu. Fenomen obişnuit in fata magazinelor, ori de cite In magazinele Capitalei, cetăţenii cumpără articole de Încălţăminte fi textile la noile preţuri, ori se reduc preţurile ! Şi fenomenul acesta al discuţiilor, al comentariilor, evoluează, trece de la forma abstractă la cea concretă, sfirşindu-se în faţa tejghelei de împachetat, de unde cetăţeanul pleacă cu mătasea sau pantofii cumpăraţi la noile preţuri. * In asemenea cazuri cumpărătorul devine, fără să vrea, economist. Socoteşte ce-ar putea să mai ia cu diferenţa de bani care-i rămîne în urma reducerii prețului la articolul cumpărat.