Steagul Roşu, octombrie 1956 (Anul 3, nr. 778-803)
1956-10-02 / nr. 778
STEAGUL ROŞU ZIUA FORŢELOR ARMATE ALE R. P. R. In fiecare an la 2 Octombrie, oamenii muncii din tara noastră sărbătoresc Ziua Forţelor Armate ale R.P.R. Această sărbătoare a devenit o tradiţie scumpă întregului popor. In această zi, militarii, de la soldat la general, trec în revistă succesele dobîndite în pregătirea de luptă şi politică a unităţilor şi subunităţilor de toate armele. Aceste succese constituie răspunsul ofiţerilor, sergenţilor şi soldaţilor la încrederea pe care Ie-a acordat-o poporul de a fi apărătorii înarmaţi ai construirii socialismului în patria noastră. ‘ Armata R.P.R. este o armată tînără. Ea se găseşte la a 13-a ei aniversare, socotind scurgerea timpului din ziua în care au luat fiinţă, pe teritoriul sovietic, primele unităţi populare romîneşti, unităţile Diviziei de voluntari „Tudor Vladimirescu“. In aceşti ani, puţini la număr, sub conducerea Încercată a partidului, armata noastră a dobîndit tradiţii însemnate, şi-a format şi şi-a dezvoltat trăsăturile caracteristice armatei de tip nou. Oamenii muncii şi militarii Îşi amintesc cu respect şi recunoştinţă de faptele de eroism săvîrşite de ofiţerii şi soldaţii patriot! In zilele insurecţiei armate din august 1944, de jertfele de sînge pe care le-au dat, alături de glorioasa Armată Sovietică, cele 15 divizii romîneşti care au participat la lupta împotriva trupelor hitleriste. In lupta comună purtată timp de peste 260 de zile împotriva cotropitorilor fascişti sfăurit Indestructibila prietenie şi frăţie de arme romîno-sovietîcă. Pildele de eroism înălţător ale ostaşilor sovietici şi romîni care şi-au vărsat în comun sîngele pe cîmpurile de bătaie constituie un permanent imbold pentru militarii noştri de a se pregăti cît mai bine pentru a răspunde cu cinste încrederii ce le-au acordat-o poporul, partidul şi guvernul. Sub îngrijirea părintească a partidului, militarii armatei noastre îşi desăvîrşesc în permanenţă măiestria militară, îşi dezvoltă calităţile morale şi de luptă, întăresc necontenit coeziunea armatei — disciplina şi ordinea. Modernizarea armatei noastre, înzestrarea ei cu armament şi tehnică de prim rang, cer militarilor să-şi însuşească cuceririle cele mai noi din domeniul ştiinţei şi tehnicii, să mînuiască cu precizie armamentul şi tehnica modernă din înzestrare. Procesul de instruire a militarilor este menit să dea tării luptători căliţi, pricepuţi şi curajoşi, plini de iniţiativă, pasionaţi pentru îndeplinirea întocmai a sarcinilor şi misiunilor ordonate. Concomitent cu acţiunea de pregătire militară a trupelor, în unităţile armatei, se desfăşoară o vastă muncă de educare politică, de luminare şi culturalizare a ostaşilor. Organele politice, organizaţiile de partid şi organizaţiile utemiste din armată prin munca pe care o desfăşoară instituie un spiri serios al comandanţilor în operra de pregătire a ostaşilor noştri. La baza întregii munci de educaţie din armată stă atotbiruitorarea învăţătură marxist-leninistă. Prin reţeaua învăţămîntului de partid, prin lecţiile politice, orele culturale de masă etc., cu ajutorul cluburilor şi bibliotecilor, printr-o muncă perseverentă de zi cu zi, se ridică permanent conştiinţa politică şi cetăţenească a militarilor. Militarii armatei noastre sunt educaţi în spiritul patriotismului fierbinte şi al internaţionalismului proletar ; ei sunt pătrunşi de dragostea faţă de popoarele care construiesc socialismul, de profundă simpatie faţă de lupta oamenilor muncii de pretutindeni pentru o viaţă mai bună; ei urăsc cu înverşunare pe duşman. In procesul pregătirii militare şi politice a efectivelor un ajutor preţios îl constituie bogata experienţă a glorioasei Armatei Sovietice şi experienţa armatelor frăţeşti ale celorlalte ţări de democraţie populară. Pregătiţi ca buni militari, cu conştiinţă politică înaltă, ofiţerii, sergenţii şi soldaţii se bucură de toate drepturile cetăţeneşti garantate prin Constituţia R.P.R. Ei au dreptul de vot, dreptul de a fi aleşi în organele conducătoare de stat etc. Intr-adevăr anii petrecuti în armata populară constituie pentru fiecare militar ani de participare activă la viaţa politică a tării, la lupta avîntată a poporului pentru construirea socialismului. Cele mai diverse sectoare ale vieţi noastre economice, sociale şi de stat primesc, odată cu lăsarea la vatră a fiecărui contingent, un lot de oameni calificaţi în diferite meserii în timpul stagiului militar: şoferi, mecanici, tractorişti, telegrafişti etc. Sub acest aspect trebuie subliniată iniţiativa unei organizaţii utemiste dintr-o unitate din garnizoana Cluj, care a lansat o chemare către toate organizaţiile utemiste din armată ca militarii care urmează a se lăsa la vatră să meargă să muncească în sectorul socialist al agriculturi. Această chemare a dat naştere unei adevărate mişcări în rîndul ostaşilor ce urmează a se lăsa la vatră. De pretutindeni sergenţi şi soldaţi răspund chemării, angajîndu-se ca după terminarea serviciului militar să meargă să lucreze în GAS.S.Mi.T.uri. Realităţile din armata noastră, unde omul este preţuit şi respectat, arată încă odată diferenţa uriaşă ce există între o armată de tip nou, pusă în slujba celor ce muncesc, şi o armată burgheză, care slujeşte interesele exploatatorilor. Poporul nostru se mîndreşte pe bună dreptate cu armata sa. Legătura strînsă între armată şi popor, conducerea acesteia de către Partidul Muncitoresc Român constituie forţa şi tăria Armatei noastre Populare. • In scăpărarea amurgului de vară, * Am văzut un şoim cutezător; Se rotea săgetător sub nori Şi-mi părea măreţ in inserarea clară. Dar, vă jur pe tinereţe şi pe dor Că de-o măreţie vie, mult mai rară Mi-a părut voinicu-n haină militară, Care stă de strajă dirz, netemător, şi n-afiai un şoim sun noua azurie, Să-l tntreacă-n zbor şi-n semeţie— Pe ostaşul ţării îndrăzneţ. Că, de-i aur, viaţă, cîntec, poezie. Tot ce-i vis înalt, nu noua Românie — El le apără ca pe comori de preţ. Colonel CONSTANTIN ___________ ŞOIM! _________ de NICOLAE BARBU Rezultatul unui concurs de sculptură Ministerul Culturii, Ministerul Forţelor Armate ale R.P.R. şi Comitetul executiv al Sfatului Popular al Capitalei au organizat un concurs pentru cel mai bun proiect de monument al ostaşului român căzut în războiul pentru eliberarea patriei de sub jugul fascist. Monumentul urmează a fi ridicat pe platoul din fata Academiei Militare. In luna mai a anului trecut au fost prezentate 34 machete de monument. Lucrările au fost expuse şi asupra lor s-au organizat discuţii cu sculptori, arhitecţi, militari. Juriul concursului a acordat două premii II : sculptoriţei Zoe Băicoianu şi sculptorilor Ion Dămăceanu şi Marius Butunoiu împreună cu colectivele lor de arhitecţi. Premiul III au obţinut lucrările sculptorului T. N. Ionescu şi sculptoriţei Iulia Oniţă. De asemenea au mai fost acordate 10 menţiuni. Artiştii plastici care au obţinut premiile II şi III au primit comanda monumentului, termenul de predare a lucrărilor stabilindu-se pentru 1 octombrie 1936, cînd s-a încheiat şi faza a doua a concursului. In Editura de stat pentru literatură politică a apărut: ARMATA REPUBLICII POPULARE ROMÍNE, APARATOARE A PĂCII $I A CUCERIRILOR REVOLUȚIONARE ALE POPORULUI ROMÍN. Cînd vor începe însâmînţârile în raionul Urziceni ? (Urmare din pag. 1-a) Pînă în ultimele zile ale lunii septembrie sfatul popular nu a înarinat Încă cetăţenilor obligaţiile de predare, deşi această lucrare trebuia făcută încă de acum o lună. De asemenea, comitetul executiv nu cunoaşte situaţia exactă a terenurilor care aparţin cetăţenilor din comunele mărginaşe, terenuri care formează parte integrantă din planul comunei. Cantitatea de sămînţă selecţionată pînă spre sfiirşitul lunii este insuficientă, această cantitate nu reprezenta la 26 septembrie nici o treime din cantitatea necesară pentru îns aminţarea terenurilor prevăzute în planul campaniei. Această rămînere în urmă se datoreşte faptului că munca politică pentru antrenarea ţăranilor muncitori din comună în muncile de toamnă nu se desfăşoară în circumscripţiile comunei Răduleşti. Comitetul şi organizaţia de bază nu au antrenat în munca de lămurire pe deputaţi, pe intelectualii comunei, utemişti, femeile. ★ La Jilavele porumbul a fost recoltat Intr-un procent de 60 la sută, iar In comună au funcţionat 7 centre de * curăţat săminţa. In comună se află de asemenea un număr mare de atelaje ceea ce permite ca viteza zilnică la insămînţări să atingă suprafaţa de 120 ha, pe zi. Totuşi pînă la sfinţitul lunii septembrie In comună, campania de trisămîiiţării nu începuse încă. Organizaţia de bază şi sfatul popular nu au mobilizat pe cetăţenii din comună şi nu ,au întărit suficient colectivele de agitaţie care trebuie să-şi desfăşoare munca în această perioadă în circumscripţii. Aceeaşi încetineală se remarcă şi în ceea ce priveşte rezolvarea problemelor pe care le ridică acţiunea de transformare socialistă a agriculturii. Astfel, la sfatul popular există cereri pentru crearea unei noi întovărăşiri dar ele nu au fost încă rezolvate pe motivul că există cetăţeni „care cad în perimetru“. Activiştii de partid şi de stat din comună au preferat să mai aştepte în loc să ducă muncă de lămurire cu aceşti cetăţeni, fapt care ar fi contribuit la lărgirea sectorului socialist din comună, fără dislocări inutile. Sînt 3 săptămtni de cînd la comitetul raional de partid din Urziceni s-au luat în discuţie în cadrulunei consfătuiri cu activiştii de partid şi de stat, agronomia şi tehnicienii agronomi din raion măsurile pentru începerea la timp a campaniei. Stadiul actual dovedeşte însă că în acest timp în comune nu s-a desfăşurat munca politici de antrenare a ţăranilor muncitori pentru începerea din timp a muncilor. In raionul Urziceni există un număr suficient de mașini agricole și atelaje pentru ca muncile de toamnă să se încheie la 20 octombrie. Pentru ca timpul oprim să poată fi respectat însămînțările trebuiesc începute cît miai curind în întreg raionul. ★ Spre baza de recepţie.. Trecuse de mult miezul nopţii şi la fereastra sfatului popular din Atimaţi mai licărea o geană de lumină. înăuntru, in jurul mesei stăteau de vorbă Ion Peţa, preşedintele sfatului. Vasile Birsan împuternicitul raional cu colectările, Ion Bobirnilă, Gheorghe Putineanu, Constantin Boga şi alţi ctţiva comunişti din comună. După ce au discutat despre insămînţări au trecut la o altă problemă : predarea cotelor. Gheorghe Putineanu, secretarul organizaţiei de bază din comună luă primul cuvintul. — Porumbul l-am cules in întregime, a sosit vremea să ne achităm cotele. Propun ca In cinstea conferinţei raionale de partid să ne achităm in întregime şi cotele de porumb. Apoi a tăcut, aşteptind să ofie părerea celorlalţi. Ion Bobirnilă, preşedintele, întovărăşirii „Viaţă nouă", fu şi el de aceeaşi părere cu Putineanu, dar avu ceva de completat : — Eu zic să facem un convoi şi să-l porivim duminică la bază la Smirdioasa. — Aşa-i bine, ii luă vorba din mmmmmmmmmmnmmm gură Vasile Birsan. Să facem un convoi mare in care să intre căruţele celor 4 întovărăşiri din comună alături de care să vină şi cele ale ţăranilor cu gospodării individuale. Au hotărit atunci ca duminică un zori vreo 200 de căruţe şi care să apuce calea bazei de recepţie din Smirdioasa. In noaptea de sâmbătă spre duminică comuna Adrnuţi din raionul Alexandria nu şi-a găsit odihna. Din ogrăzi, carele s-au urnit greoi şi plăvanii le-au dus pină pe uliţa sfatului. De acolo au pornit către Smirdioasa, in zori cind stelele începuseră să pălească, iar la orizont geana roşie a soarelui se încingea tot mai mult. In fruntea convoiului s-a desfăşurat un steag mare de purpură. Convoiul s-a aşternut drumului, stirnind nori de praf. Sătenii din comunele vecine, care se îndreptau către tîrg făceau loc convoiului. Unii, şi aceştia au fost mulţi la număr, care mergeau cu cotele, s-au alăturat convoiului fără să ţină seamă că-s din comune din raionul Alexandria, ori Zimnicea. Toţi aveau acelaşi drum, căci ei mergeau să-şi achite cu mindrie patriotică cotele datorate statului. Prima căruţă a ajuns la Smirdloasa iar ultima... deabea a ieşit din Storobăneasa MARŢI 2 OCTOMBRIE 1958 Programul . 8.00 Calendarul zilei şi Radiojurnal. 8.10 Muzică uşoară. 5.25 Anunţuri şi muzică. 5.30 Jurnalul satelor. 5.45 Marşuri. 6.00 Articolul de foind din ziarul „Scînteia“. 6.15 Jocuri populare romîneşti. 6.30 Lecţia de gimnastică. 6.40 Sfatul medicului. 6.45 Emisiunea „Bună dimineaţa, copil“. 7.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic. 7.10 Recomandări din program. 7.15 Cîntece. 7.30 Muzică uşoară. 8.00 Prelucrări de folclor ale compozitorilor sovietici. 8.30 Sumarul presei centrale. 8.35 Materiale din presă. 9.00 Pagini orchestrale din operele lui Massenet. 9.30 Emisiunea muzicală pentru copii. 10.00 Să ascultăm melodii populare romîneşti. 10.30 Cîntă soprana Teodora Rădulescu. 10.50 Muzică de estradă. 11.15 Conferinţă. 11.30 Concert simfonic. 12.15 Cu cîntecul şi jocul din regiune în regiune. 13.05 Anunţuri şi muzică. 13.00 Buletin de ştiri 13.10 Concert de prînz. 14.00 Muzică de compozitori americani. 14.30 Cotele apelor Dunării. 14.45 Recomandări din program. 14.48 Concert de muzică populară romînească. 15.30 Buletin de ştiri. 15.35 Muzică uşoară de Andrei Adorian şi Jean Letoni. 16.00 Cu cîntecul pe ogoarele patriei. 16.15 Emisiunea pentru pionieri şi şcolari „Vreau să ştiu“. 16.45 Program din lucrările compozitorului Sabin Drăgoi. 17.30 Radiojurnal şi buletin meteorologic. 17.45 Muzică populară interpretată de solişti şi formaţii de amatori din regiunea Stalin. 18 00 Vorbeşte Moscova ! 18.40 Conferinţă. 18.55 Buletin de ştiri. 19.00 Muzică uşoară. 19.30 Gazeta Radio. 20.00 Anunţuri şi muzică. 20.10 Concert de estradă. 20.45 Comentariul extern. 21.00 Cîntă Ana Pop Corondan. 21.15 Meridiane 21.30 „Compozitorul săptăminii": Antonio Vivaldi. 22.15 „Săptămina muzicii germane". 22.30 Muzică uşoară. 23.00 Radiojurnal şi buletin sportiv. 23.15—23.55 Simfonia a II-a in Do major de Schumann. Programul II 14.00 Recomandări din program. 14.05 Vitrina cu cărţi noi. 14.20 Melodii populare romîneşti. 14.45 Anunţuri şi muzică. 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 Concert de muzică clasică rusă. 16.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic. 16.15 Cîntă Mara Ianoli şi Trio Grigoriu. 16.45 Cîntă violonistul Ion Matache. 17.00 Să învăţăm limba rusă cîntînd. 17.20 Muzică din opere. 17.54 Sfatul medicului. 18.00 Din cele mai frumoase melodii populare din lumea întreagă. 18.30 Muzică uşoară romînească. 19.00 Evocări literare : Marele poet indian Kalidasa. 19.30 Din viaţa de concert a Capitalei. 20.00 Jurnalul satelor. 20.15 „Cu Mozart pe drumul vieţii şi creaţiei sale“. 22.00 Radiojurnal şi buletin sportiv. 22.25 Concert de muzică de cameră de compozitori francezi. 23.10—24.00 Muzică de dans. TEATRE ; Teatrul de Operă şi Baletul R.P.R. — cheie 19.30 ; Nunta lui Figaro; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ — (sala Comedia) — orele 19,30 ; Matei Milic; (sala Studio) — orele 19,30 ; Platon Crecet ; Teatrul Tineretului — orele 19 : Hoţii; Teatrul de Stat de Operetă — orele 19,30 ; Vînzătorul ere pasari; Nealul Arraaiei (sala Magheru) — orele 19,30 ; Nunta lui Figaro ; Teatrul Ţăndărică (sala str. Academiei) — orele 16 : Povestea porcului; Teatrul Muncitoresc C.F.R. — orele 19 : Intrigă şi iubire ; Ansamblul de Estradă al R.P.R. (sala Calea Victoriei nr. 174) — orele 20 : O seară la estradă ; Circul de Stat — orele 20,30 : Spectacol excepţional; Teatrul de varietăţi (Bd. N. Bălcescu nr. 2) — orele 20.30 : Sofia—Bucureşti. CINEMATOGRAFE : Patria, Bucureşti, Doina, N. Bălcescu : Evadaţii ; Gh. Doja, Magheru, Elena Pavel, Al. Sabia : Mexicanul. Completare : De strajă patriei; Republica : Tosca. Completare : 20 minute sub apa mării; Filimon Sîrbu, V. Alecsandri, I. C. Frimu : Dansează mică doamnă: înfrăţirea între popoare, Central, Libertăţii , Haxen şi Giamilla ; Maxim Gorki ; Evoluţia jazzului şi completări; Timpuri Noi : Festivalul Internaţional de cîntece şi dansuri. Ziua Naţională, Pensula fermecată, Cultural: Mîine va fi prea tîrziu; Lumina : Iartă-mă ; Victoria : Suflete împietrite; Tineretului : La revedere, d-le Crock; Al. Popov : Amanţii din Toledo; Griviţa: Ganga; V. Boaită : Curg apele tulburi; Unirea: Voci de primăvară ; C. David : Chitarele dragostei; Arta; Olga Bancic : Martie manevre ; T. vladimirescu : Anna Zacchea : Mutica. Aurel Vlaicu : Micul lustragiu; Carpaţi, M. Eminescu: Rio Escondido ; Mioriţa : Brigada de tanchişti ; Moşilor: Roşu şi negru (seria a II-a); 13 August: Covorul fermecat; Donca Şirao : Infidelele; Iile pintilie : Othello ; Popular: Mama; 1 Mai: Pe baricadă ; Volga : Jan Huss ; 8 Mai : La marginea oraşului; Gh. Coşbuc : Fum în pădure şi Maeştrii baletului gruzin. STAREA TIMPULUI In Capitală şi regiunea Bucureşti, în următoarele 24 de ore . Vreme frumoasă şi călduroasă, cu cerul mai mult senin. Vînt slab. Ceaţă slabă dimineaţa. Temperatura va coborî noaptea între 9—11 grade, iar ziua va urca între 25—27 grade. In următoarele 3 zile . Vremea se menţine caldă, tui cerul mai mult senin. Vînt slab. Temperatura se menține ridicată. Consultaţii juridice In urma propunerilor venite din rlndurile cititorilor noştri, ziarul „Steagul roşu" organizează consultaţii juridice In fiecare joi între orele 17—19. Consultaţiile juridice au Ioc în localul redacţiei din strada Brezoianu nr. 23—25 etajul 6. ASALTUL „CODAŞILOR“ pentru evitarea retrogradării Nici etapa de duminică — a Vil-a — n-a avut darul să limpezească „apele“ in clasamentul categoriei A de fotbal. Ba mai mult chiar, unele rezultate au constituit adevărate surprize, complicind nu numai situaţia echipelor ameninţate de retrogradare ci deschizind din nou şi mai acut Însăşi problema primului loc. Clţi dintre iubitorii jocului de fotbal ar fi contat de pildă pe o victorie a echipei Dinamo Bacău în faţa liderului clasamentului şi încă aici, la Bucureşti ? Sau ar fi prevăzut oare cineva înfrîngerea categorică a echipei din Oraşul Stalin, după ce în urmă numai cu o săptămlnă dinamoviştii au realizat scorul etapei la Lugoj? Am dat aceste două exemple tocmai chipul cel mai grăitor o veche meteahnă a formaţiilor noastre fruntaşe: inconstanţa. Credem că nu este vorba insă numai despre instabilitatea evidentă pe care o remarcăm etapă de etapă, ci mai curînd de lipsa de seriozitate în pregătire şi, în acelaşi timp, de o subestimare nepermisă a zecilor de mii Câteva concluzii de spectatori care umplu pînă la refuz tribunele stadioanelor. Un lucru este cert. Astăzi nu mai poţi vorbi, nici măcar în glumă, despre şansele cutărei sau cutărei echipe fie ea chiar fruntaşă pentru că vei fi dezminţit de situaţii de pe teren. O a doua concluzie care te desprinde după etapa de duminică este aceea că la noi a început să se încetăţenească — din păcate — o tactică suigeneris, un joc strict de apărare. Fiecare echipă se face luntre şi punte să „ciupească“ măcar un rezultat de egalitate şi pentru atingerea acestui scop se uită cu totul de jocul în sine, de spectaculozitate şi, deci în ultimă instanţă, de progresul fotbalului nostru. Este o problemă deosebit de importantă această goană după rezultat cu orice chip și ea trebuia să dea de gîndit atît forurilor de conducere cit mai cu seamă colectivelor și antrenorilor. — n. — Un derbi care n-a corespuns............şi cum a pierdut C.C.A. Duminică, Progresul Bucureşti a realizat la Ploeşti cel de -altreilea joc egal consecutiv (Locomotiva Bucureşti, Ştiinţa Timişoara, Flacăra Ploeşti). Bucureştenii, deşi aveau în faţă o echipă cu puţine pretenţii la cîştig (lipseau Neacşu, Pereţ, Drăgan şi A.Munteanu) nu au ştiut să se orienteze tactic în teren. S-au lăsat antrenaţi prea rouilt într-un joc de apărare, permiţînd atacanţilor ploeşteni să se releve de nenumărate ori. Dacă în perioadele nete de dominare a Flacărei nu s-a marcat nici un gol, aceasta se datoreşte ineficacităţii tinerilor atacanţi, — parte din ei debutanţi în echipă — şi mai ales formei bune a lui Cosma. In repriza a doua, Flacăra Ploeşti a cedat pasul şi a permis Progresului să iniţieze numeroase atacuri care însă nu se terminau cu şuturi pe poartă. Credem că este destul de edificator să arătăm că primul şut apărat de Roman a fost de-abia în minutul 64 tras de Ţîrcovnicu. Este absolut firesc ca o apărare masivă cum este aceea a Flăcării să se descurce cu uşurinţă în faţa unui atac iniţiat numai de trei oameni cum a fost cel al Progresului. Din punct de vedere tactic, Progresul a greşit mai ales în repriza secundă cînd jucătorii Flacăra au dat semne de oboseală, ţinînd prea mult retraşi cei doi interi şi pe halful Ştirbei. Aici era momentul psihologic al meciului pe care jucătorii bucureşteni nu lau sezisat şi n-au insistat în atac. In ultimele 10 minute de joc Ştirbei şi Ciocea au stat pe linia fundaşilor fără să-şi aducă aportul la atac, să-l alimenteze cu mingi. In sfîrşit, trebuie arătat că doi dintre jucători au ratat mari ocazii de a marca : în min. 42 Zaharia singur în faţa porţii a ezitat să tragă potrivindu-şi prea mult mingea, nn min. 77 şi 79 Ozon ratează de asemenea trăgînd de aproape în portar. In orice caz „meciul etapei“ nu a corespuns aşteptărilor cum de altfel nu a corespuns nici arbitrajul lui Constantin Mitran. P .CRISTEIA ALTE REZULTATE : ştiinţa Timişoara—Locomotiva Bucureşti 8-8. Dinamo Oraşul Stalin—Energia Petroşani 0-4 (0-2). Flamura Roşie Arad — ştiinţa Cluj 3-0 (1-0). Campionatul regional de fotbal FLAMURA ROŞIE 7 NOIEMBRIE— ENERGIA BOLESLAW BIERUŢ 3-1 (1-0) Derbiul etapei serial a s-a disputat pe terenul Dudeşti între cele două echipe bucureştene Flamura roşie „7 Noiembrie" şi Energia Boleslaw Bierut. Victoria a revenit pe merit Flamurei roşii cu scorul de 3-1 (1-0). Cele patru puncte au fost înscrise de Antochi, Mircea şi Schimdigen, iar de la Energia a înscris Cornel Sîrbu. Jocul a fost condus foarte bine de D. Schulder. FLAMURA ROŞIE ABATOR—ENERGIA MAOAZE DIN 2-2 (8-2) In deschiderea Jocului de categoria C. dintre Energia Bucureşti şi Energia Tîrgovişte s-au întîlnit două echipe din campionatul regional. Este vorba de jocul dintre Flamura roşie Abator şi Energia Map Tze-dun. Cele patru puncte au fost marcate de Păun Ion şi Tenea pentru Energia Iar pentru Flamura roşie a înscris Marinescu şi Morojan. Iată celelalte rezultate : Energia Buftea—Progresul I.T.B. 3-0, Recolta Negoieşti—Victoria Călăraşi 4-0, Flamura roşie Viscoi—Energia Olteniţa 3-4, Flamura roşie F.R.B.—Flamura roşie Bere Griviţa 1-0, Flamura roşie Filimon Sîrbu—C.S. Armata Bucureşti 0-5, Flamura roşie F.C. Gh. Gheorghiu- Dej—Energia Electromagnetica 1-1, Progresul Zimnicea—Recolta C. M. Roşiori 0-3, Progresul Slobozia—Recolta Iprofil 5-1, Progresul Urziceni—Recolta Lehliu 5-1, Progresul Turnu Măgurele— Energia I.C.A.R. 2-0, Locomotiva Roşiori—Locomotiva Giurgiu 1-2. Fraţii Viziru in finala campionatului republican de tenis Campionatul republican de tenis a a constituit un partener de joc, care prilejuit duminică unele constatări să-i solicite lii Gh. Viziru un efort Interesante în ce priveşte partidele mai mare. Jocul s-a terminat rapid programate. Cel mai frumos meci în trei seituri (6—1, 7—5, 6—2) în din program a fost cel dintre Marin favoarea lui Gh. Viziru, care va Viziru și Gh. Cobzuc, în care vioto- disputa finala cu Marin Viziru. Inria a revenit primului după aproape meciul de simplu feminin, victoria Evei 4 ore de joc. Cobzuc putea foarte Stăncescu, asupra Irinei Ponova, obţibine să cîştiige acest meci şi să iută cu o zi înainte, este de asemenea ajungă pe merit in finală, dacă în meritată.La dublu masculin fraţii Vizisetul patru nu rata cîteva mingi în ruau întrecut perechea^ Schmidt, Grismomentul cind conducea. Al doilea tea, datorită faptului că este mai Omomed dintre Gh. Viziru și Zacapceaniu genă. La dublu feminin am avut de nu s-a ridicat la un nivel prea bun, înregistrat victoria perechii Namian, deoarece campionul Zacapceanu nu Glatt care a întrecut cuplul Irina Ponova, Mariana Niculescu cu 6—1 și 6—2. Am mai scris cu alt prilej despre „bătrinul“ jucător Ivan Ilie, care joacă încă la 62 de ani. El a disputat finala probei de dublu mixt în care a făcut pereche cu Teodoreanu, unde a pierdut la perechea Faur, Komoroczi cu 6—0, 6—2. Aşteptăm mai mult de la halterofilii noştri . VESELINOV (R.P.B.) Sâmbătă şi duminică s-a desfăşurat in sala Floreasca din Capitală concursul triunghiular h haltere dintre reprezentative e R. F Romíne, R. D. Germans şi R. P Bulgaria. Că oaspeţii din R. P Bulgaria au cucerit întrecerea, aceasta nu constituie o surpriză. Valoarea lor i-a recomandat cu mul înainte■ drept favoriţi. Că haiterofilii din R. D- Germană au crescu ca valoare era de asemenea un lucru aşteptat■ (De altfel, ei ai şi obţinut trei noi recorduri al R. D. Germane). O surpriză, dar păcate nepacută, a constituit-i comportarea sub orice critică a reprezentanţilor noştri. Cu atit ma supărătoare cu cit cele 35 recordul obţinute de ei in cursul acestui ar lăsa să se întrevadă posibilitatea, unei comportări bune şi a uno performanţe superioare. Or, nu s-a întîmplat nici una nici alta. Ci excepţia lui I. Bălmău, toţi cetlait şase halterofili care ne-au reprezentat au concurat sob, au uscat rezultate cu mult sub nivelul celor mai bune performanţe ale lor. De pildă, I. Birău şi S■ Cazan — componenţi ai lotului olimpic — ai totalizat cu 12,5 kgr, mai puţin decit recordurile ţării. Li se mai poate oare acorda acestora încrederea de a ne reprezenta la I. O. ? După părerea noastră, nu. Cu rezultatele reuşite în concursul recent terminat, ei nu pot obţine decit locuri la periferia clasamentelor de la Melbourne. Discutînd cu unii participanţi sau desprins unele aspecte, cauze ale acestei slabe comportări. Se pare că antrenamentele făcute in timpu a verii la Bucureşti, pe călduri caniculare, au avut o influenţă negativă ca şi supraantrenamentul. Lipsa de concursuri internaţionale este şi ea o cauză obiectivă foarte importantă. Acest concurs este dealtfel primul şi ultimul din acest an al echipei noastre. Din această cauză a existat şi o stare emoţională care a influenţat negativ comportarea haterofililor români. Unii dintre concurenti (şi in special S. Cazan şi. Birău) nu au înţeles încă faptul că a fi sportiv fruntaş, a purta titlul de maestru al sportului, este o cinste şi că se impune o atitudine serioasă, sobră, o viaţă sportivă. Or, Cazan şi Birău nu au dus o viaţă sportivă, au făcut unele „escapade'' nepermise. Nu suntem de acord decit în parte cu unele argumente şi anum° că arbitrajele ne-ar fi dezavantajat ca şi faptul că întrecerea s-a desfăşurat pe categorii şi nu pe stiluri. Subliniem recordul realizat de Lazăr Baroga, care a mers în afară de concurs, la categoria mijlocie (350 kgr. la triatlon) cu mai mult curaj el ar fi fost desemnat titular în echipa noastră. Iată rezultatele tehnice ale întrecerii : cat. cea mai ușoară Stoian Petkov (R.P.B.) 230 pkr.,at. semiușoară: Georg Miske (R.D.G.) 315 kgr., categoria ușoară : Abadjief (R■ P. B.) 120 kgr., cat semimijlocie: 17. Constantinov (R.P.B.) 350 kgr.,at. mijlocie: VI Savov (R.P.R.) 367,5 kgr., cat. semigrea : I. Veselinov (R.P.R.) 407,5 kgr., cat. grea : S. Cazan (R.P.R.) 410 kgr. ÎNVINS dar... ÎNVINGĂTOR!... De fapt, meciul Dinamo-Galatasaray a fost angajat de mai multe luni, pe 180 minute. In prima jumătate a acestui meci lung (şi dublu) la Bucureşti, Dinamo a învins cu 3-1. In a doua jumătate, la Istambul, in minutul 30, crainicul ne-a anunţat că Suru a marcat un gol. Deci Dinamo conducea cu 4—1. Mai departe, în emisiunea crainicului nostru am urmărit cu destulă emoţie dacă echipa turcească va putea să marcheze patru goluri. In minutul 40 a marcat unul, deci 4—2 şi apoi, nu mult înainte de a se încheia jocul, a marcat încă un gol. Deci, scor final 4—3. Cu toate că a învins în meciul doi, Galatasaray a pierdut In schimb, Dinamo, pierzînd, a cîştigat dublul meci. Prin urmare, cu tot 2—1 pentru Galatasaray, dinamoviştii revin veseli la Bucureşti şi calificaţi pentru turul următor al 'competiţiei cînd vor întîlni echipa TDNA-Sofia. Pag. 3-a Meciul dintre C.CA. şi Dinamo Bacău nu prezentă nici un interes, nici cel al scorului măcar pe care mulţi o scontau de proporţii. Meciul Dinamo Bacău — C.C.A. a mulţumit insă. El a fost extrem de pasionant pentru cei care au fost prezenţi în tribune. Ei au văzut lupta disperată a celor din Bacău, care după ce au marcat golul aducător ci victoriei lor preţioase, s-au apărat cu cUrzenie. Cind a marcat Dinamo, tribunele au explodat pur şi simplu. Era atit de neaşteptat, atît de neprevăzut, şi mai ales atît de frumos golul, pe care atacantul Hulea l-a marcat (min. 25) ca un şut tras excepţional de tare şi plasat sus în colţ. Iacul început în atmosfera acelui ,pîte va marca C.C.A.“, a stăruit astfel pină in momentul căderii golului băcâoan, care a „răvăşit" tribunale. C.C.A., care şi-a permis luxul să alinieze pe teren un efectiv din care lipseau Constantin şi Zavoda I, poate tocmai pentru că era sigură de victorie, a fost surprinsă. Surprinderea ei a durat circa 10 minute. Dar, ea nu a reuşit să-şi revină, a continuat să comită erori de tactică, erori grave dacă avem în vedere că este vorba de o formaţie fruntaşă. Dinamo Bacău nu a mai îndrăznit să iasă din careul său, a jucat cu toţi oamenii in apărare şi deşi a rămas fără Weber, accidentat în min. 15, a găsit mmjlocul de a menţine rezultatul. La aceasta a fost însă ajutat de C.C.A., care nu a înţeles elementarul principiu alfotbalului, că nu poţi înscrie, atunci cind o formaţie este masată cu toţi oamenii încareu (8—9 din armavişti şi 7—8 bucureşteni). Dar cei care mai credeau că C.CA. va învinge totuşi, au înţeles că este un joc sortit să-l piardă, atunci când Onisie a ratat copilăreşte un „N.“ spre surprinderea generală. Acest penalti, a fost momentul psihologic al partidei, căci ceea ce trebuia să evite Dinamo — şi a reuşit — era tocmai primirea unui gol. C.C.A., nu poate invoca scuza de a fi aliniat echipa modificată. A pierdut un foc, care poate s-o coste titlul categoriei. C.C.A., totuşi poate reuşea să egaleze, dacă arbitrul Crufescu, acorda acel „11 m“ din ultimul minut pe care l-a schimbat în...lovitură de colț. Dar el refuzase înainte și un „11 m“ Dinamoului, in minutul 12, cind Zavoda II a faultat grosolan în careu pe atacantul GRI, T. Prima etapă din campionatul de rugbi Caracteristic pentru prima etapă a returului campionatului categoriei A la rugbi este apărarea dîrză a echipelor din jumătateade jos a clasamentului în faţa fruntaşilor. Dinamo, C.C.A. şi Locomotiva şi-au dominat adversarii, respectiv Dinamo IX, Locomotiva I.C.F. şi Constructorul Oraşul Stalin numai în repriza a doua. La fel Constructorul Bucureşti a intrecut abia la sfîrşit Progresul. Nu este încă vorba de o nivelare de valori ci de lupta hotărîtăa echipelor mici pentru un scor mai strîns, pe de o parte şi felul superficial în care au privit fruntaşii jocurile, pe de altă parte. In mecul Dinamo-Dinamo IX (14—0) au fost cam multe durităţi pe care arbitrul nu le-a sancţionat. In jocul C.C.A.—Loc. I.C.F. (29—3) placajele au fost dure şi învinşii au pierdut cînd i-a lăsat condiţia fizică. In fine, mai este de relevat că în meciul Constructorul — Progresul (1—3), dacă învinşii ştiau să execute loviturile de pedeapsă, rezultatul ar fî fost altul. In clasament, conduce Dinamo, la egalitate cu C.C.A., urmate fiind de Locomotiva Gr. roşie şi Constructorul. Echipa brazilanii de fotbal Artérico Belo Horizonte a jucat la 10 septembrie un al doilea meci în echipa Gornik Zabrze. Fotbaliştii brazilieni au obţinut victoria cu scorul de 2-0. Dintr-un meci contînd pentru eliminatoriile campionatului mondial de fotbal, duminică la Viena echipa reprezentativă a Austriei a învins echipa selecționată a Luxemburgului cu scorul de 7-0. Fază din jocul Constructorul T.S.P. — Progresul Sănătatea DIN COLTUL RINGULUI • GALA DE BOX la majoritatea cazurilor sub 0 DIN ACEASTA CAU- care au participat echipele semnul luptei pentru o ZA s-au utilizat manevra asociaţiilor C-C.A. şi Ener- victorie înainte de limită, nepermise, cum s-a ingia a scos în evidenţă o Dobrescu a cîştigat prin tîmplat în meciul Tiţa Vaserie de probleme imivt- k. o., meciul Boiangiu— sile—Simion. Un altul caritante. Una dintre acestea Godeanu a abundat în io- a uzat de asemenea miipriveşte arbitrajul. In mc- vituri de „ciocan“, parti- loace, a fost Dinu Eugen, dul Tiţa vasile—Simion da Grigore Ion—Vişoiu Acesta a lovit în mod in- Gh. s-a revenit de două Mircea a adus serii detenţionat cu capul, deschiori asupra deciziei. Iată pumni, în meciul Dobrezînd arcada lui N. Mîndar unde poate duce gra- Pavel—Toma Tudor aramdreanu. Arbitrul însă, ca nejustificată a unui doi au stat pe rînd la Harighian — Ploeşti, s-a arbitru cu experienţă, care podea, Rizea a căutat să temut să-i sancţioneze a fost complet depăşit de termine mai curindentul- prompt, ceea ce a făcut meci. Păstrîndu-şi calmul uirea cu Halmagy, iar ca meciul să denatureze, necesar şi numlcînd pînă Turlul şi Nicolae au ur- In ce priveşte exagerările la I« fără să pronunţe mărit şi el scoaterea din boxerilor, în sensul de a formula de aur, arbitrul luptă a adversarului. Mese căuta aplicarea loviturii Tonicza ar fi putut apoi, citirile au păcătuit prin decisive, acestea formează consultîndu-se cu Judecă- neglijarea element'-’ni teh- un capitol separat, de tori!, să dea perfect valante și tactic, întîlnirile care trebuie să răspundă bil decizia lui Simion prin transformîndu-se într-o a- în Primul rînfl antrenorii, descalificarea adversarului. ... „ . . , care pregătesc și conduce INTILNIRILE REAdevărată goană după vie- pe eleviator în campioNIMNU s-au disputat in torie cu orice preț. nat.