Steagul Roşu, ianuarie 1957 (Anul 4, nr. 856-880)

1957-01-03 / nr. 856

Satele şi oraşele regiunii noastră SE PREGĂTESC DE ALEGERI mite pregătiţi, agitatorii au trecut la lucru . Recent, comitetul­­de partid din co­muna S­ Sloianu a luat o măsură utilă. Pentru a putea să desfăşoare munca politică de masă cu mai mult suc­ces, a mărit numărul agitatorilor de la 70 la 135. Agitatorii au fost recrutaţi­ din rîndul acelor colec­tivişti, întovărăşiţi şi ţărani mun­citori cu gospodării individuale care­ au o pregătire politică mai bun­ă. Printre aceştia se află to­varăşii Alexandru Boerescu, Iordan D- Iordan, Pănait Ghiţă, Marin Pu­tere. Agitatorii au fost pregătiţi şi­ re­partizaţi pe grupa­­­de­ case pentru a discuta’ 'cu locuitorii despre alegerile de deputaţi în Marea Adunare Na­ţională. In casele ţăranilor muncitori se organizează în zilele acestea cons­fătuiri. Cu acest prilej agitatorii discută cu ţăranii muncitori des­pre realizările înfăptuite în comună în anii regimului nostru, cum ar fi electrificarea, radioficarea, înfiin­ţarea gospodăriei colective şi a în­tovărăşirilor agricole care­­­asigură ţăranilor muncitori un nivel de trai mai ridicat, etc. Se subliniază că toate acestea se­­datoresc politi­cii înţelepte a partidului nostru, sprijinului acordat țării noastre de marea noastră prietenă, Uniunea Sovietică. 1 " întrebări şi răspunsuri în legătură cu întocmirea, afişarea şi importanţa listelor d­e alegători " _ Dintre întrebările sosite la redac­ţie în legătură cu alegerile de depu­taţi pentru Marea Adu­nare Naţională, unele din ele se referă la listele de alegători: de ce trebuiesc întocmite asemenea liste, ce importanţă pre­zintă, etc. Răspunzînd acestor între­bări este necesar mai întîi să ară­tăm că în Constituţia R.P.R. se pre­vede : Toţi oamenii muncii, cetăţeni ai Republicii Populare Române, care au împlinit vîrsta de 18 ani, fără deosebire de rasă sau naţionalitate, sex, religie, grad de cultură, profe­sie sau durata domiciliarii, au drep­tul de a lua parte la alegerea depu­taţilor, cu excepţia celor lipsiţi de facultăţile mintale şi a persoanelor condamnate prin hotărîre judecăto­rească, la pierderea dreptului electo­ral. Rezultă din cele arătate, că o per­soană nu poate avea dreptul de vot decit dacă îndeplineşte anumite con­­diţiuni şi anume: să aibă calitatea de cetăţean al R.P.R., să aibă vîrsta maturităţii (18 ani), să nu fie alie­nat, şi să nu fie condamnat prin ho­­tărîre judecătorească la pierderea dreptului electoral. Tocmai de aceea Legea pentru alegerea deputaţilor îrn Marea Adunare Naţională prevede că listele de alegători să fie afişate cu 30 de zile înainte de­­data alegerilor pentru ca alegătorii să poată lua cu­noştinţă de ele. (Incepînd de astăzi toţi cetăţenii cu­­drept de vot pot ve­rifica listele de alegători care sunt afișate). Listele de­ alegători sunt însă che­mate să satisfacă mai multe nevoi. Astfel, aceste liste constituie o do­vadă oficială că cei înscriși în ele sunt alegători. Ba mai mult, această certificare este definitivă, căci, din clipa ce a expirat termenul în care se poate constata înscrierea unei per­soane în listele electorale, calitatea de alegător a acesteia nu mai poate fi contestată. Și încă ceva : listele de alegători servesc şi pentru a controla dacă alegătorul, care se prezintă la vot, are și dreptul de a o face. Ast­fel buletinul de vot se eliberează a­­legătorului pe baza buletinului de identitate sau a oricărei dovezi prin care se poate stabili identitatea ale­gătorului și după ce se constată că este trecut în lista de alegători. Și, o ultimă chestiune este aceea, că listele de alegători constituie mijlocul prin care se poate stabili dacă un can­didat a reunit sau nu procentul cerut de lege din totalul voturilor pentru ca el să fie declarat ales. Iată aşa­dar, în ce constă impor­tanţa şi necesitatea întocmirii liste­­lor ,­fie alegători. In încheiere am vrea să mai lă­murim o sinfe-wira problemă. Este vor­­ba de întim­pinai!Jt!e împotriva înscrie-, rilor greșite, onJ,art­A|r sau erorilor ’’făuvts.. Orice rc gacg nu este el face întîmpi­nare la comitfilm executiv al statului popular respectiv. Timpul In care se pot depune întîmpinările este de cel mult trei zile de la afişarea listelor de alegători. Iar comitetul executiv al sfatului popular are obligaţia să rezolve întîmpinarea şi să afişeze de­cizia în cel mult trei zile de la înre­gistrarea ei. ADUNĂRI DE SUSŢINERE ! In raionul Snagov s-au ţinut zilele trecute mai multe adunări cetăţeneşti de susţinere a candidaţi­lor în alegerile de la 3 februarie. In comuna Ştefăneşti, a avut loc la sediul cămi­nului cultural o adunare de susţinere a candida­turii ţăranului întovărăşit Stelian Cioceanu, propus în circumscripţia electo­rală nr. 2 Fierbinţi. La această adunare a luat cuvîntul tovarăşul Gintache Stelian, vice­preşedintele Comitetului executiv al sfatului popu­lar raional Snagov. Vor­bitorul a recomandat ce­tăţenilor pe candidatul Cioceanu, arătînd că este de mai mulţi ani fruntaş al recoltelor bogate. El a obţinut anul acesta, de pe o jumătate de hectar, o producţie de 21.000 kg. de sfeclă de zahăr, 4.000 kg. de porumb la hectar, etc. „Un astfel de frun­taş — a spus tovarăşul Cristache — este demn a fi propus să ne reprezin­te în Marea Adunare Na­ţională“. Numeroşi participanţi la adunare s-au alăturat ce­lor susţinute de tovară­şul Stelian Cristache şi au întărit propunerea de candidatură a fruntaşului recoltelor bogate. O alta adunare pentru susţinerea candidaturii lui Stelian Cioceanu s-a mai ţinut în comuna Meripetchi. Candidaţi ai F. D. P. Cînd­ tovarăşul Ion Bleat, preşe­dintei comitetului executiv al sfa­tului popular raional Turnu Măgu­rele a fost propus candidat al F.D.P., In circumscripţia electorală nr. 23, cetăţenii care îl cunosc şi-au dat cu bucurie aprobarea. Atunci cînd gospodăreşti cu hăr­nicie bunul obştesc, cînd te apleci cu grijă asupra nevoilor fieciurui om In parte, cînd baţi neostenit drumurile tuturor comunelor, nu se poate să nu te cunoască lumea, să nu te aprecieze. Multe lucruri frumoase a făcut tov. loli Bicî­­n failon, cu concur­sul cetăţenilor. Oraşul Turnu Mă­gurele s-a îmbogăţit cu o frumoa­să construcţie destinată Caisei de cultură raionale şi cu parcul pio­nierilor. In raion tov. Ion Bică a sprijinit lărgirea sectorului socialist al agriculturii, amenajarea şoselei naţionale Ciuperceni-turnu Măgu­rele şi alte acţiuni menite să ducă la înflorirea raionului. Pe oricine veţi întreba, fie ţăran muncitor din Cucuruzu, Botoroaga, Belu, etc., fie muncitor de la Cen­trul mecanic Drăgăneşti, aprecierea este aceeaşi: candidatul F.D.P. din cir­cumscripţia electorală nr. 33, tov. inginer mecanic Gheorghe Strejan este un om de ispravă, succesele obţinute de muncitorii de la Cen­trul mecanic Drăgăneşti se datoresc în bună parte îndrumării califi­cate şi grijii pe care Gheorghe Strejan o poartă muncitorilor. Harnic, priceput, sfătuitor şi prie­ten bun al tuturor, plin de modes­tie caracteristică omului nou, in­ginerul Gheorghe Strejan este iubit şi respectat de muncitorii Centru­lui mecanic Drăgăneşti, de ţăranii muncitori din comunele Învecinate, de toţi cetăţenii care i-au sprijinit candidatura pentru alegerile din 3 februarie. După meciul Dinamo - J. D. N. A. Desigur că este foarte greu să dis­cuţi imediat după joc cu antrenorul unei echipe învinse. Gîndurile sale sunt departe şi le poate aduna greu, mai ales cînd echipa sa suportă una din puţinele şi neaşteptatele infringed ale sezonului sportiv. Totuşi, Drum Miteo, antrenorul echipei T.D.N.A. a putut să ne dea o explicaţie simplă şi limpede: „Dinamo a jucat extrem de viguros şi ne-a obligat la apărare şi contra­atac. Nu am ştiut să menţinem scorul la 2-1. Cred că arbitrajul ne-a dez­avantajat“. Intr-adevăr, Dinamo şi-a făcut o so­coteală bună. A jucat pe sistemul „presing", adică a căutat şi a obţinut ca să menţină batonul cu­ mai mult în terenul oaspeţilor. In acest fel, in­terii echipei T.D.N.A. au fost obligaţi să vină mult înapoi, să ajute apărării şi să-şi procure baloane pentru con­traatac. Este foarte adevărat că T.D.­N.A. a ştiut să rezolve foarte bine situaţiile de apărare. In condiţiunile presiunii dinamoviste, neputind degaja­­baloane spre centru sau aripă din cau­ză retragerii tuturor înaintaşilor, ei porneau cu ■ mingea la picior din fun­dul terenului, pasînd omului care se demarca şi în acest fel treceau în ju­mătatea de teren bucureştean. Acest sistem e bun pentru eliberarea propriu­lui teren dar nu poate avea o mare finalitate căci dă timp apărării ad­verse să se replieze. Aceasta este explicaţia pentru care echipa ■Ţ.D.N.A. n-a putut construi teze clare de gol. In executa­rea acţiunilor de degajare a propriului teren, jucătorii echipei bulgare au fă­cut dovada unei tehnici foarte bune. Din acest punct de vedere, sportivii din ţară prietenă au făcut progrese rem­ecaibile şi putem spune pilduitoare pentru jucătorii noştri care mai negli­jează acest capitol. In privinţa tacticii, T.D....A. n-a fă­cut la Bucureşti o partidă mare, aşa cum a făcut, de pildă, In primul meci, la Sofia. Jucătorii bulgari au făcut o cursă de aşteptare. Primul gol, căzut fericit dintr-o deviere a balonului, care cu o mare siguranţă de portar interna­ţional respinsese multe şuturi. Şi, de la 1—1, la 2—1, sportivii bulgari au făcut un salt uşor, tot dintr-un şut neaşteptat, cu o traectorie ascendentă­­descendentă care a „găsit" colţul de sus al porţii, balonul venind din la­teral. Despre acest gol, Uţu ne spu­nea: „Aveam impresia că este o cen­trare“. La 2—2, T.D.N.A. s-ar fi de­clarat mulţumită dar a venit acel gol al victoriei dinamoviste care a încor­dat spiritele şi a obligat echipa sofiotă să reia atacat. Dar era tîrziu, nervii erau încordaţi şi o echipă care nu-şi găseşte calmul, nu găseşte nici poar­ta. Tactic, T.D.N.A. a greşit cînd a întirziat în faze decisive să facă tre­ceri de balon şi a făcut acest lucru numai în condiţiile apărării. Este a­­devărat că nici n-ar fi putut face mult în atac căci balonul a fost ţinut mai mult la Dinamo decit la T.D.N.A. pr­in rîndurile dinamoviştilor domneşte multă satisfacţie. Este şi normal dacă ne gîndim la faptul că ei aşteptau să se revanşeze după înfringerea suferi­doi Lazări, Popa, Nunweiler erau sem­ne d­e întrebare. Dar ei au fost cei mai buni. Antrenorul Angelo Nicules­­cu a fost curajos introducind jucători noi. El nu s-a ploconit la fraţii Băcuţ şi i-a lăsat să stea pe tuşă, deşi ar fi putut să-i folosească. Acest lucru ar trebui să-l facă mulţi antrenori care admit capriciile aşa ziselor vedete şi ignorează tinereţea şi dorinţa de a lupta a altor jucători tineri.­­Nunweiler cel puţin, a dovedit că este un jucător de mare luptă. Am putea spune că a­­lături de Nicuşor a fost cel mai bun din echipă. Apoi, Dinamo a izbutit să se pună la punct un timp foarte, scurt. Şi-a găsit „a doua formă" cu care a realizat un succes incontestabil. Pentru iubitorii­ de fotbal, meciul a fost un spectacol frumos pe care arbi■ trul Jiranek (Austria) a st­­lt să-l con­ducă. Noi sîntem de părere că arbi­trajul său sever a fost bine venit răci altfel meciul n-ar mai­ fi decurs nor­mal. Nemulțumirea antrenorului bul­gar nu este justificată mai ales că ar­bitrul fost egal de sever cu am­î­n­­două echipele și în mod deosebit cu­­ Ene al cărui joc nu a­ servit prea,r­iuti Nicușor a înscris din lovitură de la 11 m. STEAGUL' ró$] Pa 2. 3 IN NOUL AN, 1957, FORŢELE PĂCII SE VOR ÎNTĂRI ŞI MAI MULT­ ­J MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS, transmite răspunsurile­ lui N. S. Hmnpcios la întrebăriii lui V. Koucky, redactor, şef al ziarului „Rude prae­o"­ 7. Koucky, redactor şef al ziarului .Rade Praeov, organul Partidului Comunist din Cehoslovacia, s-a adresat lui N. S. Hrusciov, prim secretar, dl C.C. al P.C.U.S., cu rugămintea de a răspunde la cîteva întrebări. Urmează întrebările și răspunsurile, la aceste întrebări. ÎNTREBARE: Hotărîrile Congresului al XX-Iea al P.C.U.S. arată limpede că masele populare sunt suficient de puternice pentru a preîntîm­­pina un război şi pentru a-şi asigura, în condiţiile dezvoltării paşnice, un viitor fericit. In anul care a trecut, omenirea a obţinut în această direcţie succese neîndoielnice, respingînd agresiunea în Egipt şi încercările de a restaura regimul reacţionar fascist în Ungaria. Care sunt, după părerea dv, sarcinile imediate ale luptei pentru mic­şorarea încordării internaţionale şi asigurarea unei păci trainice în în­treaga lume? RĂSPUNS: Evenimentele din anul 1956 au arătat în mod convin­gător că lupta pentru menţinerea şi consolidarea păcii este cea mai im­portantă sarcină a actualităţii. Această luptă exprimă interesele vitale fun­damentale ale popoarelor. Se ştie că datorită eforturilor statelor iubitoare de pace s-a realizat o slăbire consi­derabilă a încordării internaţionale. Această desfăşurare a evenimentelor a nemulţumit însă în mod vădit a­­cele cercuri războinice ale puterilor occidentale care sunt interesate în continuarea războiului rece, în aţîţa­­rea urii între popoare, pentru ca mo­­nopolurilor capitaliste să le fie mai uşor să continue cursa înarmărilor şi să obţină de pe urma acestora pro­fituri fabuloase. ...... Tocmai de aceea, reacţiunea a început sa complice situaţia interna­ţională. Aceasta şi-a găsit expresia în atacul agresorilor anglo-franco­­israelieni împotriva Egiptului şi in complotul fascist contrarevoluţionar im­­potriva orînduirii democrat-populare din Ungaria. Astfel, imediat s-a agravat simţitor primejdia unui nou război mondial. Dar atît o aventură, cit şi cealaltă au eşuat. . . De ce nu au reuşit imperialiştii să-şi realizeze planurile? In primul rînd, deoarece forțele care luptă pentru pace sînt acum suficient de puter­nice pentru a-i infrîna pe acei aventurieri care, urmărind scopurile lor venale, vor să împingă popoarele in nenorocirile unui nou război. Acum trebuie să fie limpede pentru toţi că orice încercare a impe­rialiştilor de a dezlănţui un război, orice încercare a forţelor reacţiunii de a atenta la cuceririle popoarelor ţărilor socialiste, vor primi riposta cuvenită. , . . . Unul din învăţămintele principale ale anului care a trecut este acela­­ de a întări vigilenţa popoarelor împotriva uneltirilor agresorilor imperialişti, de a desfăşura cu hotărîre lupta pentru pace. Este neîndoielnic că in noul an, 1957, forţele păcii se vor întări şi mai mult şi aceasta va contribui într-o măsură însemnată la îmbunătăţirea situaţiei internaţionale. De o mare însemnătate pentru micşorarea încordării internaţionale şi întărirea păcii în întreaga lume ar fi astăzi, după părerea mea, reducerea armamentelor şi forţelor armate, interzicerea armei atomice şi cu hidrogen, încetarea cursei înarmărilor ar contribui la întărirea încrederii interna­ţionale, iar reducerea uriaşelor cheltuieli pentru înarmare ar duce la ridi­carea bunăstării popoarelor. . . Guvernul sovietic a dat dovadă în repetate rir­duri de iniţiativa şi a prezentat propuneri constructive în problema dezarmării. Mai mult, Uniunea Sovietică a înfăptuit in această direcţie o serie de măsuri prac­tice, reducind considerabil forţele sale armate. Un rol activ în lupta pentru consolidarea păcii îl au Republica Cehoslovacă, Republica Populară Chineză, toate ţările socialiste. O mare însemnătate pentru micşorarea încordării internaţionale ar avea-o crearea unui sistem de securitate co­lectivă în Europa, ceea ce ar corespunde desigur intereselor vitale ale tuturor popoarelor deoarece crearea unui asemenea sistem ar asigura men­ţinerea păcii. Dezvoltarea mondială a legăturilor economice şi culturale interna­ţionale, bazate pe principiile egalităţii în drepturi, a fost şi continuă să fie un factor important în stabilirea unei mai mari încrederi şi înţelegeri între popoare. Uniunea Sovietică a fost şi este pentru colaborarea econo­mică largă, nestingherită cu toate ţările, colaborare liberă de orice dis­criminare, pentru lărgirea legăturilor culturale. Acestea sunt după părerea mea, unele probleme ale luptei pentru micşorarea încordării internaţionale şi asigurarea unei păci trainice in în­treaga lume. ÎNTREBARE: Poporul muncitor din toate ţările va sărbători anul acesta o dată remarcabilă — cea de a 40-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Această zi aminteşte partidelor comuniste şi muncitoreşti să se unească şi mai hotărît sub steagul marxism-leninismu­­lui, să lupte şi mai perseverent pentru crearea unei trainice unităţi inter­naţionale a clasei muncitoare. Care este după părerea dv. lucrul cel mai important în înfăptuirea acestui ţel? RĂSPUNS: In octombrie 1917, clasa muncitoare, oamenii muncii din ţara noastră, sub conducerea marelui Lenin, a partidului bolşevic, au răsturnat regimul capitalist, au creat statul socialist al muncitorilor şi ţăranilor. In calea construirii societăţii noi au stat greutăţi uriaşe. Po­porul sovietic le-a biruit însă şi a construit socialismul. Se poate spune cu toată certitudinea că după 1917, întreaga evo­luţie internaţională, înaintarea popoarelor pe calea progresului, s-a desfă­şurat sub influenţa Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. După popoarele din U.R.S.S., pe calea socialismului au păşit po­poarele marii Chine, Cehoslovaciei şi ale altor ţări din Europa şi Asia. S-a format, se întăreşte şi se dezvoltă marea comunitate a ţărilor socia­liste, care formează sistemul socialist mondial. In aceste ţări, forţa îndru­mătoare şi conducătoare o constituie partidele comuniste şi muncitoreşti. Victoriile clasei muncitoare, victoriile oamenilor muncii din Uniunea Sovietică şi din toate ţările socialiste se datoresc faptului că în activitatea lo­r, partidele comuniste şi muncitoreşti din aceste ţări s-au călăuzit nea­bătut după învăţătura marxist-leninistă, unica învăţătură justă a proleta­riatului.­­ Sub steagul marxism-leninismului, partidele comuniste din Franţa, Italia şi alte ţări duc o luptă intransigentă pentru cauza clasei munci­toare, a tuturor oamenilor muncii. Tocmai de aceea duşmanii socialismului îşi îndreaptă focul împo­triva partidelor revoluţionare şi, în primul rînd, împotriva partidelor din acele ţări în care clasa muncitoare a învins şi şi-a instaurat puterea de stat, în care se construieşte sau s-a construit socialismul. La ce procedee mîrşave nu recurg duşmanii clasei muncitoare pen­tru a aduce dezbinare în mişcarea comunistă, pentru a zdruncina unita­tea rîndurilor partidelor comuniste şi muncitoreşti. O reclamă deosebit de­­ largă se face ideilor aşa-numitului „comunism­ naţional", opunerii elemen­telor de însemnătate universală pe care le-a dat Revoluţia din Octombrie şi care sunt necesare pentru trecerea cu succes de la capitalism la socia­lism a particularităţilor naţionale ale dezvoltării spre socialism în dife­rite ţări. Fireşte, că fiecare ţară are particularităţile ei în lupta pentru vic­toria dictaturii proletariatului şi în construirea socialismului, particulari­tăţi determinate de condiţiile naţionale şi istorice. Totuşi, oricare ar fi aceste particularităţi, ele nu desfiinţează legile fundamentale ale revolu­ţiei socialiste. Abordarea unilaterală, punerea pe primul plan a particu­larităţilor naţionale, a „căilor aparte“ ale înaintării spre socialism într-o ţară sau alta, aduc prejudicii atît cauzei construirii socialismului în ţara respectivă, cît şi întregii comunităţi a ţărilor socialiste. Sarcina constă în a întări vigilenţa faţă de uneltirile duşmanilor socialismului, în a da o ripostă hotărîtă tuturor încercărilor de a submina _______ bazele unităţii clasei muncitoare şi a­­ avangărzii sale — partidele comu­niste şi muncitoreşti. Este necesar să fim vigilenţi şi faţă de acei care sub masca de prieteni, sub steagul luptei pentru socialism, desfăşoară o activi­tate de dezbinare a rîndurilor so­­cialiste, aducînd prin aceasta, inten­ţionat sau nu, un serviciu imperia­liştilor, care caută să dezorganizeze forţele revoluţionare. Noi trebuie să ne pătrundem de sentimentul răspunderii istorice şi să mobilizăm forţele pentru întărirea partidelor comuniste şi muncitoreşti, pentru întărirea solidarităţii proletare şi a unităţii rîndurilor noastre, pen­tru strîngerea rîndurilor mişcării muncitoreşti internaţionale, să fim cre­dincioşi principiilor marxism-leninismului, principiilor internaţionalismului proletar, chemării de luptă „proletari din toate ţările, uniţi-vă!“ ÎNTREBARE: Recentele evenimente au subliniat din nou necesitatea unităţii trainice şi a celei mai strînse colaborări a ţărilor lagărului socia­list pe baza principiilor formulate în declaraţia guvernului sovietic din 30 octombrie 1956. Care sunt după părerea dv. sarcinile principale ale întăririi acestei colaborări în 1957? RĂSPUNS: Aveţi perfectă dreptate cînd spuneţi că recentele eve­nimente au subliniat din nou cu toată forţa necesitatea unităţii trainice şi a colaborării celei mai strînse a ţărilor lagărului socialist. Principiile formulate în declaraţia guvernului sovietic din 30 octombrie 1956 au con­stituit şi constituie temelia temeliilor în relaţiile dintre U.R.S.S. şi cele­lalte ţări socialiste. Din păcate, însă, în trecut aceste principii au fost uneori încălcate. Acest lucru nu putea bine înţeles, să nu aducă prejudicii prieteniei dintre popoarele ţărilor socialiste şi a fost folosită de elemente duşmănoase pentru aţîţarea stărilor de spirit naţionaliste, pentru slăbirea unităţii ţărilor noastre. întărirea continuă a colaborării dintre ţările socialiste cere aplicarea întocmai a principiilor leniniste ale respectării intereselor naţionale ale tuturor popoarelor, acordarea de ajutor reciproc frăţesc, dezvoltarea prin toate mijloacele a legăturilor de prietenie, pentru ca poporul fiecăruia dintre statele noastre să simtă folosul practic al acestei colaborări. Care este izvorul forţei invincibile a ţărilor socialiste? Izvorul rezidă în unitatea şi coeziunea, în tăria comunităţii ţărilor socialiste, aceasta constituie chezăşia unor noi succese ale socialismului. Trebuie să păzim această măreaţă cucerire a popoarelor. Aş vrea să atrag atenţia asupra lărgirii continue a legăturilor eco­nomice dintre ţările socialiste, ceea ce va contribui la un nou avînt al economiei şi bunăstării oamenilor muncii. Un rol important l-ar avea lărgirea schimbului de experienţă în ce priveşte organizarea muncii in diferitele ramuri ale industriei şi agriculturii, sporirea productivităţii muncii, aplicarea în producţie a realizărilor ştiinţei şi tehnicii. Este firească năzuinţa popoarelor ţărilor socialiste de a fi mai aproape unul de altul, de a şti mai mult unul despre altul. De aceea, este important să se adîncească şi să se lărgească legăturile culturale. Nu putem uita că oamenii muncii din ţările socialiste construiesc o viaţă nouă, fără exploatatori şi exploataţi, în condiţii cînd există lagărul ţărilor capitaliste, unde clasele dominante, partidele şi guvernele lor au dus şi duc o politică îndreptată împotriva ţărilor noastre. De aceea, este necesar să perfecţionăm apărarea colectivă a ţărilor socialiste, să acţio­năm Intens pe arena internaţională pentru menţinerea şi consolidarea păcii în întreaga lume. ÎNTREBARE: Evenimentele din ultimele luni au arătat din nou la prietenia şi frăţia cehoslovaco-sovietică este trainică şi de nezdruncinat Ne puteţi spune dv. cîteva cuvinte despre importanţa acestei prietenii pen­tru popoarele celor două ţări şi pentru evoluţia internaţională? RĂSPUNS: Oamenii sovietici preţuiesc mult relaţiile de sinceră şi frăţească prietenie şi tovărăşie care s-au statornicit între popoarele noastre Încă din trecut. In anii războiului Împotriva fascismului german şi In pe­rioada de după război, prietenia sovieto-cehoslovacă s-a călit, s-a întărit şi a devenit o prietenie veşnică. Pe ce se bazează această prietenie? Ea te bazează pe comunitatea Intereselor fundamentale ale popoarelor ţărilor noastre, pe comunitatea ideilor şi ţelurilor in lupta pentru cauza socialismului şi comunismului, pentru pace în întreaga lume, pentru fericirea popoarelor, pe profundă stimă şi încredere reciprocă. Ea se bazează pe principiile nobile ale inter­naţionalismului proletar şi constituie un exemplu de relaţii de tip nou între statele socialiste. întărirea prieteniei şi frăţiei dintre popoarele noastre contribuie la dezvoltarea economică şi culturală a ambelor ţări, ne dă posibilitatea de a ne ajuta unul pe altul şi de a învăţa unul de la altul, de a merge înainte cu mai mult succes, de a învinge mai uşor greutăţile. Considerăm că oamenii sovietici au ce învăţa de la oamenii muncii cehoslovaci, care au multe realizări remarcabile in dezvoltarea economiei lor naţionale şi a culturii lor. Popoarele Cehoslovaciei şi Uniunii Sovietice trebuie să păzească cu grijă şi să întărească prin toate mijloacele prietenia lor, s-o apere împo­triva uneltirilor duşmanilor. Trebuie să fim vigilenţi, să nu uităm că militariştii germani urzesc planuri revanşarde, pregătesc forţe pentru noi aventuri militare împotriva popoarelor ţărilor noastre, împotriva po­poarelor Europei. Popoarele Cehoslovaciei pot fi sigure că poporul sovietic va fi în­totdeauna prietenul lor sincer şi de nădejde. Ingăduiţi-mi, tovarăşe redactor, să urez cititorilor combativului ziar „Rude Pravo“, harnicelor şi talentatelor popoare ale Cehoslovaciei frăţeşti, gloriosului Partid Comunist din Cehoslovacia, succese în construirea sta­tului său socialist, în ridicarea continuă a bunăstării oamenilor muncii. Răspunsurile lui N. S. HRUSCIOV la întrebările lui V. Koucky, redactor şef al ziarului „Rude Bravo“ Selecţionata Bucureşti a terminat la egalitate primul meci disputat in Grecia ATENA 2 (Agerpres).­­ Echipa selecţionată de fotbal a o­­raşului Bucureşti a sosit la Atena la 30 decembrie fiind întîmpinată cu căldură de reprezentanţi ai forurilor sportive din Grecia. Turneul fotbaliş­tilor români suscită un mare interes printre amatorii de sport din Grecia. Aşa după cum s-a mai anunţat e­­chipa Bucureştiului susţine 3 partide în Grecia. Fotbaliştii romîni au întil­­nit la 1 ianuarie la Pireu redutabila echipă campioană a Greciei, Olimpia­kos. Aproape 17.000 de spectatori au urmărit un joc de ridicată valoare tehnică care s-a încheiat cu un rezul­tat de egalitate: 1 — 1 (0—0). Scorul a fost deschis de echipa bucureşteană în minutul 66 prin Ozon. Gazdele au egalat în minutul 81 prin Ifinas. Echipa Bucureştiului a aliniat ur­mătoarea formaţie: Toma, V. Zavoda, Brînzei, Neacşu, Onisie, Bone, Cacoveanu, Constantin, Ozon, F. Zavoda, Tătaru. Postul de radio Atena a elogiat comportarea sportivă a jucătorilor romîni, arătînd că ei au fost călduros aplaudaţi de spectatori. Astăzi echipa Capitalei noastre va întîlni la Atena selecționata orașului. Un Iot de sportivi chinezi soseşte la Bucureşti In cadre schimbului de experienţă intre sportivii noştri şi cei ai altor ţări, la 4 ianuarie va sosi la Bucu­reşti un lot de sportivi din R.P. Chi­neză. Lotul este alcătuit din 9 jucă­tori de tenis de masă, un antrenor şi doi conducători. Sportivii chinezi, care reprezintă o ’AVaaîre^ridicată în mișcarea de tenis de masă, vor lua parte la campiona- Vă prezentăm­­ echipa da ciclisma H. P. a. tg fgg Peste cîteva zile se va nostru, student, îşi face Aurel ŞELARU, mecanic, da plecarea în cea de a stagiul militar activind ţi în îşi face stagiul militar. IV-a ediţie a marii com- cadrul secţiei de ciclism Activează în secţia de d­­petiţii internaţionale „Tu­­a Casei Centrale a Arma- d­ism a asociaţiei Dinamo, rul Egiptului“, la startul tei. Alergător combativ. Marea revelaţie a curselor pe etape din sezonul 1956. A ciştigat competiţia „Cupa 7 Noiembrie“ pe 1956. Alergător suplu, foar­te rapid, posesor al unui sprint final remarca­t, Şe­­laru vădeşte o bună orien­tare în pluton, mult cu­răţ şi, mai ales, combati­vitate. Participă pentru prima oară în „Turul E­­giptului“. Delegaţia noastră pentru „Turul Egiptului“ va pă­răsi Capitala în cursul zi­lei de vineri, urmînd ca duminică dimineaţă să po­posească la Cairo. AM, de la 7 la 19 ianuarie, vor a­­vea loc cîteva antrena­mente de aclimatizare pe parcursul unor etape ale competiţiei. In ziua de 11 ianuarie echipa se va de­plasa la Luxor, de unde în ziua de simbătă 12 ia­nuarie se va da plecarea în a patra ediţie a „Tu­rului ciclist al Egiptului“, în care urăm cicliştilor noştri succes. CONSTANTIN ŞANDRU energic, curajos. Participă pentru prima oară la „Tu­rul Egiptului“. Călin TUDOSE, zidar, activează în secţia de ci­clism a C.C.A. Om de pri­mul pluton în cursele pe etape. Sportiv conştiincios, admirabil om de echipă, este înzestrat cu multă dirzenie şi rapiditate. Par­ticipă pentru prima oară in „Turul Egiptului“, căreia se vor alinia cei mai valorşi ciclişti din nu­meroase ţări. In vederea acestei între­ceri, un grup de 11 aler­gători s-a antrenat temei­nic sub îndrumarea antre­norilor Iulian Gociman şi Nicolae Voicu. La capătul perioadei de pregătire, care s-a încheiat la 31 de­cembrie, cei doi antrenori au definitivat alcătuirea echipei noastre pentru competiţia din ţara pira­midelor. Vă prezentăm mai jos pe cei cinci ci­clişti care vor participa în „Turul Egiptului“. Constantin şandru, maestru al sportului, su­dor la „Bere Rahova“. Activează în secţia de ci­clism a asociaţiei „Flamu­ra roşie“. De mai multe ori internaţional. Cîştigă­­tor de trei ori al „Cursei Victoriei“. Excelent tacti­cian, alergător suplu şi rapid. Anul trecut s-a cla­sat pe locul VI în Turul Egiptului. (Cel mai bun loc ocupat de un ciclist român în cele trei ediţii anterioare ale probei egip­tene). Fiind cel mai vîrst­­nic şi totodată un experi­mentat ciclist al marilor curse i s-a încredinţat sar­cina de căpitan al echipei noastre. . Constantin DUMITRES­­CU, maestru al sportului, laborant chimist. Activea­ză în cadrul secţiei de ci­clism a Casei Centrale a Armatei. De mai multe ori campion al ţării, câş­tigător al Turului R.P.R. trei ani consecutiv : 1954, 1955 şi 1956. Recordman al probei de urmărire indi­viduală pe 4.068 pe velo­drom. De mai multe ori internaţional. Locul 8 în Turul Egiptului 1955, după ce a purtat tricoul galben trei etape. Locul XI în „Cursa Păcii“ din 1956. A­­lergător rezistent şi rapid, excelează in cursele de imul cin mic Purtíbíng P3 SAO PAOLO 2 (Agerpres). Tradiţionalul cros, care are loc în fiecare an la 31 decembrie pe străzile oraşului brazilian Sao Paolo a fost cîştigat la cea de a 32-a ediţie a sa ele atletul portughez Manuel Faria cu timpul de 21’58”9/10. Faria a întrecut cu 10 m, pe atletul iugoslav Stritof, cronometrat în 21’59”2/10. Pe locul trei s-a clasat cunoscutul fondist german Her­bert Schade cu 22’17”8/11). Brazilianul Freire care a fost multă vreme la conducerea cursei a terminat pe locul patru In 22'31”7/10. VLADIVOSTOK 2 (Agerpres). TASS transmite : Zilele trecute a sosit la Vladivostok motonava Gruzia pe bordul căreia se întorc în patrie sportivii sovietici par­ticipanţi la cea de a XVI-a Olimpiadă de la Melbourne. MOSCOVA 2 (Agerpres). In vederea campionatelor mondiale de hochei pe gheaţă care vor avea loc la Moscova între 24 februarie şi 5 martie, forurile sportive sovietice fac în prezent mari pregătiri pentru ca această ediţie să cunoască un remarca­bil succes. După cum s-a mai anunţat meciurile vor avea loc în nocturnă pe gheaţa stadionului recent construit cu o capacitate de 105.990 locuri care a găzduit în toamna anului trecut Spar­­tachiada Popoarelor U.R.S.S. și pe pa­tinoarul artificial din Palatul Spartu­ STARTUL 1­9 56 în Turul ciclist­ al Egiptului în anul

Next