Steagul Roşu, iulie 1956 (Anul 3, nr. 701-726)
1956-07-10 / nr. 708
ARTIŞTII SOVIETICI, SPECTATORI LA „O SCRISOARE PIERDUTĂ” O mandre plăcută, entuziastă, a avut loc în cursul după-amiezii de duminică intre artiştii Teatrului National „I. L. Garagiale“ şi artiştii Teatrului Academic de Artă din Moscova. De astă dată artiştii sovietici pe care i-am admirat in frumoasele spectacole oferite publiculuibucureştean, au ocupat locurile din sala Teatrului C.C.S. în calitate de spectatori. Pe scenă, artiştii noştri întorşi recent de la Paris, au prezentat oaspeţilor dragi, piesa „O scrisoare pierdută“ de I. L. Caragiale. După un turneu încununat de succes în capitala Franţei, după reuşita unui examen greu în faţa juriului parizian, artiştii Teatrului Naţional aveau să prezinte iluştrilor reprezentanţi ai teatrului sovietic, cunoscuta piesă a lui Garagiale. ..Am urmărit în timpul spectacolului chipurile artiştilor Teatrului Academic de Artă din Moscova. Ei urmăreau cu o vădită satisfacţie şi mulţumire jocul artiştilor noştri. Dorind să împărtăşim şi cititorilor noştri cîteva impresii ale reprezentanţilor teatrului sovietic cuprivire la vizionarea spectacolului, în interpretarea colectivului Teatrului Naţional „I. L. Garagiale“, ne-am adresat tovarăşului B.N. Livanov, artist al poporului din U.R.S.S., şi tovarăşei Anastasia P. Zueva, artistă a poporului din R.S.F.S.R. Tovarăşul Livanov a apreciat spectacolul în felul următor: .Această piesă a lui Caragiale este cunoscută foarte bine la noi. Am văzut-o si la Moscova in interpretarea Teatrului de Satiră din Moscova. Ceea ce am văzut aici m-a entuziasmat deosebit. Vreau să remarc in montarea de la București, in primul rind autenticitatea fiecărui amănunt al epocii care dă scenei coloritul proaspăt ce-l prinde pe spectator de la început, în miezul acţiunii piesei. De bună seamă că regia are un merit deosebit, împreună cu ea actorii sunt la înălţimea sarcinilor pe care le reclamă interpretarea respectivă. Eu, cu colegii mei am zimbit şi am rns cu atita plăcere, de parcă ni s-ar fi adresat actorii de pe scenă, îu limba noastră. De altfel acesta este şi marele secret al artei adevărate: jocul actorului să spună tot. Vreau să adaug că șarja respectă tonul cel just, iar regizorul a mers cu satira până la capăt, demascindu-i pe cei care vroia să-i demaşte Caragiale, cu ajutorul busolei timpului de azi. In încheiere, doresc să vă împărtăşesc bucuria de a fi jucat in atitea spectacole in faţa publicului bucureştean. Un moment de neuitat este şi cunoaşterea artiştilor români in comedia „O scrisoare pierdută". Minunatele impresii pe care ni le-a făcut ‘întreg ansambld, aş dori să le transmit şi moscoviţilor“. Anastasia P. Zueva, artista poporului din R.S.F.S.R. care ne-a lăsat adînc întipărit In minte chipul Chiudunovei din „Orologiul Kremlinului” şi al Garobocicăi din „Suflete moarte”, ne-a spus cu plăcere impresiile sale. „Am urmărit jocul artiştilor romini cu toată bucuria şi atenţia. Eram foarte mulţumită attt ca artistă cit şi ca spectator că de-a lungul întregii piese, incepînd cu decorul şi sfirşind cu jocul scenic, totul se încadra armonios, creator, in sistemul lui Stanislavski. Aceasta înseamnă că fiecare mişcare este justificată, că umorul este neforţat şi atit de contagios că nu poţi să nu rizi din toată inima. Actorii au un asemenea, farmec,cât mimica lor iji râmi ne fixată ca nişte fotografii cu diferite trăsături pregnante, vii, omeneşti. Gesturile actorilor, mişcarea lor In scenă, sunt atit de variate şi originale in tot felul de împrejurări, incit la un moment dat simţi că nu faţa ta nu piai estescer,ci unui teatru, ci un real tablou de viaţă. Naş vrea să uit un amănunt peste care noi nu trecem deloc uşor cu vederea. Este vorba de costumaţie. In piesa „O scrisoare pierdută", costumaţia este excelentă. Ea este executată ireproşabil. Această atenţie pentru costumaţie eu o consider ca unul dintre meritele deosebite ale viziunii regizorale. Mă bucură din toată inima talentul acestui colectiv artistic, mă bucur chiar şi pentru Constantin Serghei Stanislavski, care dacii ar fi asistat la spectacol ar fi exclamat cu toată dragostea: „E foarte bine, dragii mei ! Mergeţi la fel şi un ctitor...” Sunt foarte fericită că i-am cunoscut pe minunaţii artişti care au triumfat la Paris In piesa vizionată şi de net. I-aş ruga să primească şi pe această cale urări sincere pentru izbinzi tot mai frumoase pe calea artei realistsof-ia este'’. A. SIMOVICI Pentru o recoltă bogată în acest an! Organizaţia de bază din comuna Pelinu poate desfăşura o muncă susţinută A fost o vreme, şi asta nu tocmai aşa de îndepărtată, cind in comuna Pelinu din raionul Lehliu, organizaţia de bază folosea aşa cum se cuvine agitaţia politică şi realizările erau frumoase. De cîtva timp însă, în activitatea organizaţiei de bază şi-a găsit loc moleşala. Munca politică de masă nu mai constituie o preocupare de seamă pentru organizaţia de bază mai ales acum cînd ţăranii muncitori trebuie să-şi îndrepte toate forţele la muncile de recoltare ale lanurilor de păioase care au dat în pirgă. Agitatorii nu mai sunt pregătiţi şi astfel lipsiţi de îndrumarea şi ajutorul cuvenit, şi-au redus simţitor activitatea. Gazeta de perete care are un rol important în ceea cepriveşte atragerea ţăranilor muncitori spre formele de cooperare în agricultură şi de mobilizare a acestora la lupta pentru strîngerea la timp a recoltelor de păioase, nu este nici ea folosită. Numeroşi ţărani muncitori din comună, au cerut secretarului organizaţiei de bază să ia măsuri pentru ca gazeta de perete să oglindească din nou viaţa satului, să i popularizeze pe fruntaşii în lupta pentru recolte bogate. Această cerere îndreptăţită a gospodarilor însă nu este luată in seamă de către biroul organizaţiei de bază. (secretar tov. Dumitru Cerchezeanu). Organizaţia de bază din comuna Pelinu are de îndeplinit în această campanie o sarcină importantă. Strîngerea recoltei de păioase este o treabă care nu se poate împăca cu tărăgăneala. De aceea trebuiesc luate măsuri de pregătire înprimul rind a agitatorilor și de repartizarea lorpe ariile fixate în comună, de activizare a colectivului de redacţie al gazetei de perete şi mai cu seamă a tov. Constantin Drăgan, responsabilul acestui colectiv, pentru ca aceasta să devină din nou tribuna de la care comuniştii să mobilizeze masele de ţărani muncitori la lupta pentru strîngerea recoltei de păioase, arătîndu-le în acelaşi timp şi foloasele pe care le au unindu-şi păminturile în întovărăşirea agricolă şi gospodăria colectivă. Comitetul raional de partid Lehtiu trebuie să dea o mină de ajutor organizaţiei de bază din comuna Pelin, pentru a se trezi din această moleşală, de a desfășura în această campanie agricolă o muncă politică vie cu oamenii, dovedindu-le prin fapte concrete că strîngerea la timp a recoltei de păioase este în interesul lor. Ce cîştigăm dacă desmiriştim Zilele acestea pe ogoare se desfăşoară munca intensă şi de mare răspundere a strîngerii recoltei. Odată cu secerişul şi treierişul, lucrări de care depinde în mare măsură cantitatea de grîne ce va fi înmagazinată anuil acesta, trebuie să se acorde importanţa cuvenită dezmiriştituluii, întrucît această primă lucrare efectuată în contul producţiei viitoare ne asigură sporuri importanPRIN DESMIRIŞTIT SE — umiditatea solului — creşterea fertilităţii — îmbunătăţirea structurii — distrugerea buruienilor Din cele de mei sus se vede că in complexul de lucrări menite să asigure recolte bogate, dezmiristitul aduce o contribuţie importantă. Ingrăşămintele, seminţele de sol, nu pot să îşi maifeste calităţile optime în întreime decit pe un teren de ce ajung uneori pînă la 400—600 kg. la hectar. Executind această lucrare imediat după secerat sau cel mai tîrziu la 2—3 zile după acesta se realizează o serie de condiţii optime dezvoltării viitoarelor plante. Terenul dezmiriştit îşi menţine apa, îşi îmbunătăţeşte fertilitatea şi structura, are un număr mai mic de buruieni şi insecte vătămătoare, după cum se vede din datele de mai jos, bine lucrat. Această condiţie se realizează prin dezmiriştiri la timp, executate la adincimea şi cu unealta cea mai potrivită in funcţie de factorii agrotehnici specifici terenului respectiv. REALIZEAZĂ : — un plus de 28 — plnă la 18 vagoane apă la hectar; — se produc 100 kg. azot ceea ce este egal cu 28 care gunoi; — se reduce cu 40 la sută rezistenţa solului la arat; — la metrul pătrat se găsesc de 20 de ori mai puţine buruieni ca pe terenul nedesmiriştit. ASIGURÎNDU-SE UN SPOR DE—600 Kg. PRODUSE LA HECTAR Se extinde gospodărirea chibzuită întreprinderea de mezeluri „Mistreţul“ e formată din mai multe subunnităţi. Faptul că nu erau bine organizate, aprovizionarea nu se făcea ritmic, iar urmărirea sarcinilor de plan era defectuoasă. Pentru ca greutăţile respective să fie înlăturate, un colectiv de tehnicieni şi unele cadre administrative au studiat posibilitatea introducerii în subunităţi a gospodăririi chibzuite. La subunităţile nr. 1 şi 3 noua formă de organizare administrativ-financiară a permis realizarea planului de producţie în fiecare lună. Şi la celelalte subunităţi sarcinile de plan s-au realizat timp. Ceea ce e demn de relevat e că întreprinderea a reuşit să-şi realizeze planul pe semestrul I, la toate sortimentele, cu două zile mai devreme, dând în plus o cantitate de mezeluri de circa 40 tone. De remarcat că datorită gospodăririi chibzuite, calitatea produselor s-a îmbunătăţit simţitor, evidenţa la fel este ţinută în mod just. Informaţii • Duminică după-amiază a avut loc la Casa prieteniei româno-sovietice din Capitali conferinţa prof. P. A. Markov, directorul artistic al Teatrului Academic de Artă „Maxim Gorki“ din Moscova (M.H.A.T.), maestru emerit al artei din R.S.F.S.R., intitulată „Teatrul Academic de Artă „Maxim Gorki“ din Moscova (M.H.A.T.) şi contemporaneitatea“. • Luni dimineaţa, membrii prezidiului consiliului artistic al Teatrului Academic de Artă „M. Gorki“, din Moscova : A. V. Solodovnikov, directorul teatrului, A. P. Markov, director artistic, A. A. Bolokapîtov, director adjunct, A. K. Tarasova, B. N. Livanov, K. N. Aianskaia şi M. N. Kedrov, artişti ai poporului din U.R.S.S., V. A. Orlov şi A. I. Stepanova, artişti ai poporului din R.S.F.S.R., N. Kapetov, au făcut o vizită la Ministerul Culturii. Oaspeţii au fost primiţi de tovarăşii : Constanţa Crăciun, mimisitrul culturii, I. Pais şi C. Prinea, prim locţiitori al ministrului Culturii, G. Macovescu, director general, Paul Cornea, director general adjunct, Ion Fiorea, directorul teatrelor, funcţionari superiori din minister. Vizita s-a desfăşurat Intr-o atmosferă prietenească. Luni seara, A. A. Episev, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti a oferit o recepţie cu prilejul încheierii turneului pe care l-a făcut In ţara noastră colectivul Teatrului Academic de Artă „Maxim Gorki" (M.H.A.T.) din Moscova. In cursul zilei de duminică au părăsit Capitala delegaţiile Uniunii Tineretului Comunist din Danemarca şi Uniunii Tineretului Comunist din Norvegia, care au luat parte la lucrările celui de al II-lea Congres al U.T.M. La plecare oaspeţii au fost salutaţi de membri ai Biroului C.C. al U.T.M., activişti al C.C. aii U.T.M. şi al Comitetului Orăşenesc U.T.M. Bucureşti. • Sub auspiciile Casei de Cultură a Sindicatelor, Comitetului orăşenesc de luptă pentru pace şi Institutului de artă plastică „Nicolae GrigoreScu", luni după amiază a avut loc la Casa de Cultură a Sindicatelor din bd. 6 Martie aniversarea a 350 de ani de la naşterea pictorului Rembrandt. Despre viaţa şi opera lui Rembrandt a vorbit Ionel Jianu, profesor la Institutul de artă plastică „Nicolae Grigorescu" din Bucureşti. Re scena Teatrului de vară din Parcul de Cultură şi Odihnă „I. V. Stalin". Ansamblul de cintece şi dansuri „Grenzpolizei" din R. D. Germană a prezentat duminică seară cel de al treilea spectacol în Capitală. Spectacolul sra bucurat de un frumos succes. • Luni după amiază în sala Bibliotecii universitare din Calea Victoriei, scriitorul Ion Marin Sadoveanu a conferenţiat despre viaţa şi opera marelui dramaturg norvegian Henrik Ibsen de la a cărui moarte s-au împlinit de curând 50 de ani. (Agerpres) ŞCOALĂ NOUĂ " Ptnă anul trecut In satul I Glogoveanu, comuna Cornetu, şcoala a funcţionat intr-o casă in I care nu existau toate condiţiile pentru o cit mai bună desfăşurare a cursurilor. Irn primăvara aces- l tui an adunarea populară a hotătrit ca prin autoimpunere să se construiască o şcoală nouă. Mer- I sul lucrărilor se desfăşoară In I bune condijiuni, termintndu-se I construcţia ptnă la centură. Un I deosebit aport au adus ţăranii I muncitori Nicolae Preda, Stan Andrei, Nicolae Gh. Crivăţ, care au I transportat voluntar nisipul nece- I sar. Un exemplu demn de urmat a fost şi bătrtnul Dincă Dumitru , zis Epuraş, care a lucrat volun- I tar antrenlnd la muncă şi pe alţi ţărani muncitori. Dorinţa vie a I fiecărui cetăţean din sat este ca I in toamnă copiii lor să-şi nu- i ceapă cursurile In şcoala nouă. IN EDITURA DE STAT PENTRU LITERATURA POLITICA au apărut în broşură: — Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice cu privire la lichidarea cultului personalităţii şi a urmărilor sale. 32 pagini 40 bani Sub steagul principialităţii leniniste. ft" * ' » 24 pagini 20 bani Apariţia celui de al ll-lea volum al Dicţionarului limbii romine De citeva zile a apărut in vitrinele librăriilor cel de al doilea volum al Dicţionarului limbii romane, cuprinzind cuvinte Intre literele D pină la L, Volumul II al Dicţionarului , care este editat de Academia RP R. şi tipărit la întreprinderea poligrafică nr. 4, are 800 pagini. Apariţia noului volum a fost aşteptată cu un viu interes attt de specialiştit şi de marea masă de cititori. Dovadă a acestui lucru este faptul că in 3 zile, primele transe aduse in librării s-au rîgidat foarte repede. La librăria Academiei R.P.R., din primele Sute de volume aduse de la tipografie n-au mai rămas decit citeva, iar la Librăria Voastră din B-dul Magheru a fost vintută întreaga tranșă. In măsura in care tipografia execută noi volume, acestea sunt livrate imediat librăriilor pentru a satisface mai purind cerințele amatorilor. STEAGUD ROSO Echipa de handbal a R. P. R. a cîştigat campionatul mondial pentru echipa germană. La 4-3 echipa R. F. Germane luptă cu înverşunare pentru a obţine egalarea dar cu 5 minute înainte de fluerul final Dobre spulberă orice speranţă marcândal cincilea punct al echipei noastre. In continuare echipa germană atacă în serie şi Hannen face ca scorul să fie de 5-4. Minutele care urmează sînt foarte emoţionante. Echipa germană încearcă din nou egalarea dar echipa ţării noastre nu se pierde în aceste clipe grele şi găseşte resurse fizice de a contraataca periculos şi de a înscrie un punct prin Dobre. Deşi rezultatul de 6-4 în favoarea noastră pare a lămuri cîştigătorul meciului, totuşi echipa gazdă continuă să joace cu mare ela. Handbalistele germane reduc din handicap înscriind ultimul punct prin Walter astfel că fluerul partidei consfinţeşte rezultatul de 6-5 In favoarea echipei R.P.R., iar cîteva minute mai tîrziu căpitănia echipei, Jianiu, primeşte frumoasa cupă de argint din mâinile preşedintelui federaţiei de handbal, Hans Haumann, care de asemenea a împărţit membrelor echipei noastre şi medaliile de aur. Formaţia , R.P.R., cîştigătoarea campionatului mondial, a avut următoarea componenţă: Irina Nagy. (Urmare din pag. 1 a) Aurelia Sălăgeanu, Iozefina Ugran, Jianu, Mera Windt, Elena Pădurea- Aurelia Popescu, Maria Scheipp, Canu, Victoria Dumitrescu. A mai Jurelina Răceanu, Lucia Dobre, Elena cat Ileana Colesnicov. Pregătirile boxerilor noştri pentru meciul cu echipa Parisului La 20 iulie boxerii noştri fruntaş vor avea de susţinut un examen difitil întilnind o puternică echipă ■ oraşului Paris. Meciul a stîrnit — cum era şi de aşteptat — un deosebit interes în rîndurile pugiliştilo noştri. In vederea formării echipei cari ne va reprezenta la 20 iulie, comisia centrală de box a alcătuit un lot cuprinzînd 23 de boxeri, şi anume Puia Nicolae, Mircea Dobrescu (cat muscă), V. Schiopu şi C. Gheorghii (cat. cocoş), Emil Cismaş, St. Văcaru (cat. pană), Gh. Fiat, Iosif Olaru (cat. semi-uşoară), C. Dumitrescu, Iosif Demeter, Ion Grigor (cat. uşoară), N. Linca, Mihai Stoian (cat. semi-mijlocie), Vasile Tiţă Şerbu Neacşu (cat. mijlocie uşoară) D. Gheorghiu, Iiie Dragnea, Ion Pintea (cat. mijlocie), Gh. Negrea, Octavian Cioloca (cat. semi-grea), E Fűrész, Vasile Mariuţan şi D. Ciobotaru (cat. grea). Toţi aceştia au început pregătirii sub supravegherea antrenorilor lui Duminică a luat sfîrşit campionata de fotbal al Turciei. Campioană a fos declarată echipa Galata Serai. Noua campioană a Turciei a cîştigat la jocuri, a terminat la egalitate 5 şi a pierdut un singur meci. AŞADAR, PRIMUL ADVERSAR AL ECHIPEI DINAMO BUCUREŞTI, IN „CUPA CAMPIONILOR EUROPENI" VA FI CALATA SERAI. Popa, Gh. Axioti, I. Ambruş şi I. Stoianovici. Antrenamentele se vor ţine în sala Floreasca şi în aer liber. Al doilea meci al pugiliştilor francezi în ţara noastră va fi împotriva unei selecţionate a Timişoarei. Dinamo-Bucureşti »—Galata Serain „Cupa Campionilor Europeni” Pregătiri pentru Balcaniada de atletism A Il-a ediţie a „Cursei Munţilor” Asociaţia Dinamo organizează Intre 15—22 iulie a.c. cea de a Il-a ediţie a „CURSEI MUNŢILOR". Această cursă tradiţională se va desfăşura pe parcursul a 1.040 km., Instrmfind şapte etape şi se dispută individual şi pe echipe. Cursa se bucură de parcuparea a 8 asociaţii sportive: C.C.A., Flamura Roşie, Locomotiva, Voința, Eourgia, Progresul, Recolta şi Dinamo. Etapele sunt următoarele: 15.VII etapa I-a București — Sinaia (Furnica)— Or. Stalin; 16.VII etapa II-a Or. Stalin — Bran — Fundata — Or. Stalin; 17.VII etapa IlI-a Or. Stalin — Sibiu — Păltiniş; 18.VII etapa IV-a Păltiniş — Cisnădie — Or. Stalin; 19.VII zi de odihnă — Oraşul Stalin; 20.VII etapa V — Or. Stalin — Comarnic — Sinaia — Furnica — Or. Stalin; 21.VII etapa VI circuit Oraşul Stalin; 22.VII etapa VII Or. Stalin — Rişnov — Piriul Rece — Predeal — Bucureşti. Scopul „Cursei Munţilor" este de a asigura o activitate competiţională continuă, desemnarea celor mai buni căţărători precum şi verificarea stadiului de pregătire a cicliştilor noştri frimaşi în vederea participării la Turu Ciclist al Europei. Adunarea cicliştilor şi startul festivic vor face in ziua de 15.VII — ora 1n Parcul Sportiv Dinamo, iar startulficial se va da la ora 13 din faţi .Casei Scînteii", TURUL FRANŢEI • După etapa 4-a, Lille—Rouen (22 .m.) ciştigată de italianul Arrigo Palovan In Gh. 18’24”, cicliştii franceziu luat din nou ofensiva in Turu Franței, repurtind o dublă victorie în etapa 4-a Rouen—Caen (125 km.). Victoria a revenit lui Roger Hassenforde - 2 K. 56’44”, iar André Darrigade îmbrăcat din nou tricoul galben pi care îl pierduse la Rouen In favoarea belgianului De Smets. El este urmat clasamentul general de Voordnj Olanda) la P30“ și Lauret (Franța a 2*53”. Unul din favoriții competiției, belgianul Ockers, ocupă locul 1 la 8*09”. CARNET OLIMPIC Pregătirile în vederea celei de XVI-a ediţii a Jocurilor olimpice de la Melbourne st în în plină desfăşurare. NU trece o săptămînă fără să nu aflăm de noi recorduri mondiale sau de performanţe meritorii cari ne îndreptăţesc să credem că întrecerile de la Melbourne vor fi apr!) disputate. Pe de altă parte organizatorii iau toate măsurile ca aceste Întreceri să se desfăşoare în cele ma favorabile condiţii. g. Astfel, de curînd, Edgar Tanner secretarul comitetului olimpic australian a făcut cunoscut că la actuala ediţie a J. O. vor funcţiona ca off clali, antrenori, medici şi maseuri un număr de 2.326 de persoane. In unele ramuri de sport numărul oficialilo va Întrece numărul... concurenţilor Cine nu crede acest lucru se poate convinge din următoarele cifre : La concursurile de tir s-au înscris 17 de concurenţi. In schimb sînt mobilizaţi 230 de oficiali. La nataţie sin înscrişi 41 de concurenţi în schimb sint... 60 de oficiali. O deplină egalitate domneşte la scrimă. La 220 de concurenţi sint 220 de oficiali. • Comitetul olimpic cehoslovac ţinut zilele trecute o şedinţă In cadrul căreia a analizat pregătirile car au loc In vederea Jocurilor Olimpice Astfel, anul trecut au fost selecţionaţi In vederea acestui eveniment 26 de sportivi din II discipline sportive In perioada care a mai rămas urmează să se stabilească numărul pârtiei punţilor la fiecare disciplină sportivă Sportivii cehoslovaci vor pleca la Melbourne cu un avion al societăţii franceze de transporturi aeriene „Sageta“ a cărui capacitate este de 82 călători Drumul va trece prin Africa de Nord 1a India. Sportivii cehoslovaci vor la Melbourne cu 14 zile înaintea Întrecerilor. • In timpul şederii sale la Cairo preşedintele Comitetului Olimpic Internaţional, Avery Brundage, a declarat că cele mai mari şanse pentru organizarea viitoarei ediţii a Jocurile Olimpice le are oraşul Tokio. Dreptul de organizare a J. O. din anul 196 l-au cerut 17 oraşe. Se pare că declaraţia lui A. Brundage a stîrnit un val de nemulţumire In Europa. • O disciplină sportivă care va f reprezentată din plin la J. O. de l. Melbourne va fi... hocheiul pe iarbă Aşa se explică numeroasele întîlnii Internaţionale care au loc acum în diferite ţări din Europa şi Asia. Turneul olimpic la hochei pe iarbă va îi inaugurat la 23 noiembrie. Numărul echipelor participante este de 16. In limbrile din cadrul turneului final vor avea loc la 8 decembrie pe stadionul olimpic, in vederea acestui turneu terenul de joc a fost semănat cu gazon special care a fost tuns di cîteva ori Sucit lasă impresia unul imens covor. Meciurile preliminare se vor desfășura În localitatea Eisternwick care posedă deasemeni un teren special «■ menajat. • De curînd, a murit In urma unul atac de cord Franck Beaurepaire, primarul orașului Melbourne care era in virstă de 64 de ani. El a fost reales primar al oraşului pentru faptul că a ai ca sa se acttue oraşului Melbourne dreptul de organizare a Jocurilor Olimpice, şi pentru meritele sale in ceea ce priveşte dezvoltarea nataţiei australiene. La Jocurile Olimpice desfăşurate in anul 1908 la Londra, Beaurepaire s-a clasat pe locul doi la proba de 400 m. și locul trei la proba de 1500 m. craul. Deasemeni și la Jocurile Olimpice din anul 1920 desfășurate la Antwerpen și 1924 de la Paris, Beaurepaire a cucerit medalia de bronz la proba de 1500 m. craul. URMĂRIND ÎNTRECEREA ARUNCĂTORILOR DE CIOCAN Avîrad ca spectatori doar pe cei doi oficialii ai probei, sportivii fruntaşi la aruncarea ciocanului s-au adunat duminică pe un teren semi-amenajat dintr-un colţ al ştrandului Tineretului, şi lupta pentru primele locuri a Inceiput. Constantin Spiridon — cu cea mai bună performanță a anului 57,24 m. — DumitruConst. — recordmanul probei (58,76 m) — și Răşcănescu, ■ un candidat serios la titlu, execută cu multă rigurozitate aruncarea ciocanului. Pregătirile aruncătorilor de dacian pentru Balcaniada atletică sunt foarte asidiue. Sfera die metal, expeddiată de Const. Spiridon, se opreşte la 56,09 m, dar Răşcănescu preia a- i menimţător conducerea, cu 56,59 m. De-abia la a cincea încercioare Const. Spiridon realizează 56,61 m, performanţă care îi asigură primul loc în clasament. Vin apoi în ordine N. Răşcănescu (C.C.A.) DE PESTE HOTARE • In cadrul competiției de fotbal Cupa Atlanticului la Buenos Aires s-a disputat meciul dintre echipele Argentinei si Braziliei. Intilnirea a luat sfîrsit cu un rezultat nedecis : 0-0. • Echipa braziliană de fotbal Atletica Portuguesa din Rio de Janeiro a jucat la Fraga cu formaţia Spartak Sokolovo. Fotbaliştii cehoslovaci au cîştigat cu 2-0 (1-0). • Cu prilejul unui concurs de selecţie în vederea Spartachiadei Popoarelor la 8 iulie în oraşul Minsk cunoscutul campion sovietic, Mihail Krivonosov, a stabilit un nou record al lumii în proba de aruncarea ciocanului cu un rezultat de 66,38 m. De remarcat că recordul mondial al probei fusese stabilit acum o săptămînă de atletul american Cliff Blair și era de 65,97 m. cu 56,59 m., Diru Constantin (Locom.) cu 55,72 m. și Iacoveanu (Locom) cu 53,40 m. Discutlnd la sfîrşit cu Învingătorul probei, am aflat o serie de lucruri în legătură cu activitatea aruncătorilor de ciocan. — ..După cum vedeţi — ne-a spus Constantin Spiridon — la probele de aruncări nu prea vin spectatori,, cu toate că prezenţa acestora ar constitui un stimulent şi ne-ar pune in atmosfera marilor concursuri. Ducem mare lipsă de chinogaie după aruncările noastre şi în special ale atleţilor de clasă mondială, pe care să le studiem pentru a ne corija greşelile din execuţie şi a adopta o serie de mişcări necesare stabilirii unor rezultate superioare. Aşa a lucrat polonezul Ruth, ajungind la 60,91 m, şi la fel au procedat atleţii bulgari Popov şi Kramov, devenind aruncători de 59 m. Eu am studiat pe o chinogramă proprie, făcută prin sprijinul lui Petre Zimbreşteanu şi mi-a folosit foarte mult. — Dar despre Balcania dă ce ne puteţi apune ? — Am auzit de faima acestei competiţii, cu o mare tradiţie, in ce mă priveşte, mă voi strădui să depăşesc cea mai bună performanţă a mea din anul acesta cu 1—2 m. — După cum vedem, speraţi să doborîţi recordul naţional... — Foarte posibil, căci Balcaniada va aduce pe lingă cimentarea prieteniei sportivilor din diverse ţări, o nouă strălucire pe plan internaţional a întrecerilor atletice şi preţioase noi recorduri naţionale şi balcanice". M. L. © COMPETIŢII REZULTATE ! Ultima etapa a turului campionatului regional de fotbal Ştiinţa a ciştigat „Cupa de vară” la nataţie Succesul campionatului de gimnastică al juniorilor Stadionul Tineretului a luat pentru două zile o înfăţişare nouă. Pe covorul mătăsos al gazonului se succedau In aceste zile, ca Intr-un caleidoscop, variate demonstraţii de gimnastică ale celor mai buni sportivi juniori veniţi din toate colţurile ţării spre a participa la campionatul R.P.R. din acest an. Aproape loc de gimnaşti şi gimnaste, împărţiţi pe diverse grupe îşi arată măestria. Iată pe Kadar Anton din Tg. Mureş, care în ciuda vîrstei sale de numai 13 ani, promite să devină un foarte bun gimnast la bară. Anghel Cornelia, din Arad, lucrează cu eleganţă la Inele. Drumuş Tiberiu — tot din Arad — stirneşte admiraţia spectatorilor prin siguranţa cu care execută exerciţiile la calul cu mînere. Şi lista ar putea fi continuată cu numeroase alte nume, astăzi puţin cunoscuta, dar mntie poate de campioni şi campioane... Elisabeta Micu (Fnergia Arad), la categoria 1-7 fete, individual-compus, cu 141,95 p., Tamara Mănescu (Avîntul Tg. Mureş), la categ. H^s, cu 89,70 p., Cristina Dumbale la categ. m-a, cu 79,75 p., iar la Junioare Neagu Crisanta cu M,70 p. Daria Crăciun (T. D.), Tinca Telehoi, Elana Crutfu şi Crisanta Neagu au obţinut cel mai bun punctaj la probele de gimnastică Individuali. Trebuie să evidenţiem că Daria Crăciun s-a impus la gimnastica la sol, la paralele şi Mină, iar Elisabeta Micu la sărituri, A. Scherer la bară şi Crăciun la Inele. Dintre băieţi P. Ştefan, Dobrescu St. şi M. Cîrstea au realizat cel mai bun punctaj la individual-compus, iar la aparate, în ordinea categoriilor au clştigat: Taloş (paralele, bară şi cal); Gh. Bratu (Inele); Miclăuş (sărituri) şi Solomon (sol). Fără contracandidat, Drumuş Tiberiu a ocupat primul loc la categ. Ia, iar la maestre Anghel Cornelia n-a mai participat în ziua a doua a campionatului, accidentîndu-se. M. LUPESCU Ultima etapă a turului campionatului regional de fotbal a fost caracterizată prin rezultate la scor mare. In seria I s-au înregistrat următoarele rezultate : Flamura Roşie ,,7 Noiembrie“ a dispus In deplasare de Progresul Urziceni cu 4-1, Flamura Roşie Viscolii a învins la Negoeşti, Recolta cu 5-4 (1-2), Flamura Roşie F.R.B. a întrecut la Slobozia, Progresul cu 4-0, Flamura Roşie Bere Griviţa a ciştigat la Răcari meciul susţinut cu Energia Buftea cu scorul de 1-0 (1-0), iar Recolta Iprofit, a terminat la egalitate (0-0) la Călăraşi, cu Victoria. In meciurile care au avut loc In Caprică, Energia „Boleslaw Bierut“ a obţinut o victorie cu 4-1 (1-0) asupra Energiei Olteniţa. Progresul I.T.B. a marcat 4 goluri Recoltei Lehliu fără să primească vreunul. In sena a noua s-au disputat următoarele meciuri : Flamura Roşie F.C. „Gh. Gheorghiu-Dej a învins Energia I.C.A.R. cu 2-0, Flamura roşie Abator a cîştigat cu 5-2 (4-1) Jocul cu Flamura roşie Filimon Sîrbu, C. S. Armata a întrecut la scor, 7-1 (5-1) Recolta Roşiori, Energia Electromagnetica a cîştigat prin forfait (3-0) meciul cu Energia Viilor. La Roşiori, Locomotiva din localitate a învins cu 2-0 Flamura roşie Roşiori. • La Giurgiu, Locomotiva din localitate a primit vizita Progresului Zimnicea. Victoria a revenit echipei giurgiuvene cu 6-2. • Miercuri are loc un meci restanţă între Flamura roşie Abator şi Flamura Roşie F.C. „Gh. Gheorghiu-Dej“. Intîlnirea se va disputa pe arena Dudeşti Cioplea la ora 18, bani Henelore şi Schneider Elke din Sibiu. Dintre rezultatele obţinute în a doua zi a concursului, menţionăm următoarele : îoom. liber senioare: Wittgenstein Margareta (Ştiinţa) 1 min. 17 sec. 4; 100 m. fluture junioare I : Bratu Elisabeta (Progr.) 1 min. 30 sec., 5; 100 m. liber junioare II : Both Maria (Progr. Tg. Mureş) 1 min. 14 sec. 6; 100 m. fluture senioare : Platon Sanda (C.C.A.) 1 min. 26 sec. 2; 100 m. bras junioare I-a : Ionescu Maria (Progr.) 1 min. 32 sec. 7; 4x100 m. liber senioare: ştiinţa 5 min. 21 sec. 5; 400 m. liber Junioare I : Dodan Veronica (Ştiinţa) 6 min. 17 sec. 8; 200 m. bras senioare : Ouatu Maria (Progr.) 3 min. 70 sec. 1; ÎOO m. fluture junioare II : Ghinea Elena (Progr.) 1 min. 35 sec. iiIOO m. spate senioare: Orosz Ecaterina (Progr. Cluj) 1 min. 22 aec. 8; 4x100 m. mixt Junioare I: ştiinţa 6 min. 05 sec. 5; sărituri senioare : Kelemen Viorica 82,09 p. Cele mai bune înotătoare s-au întrecut in cadrul unui interesant concurs dotat cu „Cupa de vară“ care s-a desfăşurat două zile la strandul Tineretului. Lupta strlnsă In mai toate probele a dat concursului o notă de spectaculozitate: pe primul loc s-a clasat colectivul asociaţiei ştiinţa, care a ciştigat şi cupa, cu un total de 162 de puncte. Merite deosebite pentru această performanţă revin soţilor Eniceanu , care antrenează cu multă pricepere secţia de nataţie , precum şi înotătoarelor asociaţiei care au dovedit omogenitate şi spirit de luptă. Pe locurile următoare s-au clasat: C.C.A. cu 70 de puncte, Progresul Cluj. cu 54 puncte, Dinamo Buc. cu 54 puncte şi Progresul Buc. cu 48 puncte. In afară de elementele consacrate, s-au mai evidenţiat o serie de înotătoare tinere ca: Banfy Eva, Oros Iudica şi Mathe Viorica-Cluj, precum şi săritoarele junioare Ga COMPETIŢII REZULTATE P. Sal Deschiderea festivă a spartachiadei popoarelor R.S.F.S.R. MOSCOVA 9 (Agerpres).— IASS transmite: La 8 iulie a avut loc la Moscova deschiderea festivă a spartachiadei popoarelor R.S.F.S.R. La competiţiile finale ale spartachiadei vor lua parte peste 8.000 dintre cei mai buni sportivi ai republicii. Din aceştia 1.800 sunt atleţi, iar 1.200 gimnaşti. Spartachiada s-a deschis printr-o mare serbare sportivă pe stadionul „Dinamo“. Tribunele stadionului au fost pline cu zeci de mii de spectatori din Moscova. La această sărbătoare au asistat N. A. Bulganin, K. E. Voroşilov, G. M. Malenkov, V. M. Molotov, G. M. Pervuhin, N. S. Hruşciov, L. I. Brejnev, D. T. Şepilov, N. I. Beleaev, P. N. Pospelov. Au asistat de asemenea membrii delegaţiei guvernamentale a Republicii Populare Democrate Coreene în frunte cu Kim Ir Sen, preşedintele Cabinetului de Miniştri al R.P.D. Coreene, Alteţa sa Regală prinţul Norodom Sianuk al Cambodgiei şi persoanele care îl Însoţesc. M. A. Iasnov, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.F.S.R. a adresat sportivilor cuvintul de salut. Au avut loc demonstraţii de masă ale gimnaştilor şi acrobaţilor. Pe câmpul verde al stadionului şi-a demonstrat măiestria sa minunată în gimnastica artistică Lilia Nazumidinova din Sverdlovsk. Minunaţii acrobaţi din Leningrad Zinaida Evtikova şi Nikolai Fateev au cules aplauzele puternice ale spectatorilor. S-au desfăşurat de asemenea concursuri atletice. Galina Rozdlkova din Sverdlovsk a cîştigat proba de 100 m, stabilind un rezultat excelent — 11,8 secunde. Sportivul Vasili Vlasenko din Stalingrad a parcurs 5.000 m, in 14 minute 4,8 secunde . Competiţiile finale ale spartachiadei popoarelor R.S.F.S.R. au loc la 22 ramuri de sport. Spartachiada se va desfășura la Moscova până la 15 iulie.