Steagul Roşu, ianuarie 1957 (Anul 4, nr. 856-880)
1957-01-03 / nr. 856
Satele şi oraşele regiunii noastră SE PREGĂTESC DE ALEGERI mite pregătiţi, agitatorii au trecut la lucru . Recent, comitetulde partid din comuna S Sloianu a luat o măsură utilă. Pentru a putea să desfăşoare munca politică de masă cu mai mult succes, a mărit numărul agitatorilor de la 70 la 135. Agitatorii au fost recrutaţi din rîndul acelor colectivişti, întovărăşiţi şi ţărani muncitori cu gospodării individuale care au o pregătire politică mai bună. Printre aceştia se află tovarăşii Alexandru Boerescu, Iordan D- Iordan, Pănait Ghiţă, Marin Putere. Agitatorii au fost pregătiţi şi repartizaţi pe grupade case pentru a discuta’ 'cu locuitorii despre alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională. In casele ţăranilor muncitori se organizează în zilele acestea consfătuiri. Cu acest prilej agitatorii discută cu ţăranii muncitori despre realizările înfăptuite în comună în anii regimului nostru, cum ar fi electrificarea, radioficarea, înfiinţarea gospodăriei colective şi a întovărăşirilor agricole careasigură ţăranilor muncitori un nivel de trai mai ridicat, etc. Se subliniază că toate acestea sedatoresc politicii înţelepte a partidului nostru, sprijinului acordat țării noastre de marea noastră prietenă, Uniunea Sovietică. 1 " întrebări şi răspunsuri în legătură cu întocmirea, afişarea şi importanţa listelor de alegători " _ Dintre întrebările sosite la redacţie în legătură cu alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională, unele din ele se referă la listele de alegători: de ce trebuiesc întocmite asemenea liste, ce importanţă prezintă, etc. Răspunzînd acestor întrebări este necesar mai întîi să arătăm că în Constituţia R.P.R. se prevede : Toţi oamenii muncii, cetăţeni ai Republicii Populare Române, care au împlinit vîrsta de 18 ani, fără deosebire de rasă sau naţionalitate, sex, religie, grad de cultură, profesie sau durata domiciliarii, au dreptul de a lua parte la alegerea deputaţilor, cu excepţia celor lipsiţi de facultăţile mintale şi a persoanelor condamnate prin hotărîre judecătorească, la pierderea dreptului electoral. Rezultă din cele arătate, că o persoană nu poate avea dreptul de vot decit dacă îndeplineşte anumite condiţiuni şi anume: să aibă calitatea de cetăţean al R.P.R., să aibă vîrsta maturităţii (18 ani), să nu fie alienat, şi să nu fie condamnat prin hotărîre judecătorească la pierderea dreptului electoral. Tocmai de aceea Legea pentru alegerea deputaţilor îrn Marea Adunare Naţională prevede că listele de alegători să fie afişate cu 30 de zile înainte dedata alegerilor pentru ca alegătorii să poată lua cunoştinţă de ele. (Incepînd de astăzi toţi cetăţenii cudrept de vot pot verifica listele de alegători care sunt afișate). Listele de alegători sunt însă chemate să satisfacă mai multe nevoi. Astfel, aceste liste constituie o dovadă oficială că cei înscriși în ele sunt alegători. Ba mai mult, această certificare este definitivă, căci, din clipa ce a expirat termenul în care se poate constata înscrierea unei persoane în listele electorale, calitatea de alegător a acesteia nu mai poate fi contestată. Și încă ceva : listele de alegători servesc şi pentru a controla dacă alegătorul, care se prezintă la vot, are și dreptul de a o face. Astfel buletinul de vot se eliberează alegătorului pe baza buletinului de identitate sau a oricărei dovezi prin care se poate stabili identitatea alegătorului și după ce se constată că este trecut în lista de alegători. Și, o ultimă chestiune este aceea, că listele de alegători constituie mijlocul prin care se poate stabili dacă un candidat a reunit sau nu procentul cerut de lege din totalul voturilor pentru ca el să fie declarat ales. Iată aşadar, în ce constă importanţa şi necesitatea întocmirii listelor ,fie alegători. In încheiere am vrea să mai lămurim o sinfe-wira problemă. Este vorba de întimpinai!Jt!e împotriva înscrie-, rilor greșite, onJ,artA|r sau erorilor ’’făuvts.. Orice rc gacg nu este el face întîmpinare la comitfilm executiv al statului popular respectiv. Timpul In care se pot depune întîmpinările este de cel mult trei zile de la afişarea listelor de alegători. Iar comitetul executiv al sfatului popular are obligaţia să rezolve întîmpinarea şi să afişeze decizia în cel mult trei zile de la înregistrarea ei. ADUNĂRI DE SUSŢINERE ! In raionul Snagov s-au ţinut zilele trecute mai multe adunări cetăţeneşti de susţinere a candidaţilor în alegerile de la 3 februarie. In comuna Ştefăneşti, a avut loc la sediul căminului cultural o adunare de susţinere a candidaturii ţăranului întovărăşit Stelian Cioceanu, propus în circumscripţia electorală nr. 2 Fierbinţi. La această adunare a luat cuvîntul tovarăşul Gintache Stelian, vicepreşedintele Comitetului executiv al sfatului popular raional Snagov. Vorbitorul a recomandat cetăţenilor pe candidatul Cioceanu, arătînd că este de mai mulţi ani fruntaş al recoltelor bogate. El a obţinut anul acesta, de pe o jumătate de hectar, o producţie de 21.000 kg. de sfeclă de zahăr, 4.000 kg. de porumb la hectar, etc. „Un astfel de fruntaş — a spus tovarăşul Cristache — este demn a fi propus să ne reprezinte în Marea Adunare Naţională“. Numeroşi participanţi la adunare s-au alăturat celor susţinute de tovarăşul Stelian Cristache şi au întărit propunerea de candidatură a fruntaşului recoltelor bogate. O alta adunare pentru susţinerea candidaturii lui Stelian Cioceanu s-a mai ţinut în comuna Meripetchi. Candidaţi ai F. D. P. Cînd tovarăşul Ion Bleat, preşedintei comitetului executiv al sfatului popular raional Turnu Măgurele a fost propus candidat al F.D.P., In circumscripţia electorală nr. 23, cetăţenii care îl cunosc şi-au dat cu bucurie aprobarea. Atunci cînd gospodăreşti cu hărnicie bunul obştesc, cînd te apleci cu grijă asupra nevoilor fieciurui om In parte, cînd baţi neostenit drumurile tuturor comunelor, nu se poate să nu te cunoască lumea, să nu te aprecieze. Multe lucruri frumoase a făcut tov. loli Bicîn failon, cu concursul cetăţenilor. Oraşul Turnu Măgurele s-a îmbogăţit cu o frumoasă construcţie destinată Caisei de cultură raionale şi cu parcul pionierilor. In raion tov. Ion Bică a sprijinit lărgirea sectorului socialist al agriculturii, amenajarea şoselei naţionale Ciuperceni-turnu Măgurele şi alte acţiuni menite să ducă la înflorirea raionului. Pe oricine veţi întreba, fie ţăran muncitor din Cucuruzu, Botoroaga, Belu, etc., fie muncitor de la Centrul mecanic Drăgăneşti, aprecierea este aceeaşi: candidatul F.D.P. din circumscripţia electorală nr. 33, tov. inginer mecanic Gheorghe Strejan este un om de ispravă, succesele obţinute de muncitorii de la Centrul mecanic Drăgăneşti se datoresc în bună parte îndrumării calificate şi grijii pe care Gheorghe Strejan o poartă muncitorilor. Harnic, priceput, sfătuitor şi prieten bun al tuturor, plin de modestie caracteristică omului nou, inginerul Gheorghe Strejan este iubit şi respectat de muncitorii Centrului mecanic Drăgăneşti, de ţăranii muncitori din comunele Învecinate, de toţi cetăţenii care i-au sprijinit candidatura pentru alegerile din 3 februarie. După meciul Dinamo - J. D. N. A. Desigur că este foarte greu să discuţi imediat după joc cu antrenorul unei echipe învinse. Gîndurile sale sunt departe şi le poate aduna greu, mai ales cînd echipa sa suportă una din puţinele şi neaşteptatele infringed ale sezonului sportiv. Totuşi, Drum Miteo, antrenorul echipei T.D.N.A. a putut să ne dea o explicaţie simplă şi limpede: „Dinamo a jucat extrem de viguros şi ne-a obligat la apărare şi contraatac. Nu am ştiut să menţinem scorul la 2-1. Cred că arbitrajul ne-a dezavantajat“. Intr-adevăr, Dinamo şi-a făcut o socoteală bună. A jucat pe sistemul „presing", adică a căutat şi a obţinut ca să menţină batonul cu mai mult în terenul oaspeţilor. In acest fel, interii echipei T.D.N.A. au fost obligaţi să vină mult înapoi, să ajute apărării şi să-şi procure baloane pentru contraatac. Este foarte adevărat că T.D.N.A. a ştiut să rezolve foarte bine situaţiile de apărare. In condiţiunile presiunii dinamoviste, neputind degajabaloane spre centru sau aripă din cauză retragerii tuturor înaintaşilor, ei porneau cu ■ mingea la picior din fundul terenului, pasînd omului care se demarca şi în acest fel treceau în jumătatea de teren bucureştean. Acest sistem e bun pentru eliberarea propriului teren dar nu poate avea o mare finalitate căci dă timp apărării adverse să se replieze. Aceasta este explicaţia pentru care echipa ■Ţ.D.N.A. n-a putut construi teze clare de gol. In executarea acţiunilor de degajare a propriului teren, jucătorii echipei bulgare au făcut dovada unei tehnici foarte bune. Din acest punct de vedere, sportivii din ţară prietenă au făcut progrese remecaibile şi putem spune pilduitoare pentru jucătorii noştri care mai neglijează acest capitol. In privinţa tacticii, T.D....A. n-a făcut la Bucureşti o partidă mare, aşa cum a făcut, de pildă, In primul meci, la Sofia. Jucătorii bulgari au făcut o cursă de aşteptare. Primul gol, căzut fericit dintr-o deviere a balonului, care cu o mare siguranţă de portar internaţional respinsese multe şuturi. Şi, de la 1—1, la 2—1, sportivii bulgari au făcut un salt uşor, tot dintr-un şut neaşteptat, cu o traectorie ascendentădescendentă care a „găsit" colţul de sus al porţii, balonul venind din lateral. Despre acest gol, Uţu ne spunea: „Aveam impresia că este o centrare“. La 2—2, T.D.N.A. s-ar fi declarat mulţumită dar a venit acel gol al victoriei dinamoviste care a încordat spiritele şi a obligat echipa sofiotă să reia atacat. Dar era tîrziu, nervii erau încordaţi şi o echipă care nu-şi găseşte calmul, nu găseşte nici poarta. Tactic, T.D.N.A. a greşit cînd a întirziat în faze decisive să facă treceri de balon şi a făcut acest lucru numai în condiţiile apărării. Este adevărat că nici n-ar fi putut face mult în atac căci balonul a fost ţinut mai mult la Dinamo decit la T.D.N.A. prin rîndurile dinamoviştilor domneşte multă satisfacţie. Este şi normal dacă ne gîndim la faptul că ei aşteptau să se revanşeze după înfringerea suferidoi Lazări, Popa, Nunweiler erau semne de întrebare. Dar ei au fost cei mai buni. Antrenorul Angelo Niculescu a fost curajos introducind jucători noi. El nu s-a ploconit la fraţii Băcuţ şi i-a lăsat să stea pe tuşă, deşi ar fi putut să-i folosească. Acest lucru ar trebui să-l facă mulţi antrenori care admit capriciile aşa ziselor vedete şi ignorează tinereţea şi dorinţa de a lupta a altor jucători tineri.Nunweiler cel puţin, a dovedit că este un jucător de mare luptă. Am putea spune că alături de Nicuşor a fost cel mai bun din echipă. Apoi, Dinamo a izbutit să se pună la punct un timp foarte, scurt. Şi-a găsit „a doua formă" cu care a realizat un succes incontestabil. Pentru iubitorii de fotbal, meciul a fost un spectacol frumos pe care arbi■ trul Jiranek (Austria) a stlt să-l conducă. Noi sîntem de părere că arbitrajul său sever a fost bine venit răci altfel meciul n-ar mai fi decurs normal. Nemulțumirea antrenorului bulgar nu este justificată mai ales că arbitrul fost egal de sever cu amîndouă echipele și în mod deosebit cu Ene al cărui joc nu a servit prea,riuti Nicușor a înscris din lovitură de la 11 m. STEAGUL' ró$] Pa 2. 3 IN NOUL AN, 1957, FORŢELE PĂCII SE VOR ÎNTĂRI ŞI MAI MULT J MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS, transmite răspunsurile lui N. S. Hmnpcios la întrebăriii lui V. Koucky, redactor, şef al ziarului „Rude praeo" 7. Koucky, redactor şef al ziarului .Rade Praeov, organul Partidului Comunist din Cehoslovacia, s-a adresat lui N. S. Hrusciov, prim secretar, dl C.C. al P.C.U.S., cu rugămintea de a răspunde la cîteva întrebări. Urmează întrebările și răspunsurile, la aceste întrebări. ÎNTREBARE: Hotărîrile Congresului al XX-Iea al P.C.U.S. arată limpede că masele populare sunt suficient de puternice pentru a preîntîmpina un război şi pentru a-şi asigura, în condiţiile dezvoltării paşnice, un viitor fericit. In anul care a trecut, omenirea a obţinut în această direcţie succese neîndoielnice, respingînd agresiunea în Egipt şi încercările de a restaura regimul reacţionar fascist în Ungaria. Care sunt, după părerea dv, sarcinile imediate ale luptei pentru micşorarea încordării internaţionale şi asigurarea unei păci trainice în întreaga lume? RĂSPUNS: Evenimentele din anul 1956 au arătat în mod convingător că lupta pentru menţinerea şi consolidarea păcii este cea mai importantă sarcină a actualităţii. Această luptă exprimă interesele vitale fundamentale ale popoarelor. Se ştie că datorită eforturilor statelor iubitoare de pace s-a realizat o slăbire considerabilă a încordării internaţionale. Această desfăşurare a evenimentelor a nemulţumit însă în mod vădit acele cercuri războinice ale puterilor occidentale care sunt interesate în continuarea războiului rece, în aţîţarea urii între popoare, pentru ca monopolurilor capitaliste să le fie mai uşor să continue cursa înarmărilor şi să obţină de pe urma acestora profituri fabuloase. ...... Tocmai de aceea, reacţiunea a început sa complice situaţia internaţională. Aceasta şi-a găsit expresia în atacul agresorilor anglo-francoisraelieni împotriva Egiptului şi in complotul fascist contrarevoluţionar impotriva orînduirii democrat-populare din Ungaria. Astfel, imediat s-a agravat simţitor primejdia unui nou război mondial. Dar atît o aventură, cit şi cealaltă au eşuat. . . De ce nu au reuşit imperialiştii să-şi realizeze planurile? In primul rînd, deoarece forțele care luptă pentru pace sînt acum suficient de puternice pentru a-i infrîna pe acei aventurieri care, urmărind scopurile lor venale, vor să împingă popoarele in nenorocirile unui nou război. Acum trebuie să fie limpede pentru toţi că orice încercare a imperialiştilor de a dezlănţui un război, orice încercare a forţelor reacţiunii de a atenta la cuceririle popoarelor ţărilor socialiste, vor primi riposta cuvenită. , . . . Unul din învăţămintele principale ale anului care a trecut este acela de a întări vigilenţa popoarelor împotriva uneltirilor agresorilor imperialişti, de a desfăşura cu hotărîre lupta pentru pace. Este neîndoielnic că in noul an, 1957, forţele păcii se vor întări şi mai mult şi aceasta va contribui într-o măsură însemnată la îmbunătăţirea situaţiei internaţionale. De o mare însemnătate pentru micşorarea încordării internaţionale şi întărirea păcii în întreaga lume ar fi astăzi, după părerea mea, reducerea armamentelor şi forţelor armate, interzicerea armei atomice şi cu hidrogen, încetarea cursei înarmărilor ar contribui la întărirea încrederii internaţionale, iar reducerea uriaşelor cheltuieli pentru înarmare ar duce la ridicarea bunăstării popoarelor. . . Guvernul sovietic a dat dovadă în repetate rirduri de iniţiativa şi a prezentat propuneri constructive în problema dezarmării. Mai mult, Uniunea Sovietică a înfăptuit in această direcţie o serie de măsuri practice, reducind considerabil forţele sale armate. Un rol activ în lupta pentru consolidarea păcii îl au Republica Cehoslovacă, Republica Populară Chineză, toate ţările socialiste. O mare însemnătate pentru micşorarea încordării internaţionale ar avea-o crearea unui sistem de securitate colectivă în Europa, ceea ce ar corespunde desigur intereselor vitale ale tuturor popoarelor deoarece crearea unui asemenea sistem ar asigura menţinerea păcii. Dezvoltarea mondială a legăturilor economice şi culturale internaţionale, bazate pe principiile egalităţii în drepturi, a fost şi continuă să fie un factor important în stabilirea unei mai mari încrederi şi înţelegeri între popoare. Uniunea Sovietică a fost şi este pentru colaborarea economică largă, nestingherită cu toate ţările, colaborare liberă de orice discriminare, pentru lărgirea legăturilor culturale. Acestea sunt după părerea mea, unele probleme ale luptei pentru micşorarea încordării internaţionale şi asigurarea unei păci trainice in întreaga lume. ÎNTREBARE: Poporul muncitor din toate ţările va sărbători anul acesta o dată remarcabilă — cea de a 40-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Această zi aminteşte partidelor comuniste şi muncitoreşti să se unească şi mai hotărît sub steagul marxism-leninismului, să lupte şi mai perseverent pentru crearea unei trainice unităţi internaţionale a clasei muncitoare. Care este după părerea dv. lucrul cel mai important în înfăptuirea acestui ţel? RĂSPUNS: In octombrie 1917, clasa muncitoare, oamenii muncii din ţara noastră, sub conducerea marelui Lenin, a partidului bolşevic, au răsturnat regimul capitalist, au creat statul socialist al muncitorilor şi ţăranilor. In calea construirii societăţii noi au stat greutăţi uriaşe. Poporul sovietic le-a biruit însă şi a construit socialismul. Se poate spune cu toată certitudinea că după 1917, întreaga evoluţie internaţională, înaintarea popoarelor pe calea progresului, s-a desfăşurat sub influenţa Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. După popoarele din U.R.S.S., pe calea socialismului au păşit popoarele marii Chine, Cehoslovaciei şi ale altor ţări din Europa şi Asia. S-a format, se întăreşte şi se dezvoltă marea comunitate a ţărilor socialiste, care formează sistemul socialist mondial. In aceste ţări, forţa îndrumătoare şi conducătoare o constituie partidele comuniste şi muncitoreşti. Victoriile clasei muncitoare, victoriile oamenilor muncii din Uniunea Sovietică şi din toate ţările socialiste se datoresc faptului că în activitatea lor, partidele comuniste şi muncitoreşti din aceste ţări s-au călăuzit neabătut după învăţătura marxist-leninistă, unica învăţătură justă a proletariatului. Sub steagul marxism-leninismului, partidele comuniste din Franţa, Italia şi alte ţări duc o luptă intransigentă pentru cauza clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii. Tocmai de aceea duşmanii socialismului îşi îndreaptă focul împotriva partidelor revoluţionare şi, în primul rînd, împotriva partidelor din acele ţări în care clasa muncitoare a învins şi şi-a instaurat puterea de stat, în care se construieşte sau s-a construit socialismul. La ce procedee mîrşave nu recurg duşmanii clasei muncitoare pentru a aduce dezbinare în mişcarea comunistă, pentru a zdruncina unitatea rîndurilor partidelor comuniste şi muncitoreşti. O reclamă deosebit de largă se face ideilor aşa-numitului „comunism naţional", opunerii elementelor de însemnătate universală pe care le-a dat Revoluţia din Octombrie şi care sunt necesare pentru trecerea cu succes de la capitalism la socialism a particularităţilor naţionale ale dezvoltării spre socialism în diferite ţări. Fireşte, că fiecare ţară are particularităţile ei în lupta pentru victoria dictaturii proletariatului şi în construirea socialismului, particularităţi determinate de condiţiile naţionale şi istorice. Totuşi, oricare ar fi aceste particularităţi, ele nu desfiinţează legile fundamentale ale revoluţiei socialiste. Abordarea unilaterală, punerea pe primul plan a particularităţilor naţionale, a „căilor aparte“ ale înaintării spre socialism într-o ţară sau alta, aduc prejudicii atît cauzei construirii socialismului în ţara respectivă, cît şi întregii comunităţi a ţărilor socialiste. Sarcina constă în a întări vigilenţa faţă de uneltirile duşmanilor socialismului, în a da o ripostă hotărîtă tuturor încercărilor de a submina _______ bazele unităţii clasei muncitoare şi a avangărzii sale — partidele comuniste şi muncitoreşti. Este necesar să fim vigilenţi şi faţă de acei care sub masca de prieteni, sub steagul luptei pentru socialism, desfăşoară o activitate de dezbinare a rîndurilor socialiste, aducînd prin aceasta, intenţionat sau nu, un serviciu imperialiştilor, care caută să dezorganizeze forţele revoluţionare. Noi trebuie să ne pătrundem de sentimentul răspunderii istorice şi să mobilizăm forţele pentru întărirea partidelor comuniste şi muncitoreşti, pentru întărirea solidarităţii proletare şi a unităţii rîndurilor noastre, pentru strîngerea rîndurilor mişcării muncitoreşti internaţionale, să fim credincioşi principiilor marxism-leninismului, principiilor internaţionalismului proletar, chemării de luptă „proletari din toate ţările, uniţi-vă!“ ÎNTREBARE: Recentele evenimente au subliniat din nou necesitatea unităţii trainice şi a celei mai strînse colaborări a ţărilor lagărului socialist pe baza principiilor formulate în declaraţia guvernului sovietic din 30 octombrie 1956. Care sunt după părerea dv. sarcinile principale ale întăririi acestei colaborări în 1957? RĂSPUNS: Aveţi perfectă dreptate cînd spuneţi că recentele evenimente au subliniat din nou cu toată forţa necesitatea unităţii trainice şi a colaborării celei mai strînse a ţărilor lagărului socialist. Principiile formulate în declaraţia guvernului sovietic din 30 octombrie 1956 au constituit şi constituie temelia temeliilor în relaţiile dintre U.R.S.S. şi celelalte ţări socialiste. Din păcate, însă, în trecut aceste principii au fost uneori încălcate. Acest lucru nu putea bine înţeles, să nu aducă prejudicii prieteniei dintre popoarele ţărilor socialiste şi a fost folosită de elemente duşmănoase pentru aţîţarea stărilor de spirit naţionaliste, pentru slăbirea unităţii ţărilor noastre. întărirea continuă a colaborării dintre ţările socialiste cere aplicarea întocmai a principiilor leniniste ale respectării intereselor naţionale ale tuturor popoarelor, acordarea de ajutor reciproc frăţesc, dezvoltarea prin toate mijloacele a legăturilor de prietenie, pentru ca poporul fiecăruia dintre statele noastre să simtă folosul practic al acestei colaborări. Care este izvorul forţei invincibile a ţărilor socialiste? Izvorul rezidă în unitatea şi coeziunea, în tăria comunităţii ţărilor socialiste, aceasta constituie chezăşia unor noi succese ale socialismului. Trebuie să păzim această măreaţă cucerire a popoarelor. Aş vrea să atrag atenţia asupra lărgirii continue a legăturilor economice dintre ţările socialiste, ceea ce va contribui la un nou avînt al economiei şi bunăstării oamenilor muncii. Un rol important l-ar avea lărgirea schimbului de experienţă în ce priveşte organizarea muncii in diferitele ramuri ale industriei şi agriculturii, sporirea productivităţii muncii, aplicarea în producţie a realizărilor ştiinţei şi tehnicii. Este firească năzuinţa popoarelor ţărilor socialiste de a fi mai aproape unul de altul, de a şti mai mult unul despre altul. De aceea, este important să se adîncească şi să se lărgească legăturile culturale. Nu putem uita că oamenii muncii din ţările socialiste construiesc o viaţă nouă, fără exploatatori şi exploataţi, în condiţii cînd există lagărul ţărilor capitaliste, unde clasele dominante, partidele şi guvernele lor au dus şi duc o politică îndreptată împotriva ţărilor noastre. De aceea, este necesar să perfecţionăm apărarea colectivă a ţărilor socialiste, să acţionăm Intens pe arena internaţională pentru menţinerea şi consolidarea păcii în întreaga lume. ÎNTREBARE: Evenimentele din ultimele luni au arătat din nou la prietenia şi frăţia cehoslovaco-sovietică este trainică şi de nezdruncinat Ne puteţi spune dv. cîteva cuvinte despre importanţa acestei prietenii pentru popoarele celor două ţări şi pentru evoluţia internaţională? RĂSPUNS: Oamenii sovietici preţuiesc mult relaţiile de sinceră şi frăţească prietenie şi tovărăşie care s-au statornicit între popoarele noastre Încă din trecut. In anii războiului Împotriva fascismului german şi In perioada de după război, prietenia sovieto-cehoslovacă s-a călit, s-a întărit şi a devenit o prietenie veşnică. Pe ce se bazează această prietenie? Ea te bazează pe comunitatea Intereselor fundamentale ale popoarelor ţărilor noastre, pe comunitatea ideilor şi ţelurilor in lupta pentru cauza socialismului şi comunismului, pentru pace în întreaga lume, pentru fericirea popoarelor, pe profundă stimă şi încredere reciprocă. Ea se bazează pe principiile nobile ale internaţionalismului proletar şi constituie un exemplu de relaţii de tip nou între statele socialiste. întărirea prieteniei şi frăţiei dintre popoarele noastre contribuie la dezvoltarea economică şi culturală a ambelor ţări, ne dă posibilitatea de a ne ajuta unul pe altul şi de a învăţa unul de la altul, de a merge înainte cu mai mult succes, de a învinge mai uşor greutăţile. Considerăm că oamenii sovietici au ce învăţa de la oamenii muncii cehoslovaci, care au multe realizări remarcabile in dezvoltarea economiei lor naţionale şi a culturii lor. Popoarele Cehoslovaciei şi Uniunii Sovietice trebuie să păzească cu grijă şi să întărească prin toate mijloacele prietenia lor, s-o apere împotriva uneltirilor duşmanilor. Trebuie să fim vigilenţi, să nu uităm că militariştii germani urzesc planuri revanşarde, pregătesc forţe pentru noi aventuri militare împotriva popoarelor ţărilor noastre, împotriva popoarelor Europei. Popoarele Cehoslovaciei pot fi sigure că poporul sovietic va fi întotdeauna prietenul lor sincer şi de nădejde. Ingăduiţi-mi, tovarăşe redactor, să urez cititorilor combativului ziar „Rude Pravo“, harnicelor şi talentatelor popoare ale Cehoslovaciei frăţeşti, gloriosului Partid Comunist din Cehoslovacia, succese în construirea statului său socialist, în ridicarea continuă a bunăstării oamenilor muncii. Răspunsurile lui N. S. HRUSCIOV la întrebările lui V. Koucky, redactor şef al ziarului „Rude Bravo“ Selecţionata Bucureşti a terminat la egalitate primul meci disputat in Grecia ATENA 2 (Agerpres). Echipa selecţionată de fotbal a oraşului Bucureşti a sosit la Atena la 30 decembrie fiind întîmpinată cu căldură de reprezentanţi ai forurilor sportive din Grecia. Turneul fotbaliştilor români suscită un mare interes printre amatorii de sport din Grecia. Aşa după cum s-a mai anunţat echipa Bucureştiului susţine 3 partide în Grecia. Fotbaliştii romîni au întilnit la 1 ianuarie la Pireu redutabila echipă campioană a Greciei, Olimpiakos. Aproape 17.000 de spectatori au urmărit un joc de ridicată valoare tehnică care s-a încheiat cu un rezultat de egalitate: 1 — 1 (0—0). Scorul a fost deschis de echipa bucureşteană în minutul 66 prin Ozon. Gazdele au egalat în minutul 81 prin Ifinas. Echipa Bucureştiului a aliniat următoarea formaţie: Toma, V. Zavoda, Brînzei, Neacşu, Onisie, Bone, Cacoveanu, Constantin, Ozon, F. Zavoda, Tătaru. Postul de radio Atena a elogiat comportarea sportivă a jucătorilor romîni, arătînd că ei au fost călduros aplaudaţi de spectatori. Astăzi echipa Capitalei noastre va întîlni la Atena selecționata orașului. Un Iot de sportivi chinezi soseşte la Bucureşti In cadre schimbului de experienţă intre sportivii noştri şi cei ai altor ţări, la 4 ianuarie va sosi la Bucureşti un lot de sportivi din R.P. Chineză. Lotul este alcătuit din 9 jucători de tenis de masă, un antrenor şi doi conducători. Sportivii chinezi, care reprezintă o ’AVaaîre^ridicată în mișcarea de tenis de masă, vor lua parte la campiona- Vă prezentăm echipa da ciclisma H. P. a. tg fgg Peste cîteva zile se va nostru, student, îşi face Aurel ŞELARU, mecanic, da plecarea în cea de a stagiul militar activind ţi în îşi face stagiul militar. IV-a ediţie a marii com- cadrul secţiei de ciclism Activează în secţia de dpetiţii internaţionale „Tua Casei Centrale a Arma- dism a asociaţiei Dinamo, rul Egiptului“, la startul tei. Alergător combativ. Marea revelaţie a curselor pe etape din sezonul 1956. A ciştigat competiţia „Cupa 7 Noiembrie“ pe 1956. Alergător suplu, foarte rapid, posesor al unui sprint final remarcat, Şelaru vădeşte o bună orientare în pluton, mult curăţ şi, mai ales, combativitate. Participă pentru prima oară în „Turul Egiptului“. Delegaţia noastră pentru „Turul Egiptului“ va părăsi Capitala în cursul zilei de vineri, urmînd ca duminică dimineaţă să poposească la Cairo. AM, de la 7 la 19 ianuarie, vor avea loc cîteva antrenamente de aclimatizare pe parcursul unor etape ale competiţiei. In ziua de 11 ianuarie echipa se va deplasa la Luxor, de unde în ziua de simbătă 12 ianuarie se va da plecarea în a patra ediţie a „Turului ciclist al Egiptului“, în care urăm cicliştilor noştri succes. CONSTANTIN ŞANDRU energic, curajos. Participă pentru prima oară la „Turul Egiptului“. Călin TUDOSE, zidar, activează în secţia de ciclism a C.C.A. Om de primul pluton în cursele pe etape. Sportiv conştiincios, admirabil om de echipă, este înzestrat cu multă dirzenie şi rapiditate. Participă pentru prima oară in „Turul Egiptului“, căreia se vor alinia cei mai valorşi ciclişti din numeroase ţări. In vederea acestei întreceri, un grup de 11 alergători s-a antrenat temeinic sub îndrumarea antrenorilor Iulian Gociman şi Nicolae Voicu. La capătul perioadei de pregătire, care s-a încheiat la 31 decembrie, cei doi antrenori au definitivat alcătuirea echipei noastre pentru competiţia din ţara piramidelor. Vă prezentăm mai jos pe cei cinci ciclişti care vor participa în „Turul Egiptului“. Constantin şandru, maestru al sportului, sudor la „Bere Rahova“. Activează în secţia de ciclism a asociaţiei „Flamura roşie“. De mai multe ori internaţional. Cîştigător de trei ori al „Cursei Victoriei“. Excelent tactician, alergător suplu şi rapid. Anul trecut s-a clasat pe locul VI în Turul Egiptului. (Cel mai bun loc ocupat de un ciclist român în cele trei ediţii anterioare ale probei egiptene). Fiind cel mai vîrstnic şi totodată un experimentat ciclist al marilor curse i s-a încredinţat sarcina de căpitan al echipei noastre. . Constantin DUMITRESCU, maestru al sportului, laborant chimist. Activează în cadrul secţiei de ciclism a Casei Centrale a Armatei. De mai multe ori campion al ţării, câştigător al Turului R.P.R. trei ani consecutiv : 1954, 1955 şi 1956. Recordman al probei de urmărire individuală pe 4.068 pe velodrom. De mai multe ori internaţional. Locul 8 în Turul Egiptului 1955, după ce a purtat tricoul galben trei etape. Locul XI în „Cursa Păcii“ din 1956. Alergător rezistent şi rapid, excelează in cursele de imul cin mic Purtíbíng P3 SAO PAOLO 2 (Agerpres). Tradiţionalul cros, care are loc în fiecare an la 31 decembrie pe străzile oraşului brazilian Sao Paolo a fost cîştigat la cea de a 32-a ediţie a sa ele atletul portughez Manuel Faria cu timpul de 21’58”9/10. Faria a întrecut cu 10 m, pe atletul iugoslav Stritof, cronometrat în 21’59”2/10. Pe locul trei s-a clasat cunoscutul fondist german Herbert Schade cu 22’17”8/11). Brazilianul Freire care a fost multă vreme la conducerea cursei a terminat pe locul patru In 22'31”7/10. VLADIVOSTOK 2 (Agerpres). TASS transmite : Zilele trecute a sosit la Vladivostok motonava Gruzia pe bordul căreia se întorc în patrie sportivii sovietici participanţi la cea de a XVI-a Olimpiadă de la Melbourne. MOSCOVA 2 (Agerpres). In vederea campionatelor mondiale de hochei pe gheaţă care vor avea loc la Moscova între 24 februarie şi 5 martie, forurile sportive sovietice fac în prezent mari pregătiri pentru ca această ediţie să cunoască un remarcabil succes. După cum s-a mai anunţat meciurile vor avea loc în nocturnă pe gheaţa stadionului recent construit cu o capacitate de 105.990 locuri care a găzduit în toamna anului trecut Spartachiada Popoarelor U.R.S.S. și pe patinoarul artificial din Palatul Spartu STARTUL 19 56 în Turul ciclist al Egiptului în anul