Steagul Roşu, aprilie 1958 (Anul 4, nr. 1239-1265)

1958-04-01 / nr. 1239

üli tiu i mit ViNDUTE STATULUI In raionul Roşiori ROŞIORI (De la corespondentul nostru). Un convoi de cîteva sute de căruţe pornite din toate colţurile raionului Roşiori, încărcate doldora cu saci de griu, porumb şi floarea-soarelui pe care ţăranii muncitori, stimulaţi de preţurile mari, le vînduseră cu dragă inimă statului s-a îndreptat duminică spre baza de recepţie din oraşul re­şedinţă de raion. încă de la miezul nopţii, dacă te aflai la răspîntii de drumuri, undeva în largul întinderilor, auzeai aseme­nea cuvinte: „Voi de unde sînteţi? De la Scrioaştea ! Cîte căruţe? Să tot fie vreo 32, sau 3 vagoane şi ceva“. Din Belitori au venit 40 căruţe, în pîntecul cărora erau nu mai puţin de 5 vagoane de cereale vîndu­te statului într-o singură zi, sîmbătă. In fruntea convoiului erau cei de la Peretu: 18 care ! Au adus 12.300 kg. porumb, 4.100 kg. grîu şi 8.000 bu­căţi ouă. Ii recunoşteai în fruntea coloanei, stînd pe vîrful sacilor din căruţă, pe ţăranii muncitori Alex. Şt. Surdu, Oneaţă Cornel, Moţ Ion, toţi întovărăşiţi, care după ce şi-au oprit necesarul de cereale, au vîndut sta­tului însemnate cantităţi: niciunul mai puţin de 1600 kg. Urmează comuna In raionul Ar fi văzut Giurgiul în multe zile de sărbătoare,­ dar parcă niciodată ca în ultima duminică. De pe şoseaua Ghiz­­darului, din­s­pre comuna Stăneşti, de pe drumurile care duc spre Vierii, Puti­­nciu, din Oinacu, Daia şi Malii, şi­ruri întregi de căruţe încărcate cu porumb şi doldora cu saci de grîu şi floarea soarelui se îndreptau spre i­­nima Giurgiului. Cei dintîi care au pătruns în zorii zilei pe străzile oraşului au fost ţri­rănii muncitori din comuna Gh­izdani. Recunoaştem printre săteni pe Asan Florea, Şotrocan Tudor şi Lampă Va­sile ca şi pe achizitorul Stolea Ma­tei. Carele îşi continuă mersul lor stră­bătând arterele principale ale oraşului, îndreptîndu-se spre siloz. Am profitat de un moment prielnic unei discuţii în doi şi l-am întrebat pe tovarăşul Alexandru Olteanu, şeful serviciului achiziţii al Agevocoopului Giurgiu ce cantităţi de cereale au fost li­vrate.­­ In primele ore ale dimineţii a­­cestea, am înregistrat o cifră record: peste 100 tone porumb, 11 tone grîu şi floarea soarelui şi­­aproape 20.000 ouă. In acest timp căruţele se perindă Scrioaştea, cu un grup de 32 de care transported 3 vagoane de cereale. Tot ceea ce se­ vede este achiziţionat intr-o singură zi. O cantitate apreciabilă. Nici nu poate fi altfel, cînd cetăţeni ca Enache Constantin care a vîndut 1800 kg. de porumb, se află în primele rinduri, încrederea în recolta anului ce vine, datorită muncii în comun a pă­lmuitului şi cu uneltele statului, l-a făcut pe întovărăşitul Ion Angheluş din com­una Peretu, după ce a vîndut vreo 2.000 de kg. cereale statului, să încheie contract pentru încă 2500 kg. grîu şi 2.500 kg. porumb. Ce l-a fă­cut pe­­acest cetăţean să-şi găsească cel mai bun cumpărător în însuşi statul nostru democrat-popular? Ni­mic altceva, decît avantajele pe care le oferă: preţuri bune la kilogram şi avansurile băneşti. Cîteva autocamioane şi cîteva zeci de căruţe, au adus ouă. Trebuie să arătăm că cooperativele au achiziţio­nat doar în­ două luni de zile 1.200.000 ouă. In cîteva ceasuri, toate cantităţile au fost preluate de către baza de re­cepţie din Roşiori, care a organizat funcţionarea a 6 chitare. Intr-o singură zi au fost înmagazinate 31 vagoane de cereale. Giurgiu prin oraş şi în cîntece şi voie bună apar căruţele din comuna Stăneşti. Colectiviştii Moldoveanu Ispas, Maria Ologu, ţibranii muncitori Ion Chiriţă şi Ion Mălureanu, sunt în fruntea co­loanei, alături de achizitorul Roven­­­ţiu Petre. Aflăm ca stăneştenii au li­vrat cu acest prilej 18 tone porumb, apoi grîu şi ouă. liste un fapt cît se poate de grăitor acela că în primul trimestru al anu­lui au fost achiziţionate în raion 350.000 ouă, 1.200 kg. păsări, 250 kg. miere. Din discuţiile sătenilor am prins un lucru care poate înlocui orice con­cluzie. — M-am convins — spune Ion Chi­riţă din Stăneşti — că preţurile a­­cordate prin cooperativă în schimbul vînzării prisosului nostru de cereale, e avantajos. Şi o dovadă concretă a faptului că nu numai Ion Chiriţă s-a convins de lucrul acesta, erau carele încărcate cu produse care dintr-un capăt la ce­lalalt al oraşului Giurgiu nu conteneau să transporte cerealele vîndute sta­tului de către ţăranii muncitori din comunele raionului. M. URSU In raion. Încă nu se luminase bine de ziuă cînd pe şoselele principale ale raio­nului Snagov, au început să se în­drepte spre cele 3 baze de recepţie (Periş, Fierbinţi şi Obor) zeci de care încărcate doldora cu grîne. Cei do­­i la Ciofliceni în frunte cu tovară­şul Petre Nedelcu, preşedintele­­coo­perativei, au plecat mai devreme pen­­tru că aveau cale mai lungă. Dar după cite se vede treaba, cei din Ba­­loteşti le-au luat-o trai înainte Doar în adunarea generală a cooperativei îşi luaseră angajamentul să livreze, .statului cu­ mai multe cantităţi de cereale. Şi astfel, cu toate că ploaia nu mai contenea,­ convoiul de care îmspăreate cu grîne se îndrepta în trupul mărunt al cailor spre bază. Oamenii erau veseli că au reuşit să se printre primii în această ac­ţiune patriotică. Convoiul condus de Constantin P. Dumitru, achizitor prin­cipal al cooperativei, a sosit la bază cu 7.000 kg. de cereale. Cu toată vremea rea, îi primele ore ale dimineţii drumurile ce du­ Snagov c­cau spre bazele de recepţie er­au tixite de căruţe. Cînd am sosit la baza de recepţie Periş, am găsit mare forfotă. Aici am întâlnit­ pe Ion St. Barbu, membru al întovărăşirii a­­gricole „1 Mai“ din Căciulaţi şi pre­şedinte al cooperativei din localitate, care descărca de zor sacii din că­ruţă. Numai el personal a vîndut prin cooperativă 2.500 kg. porumb la preţ de achiziţii pentru a-şi cumpăra material pentru casă. Alţi producă­tori, ca Lie Dinescu şi Alexandru Roman din Cocioc, vînduseră prin cooperativă aproape 1.500 kg. grîu şi-şi aşteptau rîndul să descarce cerealele din căruţele cu care sosi­seră în bază. Tot aici, la baza de re­­conpe­reriş, l-am întîlnit şi pe tovară­şul Co­stantin Săndulescu, preşedintele U.R.C.C. Snagov, care m­-a informat că, numai în 3 zile, ţăranii muncitori din cuprinsul raionului au valorificat prin cooperativele săteşti cantitatea de 6 vagoane cereale şi un vagon de fa­sole. GH. POPESCU Scoruri strînse in campionatul regional de fotbal In cea de a tre­ia etapă din retu­rul Campionatului regional de fotbal, echipele au ară­tat o serioasă re­venire, rezultatele au fost foarte strîn­se şi terminate cu mici surprize. După două victorii con­secutive în faţa Energiei Buftea şi Oltul Tr. Măgurele, formaţia Şantieru­lui Naval Olteniţa a trebuit să pără­sească terenul în­vinsă de C.F.R. Ro­şiori care a obţi­nut victoria cu scorul de 3—2. Formaţia Pro­gresul Alexandria care ocupă locul II avea prima şansă de cîştig în partida susţinută ,pe te­ren propriu în compania formaţiei „Sporting“-Roşiori, dar la sfîrşitul ce­lor 90 de minute tabela de marcaj a arătat 1—1. O victorie preţioasă a obţinut formaţia Energia Buftea care duminică a întrecut pe teren propriu formaţia Unirea Mînăstirea cu 1—0. Voinţa Călăraşi care a dovedit pînă acum o formă bună, a învins cu 1—0 pe Ialomiţa Nouă Slobozia. Gloria Negoeşti a reuşit să întreacă pe te­ren propriu cu 2—1 Olimpia Călăraşi. Fruntaşa clasamentului Oltul Turnu Măgurele, a întrecut pe teren propriu formaţia Voinţa Alexandria cu 6—0.­ ­ PE SCURT­­ ® La Cluj, în campionatul re­publican de tenis, titlurile au re­venit EH­ei Zel­­­er -C­o ns tan ti ne­s c­u şi lui Matei Gantner, care au dispus în finală de Maria Gavri- Iescu cu 3-1 şi resip­ectiv Ilarasz­­topii cu 3-0. La dublu feme din campioane sînt: Rozcami şi Zeller- Comstantinescu, ila dublu băieţi perechea R­eiter—Bottner, iar la dublu mixt Zeller—Gantner.­­ Echipa bucuraşi­eană Construc­torul, a cucerit titlul de campioa­nă femennină la baschet, în urma victoriei repurtate cu scorul de 49—47 —26—25) asup­ra formaţiei C.F.R. Bucureşti. * începerea campionatului fe­­menin de handbal n-a fost scutită de surprize. Astfel, formaţia Olim­pia Bucureşti abia a terminat la egalitate 4—4, cu Ştiinţa I.C.F., în timp ce Steagul roşu Bucureşti a obţinut victoria la limită cu 6—5 în faţa formaţiei medieişene Re­cord. In campionatul de h rugby ara asistat din nou la meciuri închi­se, lipsite d­e spectacol, confuze, care sînt puţin agreate de către spectatori. Se remarcă victoria ne­aşteptată pe care a obţinut-o Di­namo cu 3-0 în faţa p­rimei cla­sate Geotehnica, devenind astfel lider. O Reluarea campionatului de fotbal al categoriei B, a adus for­maţiilor bucureştene 2 victorii şi o infringe­re. Dinamo obor a în­trecut cu 3-1 (1-1) Prahova Ploeşti, în tim­p ce Ştiinţa Bucureştii a pierdut cu 0-1 partida cu Flacăra Moreni, susţinută în deplasare. C.F.Rr. Bucureşti a cîştigat cu 1-6 meciul cu echipa Poiana Cîmpina. 0 Luni dimineaţa a părăsit Capi­tala ple­cînd cu avionul la Luxem­burg echipa selecţionată de fotbal a juniorilor din R.P. Romînă pen­tru a participa la turneul organizat de U.E.F.A. In primul meci fot­baliştii romîni vor întîlni la 2 a­­p­rilie la Luxemburg echipa Gre­ciei, la 4 aprilie echipa R.P. Un­gare, iar la 5 aprilie Olanda. La 30 martie s-a desfăşurat în­tâlnirea de fotbal dintre selecţio­nata oraşului Valencia şi­­ echipa bulgară TONA Sofia. Fotbaliştii huligan au repurtat o victorie ca­tegorică cu 5-1.­­ In cea de-a doua etapă a cam­pionatului unional de fotbal a pro­dus o mare surpriză echipa Șahtior Stalino care a învins cu 1-0 pe campioana fără Dinamo Movrova într-un meci disputat la Tbilisi. Alte rezultate : Torpedo Moscova— Moldova Chișinău 3-1, Di­n­am­o Kiev—Soartak Moscova l-l, Arlpe> Sovietelor Ivuibîşev — Lokomotiv Moscova 0-0. Fază din jocul Gloria Negoeşti—Olimpia Călăraşi Faza regională a campionatului de gimnastică al şcolilor medii Sîmbătă şi duminică au avut loc în la Finanţe-Bănci întrecerile fazei rionale a campionatului de gimnas­­ă destinat şcolilor medii, cu parti­­zarea elevilor din raioanele Alexan­­ia, Călăraşi, Giurgiu, Roşiori şi Tur- Măgurele. Pe echipe, la probele rezervate de­­or primele trei locuri au revenit în ordine raioanelor: 1. Giurgiu (295 p.) II. Călăraşi (286 p.) III. Tr. Măgurele (281 p.). La băieţi, locul I a fost cucerit de elevii din T. Măgurele care au obţi­nut 307,5 p. Locurile II şi III au fost ocupate în ordine de Roşiori (302,90 p.) şi Călăraşi (293,10 p.). STEAGUL ROŞU Şantierele Navale Olteniţa şi-au îndeplinit înainte de vreme plinul pe trimestrul I Constructorii de nave de la marele ■ Şantier din Olteniţa nu au dezmin­ţit nici în acest an priceperea şi hăr­nicia pe care au dovedit o de a­­■t cîtea ori. Desfăşurînd o activitate bine organizată ei au izbutit ca în seara zilei de 20 martie să realizeze sarcinile de plan ce le reveneau în cuprinsul trimestrului I, la producţia globală şi marfă. Printre produsele care în această perioadă au făcut „cunoştinţă“ cu apa, se numără două vase de transportat minereuri şi piatră cu o capacitate de încărcare de 700 tone, un vas de transportat s­tuf, iar pentru agricultură o staţie de pompare cu un debit de 2000 t. apă pe secundă, şi peste 1000 transporturi boabe ce se folosesc la combina C 1. La încă 4 construcţii navale lucrările sunt simţitor avansate. EXTINDEREA SUDURII ELECTRICE IN LOCUL NITUIRII Folosirea pe scară largă a proce­deelor tehnice înaintate a constituit în această perioadă pentru construc­tori o preocupare de seamă. De aceea chiar în prima consfătuire a anului ei au solicitat conducerii să defi­nitiveze documentaţia sudurii elec­trice, automate şi semiautomate. Aşa s-a ajuns ca din a doua jumătate a lunii ianuarie,­­constructorii să dea viaţă uneia din principalele sarcini trasate de cel de al doilea Congres al Partidului — extinderea în con­strucţiile navale a sudurii electrice în locul nituirii. Noul procedeu de sudare a permis muncitorilor să înre­gistreze succese mai mari în pro­ducţie. Astfel, s-a izbutit ca pe schimb să se sude­le pînă la 100 m. liniari în loc de 10 m. cît se obţutea cu sudura electrică manuală. In gene­ral sudura electrică automată s-a aplicat la 25 la sută din totalul o­peraţiunilor sudate Pe lingă creşte­rea simţitoare a productivităţii mun­cii (toate construcţiile navale s-au e­­fectuat, cu 5—10 zile mai devreme) s-a îmbunătăţit mult calitatea su­durii, iar preţul de cost s-a redus la jumătate, întrucît o serie de opera­ţiuni ca cele de montaj, găurit, şte­­mnuit, probe hidraulice etc. au fost complet înlocuite, Din merit deosebit revine inginerului Evu Serghie, pre­cum şi sudorilor Ştefan Burlacu­, Vic­tor Cornicenco şi Constantin Savan­­cea, care s-au străduit să introducă sudura automată pe scară cît mai largă. Sudura semiautomată a început şi ea să se folosească din luna fe­bruarie înlocuind circa 20 la sută cusăturile nituite de la vasele de transport. Incepînd cu luna aprilie cadrele tehnice de specialitate din S.N.C. vor începe să transforme toate proec­­tele construcţiilor nituite în construc­ţii sudate, încît în anul viitor sudu­ra automată şi semiautomată să se aplice în proporţie de 60—70 la sută, iar în 1960, sută la sută.I ÎMBUNĂTĂŢIREA CONTINUA A NIVELULUI PROFESIONAL I Ca să poată da un lucru de calitate care să corespundă întru totul ce­rinţelor teh­n­cii modern­e lucrătorii trebuie să aibă un nivel profesional ridicat. Acest lucru îl ştiu toţi con­structorii de la S.N.C. De aceea cînd s-a pus problema organizării unor cursuri de îmbogăţire a cunoştin­ţelor profesionale s-au înscris în nu­măr mare, fie că a fost vorba de strungari, mecanici constructori, tîm­plari sau sudori. Pentru cei din urmă însă treaba a mers puţin mai anevoios. Fiind vorba de micşo­rarea volumului de lucrări nituite şi mărirea construcţiilor sudate s-au ţinut cursuri timp de 80 zile. Ca re­zi,istat al acestei iniţiative, care apar­ţine în întregime comitetului de în­treprindere, un număr de 25 mun­citori s-au calificat in meseria de sudori electrici. Printre aceştia se numără Gheorghe Badea, Alfred Mernie, Grigorie C. Gheorghe şi al­ţii, care dau în prezent aproape a­­celaşi randament cu cel al sudorilor vechi. Conferinţele de la cabinetul tehnic au contribuit de asemenea la creş­terea nivelului profesional al munci­torilor. Nu mai puţin însemnat a fost ajutorul reciproc — merit al grupei sindicale — care la fel a a­­jutat pe lucrători să stăpînească mai bine procesul de producţie. Şi încă un fapt care dovedeşte creşterea profesională a lucrătorilor de aci: de la începutul anului numai 14 muncitori nu şi au îndeplinit sarci­nile de plan. ÎNTRECEREA SOCIALISTA E PIR­GHIE IN REALIZAREA PLANULUI Întreaga activitate a constructori­lor se desfăşoară în cadrul întrecerii socialiste care de mult a căpătat aci un caracter permanent. In prezent sînt cuprinși în cadrul întrecerii 83 la sută, din numărul muncitorilor. Un merit în întrecerea soc­alistă îi revine comitetului de întreprindere care s-a preocupat îndeaproape de organizarea sa, de crearea condiţii­lor optime de desfăşurare. Nu-i vor­bă că şi îndrumarea şi sprijinul comitetului de partid s-au simţit mai mult ca oricînd. Agitaţia largă care se face în ju­rul întrecerii prin diferite m­ijloa­­ce cît şi evidenţa ce se ţine într-o f­ormă simplă, accesibilă muncitorilor (pe grafice11 de lucrări) sînt factori care au dat acestei metode un ca­racter viu şi permanent. Aşa se ex­plică de fapt şi îndeplinirea mai de­vreme a angajamentelor luate în cinstea zilei de 1 Mai. Succesele obţinute de constructorii de la S.N.C. le dau imbold pentru noi realizări în ietuncă. Ei sînt ho­tărîţi ca în viitor să folosească pe scară­ mai largă sudura automată şi semiautomată în locul celei manuale şi să livreze nave care să corespundă cerinţelor tehnicii moderne. M. IEOVEANU ★ Un aspect de pe şantier foto mircea i­astric Premiera piesei „Masca lui Neptun la Călăraşi Zilele trecute, echipa de teatru a salariaţilor O.C.L. M. Călăraşi a­­prezentat în premieră la Casa de Cul­tură „A. Tom­a“ piesa „Masca lui Neptun“ de Grinevici şi Pantelimon. Rolurile principale au fost interpre­tate de George Grigorescu, Florin Dumitrescu, Cătălina Popescu, Vic­tor Biorescu, Cornel Chirculescu şi alţii. Publicul a apreciat călduros strădaniile acestui tînăr colectiv de teatru de a prezenta un spectacol bine închegat şi la un nivel artistic demn de laudă. Spectacolul a fost regizat de Aurel Elefterescu, schiţa decorurilor şi exe­cuţia lor fiind datorate arhitecturii Ion Rădulescu şi respectiv Toni Tu­dose. Popice Duminică s-a inaugurat la Giurgiu o nouă bază, sportivă: sala de popice a colectivului sportiv Olimpia. Cu acest prilej s-a disputat intilnirea de popice intre Olimpia Giurgiu si Re­colta­ Al­AS. Bucureşti. Jucătorii de la Recolta ALAS, au realizat 2.263 de puncte in timp ce giurgiuvenii au rea­lzat 2.055 puncte. A arbitrat G. Ne­­delcu. OVIDIU GHERMAN corespondent voluntar Pag. 3-a PRIETENIA romîno-vietnameză devine tot mai puternică Prietenia dintre poporul român şi poporul vietnamez nu datează de prea mult timp. Atunci cind Vietna­mul se alia sub ocupaţia colonialişti­lor, popoarele noastre erau lipsite de posibilitatea cunoaşterii reciproce. Prietenia dintre cele două popoare s-a născut şi s-a întărit ca urmare a instaurării puterii populare în Ro­­mînia şi în Vietnamul de Nord. Oamenii muncii din ţara noastră au urmărit cu multă simpatie lupta eroi­că mirtată de poporul vietnamez sub conducerea partidului său n­irxist-le­­lgirist pentru eliberarea ţării de sub jugul colonialist, pentru făurirea unei vicii noi. Astăzi, cu toate că le des­part mii de kilometri, cele două po­poare sunt unite prin ţelurile comune ale construirii socialismului şi apă­rării păcii, prin apartenenţa lor la marele lagăr al ţărilor socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică. In ultimii ani, legăturile de priete­nie între R.P.R. şi R.D. Vietnam au devenit tot mai puternice fapt ce s-a manifestat prin intensificarea colabo­rării politice, economice, culturale, ştiinţifice şi tehnice. Vizita din cursul anului trecut a tovarăşului Ho Şi Afin, preşedintele R.D. Vietnam In ţara noastră, cit şi recenta vizită a delegaţiei noastre guvernamentale au constituit contribuţii de preţ la ci­mentarea şi mai mult a acestei prie­tenii. In cursul vizitei făcute în R.D. Vietnam, oamenii de stat din ţara noastră au purtat convorbiri fruc­tuoase cu conducătorii vietnamezi. Rezultatele acestor convorbiri şi-au­­ găsit expresia în declaraţia comună a delegaţiei guvernamentale a R.P. Române şi a delegaţiei guvernamen­tale a R.D. Vietnam, publicată in presa noastră de duminică. In această declaraţie, cele două delegaţii constată cu satisfacţie con­tinua dezvoltare a relaţiilor de prie­tenie şi colaborare frăţească dintre ţările noastre, şi îşi exprimă satis­facţia pentru faptul că unitatea din­tre ţările socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică se întăreşte necon­tenit. In cursul convorbirilor, cele două­ delegaţii au abordat o serie de pro­bleme de politică externă, manifes­­tind o deplină unitate de vederi, fapt ce reiese din declaraţia publicată. Printre alte probleme de politică externă s-a discutat şi despre pro­blemele la a căror rezolvare ţările noastre şi-au adus şi continuă să aducă o contribuţie directă. Delegaţia guvernamentală a R.D. Vietnam a salutat cu căldură pro­punerea guvernului R.P.R. referitoare la convocarea unei conferinţe a şe­filor de guverne din ţările balcanice, considered această propunere drept o iniţiativă importantă pentru dezvol­tarea relaţiilor de colaborare paşnică între ţările din această regiune. La rîndul ei, delegaţia guvernamentală a R.P. Romîne a apreciat călduros eforturile repetate ale Republicii De­mocrate Vietnam în direcţia reunifi­­cării paşnice a Vietnamului, susţi­­nînd propunerile guvernului Republi­cii Democrate Vietnam formulate în nota din 7 martie 1958 adresată au­torităţilor din Vietnamul de sud. Poporul român consideră că decla­raţi comună a celor două guverne constituie o nouă contribuţie la întă­rirea pe mai departe a prieteniei romîno-vietnameze, un aport în lup­ta pentru pace în întreaga lume. In acelaşi timp îşi exprimă deosebita satisfacţie pentru successele obţinute de poporul vietnamez în opera de construcţie paşnică a unei vieţi noi. Semnarea acordului privind schimbul de mărfuri şi plăţi pe anul 1958 între R. P. Romînă şi R. P. Chineză In urma tratativelor care au avut loc la Bucureşti într-un spirit de cal­dă prietenie şi înţelegere reciprocă, luni la amiază s-a semnat acordul pri­vind schimbul de mărfuri şi plăţi pe anul 1958 între R. P. Romînă şi R. P. Chineză. Noul acord prevede o lărgire însem­nată a nomenclatorului de produse şi a volumului livrărilor reciproce. R. P. Romînă va livra R. P. Chineze linii de ciment, termocentrale, instalaţii de foraj, tractoare, vagoane de marfă, turbosuflante, diverse maşini, produse petrolifere şi chimicale. R. P. Chine­ză va livra R. P. Romíne laminate, cauciuc natural, cositor, bumbac, piei crude, anvelope, iută, orez, încălţă­minte de piele şi de cauciuc, bunuri de larg consum şi altele. Acordul a fost semnat din partea română de tovarăşul Marcel Popescu, ministrul Comerţului, iar din partea chineză de tovarăşul Lin Hai Jun, ad­junct al ministrului Comerţului Exte­rior, preşedintele delegaţiei economice chineze. Au fost prezenţi tovarăşii Ana Tom­a, G. Rădulescu, V. Steriopol şi M. Petri, adjuncţi ai ministrului Comerţului, V. Dumitrescu, adjunct al ministru­lui Afacerilor Externe, reprezentanţi ai Ministerului Industriei Grele, Mi­nisterului de Finanţe, Comitetului de Stat al Planificării, Băncii de Stat a R. P. Romîne şi ai întreprinderilor de stat pentru comerţul exterior, ziarişti români şi străini. Au fost de faţă Gen Ke, însărcinat cu afaceri ad-interim al Ambasadei R. P. Chineze la Bucureşti, precum şi membrii delegaţiei economice chineze. Semnarea acordului privind schimburile de mărfuri şi plaji pentru anul 1958 între R. P. Romînă şi R. P. Bulgaria SOFIA 31 (Agerpres). — l­a 31 martie a.c. la Sofia a fost semnat A­­c­ordul privind schimbul de mărfuri şi plăţi pentru anul 1958, între R. P. Romînă şi R. P. Bulgaria. Conform Acordului semnat, R. P. Romînă va livra în R. P. Bulgaria produse petrolifere, energie electrică, geamuri, chimicale şi medicamente, sare şi alte mărfuri. R. P. Bulgaria va livra în R. P. Romînă, minereu de fier, zinc, cabluri, îngrăşăminte chimice, zahăr, diverse seminţe şi alte mărfuri. Acordul a fost semnat din partea R. P. Romîne de I. Vidraşcu, membru al Colegiului Ministerului Comerţului, iar din partea R. P. Bulgaria de E. Rezlogov, ministrul adjunct al Co­merţului. Tratativele au fost purtate într-o at­mosferă prietenească şi de înţelegere reciprocă. La semnare au fost de faţă Amba­sadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al R. P. Române în R. P. Bulgaria, Mihail Roşia­ni, şi Locţiitorul Minis­trului Comerţului al R. P. Bulgaria, Dobri Alexeev. DUPĂ ETAPA IlI-a JIUL și EBEN­G SA, performerii zilei@I­IA­AMO CLUJ Sa a treia victorie consecutivă Chiar după consumarea celei de a treia etape limpezirile întîrzie sa se arate. Ce echipă va fi campioană ? Care va fi a doua echipă care va re­trograda ? Incepînd cu locul 6 ocupat de Progresul si terminat cu cel al Dinamo-ului Bucureşti (locul 11), toate se află în faza... neplăcută şi ame­ninţătoare. Ce bucurie trebuie să fie la Petroşani­­şi la Tg.-Mureş unde îşi au sediul echipele, care duminică au reuşit performanţele etapei. Ambele înfrângeri,­ suferite de Ştiinţa Timi­şoara şi mai ales de Petrolul Ploeşti sînt surprinzătoare. Una este să pierzi în deplasare ca Ştiinţa Timişoara şi alta-i să cedezi pe teren, propriu ca Petrolul. Cîştigînd la Ploeşti în timp ce Ştiinţa a pierdut la Tg. Mureş, mi­nerii au urcat pe locul II în­­ clasa­ment. De notat că studenţii timişo­reni au deziluzionat la Tg. Mureş, prin felul în care au jucat la scurt inter­val după meciul de la Bucureşti. Di­namo Cluj a rămas singura echipă care n-a pierdut nici un punct în re­tur totalizând 6 puncte din trei me­ciuri susţinute, fapt­ care i-a permis să urce pe locul IV, la egalitate de puncte (17) cu Ştiinţa Timişoara. Per­formanţa clujenilor (deşi duminică echipa din Oraşul Stalin şi-a marcat un gol în propria poartă) merită sub­liniată. Metalurgiştii din Oraşul Stalin puteau obţine totuşi un joc egal la Cluj. C.S. Oradea, la Arad, a pierdut iar şi din nou un fundaş a înscris în proprie poartă. U.T.A., a cîştigat si­gur cu 2-0 asupra echipei orădene, formaţie care mai are doar... ambiţia de a face... act de prezenţă la jocuri. De relevat, că Ţiriac fundaşul a jucat... inter­stingă ceea ce arată deruta orădenilor. Dungu intervine prompt la un atac al dinamoviștilor Cuplajul din Capitală Cuplajul de pe stadionul 23 August a avut de rîndul acesta calităţi (spec­tacol, dinamism, goluri puţine dar frumoase). C.C.A. a repetat duminică experienţa nereuşită, cu Jeney, utili­­zînd acum pe Bone în atac. Randa­ment... nul, deşi Bone s-a străduit mult, dar nu şi-a găsit nici un mo­ment dat locul pe teren în postura de înaintaş. C.C.A. ne-a arătat chiar şi duminică că nu şi-a regăsit cadenţa. A jucat ceva mai bine ca rîndul tre­cut, dar e departe, foarte departe de echipa pe care o cunoşteam. A fost nevoie ca Progresul să joace foarte slab şi ca unul din jucătorii săi (Co­­jocaru) să greşească grav, ca C.C.A. să cîştige. Fără balonul dat înapoi de Cojocaru portarului său, C.C.A. pleca d­oar cu un punct de la acest joc. Re­intrarea lui Apolzan­ a adus o oare­care siguranţă şi calm în apărare, dar în atac şi în restul echipei, e multă, foarte multă... dezordine. Progresul, e la al doilea eşec şi are o situaţie Rezultatele etapei Petrolul—Jirul 0-1 (0-0) Energia—Ştiinţa Timişoara 2-1 (1-1) U.T.A.—C.S. Oradea 2-0 (1-0) Dinamo Cluj—Steagul roşu 4-3 (2-2) Progresul—C.C.A. 1-2 (1-0) Dinamo Bucureşti—Rapid 0-1 (0-1) alarmantă. Noroc că va reintra Ozon... In orice caz, Progresul, a ușurat foar­te mult victoria C.C.A.-ului prin fe­lul total dezorganizat în care a jucat. Frumoasă, nespus de bună, reveni­rea Dinamoului, care avea de trecut peste o criză morală foarte periculoa­să. Apărînd pe teren cu jucătorii a­flaţi pe tuşe, la partida cu timişorenii, a jucat acum bine, a dominat şi a ratat ocazii clare. Rapid a învins to­tuşi cu 1-0, dar un rezultat egal era m­ai indicat, mai real, căci dinamo­­viştii îl meritau cu prisosinţă. Fero­viarii au jucat bine, au meritat că în perioada cînd au rămas cu 10 oa­meni, au rezistat şi nu au primit nici un gol. Dungu a apărat excepţional, oprind goluri făcute. Arbitrajele slabe, Asztalos a permis jocul dur. Remus Lazăr putea să-şi fractureze piciorul la un atac nere­glementar al lui Greavu şi arbi­trul a­­ închis ochii, și nu a oprit jo­cul decit atunci cînd starea dinamo­­vistului reclama scoaterea lui de pe teren. A dat decizii inverse, fiind de­parte de fază. C. Mitran a condus deasetmenea inegal, și a fluierat cu intîrziere. GRI. T. C. C. A. a debutat victorioasă in „Cupa campionilor europeni” la baschet ATENA 31 (Agerpres) prin telefon : Echipa bucureșteană de baschet I C.C.A. a debutat duminică cu o fru­moasă victorie în „Cupa campionilor­­ europeni“, întrucînd la Atena cu sco­­­­rul­­de 63-80 (32-31) echipa g­reacă Pa­­nelLimion, în ciuda căldurii mari şi a­­ terenului asfaltat, baschetbaliştii ro­­mâni şi-au depăşit adversarul, datorită­­ unui joc tehnic superior şi mai ales­ preciziei aruncărilor la coş în care au­­ excelat Nedef, Fodor şi Folbert. In legătură cu acest mecii, cores­pondentul agenţiei ateniene „Athen­­agence“ scrie în­­cronica sa : „Echipa romînă a făcut o magnifică demon­straţie de eficacitate la coş. In repri­za secundă baschetbaliştiii romînă au­­ dominat net, lăsînd o excelentă­­im­presie. Arbitrajul prestat de Takev (Bulgaria) şi Ciolovici (Iugoslavia) a fost bun. Întâlnirea s-a desfăşurat în­tr-o atmosferă de perfectă sportivi­­tate“. Returul meciului C.C.A.—Panellinion­­ se va desfăşura la 13 aprilie la Bucu­reşti. ★ Un meci retur pentru Cupa campio­nilor europeni la baschet echipa SK Riga, campioana U.R.S.S., a Învins formaţia Universităţii Humboldt din Berlin cu 91-56 (44-26), învingători şi in primul meci cu 55-56 baschetbaliştii sovietici s-au ca­lificat pentru întîlni­­rea cu învingătorul dintre Pannterik- helsinki şi Legia Varşovia. C.F.R. Griviţa a invins la rugbi Jedn­stvo (Panceva) Duminică dim­i­­­neaţa numeroşi au fost spectatorii care au venit la sta­dionul Dinamo a­­traşi de curiozita­tea de a vedea ju­­cînd o echipă iu­goslavă, de rugbi. C.F.R. Griviţa Ro­şie, a avut ca partener ,campioa­na Iugoslaviei, e­­chipa Jedinstvo din Pancevo. Nu sco­rul (42—16) cu care a pierdut in­teresează ci com­portarea echipei oaspete. Jucătorii iugoslavi practică un joc deschis, fapt care a convenit formaţiei romîneşti, care a făcut un joc foarte specta­culos. Cînd iugoslavii vor avea rutina viguros, placînd sec, oprind decis o­­pe care o aduc numai jocurile cu Hce adversar, jocul lor va cîștiga echipe bune, și cînd vor activa mai mult. Fază din meciul C.F.R. Grivița Roşie—Jedinstvo (Pancevo) .

Next