Steagul Roşu, iulie 1956 (Anul 3, nr. 701-726)

1956-07-10 / nr. 708

ARTIŞTII SOVIETICI, SPECTATORI LA „O SCRISOARE PIERDUTĂ” O m­andre plăcută, entuziastă, a avut loc în cursul­ după-amiezii de duminică intre artiştii Teatrului National „I. L. Garagiale“ şi artiştii Teatrului Academic de Artă din Mos­­cova. De astă dată artiştii sovietici pe care i-am admirat in frumoasele spec­tacole oferite publicului­­bucureştean, au ocupat locurile din sala Teatrului C.C.S. în calitate de spectatori. Pe scenă, artiştii noştri întorşi recent de la Paris, au prezentat oaspeţilor dragi, piesa „O scrisoare pierdută“ d­e I. L. Caragiale. După un turneu încununat d­e succes în capitala Franţei, după reuşita unui examen greu în faţa juriului parizian, artiştii Teatrului Naţional aveau să prezinte iluştrilor reprezentanţi ai tea­trului sovietic, cunoscuta piesă a lui Garagiale. ..Am urmărit în timpul spectacolului chipurile artiştilor Teatrului Academic de Artă din Moscova. Ei urmăreau cu o vădită satisfacţie şi mulţumire jocul artiştilor noştri. Dorind să împărtăşim şi cititorilor noştri cîteva impresii ale reprezen­tanţilor teatrului sovietic cu­­privire la vizionarea spectacolului, în interpre­tarea colectivului Teatrului Naţional „I. L. Garagiale“, ne-am adresat to­varăşului B.N. Livanov, artist al po­porului din U.R.S.S., şi tovarăşei A­­nastasia P. Zueva, artistă a poporului­­ din R.S.F.S.R. Tovarăşul Livanov a apreciat spec­tacolul în felul următor: .Această pie­să a lui Caragiale­ este cunoscută foarte bine la noi. Am văzut-o si la Moscova in interpretarea Teatrului de Satiră din Moscova. Ceea ce am văzut aici m-a entuziasmat deosebit. Vreau să remarc in montarea de la București, in primul rind autenticitatea fiecărui amănunt al epocii care dă scenei co­loritul proaspăt ce-l prinde pe specta­tor de la început, în miezul acţiunii piesei. De bună seamă că regia are un merit deosebit, împreună cu ea ac­torii sunt la înălţimea sarcinilor pe care le reclamă interpretarea respec­tivă. Eu, cu colegii mei am zimbit şi am rns cu atita plăcere, de parcă ni s-ar fi adresat actorii de pe scenă, îu limba noastră. De altfel acesta este şi marele secret al artei adevărate: jocul actorului să spună tot. Vreau să adaug că șarja respectă tonul cel just, iar regizorul a mers cu satira până la capăt, demascindu-i pe cei care vroia să-i demaşte Caragiale, cu ajutorul busolei timpului de azi. In încheiere, doresc să vă împărtă­şesc bucuria de a fi jucat in atitea spectacole in faţa publicului bucureş­­tean. Un moment de neuitat este şi cunoaşterea artiştilor români in co­media „O scrisoare pierdută". Minu­natele impresii pe care ni le-a făcut ‘întreg ansambld, aş dori să le trans­mit şi moscoviţilor“. Anastasia P. Zueva, artista poporu­lui din R.S.F.S.R. care ne-a lăsat a­­dînc întipărit In minte chipul Chiudu­novei din „Orologiul Kremlinului” şi al Garobocicăi din „Suflete moarte”, ne-a spus cu plăcere impresiile sale. „Am urmărit jocul artiştilor romini cu toată bucuria şi atenţia. Eram foar­te mulţumită att­t ca artistă cit şi ca spectator că de-a lungul întregii piese, incepînd cu decorul şi sfirşind cu jo­cul scenic, totul se încadra armonios, creator, in sistemul lui Stanislavski. Aceasta înseamnă că fiecare mişcare este justificată, că umorul este nefor­­ţat şi atit de contagios că nu poţi să nu rizi din toată inima. Actorii au un asemenea, farmec,cât mimica lor iji râ­mi ne fixată ca nişte fotografii cu di­ferite trăsături pregnante, vii, ome­neşti. Gesturile actorilor, mişcarea lor In scenă, sunt atit de variate şi ori­ginale in tot felul de împrejurări, in­cit la un moment dat simţi că nu faţa ta nu piai este­scer,ci unui teatru, ci un real tablou de viaţă. Naş vrea să uit un amănunt peste care noi nu tre­­cem­ deloc uşor cu vederea. Este vorba de costumaţie. In piesa „O scrisoare pierdută", costumaţia este excelentă. Ea este executată ireproşabil. Această atenţie pentru costumaţie eu o con­sider ca unul dintre meritele deosebite ale viziunii regizorale. Mă bucură din toată inima talentul acestui colectiv artistic, mă bucur chiar şi pentru Con­stantin Serghei Stanislavski, care dacii ar fi asistat la spectacol ar fi exclamat cu toată dragostea: „E foarte bine, dragii mei ! Mergeţi la fel şi un ct­itor­­...” Sunt foarte fericită că i-am cunoscut pe minunaţii artişti care au triumfat la Paris In piesa vizionată şi de net. I-aş ruga să primească şi pe această cale urări sincere pentru izbinzi tot mai frumoase pe calea artei realist­­sof-ia este'’. A. SIMOVICI Pentru o recoltă bogată în acest an! Organizaţia de bază din comuna Pelinu poate desfăşura o muncă susţinută A fost o vreme, şi asta nu tocmai aşa de îndepărtată, cind in comun­a Pelinu din raionul Lehliu, organizaţia de bază folo­sea aşa cum se cuvine agitaţia politică şi realizările erau fru­moase. De cîtva timp însă, în activita­tea organizaţiei de bază şi-a gă­sit loc moleşala. Munca politică de masă nu mai constituie o pre­ocupare de seamă pentru organi­zaţia de bază mai ales acum cînd ţăranii muncitori trebuie să-şi îndrepte toate forţele la muncile de recoltare ale lanurilor de pă­­ioase care au dat în pirgă. Agi­tatorii nu mai sunt pregătiţi şi astfel lipsiţi de îndrumarea şi a­­jutorul cuvenit, şi-au redus sim­ţitor activitatea. Gazeta de perete care are un rol important în ceea ce­­priveşte atragerea ţăranilor muncitori spre formele de cooperare în agricul­tură şi de mobilizare a acestora la lupta pentru strîngerea la timp a recoltelor de păioase, nu este nici ea folosită. Numeroşi ţărani muncitori din comună, au cerut secretarului organizaţiei de bază să ia măsuri pentru ca gazeta de perete să oglindească din nou viaţa satului, să i popu­­larizeze pe fruntaşii în lupta pen­tru recolte bogate. Această cere­re îndreptăţită a gospodarilor însă nu este luată in seamă de către biroul organizaţiei de bază. (secretar tov. Dumitru Cerche­zeanu). Organizaţia de bază din comu­na Pelinu are de îndeplinit în a­­ceastă campanie o sarcină impor­tantă. Strîngerea recoltei de pă­ioase este o treabă care nu se poate împăca cu tărăgăn­eala. De aceea trebuiesc luate măsuri de pregătire în­­primul rind a agita­torilor și de repartizarea lor­­pe ariile fixate în comună, de activi­zare a colectivului de redacţie al gazetei de perete şi mai cu sea­mă a tov. Constantin Drăgan, responsabilul acestui colectiv, pentru ca aceasta să devină din nou tribuna de la care comuniş­tii să mobilizeze masele de ţărani muncitori la lupta pentru strîn­­gerea recoltei de păioase, arătîn­­du-le în acelaşi timp şi foloasele pe care le au unindu-şi pămin­­turile în întovărăşirea agricolă şi gos­podăria colectivă. Comitetul raional de partid Lehtiu trebuie să dea o mină de ajutor organizaţiei de bază din comuna Pelin, pentru a se trezi din această moleşală, de a desfășura în această campanie a­­gricolă o muncă politică vie cu oamenii, dovedindu-le prin fapte concrete că strîngerea la timp a recoltei de păioase este în inte­resul lor. Ce cîştigăm dacă desmiriştim Zilele acestea pe ogoare se desfă­şoară munca intensă şi de mare răs­pundere a strîngerii recoltei. Odată cu secerişul şi treierişul, lu­crări de care depinde în mare mă­sură cantitatea de grîne ce va fi în­magazinată anuil acesta, trebuie să se acorde importanţa cuvenită dezmiriş­­tituluii, întrucît această primă lu­crare efectuată în contul producţiei viitoare ne asigură sporuri importan­PRIN DESMIRIŞTIT SE — umiditatea solului — creşterea fertilităţii — îmbunătăţirea structurii — distrugerea buruienilor Din cele de mei sus se vede că in complexul de lucrări menite să asi­gure recolte bogate, dezmiristitul aduce o contribuţie importantă. Ingrăşămintele, seminţele de sol, nu pot să îşi m­aifeste calităţile op­time în întrei­me decit pe un teren de ce ajung uneori pînă la 400—600 kg. la hectar. Executind această lu­crare imediat după secerat sau cel mai tîrziu la 2—3 zile după acesta se realizează o serie de condiţii op­time dezvoltării viitoarelor plante. Terenul dezmiriştit îşi menţine apa, îşi îmbunătăţeşte fertilitatea şi struc­tura, are un număr mai mic de bu­ruieni şi insecte vătămătoare, după cum se vede din datele de mai jos, bine lucrat. Această condiţie se rea­lizează prin dezmiriştiri la timp, exe­cutate la adincimea şi cu unealta cea mai potrivită in funcţie de factorii agrotehnici specifici terenului res­pectiv. REALIZEAZĂ : — un plus de 28 — plnă la 18 va­goane apă la hectar; — se produc 100 kg. azot ceea ce este egal cu 28 care gunoi; — se reduce cu 40 la sută rezistenţa solului la arat; — la metrul pătrat se găsesc de 20 de ori mai puţine buruieni ca pe terenul nedesmiriştit. ASIGURÎNDU-SE UN SPOR DE­­—600 Kg. PRODUSE LA HECTAR Se extinde gospodărirea chibzuită întreprinderea de mezeluri „Mistre­ţul“ e formată din mai multe sub­­unnităţi. Faptul că nu erau bine orga­nizate, aprovizionarea nu se făcea ritmic, iar urmărirea sarcinilor de plan era defectuoasă. Pentru ca greutăţile respective să fie înlăturate, un colectiv de tehnicieni şi unele ca­dre administrative au studiat posibi­litatea introducerii în subunităţi a gospodăririi chibzuite. La subunită­ţile nr. 1 şi 3 noua formă de orga­nizare administrativ-fin­anciară a per­mis realizarea planului de producţie în fiecare lună. Şi la celelalte sub­unităţi sarcinile de plan s-au realizat­­ timp. Ceea ce e demn de relevat e că întreprinderea a reuşit să-şi realizeze planul pe semestrul I, la toate sorti­mentele, cu două zile mai devreme, dând în plus o cantitate de mezeluri de circa 40 tone. De remarcat că da­torită gospodăririi chibzuite, calitatea produselor s-a îmbunătăţit simţitor, evidenţa la fel este ţinută în mod just. Informaţii • Duminică după-amiază a avut loc la Casa prieteniei româno-sovie­­tice din Capitali conferinţa prof. P. A. Markov, directorul artistic al Tea­trului Academic de Artă „Maxim Gorki“ din Moscova (M.H.A.T.), maestru emerit al artei din R.S.F.S.R., intitulată „Teatrul Academic de Artă „Maxim Gorki“ din Moscova (M.H.A.T.) şi contemporaneitatea“. • Luni dimineaţa, membrii prezi­diului consiliului artistic al Teatrului Academic de Artă „M. Gorki“, din Moscova : A. V. Solod­ovnikov, direc­torul teatrului, A. P. Markov, direc­tor artistic, A. A. Bolokapîtov, direc­tor adjunct, A. K. Tarasova, B. N. Li­vanov, K. N. Aianskaia şi M. N. Ke­drov, artişti ai poporului din U.R.S.S., V. A. Orlov şi A. I. Stepanova, artişti ai poporului din R.S.F.S.R., N. K­­­apetov, au făcut o vizită la Ministe­rul Culturii. Oaspeţii au fost primiţi de tovară­şii : Constanţa Crăciun, mimisit­rul culturii, I. Pais şi C. Pri­nea, prim locţiitori al ministrului Culturii, G. Macovescu, director general, Paul Cornea, director general adjunct, Ion Fiorea, directorul teatrelor, funcţionari superiori din minister. Vizita s-a desfăşurat Intr-o atmo­sferă prietenească. Luni seara, A. A. Episev, ambasa­dorul Uniunii Sovietice la Bucureşti a oferit o recepţie cu prilejul încheierii turneului pe care l-a făcut In ţara noastră colectivul Teatrului Academic de Artă „Maxim Gorki" (M.H.A.T.) din Moscova.­­ In cursul zilei de duminică au părăsit Capitala delegaţiile Uniunii Tineretului Comunist din Danemarca şi Uniunii Tineretului Comunist din Nor­vegia, care au luat parte la lucrările celui de al II-lea Congres al U.T.M. La plecare oaspeţii au fost salutaţi de membri ai Biroului C.C. al U.T.M., activişti al C.C. aii U.T.M. şi al Comi­tetului­ Orăşenesc U.T.M. Bucureşti. • Sub auspiciile Casei de Cultură a Sindicatelor, Comitetului orăşenesc de luptă pentru pace şi Institutului de artă plastică „Nicolae Grigore­­Scu", luni după amiază a avut loc la Casa de Cultură a Sindicatelor din bd. 6 Martie aniversarea a 350 de ani de la naşterea pictorului Rem­brandt. Despre viaţa şi opera lui Rem­brandt a vorbit Ionel Jianu, profesor la Institutul de artă plastică „Nico­lae Grigorescu" din Bucureşti.­­ Re scena Teatrului de vară din Parcul de Cultură şi Odihnă „I. V. Stalin". Ansamblul de cintece şi dan­­suri „Grenzpolizei" din R. D. Ger­mană a prezentat duminică seară cel de al treilea spectacol în Capitală. Spectacolul sra bucurat de un fru­mos succes. • Luni după amiază în sala Biblio­tecii universitare din Calea Victoriei, scriitorul Ion Marin Sadoveanu a con­ferenţiat despre viaţa şi opera mare­lui dramaturg norvegian Henrik Ib­sen de la a cărui moarte s-au împlinit de curând 50 de ani. (Agerpres) ŞCOALĂ NOUĂ " Ptnă anul trecut In satul I Glogoveanu, comuna Cornetu, şcoala a funcţionat intr-o casă in I care nu existau toate condiţiile­­ pentru o cit mai bună desfăşurare a cursurilor. Irn primăvara aces- l tui an adunarea populară a hotă­­t­rit ca prin autoimpunere să se­­ construiască o şcoală nouă. Mer- I sul lucrărilor se desfăşoară In I bune condijiuni, termintndu-se I construcţia ptnă la centură. Un I deosebit aport au adus ţăranii I muncitori Nicolae Preda, Stan An­­­­drei, Nicolae Gh. Crivăţ, care au I transportat voluntar nisipul nece- I sar. Un exemplu demn de urmat­­ a fost şi bătrtnul Dincă Dumitru , zis Epuraş, care a lucrat volun- I tar antrenlnd la muncă şi pe alţi­­ ţărani muncitori. Dorinţa vie a I fiecărui cetăţean din sat este ca I in toamnă copiii lor să-şi nu- i ceapă cursurile In şcoala nouă. IN EDITURA DE STAT PENTRU LITERATURA POLITICA au apărut în broşură: — Hotărîrea Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice cu privire la lichidarea cultului personalităţii şi a urmărilor sale. 32 pagini 40 bani Sub steagul principialităţii leniniste. ft" * ' » 24 pagini 20 bani Apariţia celui de al ll-lea volum al Dicţionarului limbii romine De citeva zile a apărut in vitrinele librăriilor cel de al doilea volum al Dicţionarului limbii romane, cuprin­­zind cuvinte Intre literele D pină la L, Volumul II al Dicţionarului , care este editat de Academia R­P R. şi ti­părit la întreprinderea poligrafică nr. 4, are 800 pagini. Apariţia noului volum a fost aştep­tată cu un viu interes attt de spe­cialişti­­t şi de marea masă de ci­titori. Dovadă a acestui lucru este faptul că in 3 zile, primele transe a­­duse in librării s-au rîgidat foarte repede. La librăria Academiei R.P.R., din primele Sute­ de volume aduse de la tipografie n-au mai rămas decit citeva, iar la Librăria Voastră din B-dul Magheru a fost vintută întrea­ga tranșă. In măsura in care tipografia execu­­tă noi volume, acestea sunt livrate i­­mediat librăriilor pentru a satisface mai purind cerințele amatorilor. STEAGUD ROSO Echipa de handbal a R. P. R. a cîştigat campionatul mondial pentru echipa germană. La 4-3 echi­pa R. F. Germane luptă cu înver­şunare pentru a obţine egalarea dar cu 5 minute înainte de fluerul final Dobre spulberă orice speranţă mar­când­­al cincilea punct al echipei noastre. In continuare echipa ger­mană atacă în serie şi Hannen face ca scorul să fie de 5-4. Minutele care urmează sînt foarte emoţionan­te. Echipa germană încearcă din nou egalarea dar echipa ţării noas­tre nu se pierde în aceste clipe gre­le şi găseşte resurse fizice de a contraataca periculos şi de a în­scrie un punct prin Dobre. Deşi re­zultatul de 6-4 în favoarea noastră pare a lămuri cîştigătorul meciului, totuşi echipa gazdă continuă să joa­ce cu mare ela. Handbalistele ger­mane reduc din handicap înscriind ultimul punct prin Walter astfel că fluerul partidei consfinţeşte rezulta­tul de 6-5 In favoarea echipei R.P.R., iar cîteva minute mai tîrziu căpi­tănia echipei, Jianiu, primeşte frumoasa cupă de argint din mâinile preşedinte­lui federaţiei de handbal, Hans Hau­­mann, care de asemenea a împărţit membrelor echipei noastre şi meda­liile de aur. Formaţia , R.P.R., cîştigătoarea campionatului mondial, a avut ur­mătoarea componenţă: Irina Nagy. (Urmare din pag. 1­ a) Aurelia Sălăgeanu, Iozefina Ugran, Jianu, Mera Windt, Elena Pădurea- Aurelia Popescu, Maria Scheipp, Ca­­nu, Victoria Dumitrescu. A mai Ju­­relina Răceanu, Lucia Dobre, Elen­a cat Ileana Colesnicov. Pregătirile boxerilor noştri pentru meciul cu echipa Parisului La 20 iulie boxerii noştri fruntaş vor avea de susţinut un examen di­fitil întilnind o puternică echipă ■ oraşului Paris. Meciul a stîrnit — cum era şi de aşteptat — un deo­sebit interes în rîndurile pugiliştilo noştri. In vederea formării echipei cari ne va reprezenta la 20 iulie, comisia centrală de box a alcătuit un lot cu­prinzînd 23 de boxeri, şi anume Puia Nicolae, Mircea Dobrescu (cat muscă), V. Schiopu şi C. Gheorghii (cat. cocoş), Emil Cismaş, St. Vă­caru (cat. pană), Gh. Fiat, Iosif O­laru (cat. sem­i-uşoară), C. Dumi­trescu, Iosif Demeter, Ion Grigor (cat. uşoară), N. Linca, Mihai Sto­ian (cat. semi-mijlocie), Vasile Tiţă Şerbu Neacşu (cat. mijlocie uşoară) D. Gheorghiu, Iiie Dragnea, Ion Pin­tea (cat. mijlocie), Gh. Negrea, Oc­tavian Cioloca (cat. semi-grea), E Fűrész, Vasile Mariuţan şi D. Cio­botaru (cat. grea). Toţi aceştia au început pregătirii­ sub supravegherea antrenorilor lui Duminică a luat sfîrşit campionata de fotbal al Turciei. Campioană a fos declarată echipa Galata Serai. Noua campioană a Turciei a cîştigat la jocuri, a terminat la egalitate 5 şi a pierdut un singur meci. AŞA­DAR, PRIMUL ADVERSAR AL ECHIPEI DINAMO BUCUREŞTI, IN „CUPA CAMPIONILOR EURO­PENI" VA FI CALATA SERAI. Popa, Gh. Axioti, I. Ambruş şi I. Stoianovici. Antrenamentele se vor ţine în sala Floreasca şi în aer liber. Al doilea meci al pugiliştilor fran­cezi în ţara noastră va fi împotriva unei selecţionate a Timişoarei. Dinamo-Bucureşti »—Galata Serai­­n „Cupa Campionilor Europeni” Pregătiri pentru Balcaniada de atletism A Il-a ediţie a „Cursei Munţilor” Asociaţia Dinamo organizează Intre 15—22 iulie a.c. cea de a Il-a ediţie a „CURSEI MUNŢILOR". Această cursă tradiţională se va desfăşura pe par­cursul a 1.040 km., Instrmfind şapte eta­pe şi se dispută individual şi pe echi­­­­pe. Cursa se bucură de parc­uparea a 8 asociaţii sportive: C.C.A., Flamura Roşie, Locomotiva, Voința, Eourgia, Progresul, Recolta şi Dinamo. Etapele sunt următoarele: 15.VII eta­pa I-a București — Sinaia (Furnica)— Or. Stalin; 16.VII etapa II-a Or. Stalin — Bran — Fundata — Or. Stalin; 17.VII etapa IlI-a Or. Stalin — Sibiu — Păl­tiniş; 18.VII etapa IV-a Păltiniş — Cis­­nădie — Or. Stalin; 19.VII zi de odihnă — Oraşul Stalin; 20.VII etapa V — Or. Stalin — Comarnic — Sinaia — Fur­nica — Or. Stalin; 21.VII etapa VI cir­cuit Oraşul Stalin; 22.VII etapa VII Or. Stalin — Rişnov — Piriul Rece — Pre­deal — Bucureşti. Scopul „Cursei Munţilor" este de a asigura o activitate competiţională con­tinuă, desemnarea celor mai buni că­ţărători precum şi verificarea stadiului de pregătire a cicliştilor noştri frim­aşi în vederea participării la Turu Ciclist al Europei. Adunarea cicliştilor şi startul festiv­ic vor face in ziua de 15.VII — ora 1­­n Parcul Sportiv Dinamo, iar startu­lficial se va da la ora 13 din faţi .Casei Scînteii", TURUL FRANŢEI • După etapa 4-a, Lille—Rouen (22 .m.) ciştigată de italianul Arrigo Pa­lovan In G­h. 18’24”, cicliştii francez­iu luat din nou ofensiva in Turu Franței, repurtind o dublă­ victorie în etapa 4-a Rouen—Caen (125 km.). Vic­toria a revenit lui Roger Hassenforde - 2 K. 56’44”, iar André Darrigade î­mbrăcat din nou tricoul galben pi care îl pierduse la Rouen In favoarea belgianului De Smets. El este urma­t clasamentul general de Voord­nj Olanda) la P30“ și Laure­t (Franța a 2*53”. Unul din favoriții competi­ției, belgianul Ockers, ocupă locul 1­ la 8*09”. CARNET OLIMPIC Pregătirile în ve­derea celei de­­ XVI-a ediţii a Joc­u­rilor olimpice de la Melbourne st în în plină desfăşura­re. NU trece o săp­tămînă fără să nu aflăm de noi re­corduri mondiale sau de performan­ţe meritorii cari ne îndreptăţesc să credem că între­cerile de la Melbourne vor fi apr!) disputate. Pe de altă parte organiza­torii iau toate măsurile ca aceste În­treceri să se desfăşoare în cele ma favorabile condiţii. g. Astfel, de curînd, Edgar Tanner secretarul comitetului olimpic austra­lian a făcut cunoscut că la actuala ediţie a J. O. vor funcţiona ca off clali, antrenori, medici şi maseuri un număr de 2.326 de persoane. In unele ramuri de sport numărul oficialilo va Întrece numărul... concurenţilor Cine nu crede acest lucru se poate convinge din următoarele cifre : La concursurile de tir s-au înscris 17­ de concurenţi. In schimb sînt mobi­lizaţi 230 de oficiali. La nataţie sin înscrişi 41 de concurenţi în schimb sint... 60 de oficiali. O deplină egali­tate domneşte la scrimă. La 220 de concurenţi sint 220 de oficiali. • Comitetul olimpic cehoslovac ţinut zilele trecute o şedinţă In ca­drul căreia a analizat pregătirile car au loc In vederea Jocurilor Olimpice Astfel, anul trecut au fost selecţio­naţi In vederea acestui eveniment 26 de sportivi din II discipline sportive In perioada care a mai rămas urmea­ză să se stabilească numărul pârtiei punţilor la fiecare disciplină sportivă Sportivii cehoslovaci vor pleca la Mel­bourne cu un avion al societăţii fran­ceze de transporturi aeriene „Sageta“ a cărui capacitate este de 82 călători Drumul va trece prin Africa de Nord 1­a India. Sportivii cehoslovaci vor l­­a Melbourne cu 14 zile înaintea În­trecerilor. • In timpul şederii sale la Cairo preşedintele Comitetului Olimpic In­ternaţional, Avery Brundage, a decla­rat că cele mai mari şanse pentru or­ganizarea viitoarei ediţii a Jocurile Olimpice le are oraşul Tokio. Dreptul de organizare a J. O. din anul 196 l-au cerut 17 oraşe. Se pare că de­claraţia lui A. Brundage a stîrnit un val de nemulţumire In Europa. • O disciplină sportivă care va f reprezentată din plin la J. O. de l. Melbourne va fi... hocheiul pe iarbă Aşa se explică numeroasele întîlnii Internaţionale care au loc acum în diferite ţări din Europa şi Asia. Tur­neul olimpic la hochei pe iarbă va îi inaugurat la 23 noiembrie. Numărul echipelor participante este de 16. In limbrile din cadrul turneului final vor avea loc la 8 decembrie pe sta­dionul olimpic, in vederea acestui tur­neu terenul de joc a fost semănat cu gazon­ special care a fost tuns di cîteva ori Sucit lasă impresia unul imens covor. Meciurile preliminare se vor desfă­șura În localitatea Eisternwick care posedă deasemeni un teren special «■ menajat. • De curînd, a murit In urma unul atac de cord Franck Beaurepaire, pri­marul orașului Melbourne care era in virstă de 64 de ani. El a fost reales primar al oraşului pentru faptul că a ai ca sa se actt­ue oraşului Mel­bourne dreptul de organizare a Jocu­rilor Olimpice, şi pentru meritele sale in ceea ce priveşte dezvoltarea nata­­ţiei australiene. La Jocurile Olimpice desfăşurate in anul 1908 la Londra, Beaurepaire s-a clasat pe locul doi la proba de 400 m. și locul trei la proba de 1500 m. craul. Deasemeni și la Jocurile Olimpice din anul 1920 desfășurate la Antwerpen și 1924 de la Paris, Beaurepaire a cu­cerit medalia de bronz la proba de 1500 m. craul. URMĂRIND ÎNTRECEREA ARUNCĂTORILOR DE CIOCAN Avîrad ca spectatori doar pe cei doi oficialii ai probei, sportivii fruntaşi la aruncarea ciocanului s-au ad­unat duminică pe un teren semi-amenajat dintr-un colţ al ştrandului Tineretu­lui, şi lupta pentru primele locuri a Inceiput. Constantin Spiridon — cu cea mai bună performanță a anului 57,24 m. — Dumitru­­Const. — recordmanul probei (58,76 m) — și Răşcănescu, ■ un candidat serios la titlu, execută­­ cu multă rigurozitate aruncarea cio­canului. Pregătirile aruncătorilor de dacian pentru Balcaniada atletică sunt­­ foarte asidiue. Sfera die metal, exped­­­diată de Const. Spiridon, se opreşte­­ la 56,09 m, d­ar Răşcănescu preia a- i menimţător conducerea, cu 56,59­­ m. De-abia la a cincea încerc­i­oare Const. Spiridon realizează 56,61 m, performanţă care îi asigură primul loc în clasament. Vin apoi în ordine N. Răşcănescu (C.C.A.) DE PESTE HOTARE • In cadrul competiției de fotbal Cupa Atlanticului la Buenos Aires s-a disputat meciul dintre echipele Argen­tinei si Braziliei. Intilnirea a luat sfîr­­sit cu un rezultat nedecis : 0-0. • Echipa braziliană de fotbal Atle­tica Portuguesa din Rio de Janeiro a jucat la Fraga cu formaţia Spartak Sokolovo. Fotbaliştii cehoslovaci au cîştigat cu 2-0 (1-0). • Cu prilejul unui concurs de se­lecţie în vederea Spartachiadei Po­poarelor la 8 iulie în oraşul Minsk cunoscutul campion sovietic, Mihail Krivonosov, a stabilit un nou record al lumii în proba de aruncarea cioca­nului cu un rezultat de 66,38 m. De remarcat că recordul mondial al pro­bei fusese stabilit acum o săptămînă de atletul american Cliff Blair și era de 65,97 m. cu 56,59 m., Diru Constantin (Locom.)­ cu 55,72 m. și Iacoveanu (Locom) cu 53,40 m. Discutlnd la sfîrşit cu Învingătorul probei, am aflat o serie de lucruri în legătură cu activitatea aruncătorilor de ciocan. — ..După cum vedeţi — ne-a spus Constantin Spiridon — la probele de aruncări nu prea vin spectatori,, cu toate că prezenţa acestora ar constitui un stimulent şi ne-ar pune in atmosfe­­ra marilor concursuri. Ducem m­are lipsă de chinogaie după aruncările noastre şi în special ale atleţilor de clasă mondială, pe care să le studiem pentru a ne corija greşelile din exe­cuţie şi a adopta o serie de mişcări necesare stabilirii unor rezultate su­perioare. Aşa a lucrat polonezul Ruth, ajungind la 60,91 m, şi la fel au pro­cedat atleţii bulgari Popov şi Kramov, devenind aruncători de 59 m. Eu am­ studiat pe o chinogramă proprie, fă­­cută prin sprijinul lui Petre Zimbreş­­teanu şi mi-a folosit foarte mult. — Dar despre Balcania dă ce ne puteţi apune ? — Am auzit de faima acestei com­petiţii, cu o mare tradiţie, in ce mă priveşte, mă voi strădui să depăşesc cea mai bună performanţă a m­ea din an­ul acesta cu 1—2 m. — După cum vedem, speraţi să do­­borîţi recordul naţional... — Foarte posibil, căci Balcaniada va aduce pe lingă cimentarea prieteniei sportivilor din diverse ţări, o nouă strălucire pe plan internaţional a în­trecerilor atletice şi preţioase noi re­corduri naţionale şi balcanice". M. L. © COMPETIŢII REZULTATE ! Ultima etapa a turului campionatului regional de fotbal Ştiinţa a ciştigat „Cupa de vară” la nataţie Succesul campionatului de gimnastică al juniorilor Stadionul Tineretului a luat pentru două zile o înfăţişare nouă. Pe covorul mătăsos al gazonului se succedau In aceste zile, ca Intr-un caleidoscop, variate demonstraţii de gimnastică ale celor mai buni sportivi juniori veniţi din toate colţurile ţării spre a participa la campionatul R.P.R. din acest an. Aproape loc de gimnaşti şi gimnaste, împărţiţi pe diverse grupe îşi arată măestria. Iată pe Kadar Anton din Tg. Mureş, care în ciuda vîrstei sale de numai 13 ani, promite să devină un foarte bun gimnast la bară. Anghel Cornelia, din Arad, lu­crează cu eleganţă la Inele. Drumuş Tiberiu — tot din Arad — stirneşte admiraţia spectatorilor prin siguranţa cu care execută exerciţiile la calul cu mînere. Şi lista ar putea fi continuată cu nume­roase alte nume, astăzi puţin cunoscuta, dar mnti­e poate de campioni şi campioane... Elisabeta Micu (F­nergia Arad), la categoria 1-7 fete, individual-compus, cu 141,95 p., Tamara Mă­­nescu (Avîntul Tg. Mureş), la categ. H^s, cu 89,70 p., Cristina Dumbale la categ. m-a, cu 79,75 p., iar la Junioare Neagu Crisanta cu M,70 p. Daria Crăciun (T. D.), Tinca Telehoi, Elana Crutfu şi Crisanta Neagu au obţinut cel mai bun punctaj la probele de gimnastică Individuali. Trebuie să evidenţiem că Daria Crăciun s-a impus la gim­nastica la sol, la paralele şi Mină, iar Elisabeta Micu la sărituri, A. Scherer la bară şi Crăciun la Inele. Dintre băieţi P. Ştefan, Dobrescu St. şi M. Cîrstea au realizat cel mai bun punctaj la indivi­dual-compus, iar la aparate, în ordinea categoriilor au clştigat: Taloş (paralele, bară şi cal); Gh. Bratu (Inele); Miclăuş (sărituri) şi Solomon (sol). Fără contracandidat, Drumuş Tiberiu a ocupat primul loc la categ. I­a, iar la maestre Anghel Cornelia n-a mai participat în ziua a doua a campionatu­lui, accidentîndu-se. M. LUPESCU Ultima etapă a turului campionatului regional de fotbal a fost caracteriza­tă prin rezultate la scor mare. In seria I s-au în­registrat următoarele re­zultate : Flamura Roşie ,,7 Noiembrie“ a dispus In deplasare de Progresul Urziceni cu 4-1, Flamura Roşie Viscolii a învins la Negoeşti, Recolta cu 5-4 (1-2), Flamura Roşie F.R.B. a întrecut la Slobozia, Progresul cu 4-0, Flamura Roşie Bere Griviţa a ciş­­tigat la Răcari meciul susţinut cu Energia Buf­tea cu scorul de 1-0 (1-0), iar Recolta Iprofit, a ter­minat la egalitate (0-0) la Călăraşi, cu Victoria. In meciurile care au avut loc In Capric­ă, Energia „Boleslaw Bierut“ a obţi­nut o victorie cu 4-1 (1-0) asupra Energiei Olteniţa. Progresul I.T.B. a marcat 4 goluri Recoltei Lehliu fără să primească vre­unul. In sena a noua s-au disputat următoarele me­ciuri : Flamura Roşie F.C. „Gh. Gheorghiu-Dej a în­vins Energia I.C.A.R. cu 2-0, Flamura roşie Aba­tor a cîştigat cu 5-2 (4-1) Jocul cu Flamura roşie Filimon Sîrbu, C. S. Ar­mata a întrecut la scor, 7-1 (5-1) Recolta Roşiori, Energia Electromagnetica a cîştigat prin forfait (3-0) meciul cu Energia Viilor. La Roşiori, Locomotiva din localitate a învins cu 2-0 Flamura roşie Roşiori. • La Giurgiu, Locomo­tiva din localitate a pri­mit vizita Progresului Zimnicea. Victoria a re­venit echipei giurgiuvene cu 6-2. • Miercuri are loc un meci restanţă între Fla­mura roşie Abator şi Flamura Roşie F.C. „Gh. Gheorghiu-Dej“. Intîlni­­rea se va disputa pe a­­rena Dudeşti Cioplea la ora 18, bani Henel­ore şi Schnei­der Elke din Sibiu. Dintre rezultatele obţi­nute în a doua zi a con­cursului, menţionăm ur­mătoarele : îoo­m. liber senioare: Wittgenstein Mar­gareta (Ştiinţa) 1 min. 17 sec. 4; 100 m. fluture ju­nioare I : Bratu Elisabeta (Progr.) 1 min. 30 sec., 5; 100 m. liber junioare II : Both Maria (Progr. Tg. Mureş) 1 min. 14 sec. 6; 100 m. fluture senioare : Platon Sanda (C.C.A.) 1 min. 26 sec. 2; 100 m. bras junioare I-a : Ionescu Ma­ria (Progr.) 1 min. 32 sec. 7; 4x100 m. liber senioare: ştiinţa 5 min. 21 sec. 5; 400 m. liber Junioare I : Dodan Veronica (Ştiinţa) 6 min. 17 sec. 8; 200 m. bras senioare : Ouatu Ma­ria (Progr.) 3 min. 70 sec. 1; ÎOO m. fluture junioa­re II : Ghinea Elena (Pro­gr.) 1 min. 35 sec. iiIOO m. spate senioare: Orosz E­­caterina (Progr. Cluj) 1 min. 22 aec. 8; 4x100 m. mixt Junioare I: ştiinţa 6 min. 05 sec. 5; sărituri senioare : Kelemen Viori­ca 82,09 p. Cele mai bune înotătoa­re s-au întrecut in cadrul unui interesant concurs dotat cu „Cupa de vară“ care s-a desfăşurat două zile la strandul Tineretu­lui. Lupta strlnsă In mai toate probele a dat con­­cursului o notă de spec­taculozitate: pe primul loc s-a clasat colectivul aso­ciaţiei ştiinţa, care a ciş­­tigat şi cupa, cu un total de 162 de puncte. Merite deosebite pentru această performanţă revin soţi­lor Eniceanu , care an­trenează cu multă price­pere secţia de nataţie , precum şi înotătoarelor a­­sociaţiei care au dovedit omogenitate şi spirit de luptă. Pe locurile urmă­toare s-au clasat: C.C.A. cu 70 de puncte, Progre­sul Cluj. cu 54 puncte, Dinamo Buc. cu 54 punc­te şi Progresul Buc. cu 48 puncte. In afară de e­­lementele consacrate, s-au mai evidenţiat o serie de înotătoare tinere ca: Banfy Eva, Oros Iudica şi Mathe Viorica-Cluj, precum şi săritoarele junioare Ga­ COMPETIŢII REZULTATE P­. Sal Deschiderea festivă a spartachiadei popoarelor R.S.F.S.R. MOSCOVA 9 (Agerpres).— IASS transmite: La 8 iulie a avut loc la Moscova deschiderea festivă a spartachiadei popoarelor R.S.F.S.R. La competi­ţiile finale ale spartachiadei vor lua parte peste 8.000 dintre cei mai buni sportivi ai republicii. Din aceştia 1.800 sunt atleţi, iar 1.200 gimnaşti. Spartachiada s-a deschis printr-o mare serbare sportivă pe stadionul „Dinamo“. Tribunele stadionului au fost pline cu zeci de mii de spec­tatori din Moscova. La această săr­bătoare au asistat N. A. Bulganin, K. E. Voroşilov, G. M. Malenkov, V. M. Molotov, G. M. Pervuhin, N. S. Hruşciov, L. I. Brejnev, D. T. Şepilov, N. I. Beleaev, P. N. Pos­­pelov. Au asistat de asemenea mem­brii delegaţiei guvernamentale a Re­publicii Populare Democrate Coreene în frunte cu Kim Ir Sen, preşedintele Cabinetului de Miniştri al R.P.D. Co­reene, Alteţa sa Regală prinţul Noro­dom Sianuk al Cambodgiei şi per­soanele care îl Însoţesc. M. A. Iasnov, preşedintele Con­siliului de Miniştri al R.S.F.S.R. a adresat sportivilor cuvintul de salut. Au avut loc demonstraţii de masă ale gimnaştilor şi acrobaţilor. Pe câmpul verde al stadionului şi-a de­monstrat măiestria sa minunată în gimnastica artistică Lilia Nazumidi­­nova din Sverdlovsk. Minunaţii acro­baţi din Leningrad Zinaida Evtikova şi Nikolai Fateev au cules aplauzele puternice ale spectatorilor. S-au desfăşurat de asemenea con­cursuri atletice. Galina Rozdlkova din Sverdlovsk a cîştigat proba de 100 m, stabilind un rezultat exce­lent — 11,8 secunde. Sportivul Va­sili Vlasenko din Stalingrad a par­curs 5.000 m, in 14 minute 4,8 se­cunde . Competiţiile finale ale spartachia­dei popoarelor R.S.F.S.R. au loc la 22 ramuri de sport. Spartachiada se va desfășura la Moscova până la 15 iulie.

Next