Steagul Roşu, aprilie 1958 (Anul 4, nr. 1239-1265)
1958-04-01 / nr. 1239
üli tiu i mit ViNDUTE STATULUI In raionul Roşiori ROŞIORI (De la corespondentul nostru). Un convoi de cîteva sute de căruţe pornite din toate colţurile raionului Roşiori, încărcate doldora cu saci de griu, porumb şi floarea-soarelui pe care ţăranii muncitori, stimulaţi de preţurile mari, le vînduseră cu dragă inimă statului s-a îndreptat duminică spre baza de recepţie din oraşul reşedinţă de raion. încă de la miezul nopţii, dacă te aflai la răspîntii de drumuri, undeva în largul întinderilor, auzeai asemenea cuvinte: „Voi de unde sînteţi? De la Scrioaştea ! Cîte căruţe? Să tot fie vreo 32, sau 3 vagoane şi ceva“. Din Belitori au venit 40 căruţe, în pîntecul cărora erau nu mai puţin de 5 vagoane de cereale vîndute statului într-o singură zi, sîmbătă. In fruntea convoiului erau cei de la Peretu: 18 care ! Au adus 12.300 kg. porumb, 4.100 kg. grîu şi 8.000 bucăţi ouă. Ii recunoşteai în fruntea coloanei, stînd pe vîrful sacilor din căruţă, pe ţăranii muncitori Alex. Şt. Surdu, Oneaţă Cornel, Moţ Ion, toţi întovărăşiţi, care după ce şi-au oprit necesarul de cereale, au vîndut statului însemnate cantităţi: niciunul mai puţin de 1600 kg. Urmează comuna In raionul Ar fi văzut Giurgiul în multe zile de sărbătoare, dar parcă niciodată ca în ultima duminică. De pe şoseaua Ghizdarului, dinspre comuna Stăneşti, de pe drumurile care duc spre Vierii, Putinciu, din Oinacu, Daia şi Malii, şiruri întregi de căruţe încărcate cu porumb şi doldora cu saci de grîu şi floarea soarelui se îndreptau spre inima Giurgiului. Cei dintîi care au pătruns în zorii zilei pe străzile oraşului au fost ţrirănii muncitori din comuna Ghizdani. Recunoaştem printre săteni pe Asan Florea, Şotrocan Tudor şi Lampă Vasile ca şi pe achizitorul Stolea Matei. Carele îşi continuă mersul lor străbătând arterele principale ale oraşului, îndreptîndu-se spre siloz. Am profitat de un moment prielnic unei discuţii în doi şi l-am întrebat pe tovarăşul Alexandru Olteanu, şeful serviciului achiziţii al Agevocoopului Giurgiu ce cantităţi de cereale au fost livrate. In primele ore ale dimineţii acestea, am înregistrat o cifră record: peste 100 tone porumb, 11 tone grîu şi floarea soarelui şiaproape 20.000 ouă. In acest timp căruţele se perindă Scrioaştea, cu un grup de 32 de care transported 3 vagoane de cereale. Tot ceea ce se vede este achiziţionat intr-o singură zi. O cantitate apreciabilă. Nici nu poate fi altfel, cînd cetăţeni ca Enache Constantin care a vîndut 1800 kg. de porumb, se află în primele rinduri, încrederea în recolta anului ce vine, datorită muncii în comun a pălmuitului şi cu uneltele statului, l-a făcut pe întovărăşitul Ion Angheluş din comuna Peretu, după ce a vîndut vreo 2.000 de kg. cereale statului, să încheie contract pentru încă 2500 kg. grîu şi 2.500 kg. porumb. Ce l-a făcut peacest cetăţean să-şi găsească cel mai bun cumpărător în însuşi statul nostru democrat-popular? Nimic altceva, decît avantajele pe care le oferă: preţuri bune la kilogram şi avansurile băneşti. Cîteva autocamioane şi cîteva zeci de căruţe, au adus ouă. Trebuie să arătăm că cooperativele au achiziţionat doar în două luni de zile 1.200.000 ouă. In cîteva ceasuri, toate cantităţile au fost preluate de către baza de recepţie din Roşiori, care a organizat funcţionarea a 6 chitare. Intr-o singură zi au fost înmagazinate 31 vagoane de cereale. Giurgiu prin oraş şi în cîntece şi voie bună apar căruţele din comuna Stăneşti. Colectiviştii Moldoveanu Ispas, Maria Ologu, ţibranii muncitori Ion Chiriţă şi Ion Mălureanu, sunt în fruntea coloanei, alături de achizitorul Rovenţiu Petre. Aflăm ca stăneştenii au livrat cu acest prilej 18 tone porumb, apoi grîu şi ouă. liste un fapt cît se poate de grăitor acela că în primul trimestru al anului au fost achiziţionate în raion 350.000 ouă, 1.200 kg. păsări, 250 kg. miere. Din discuţiile sătenilor am prins un lucru care poate înlocui orice concluzie. — M-am convins — spune Ion Chiriţă din Stăneşti — că preţurile acordate prin cooperativă în schimbul vînzării prisosului nostru de cereale, e avantajos. Şi o dovadă concretă a faptului că nu numai Ion Chiriţă s-a convins de lucrul acesta, erau carele încărcate cu produse care dintr-un capăt la celalalt al oraşului Giurgiu nu conteneau să transporte cerealele vîndute statului de către ţăranii muncitori din comunele raionului. M. URSU In raion. Încă nu se luminase bine de ziuă cînd pe şoselele principale ale raionului Snagov, au început să se îndrepte spre cele 3 baze de recepţie (Periş, Fierbinţi şi Obor) zeci de care încărcate doldora cu grîne. Cei doi la Ciofliceni în frunte cu tovarăşul Petre Nedelcu, preşedintelecooperativei, au plecat mai devreme pentru că aveau cale mai lungă. Dar după cite se vede treaba, cei din Baloteşti le-au luat-o trai înainte Doar în adunarea generală a cooperativei îşi luaseră angajamentul să livreze, .statului cu mai multe cantităţi de cereale. Şi astfel, cu toate că ploaia nu mai contenea, convoiul de care îmspăreate cu grîne se îndrepta în trupul mărunt al cailor spre bază. Oamenii erau veseli că au reuşit să se printre primii în această acţiune patriotică. Convoiul condus de Constantin P. Dumitru, achizitor principal al cooperativei, a sosit la bază cu 7.000 kg. de cereale. Cu toată vremea rea, îi primele ore ale dimineţii drumurile ce du Snagov ccau spre bazele de recepţie erau tixite de căruţe. Cînd am sosit la baza de recepţie Periş, am găsit mare forfotă. Aici am întâlnit pe Ion St. Barbu, membru al întovărăşirii agricole „1 Mai“ din Căciulaţi şi preşedinte al cooperativei din localitate, care descărca de zor sacii din căruţă. Numai el personal a vîndut prin cooperativă 2.500 kg. porumb la preţ de achiziţii pentru a-şi cumpăra material pentru casă. Alţi producători, ca Lie Dinescu şi Alexandru Roman din Cocioc, vînduseră prin cooperativă aproape 1.500 kg. grîu şi-şi aşteptau rîndul să descarce cerealele din căruţele cu care sosiseră în bază. Tot aici, la baza de reconpereriş, l-am întîlnit şi pe tovarăşul Costantin Săndulescu, preşedintele U.R.C.C. Snagov, care m-a informat că, numai în 3 zile, ţăranii muncitori din cuprinsul raionului au valorificat prin cooperativele săteşti cantitatea de 6 vagoane cereale şi un vagon de fasole. GH. POPESCU Scoruri strînse in campionatul regional de fotbal In cea de a treia etapă din returul Campionatului regional de fotbal, echipele au arătat o serioasă revenire, rezultatele au fost foarte strînse şi terminate cu mici surprize. După două victorii consecutive în faţa Energiei Buftea şi Oltul Tr. Măgurele, formaţia Şantierului Naval Olteniţa a trebuit să părăsească terenul învinsă de C.F.R. Roşiori care a obţinut victoria cu scorul de 3—2. Formaţia Progresul Alexandria care ocupă locul II avea prima şansă de cîştig în partida susţinută ,pe teren propriu în compania formaţiei „Sporting“-Roşiori, dar la sfîrşitul celor 90 de minute tabela de marcaj a arătat 1—1. O victorie preţioasă a obţinut formaţia Energia Buftea care duminică a întrecut pe teren propriu formaţia Unirea Mînăstirea cu 1—0. Voinţa Călăraşi care a dovedit pînă acum o formă bună, a învins cu 1—0 pe Ialomiţa Nouă Slobozia. Gloria Negoeşti a reuşit să întreacă pe teren propriu cu 2—1 Olimpia Călăraşi. Fruntaşa clasamentului Oltul Turnu Măgurele, a întrecut pe teren propriu formaţia Voinţa Alexandria cu 6—0. PE SCURT ® La Cluj, în campionatul republican de tenis, titlurile au revenit EHei Zeler -Co ns tan ti nes cu şi lui Matei Gantner, care au dispus în finală de Maria Gavri- Iescu cu 3-1 şi resipectiv Ilarasztopii cu 3-0. La dublu feme din campioane sînt: Rozcami şi Zeller- Comstantinescu, ila dublu băieţi perechea Reiter—Bottner, iar la dublu mixt Zeller—Gantner. Echipa bucuraşieană Constructorul, a cucerit titlul de campioană femennină la baschet, în urma victoriei repurtate cu scorul de 49—47 —26—25) asupra formaţiei C.F.R. Bucureşti. * începerea campionatului femenin de handbal n-a fost scutită de surprize. Astfel, formaţia Olimpia Bucureşti abia a terminat la egalitate 4—4, cu Ştiinţa I.C.F., în timp ce Steagul roşu Bucureşti a obţinut victoria la limită cu 6—5 în faţa formaţiei medieişene Record. In campionatul de h rugby ara asistat din nou la meciuri închise, lipsite de spectacol, confuze, care sînt puţin agreate de către spectatori. Se remarcă victoria neaşteptată pe care a obţinut-o Dinamo cu 3-0 în faţa primei clasate Geotehnica, devenind astfel lider. O Reluarea campionatului de fotbal al categoriei B, a adus formaţiilor bucureştene 2 victorii şi o infringere. Dinamo obor a întrecut cu 3-1 (1-1) Prahova Ploeşti, în timp ce Ştiinţa Bucureştii a pierdut cu 0-1 partida cu Flacăra Moreni, susţinută în deplasare. C.F.Rr. Bucureşti a cîştigat cu 1-6 meciul cu echipa Poiana Cîmpina. 0 Luni dimineaţa a părăsit Capitala plecînd cu avionul la Luxemburg echipa selecţionată de fotbal a juniorilor din R.P. Romînă pentru a participa la turneul organizat de U.E.F.A. In primul meci fotbaliştii romîni vor întîlni la 2 aprilie la Luxemburg echipa Greciei, la 4 aprilie echipa R.P. Ungare, iar la 5 aprilie Olanda. La 30 martie s-a desfăşurat întâlnirea de fotbal dintre selecţionata oraşului Valencia şi echipa bulgară TONA Sofia. Fotbaliştii huligan au repurtat o victorie categorică cu 5-1. In cea de-a doua etapă a campionatului unional de fotbal a produs o mare surpriză echipa Șahtior Stalino care a învins cu 1-0 pe campioana fără Dinamo Movrova într-un meci disputat la Tbilisi. Alte rezultate : Torpedo Moscova— Moldova Chișinău 3-1, Dinamo Kiev—Soartak Moscova l-l, Arlpe> Sovietelor Ivuibîşev — Lokomotiv Moscova 0-0. Fază din jocul Gloria Negoeşti—Olimpia Călăraşi Faza regională a campionatului de gimnastică al şcolilor medii Sîmbătă şi duminică au avut loc în la Finanţe-Bănci întrecerile fazei rionale a campionatului de gimnasă destinat şcolilor medii, cu partizarea elevilor din raioanele Alexania, Călăraşi, Giurgiu, Roşiori şi Tur- Măgurele. Pe echipe, la probele rezervate deor primele trei locuri au revenit în ordine raioanelor: 1. Giurgiu (295 p.) II. Călăraşi (286 p.) III. Tr. Măgurele (281 p.). La băieţi, locul I a fost cucerit de elevii din T. Măgurele care au obţinut 307,5 p. Locurile II şi III au fost ocupate în ordine de Roşiori (302,90 p.) şi Călăraşi (293,10 p.). STEAGUL ROŞU Şantierele Navale Olteniţa şi-au îndeplinit înainte de vreme plinul pe trimestrul I Constructorii de nave de la marele ■ Şantier din Olteniţa nu au dezminţit nici în acest an priceperea şi hărnicia pe care au dovedit o de a■t cîtea ori. Desfăşurînd o activitate bine organizată ei au izbutit ca în seara zilei de 20 martie să realizeze sarcinile de plan ce le reveneau în cuprinsul trimestrului I, la producţia globală şi marfă. Printre produsele care în această perioadă au făcut „cunoştinţă“ cu apa, se numără două vase de transportat minereuri şi piatră cu o capacitate de încărcare de 700 tone, un vas de transportat stuf, iar pentru agricultură o staţie de pompare cu un debit de 2000 t. apă pe secundă, şi peste 1000 transporturi boabe ce se folosesc la combina C 1. La încă 4 construcţii navale lucrările sunt simţitor avansate. EXTINDEREA SUDURII ELECTRICE IN LOCUL NITUIRII Folosirea pe scară largă a procedeelor tehnice înaintate a constituit în această perioadă pentru constructori o preocupare de seamă. De aceea chiar în prima consfătuire a anului ei au solicitat conducerii să definitiveze documentaţia sudurii electrice, automate şi semiautomate. Aşa s-a ajuns ca din a doua jumătate a lunii ianuarie,constructorii să dea viaţă uneia din principalele sarcini trasate de cel de al doilea Congres al Partidului — extinderea în construcţiile navale a sudurii electrice în locul nituirii. Noul procedeu de sudare a permis muncitorilor să înregistreze succese mai mari în producţie. Astfel, s-a izbutit ca pe schimb să se sudele pînă la 100 m. liniari în loc de 10 m. cît se obţutea cu sudura electrică manuală. In general sudura electrică automată s-a aplicat la 25 la sută din totalul operaţiunilor sudate Pe lingă creşterea simţitoare a productivităţii muncii (toate construcţiile navale s-au efectuat, cu 5—10 zile mai devreme) s-a îmbunătăţit mult calitatea sudurii, iar preţul de cost s-a redus la jumătate, întrucît o serie de operaţiuni ca cele de montaj, găurit, ştemnuit, probe hidraulice etc. au fost complet înlocuite, Din merit deosebit revine inginerului Evu Serghie, precum şi sudorilor Ştefan Burlacu, Victor Cornicenco şi Constantin Savancea, care s-au străduit să introducă sudura automată pe scară cît mai largă. Sudura semiautomată a început şi ea să se folosească din luna februarie înlocuind circa 20 la sută cusăturile nituite de la vasele de transport. Incepînd cu luna aprilie cadrele tehnice de specialitate din S.N.C. vor începe să transforme toate proectele construcţiilor nituite în construcţii sudate, încît în anul viitor sudura automată şi semiautomată să se aplice în proporţie de 60—70 la sută, iar în 1960, sută la sută.I ÎMBUNĂTĂŢIREA CONTINUA A NIVELULUI PROFESIONAL I Ca să poată da un lucru de calitate care să corespundă întru totul cerinţelor tehncii moderne lucrătorii trebuie să aibă un nivel profesional ridicat. Acest lucru îl ştiu toţi constructorii de la S.N.C. De aceea cînd s-a pus problema organizării unor cursuri de îmbogăţire a cunoştinţelor profesionale s-au înscris în număr mare, fie că a fost vorba de strungari, mecanici constructori, tîmplari sau sudori. Pentru cei din urmă însă treaba a mers puţin mai anevoios. Fiind vorba de micşorarea volumului de lucrări nituite şi mărirea construcţiilor sudate s-au ţinut cursuri timp de 80 zile. Ca rezi,istat al acestei iniţiative, care aparţine în întregime comitetului de întreprindere, un număr de 25 muncitori s-au calificat in meseria de sudori electrici. Printre aceştia se numără Gheorghe Badea, Alfred Mernie, Grigorie C. Gheorghe şi alţii, care dau în prezent aproape acelaşi randament cu cel al sudorilor vechi. Conferinţele de la cabinetul tehnic au contribuit de asemenea la creşterea nivelului profesional al muncitorilor. Nu mai puţin însemnat a fost ajutorul reciproc — merit al grupei sindicale — care la fel a ajutat pe lucrători să stăpînească mai bine procesul de producţie. Şi încă un fapt care dovedeşte creşterea profesională a lucrătorilor de aci: de la începutul anului numai 14 muncitori nu şi au îndeplinit sarcinile de plan. ÎNTRECEREA SOCIALISTA E PIRGHIE IN REALIZAREA PLANULUI Întreaga activitate a constructorilor se desfăşoară în cadrul întrecerii socialiste care de mult a căpătat aci un caracter permanent. In prezent sînt cuprinși în cadrul întrecerii 83 la sută, din numărul muncitorilor. Un merit în întrecerea socalistă îi revine comitetului de întreprindere care s-a preocupat îndeaproape de organizarea sa, de crearea condiţiilor optime de desfăşurare. Nu-i vorbă că şi îndrumarea şi sprijinul comitetului de partid s-au simţit mai mult ca oricînd. Agitaţia largă care se face în jurul întrecerii prin diferite mijloace cît şi evidenţa ce se ţine într-o formă simplă, accesibilă muncitorilor (pe grafice11 de lucrări) sînt factori care au dat acestei metode un caracter viu şi permanent. Aşa se explică de fapt şi îndeplinirea mai devreme a angajamentelor luate în cinstea zilei de 1 Mai. Succesele obţinute de constructorii de la S.N.C. le dau imbold pentru noi realizări în ietuncă. Ei sînt hotărîţi ca în viitor să folosească pe scară mai largă sudura automată şi semiautomată în locul celei manuale şi să livreze nave care să corespundă cerinţelor tehnicii moderne. M. IEOVEANU ★ Un aspect de pe şantier foto mircea iastric Premiera piesei „Masca lui Neptun la Călăraşi Zilele trecute, echipa de teatru a salariaţilor O.C.L. M. Călăraşi aprezentat în premieră la Casa de Cultură „A. Toma“ piesa „Masca lui Neptun“ de Grinevici şi Pantelimon. Rolurile principale au fost interpretate de George Grigorescu, Florin Dumitrescu, Cătălina Popescu, Victor Biorescu, Cornel Chirculescu şi alţii. Publicul a apreciat călduros strădaniile acestui tînăr colectiv de teatru de a prezenta un spectacol bine închegat şi la un nivel artistic demn de laudă. Spectacolul a fost regizat de Aurel Elefterescu, schiţa decorurilor şi execuţia lor fiind datorate arhitecturii Ion Rădulescu şi respectiv Toni Tudose. Popice Duminică s-a inaugurat la Giurgiu o nouă bază, sportivă: sala de popice a colectivului sportiv Olimpia. Cu acest prilej s-a disputat intilnirea de popice intre Olimpia Giurgiu si Recolta AlAS. Bucureşti. Jucătorii de la Recolta ALAS, au realizat 2.263 de puncte in timp ce giurgiuvenii au realzat 2.055 puncte. A arbitrat G. Nedelcu. OVIDIU GHERMAN corespondent voluntar Pag. 3-a PRIETENIA romîno-vietnameză devine tot mai puternică Prietenia dintre poporul român şi poporul vietnamez nu datează de prea mult timp. Atunci cind Vietnamul se alia sub ocupaţia colonialiştilor, popoarele noastre erau lipsite de posibilitatea cunoaşterii reciproce. Prietenia dintre cele două popoare s-a născut şi s-a întărit ca urmare a instaurării puterii populare în Romînia şi în Vietnamul de Nord. Oamenii muncii din ţara noastră au urmărit cu multă simpatie lupta eroică mirtată de poporul vietnamez sub conducerea partidului său nirxist-lelgirist pentru eliberarea ţării de sub jugul colonialist, pentru făurirea unei vicii noi. Astăzi, cu toate că le despart mii de kilometri, cele două popoare sunt unite prin ţelurile comune ale construirii socialismului şi apărării păcii, prin apartenenţa lor la marele lagăr al ţărilor socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică. In ultimii ani, legăturile de prietenie între R.P.R. şi R.D. Vietnam au devenit tot mai puternice fapt ce s-a manifestat prin intensificarea colaborării politice, economice, culturale, ştiinţifice şi tehnice. Vizita din cursul anului trecut a tovarăşului Ho Şi Afin, preşedintele R.D. Vietnam In ţara noastră, cit şi recenta vizită a delegaţiei noastre guvernamentale au constituit contribuţii de preţ la cimentarea şi mai mult a acestei prietenii. In cursul vizitei făcute în R.D. Vietnam, oamenii de stat din ţara noastră au purtat convorbiri fructuoase cu conducătorii vietnamezi. Rezultatele acestor convorbiri şi-au găsit expresia în declaraţia comună a delegaţiei guvernamentale a R.P. Române şi a delegaţiei guvernamentale a R.D. Vietnam, publicată in presa noastră de duminică. In această declaraţie, cele două delegaţii constată cu satisfacţie continua dezvoltare a relaţiilor de prietenie şi colaborare frăţească dintre ţările noastre, şi îşi exprimă satisfacţia pentru faptul că unitatea dintre ţările socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică se întăreşte necontenit. In cursul convorbirilor, cele două delegaţii au abordat o serie de probleme de politică externă, manifestind o deplină unitate de vederi, fapt ce reiese din declaraţia publicată. Printre alte probleme de politică externă s-a discutat şi despre problemele la a căror rezolvare ţările noastre şi-au adus şi continuă să aducă o contribuţie directă. Delegaţia guvernamentală a R.D. Vietnam a salutat cu căldură propunerea guvernului R.P.R. referitoare la convocarea unei conferinţe a şefilor de guverne din ţările balcanice, considered această propunere drept o iniţiativă importantă pentru dezvoltarea relaţiilor de colaborare paşnică între ţările din această regiune. La rîndul ei, delegaţia guvernamentală a R.P. Romîne a apreciat călduros eforturile repetate ale Republicii Democrate Vietnam în direcţia reunificării paşnice a Vietnamului, susţinînd propunerile guvernului Republicii Democrate Vietnam formulate în nota din 7 martie 1958 adresată autorităţilor din Vietnamul de sud. Poporul român consideră că declaraţi comună a celor două guverne constituie o nouă contribuţie la întărirea pe mai departe a prieteniei romîno-vietnameze, un aport în lupta pentru pace în întreaga lume. In acelaşi timp îşi exprimă deosebita satisfacţie pentru successele obţinute de poporul vietnamez în opera de construcţie paşnică a unei vieţi noi. Semnarea acordului privind schimbul de mărfuri şi plăţi pe anul 1958 între R. P. Romînă şi R. P. Chineză In urma tratativelor care au avut loc la Bucureşti într-un spirit de caldă prietenie şi înţelegere reciprocă, luni la amiază s-a semnat acordul privind schimbul de mărfuri şi plăţi pe anul 1958 între R. P. Romînă şi R. P. Chineză. Noul acord prevede o lărgire însemnată a nomenclatorului de produse şi a volumului livrărilor reciproce. R. P. Romînă va livra R. P. Chineze linii de ciment, termocentrale, instalaţii de foraj, tractoare, vagoane de marfă, turbosuflante, diverse maşini, produse petrolifere şi chimicale. R. P. Chineză va livra R. P. Romíne laminate, cauciuc natural, cositor, bumbac, piei crude, anvelope, iută, orez, încălţăminte de piele şi de cauciuc, bunuri de larg consum şi altele. Acordul a fost semnat din partea română de tovarăşul Marcel Popescu, ministrul Comerţului, iar din partea chineză de tovarăşul Lin Hai Jun, adjunct al ministrului Comerţului Exterior, preşedintele delegaţiei economice chineze. Au fost prezenţi tovarăşii Ana Toma, G. Rădulescu, V. Steriopol şi M. Petri, adjuncţi ai ministrului Comerţului, V. Dumitrescu, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, reprezentanţi ai Ministerului Industriei Grele, Ministerului de Finanţe, Comitetului de Stat al Planificării, Băncii de Stat a R. P. Romîne şi ai întreprinderilor de stat pentru comerţul exterior, ziarişti români şi străini. Au fost de faţă Gen Ke, însărcinat cu afaceri ad-interim al Ambasadei R. P. Chineze la Bucureşti, precum şi membrii delegaţiei economice chineze. Semnarea acordului privind schimburile de mărfuri şi plaji pentru anul 1958 între R. P. Romînă şi R. P. Bulgaria SOFIA 31 (Agerpres). — la 31 martie a.c. la Sofia a fost semnat Acordul privind schimbul de mărfuri şi plăţi pentru anul 1958, între R. P. Romînă şi R. P. Bulgaria. Conform Acordului semnat, R. P. Romînă va livra în R. P. Bulgaria produse petrolifere, energie electrică, geamuri, chimicale şi medicamente, sare şi alte mărfuri. R. P. Bulgaria va livra în R. P. Romînă, minereu de fier, zinc, cabluri, îngrăşăminte chimice, zahăr, diverse seminţe şi alte mărfuri. Acordul a fost semnat din partea R. P. Romîne de I. Vidraşcu, membru al Colegiului Ministerului Comerţului, iar din partea R. P. Bulgaria de E. Rezlogov, ministrul adjunct al Comerţului. Tratativele au fost purtate într-o atmosferă prietenească şi de înţelegere reciprocă. La semnare au fost de faţă Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al R. P. Române în R. P. Bulgaria, Mihail Roşiani, şi Locţiitorul Ministrului Comerţului al R. P. Bulgaria, Dobri Alexeev. DUPĂ ETAPA IlI-a JIUL și EBENG SA, performerii zilei@IIAAMO CLUJ Sa a treia victorie consecutivă Chiar după consumarea celei de a treia etape limpezirile întîrzie sa se arate. Ce echipă va fi campioană ? Care va fi a doua echipă care va retrograda ? Incepînd cu locul 6 ocupat de Progresul si terminat cu cel al Dinamo-ului Bucureşti (locul 11), toate se află în faza... neplăcută şi ameninţătoare. Ce bucurie trebuie să fie la Petroşanişi la Tg.-Mureş unde îşi au sediul echipele, care duminică au reuşit performanţele etapei. Ambele înfrângeri, suferite de Ştiinţa Timişoara şi mai ales de Petrolul Ploeşti sînt surprinzătoare. Una este să pierzi în deplasare ca Ştiinţa Timişoara şi alta-i să cedezi pe teren, propriu ca Petrolul. Cîştigînd la Ploeşti în timp ce Ştiinţa a pierdut la Tg. Mureş, minerii au urcat pe locul II în clasament. De notat că studenţii timişoreni au deziluzionat la Tg. Mureş, prin felul în care au jucat la scurt interval după meciul de la Bucureşti. Dinamo Cluj a rămas singura echipă care n-a pierdut nici un punct în retur totalizând 6 puncte din trei meciuri susţinute, fapt care i-a permis să urce pe locul IV, la egalitate de puncte (17) cu Ştiinţa Timişoara. Performanţa clujenilor (deşi duminică echipa din Oraşul Stalin şi-a marcat un gol în propria poartă) merită subliniată. Metalurgiştii din Oraşul Stalin puteau obţine totuşi un joc egal la Cluj. C.S. Oradea, la Arad, a pierdut iar şi din nou un fundaş a înscris în proprie poartă. U.T.A., a cîştigat sigur cu 2-0 asupra echipei orădene, formaţie care mai are doar... ambiţia de a face... act de prezenţă la jocuri. De relevat, că Ţiriac fundaşul a jucat... interstingă ceea ce arată deruta orădenilor. Dungu intervine prompt la un atac al dinamoviștilor Cuplajul din Capitală Cuplajul de pe stadionul 23 August a avut de rîndul acesta calităţi (spectacol, dinamism, goluri puţine dar frumoase). C.C.A. a repetat duminică experienţa nereuşită, cu Jeney, utilizînd acum pe Bone în atac. Randament... nul, deşi Bone s-a străduit mult, dar nu şi-a găsit nici un moment dat locul pe teren în postura de înaintaş. C.C.A. ne-a arătat chiar şi duminică că nu şi-a regăsit cadenţa. A jucat ceva mai bine ca rîndul trecut, dar e departe, foarte departe de echipa pe care o cunoşteam. A fost nevoie ca Progresul să joace foarte slab şi ca unul din jucătorii săi (Cojocaru) să greşească grav, ca C.C.A. să cîştige. Fără balonul dat înapoi de Cojocaru portarului său, C.C.A. pleca doar cu un punct de la acest joc. Reintrarea lui Apolzan a adus o oarecare siguranţă şi calm în apărare, dar în atac şi în restul echipei, e multă, foarte multă... dezordine. Progresul, e la al doilea eşec şi are o situaţie Rezultatele etapei Petrolul—Jirul 0-1 (0-0) Energia—Ştiinţa Timişoara 2-1 (1-1) U.T.A.—C.S. Oradea 2-0 (1-0) Dinamo Cluj—Steagul roşu 4-3 (2-2) Progresul—C.C.A. 1-2 (1-0) Dinamo Bucureşti—Rapid 0-1 (0-1) alarmantă. Noroc că va reintra Ozon... In orice caz, Progresul, a ușurat foarte mult victoria C.C.A.-ului prin felul total dezorganizat în care a jucat. Frumoasă, nespus de bună, revenirea Dinamoului, care avea de trecut peste o criză morală foarte periculoasă. Apărînd pe teren cu jucătorii aflaţi pe tuşe, la partida cu timişorenii, a jucat acum bine, a dominat şi a ratat ocazii clare. Rapid a învins totuşi cu 1-0, dar un rezultat egal era mai indicat, mai real, căci dinamoviştii îl meritau cu prisosinţă. Feroviarii au jucat bine, au meritat că în perioada cînd au rămas cu 10 oameni, au rezistat şi nu au primit nici un gol. Dungu a apărat excepţional, oprind goluri făcute. Arbitrajele slabe, Asztalos a permis jocul dur. Remus Lazăr putea să-şi fractureze piciorul la un atac nereglementar al lui Greavu şi arbitrul a închis ochii, și nu a oprit jocul decit atunci cînd starea dinamovistului reclama scoaterea lui de pe teren. A dat decizii inverse, fiind departe de fază. C. Mitran a condus deasetmenea inegal, și a fluierat cu intîrziere. GRI. T. C. C. A. a debutat victorioasă in „Cupa campionilor europeni” la baschet ATENA 31 (Agerpres) prin telefon : Echipa bucureșteană de baschet I C.C.A. a debutat duminică cu o frumoasă victorie în „Cupa campionilor europeni“, întrucînd la Atena cu scorulde 63-80 (32-31) echipa greacă PanelLimion, în ciuda căldurii mari şi a terenului asfaltat, baschetbaliştii români şi-au depăşit adversarul, datorită unui joc tehnic superior şi mai ales preciziei aruncărilor la coş în care au excelat Nedef, Fodor şi Folbert. In legătură cu acest mecii, corespondentul agenţiei ateniene „Athenagence“ scrie încronica sa : „Echipa romînă a făcut o magnifică demonstraţie de eficacitate la coş. In repriza secundă baschetbaliştiii romînă au dominat net, lăsînd o excelentăimpresie. Arbitrajul prestat de Takev (Bulgaria) şi Ciolovici (Iugoslavia) a fost bun. Întâlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă de perfectă sportivitate“. Returul meciului C.C.A.—Panellinion se va desfăşura la 13 aprilie la Bucureşti. ★ Un meci retur pentru Cupa campionilor europeni la baschet echipa SK Riga, campioana U.R.S.S., a Învins formaţia Universităţii Humboldt din Berlin cu 91-56 (44-26), învingători şi in primul meci cu 55-56 baschetbaliştii sovietici s-au calificat pentru întîlnirea cu învingătorul dintre Pannterik- helsinki şi Legia Varşovia. C.F.R. Griviţa a invins la rugbi Jednstvo (Panceva) Duminică dimineaţa numeroşi au fost spectatorii care au venit la stadionul Dinamo atraşi de curiozitatea de a vedea jucînd o echipă iugoslavă, de rugbi. C.F.R. Griviţa Roşie, a avut ca partener ,campioana Iugoslaviei, echipa Jedinstvo din Pancevo. Nu scorul (42—16) cu care a pierdut interesează ci comportarea echipei oaspete. Jucătorii iugoslavi practică un joc deschis, fapt care a convenit formaţiei romîneşti, care a făcut un joc foarte spectaculos. Cînd iugoslavii vor avea rutina viguros, placînd sec, oprind decis ope care o aduc numai jocurile cu Hce adversar, jocul lor va cîștiga echipe bune, și cînd vor activa mai mult. Fază din meciul C.F.R. Grivița Roşie—Jedinstvo (Pancevo) .